Sunteți pe pagina 1din 17

Filozof, scriitor, publicist, compozitor, realizator de emisiuni de televiziune, editor, ROGER SCRUTON (n.

1944) este una dintre cele mai marc ante ~i mai originale personalitii? ale vietii intelectuale britanice, Scruton a fost profesor de filozofie la Colegiul Birkbeck din Londra si la Universitatea din Boston si a tinut cursuri la numeroase universitati de prestigiu, intre care Princeton, Stanford, Louvain, Oslo, Bordeaux ~i Cambridge. A fondat Grupul Conservator de Filozofie, care, in decursul anilor '70 ~i '80, a avut 0 puternica influenta asupra curentelor de opinie din Marea Britanie, Articolele sale, pe teme politice, sociale ~i culturale, apar frecvent ill presa engleza ~i americana. Roger Scruton a jucat un rol important 'in trezirea interesului, in Occident, asupra situatiei disidentilor din larile comuniste, fiind decorat pentru sprijinirea rezistentei anticomuniste de presedintele ceh Vaclav Havel. Cartile lui au fost traduse in peste 20 de limbi.

CART!: Land Held Hostage: Lebanon and the West, An Intelligent Person's Guide to Modern Culture, Modern Philosophy: An Introduction and Survey, Thinkers of the New Left, The Aesthetics of Music etc.

ROGER SCRUTON

VESTUL SI RESTUL

II

GLOBALIZAREA SI AMENINTAREA TERORISTA

, ,

Traducere din englezl1 de DAN RADULESCU



HUMANITAS BUCURE$TI

Capitolul 4 Globalizarea

Faptul d'i initiativele strabat acum atit de usor granite- le, afectind vietile si aspiratiile oamenilor de pe intregul glob, se datoreaza bunastarii apusene, sistemelor juridice, bancare si comunicatiilor apusene. Cu toate acestea, asa cum reiese din cele aratate mai sus, civilizatia occidentala depinde de ideea cetateniei, care nu este deloc globala, avindu-si radacinile in jurisdictia teritoriala si in loialitatea nationala, Dimpotriva, Islamul, care s-a aflat pina de curind departe de lumea apuseana si a fost lipsit de posibilitatea de a-~i raspindi mesajul, este intemeiat pe un ideal cucemic cu semnificatie absolut globala, in ochii caruia jurisdictia teritoriala si loialitatea nationala sint compromisuri lara legitimitate intrinseca. Desi au existat incercari de a fabrica nationalisme potrivite cu temperamentul islamic care sa duca la 0 ordine politica legitima, ele s-au farimitat sub impactul obligatiilor sectare sau tribale, lasind loc de obicei dictaturii militare sau tiraniei unei persoane, unei familii ori a unui partido Islamul insusi ramine in inimile celor care traiesc sub aceste tiranii 0 chemare permanents la 0 viata mai buna ~i un memento ca puterea si coruptia vor conduce aceasta lume pina cind va fi reinstaurata domnia intemeiata de Profet.

Terorismul are 0 istorie indelungata in tarile islamice, fiind solutia obisnuita la care recurg cei ce resping legitimitatea puterii suverane dominante. Modelul sau a fost, pina

~

f,..., ~,

GLOBALIZAREA

115

de curind, eel al Assassinilor, luind drept tinte persoane putemice sau simbolice. In Rusia secolului al XIX-lea

,

terorismul a luat 0 noua forma si mai distructiva folosind

, ,

bombe aruncate orbeste si acte de distrugere care au facut, dupa 0 estimare, 17 000 de victime intre 1894 si 1917.1 Metodele rusesti au dus in cele din urma la 0 revolutie incununata de succes si au fost adoptate de miscarile nationaliste postbelice in Europa de Vest, indeosebi de IRA $1 ETA, ca ~i de revolutionarii citadini ai anilor 1960 in Italia, Franta si Germania, de Organizatia pentru Eliberarea Palestinei si de insurgentii de stinga din America Latina. Aceste grupari si-au format retele de sprijin reciproc pentru schimbul de instructori si specialisti, retele ce au devenit accesibile si extremistilor islamici datorita procesului de globalizare.

Cu to ate acestea, in doua privinte terorismul islamic se dezvolta pe cai diferite. Islamismul nu reprezinta 0 miscare nationalists si, eu atit mai putin, incercarea de a institui un nou tip de stat secular. El respinge statul modem ~i justitia lui seculara in numele unei .fratii" care atinge in taina toate sufletele musulmane, unindu-le impotriva necredinciosilor, Si intrucit scopul sau este rnai degraba religios decit politic, obiectivul nu poate fi realizat. Fratia Musulmana n-a reusit nici macar sa schimbe ordinea politica a Egiptului, tara a mai vorbi de instituirea sa ca model de guvemare coranica de-a lungul si de-a Iatullumii islamice. Acolo unde islarnistii reusesc sa cucereasca puterea - ca in Iran, Sudan ~i Afganistan - rezultatul nu este domnia pacii ~i evlaviei fagaduite de Profet, ci crima si persecutie la 0 scara egalata in timpurile noastre doar de nazisti si comunisti.? Islamistul, ca si nihilistul rus, este pe acest pamint un exilat; iar cind reuseste sa dobindeasca putere asupra semenilor sai, 0 foloseste spre a-i pedepsi pentru ca sint fiinte umane.

116

VESTUL sr RESTUL

Globalizare nu inseamna doar extinderea comunicatiilor, contactelor si afacerilor la scara intregului glob. Reprezinta transferul puterii sociale, economice, politice si juridice unor organizatii care nu se afla sub 0 anume jurisdictie suverana si nu sint guvernate de 0 anume lege teritori ala. Dezvoltarea unor asemenea organizatii este, dupa parerea mea, un efect secundar regretabil al nevoii noastre imperioase de libertate. Fie ea iau forma unor eorporatii multinationale, tribunale internationale sau a unor adunari legislative transnationale, aceste organizatii sint un nou tip de amenintare pentru singura forma de suveranitate care a adus pace durabila (desi doar locals) planetei noastre. Iar cind ~i terorismul se globalizeaza, amenintarea creste de 0 suta de ori.

Asadar, Al-Qaeda ne pune fata in fata cu impactul real al globalizarii asupra redesteptarii islamice.! A apartine acestei "baze" inseamna a nu accepta nici un teritoriu drept patrie ~i nici autoritatea vreunei legi. Inseamna a aecepta conditia de exilat permanent, fiind in acelasi timp hotarit sa duca la indeplinire pedeapsa lui Dumnezeu. Dar tehnicile si infrastructura de care depinde Al-Qaeda sint darurile noilor institutii globale. Reteaua international a de finante care-i da posibilitatea lui bin Laden sa-si ascunda averea si s-o foloseasca oriunde in lume este opera Wall-Street-ului si a Zi.irichului. Tehnologia pe care bin Laden a exploatat-o atit de eficient impotriva noastra este produsul initiativei apusene, eu expansiunea ei multinationals. Iar armele de distrugere in masa pe care el ar dori atit de mult sa le obtina s-au dezvoltat datorita stiintei occidentale. Chiar si averea lui ar fi de neinchipuit lara uriasele fonduri provenite din exportul petrolului saudit in Occident, si care au dinamizat constructia de locuinte de pe urma careia a profitat tatal sau, Chiar si acest avint al constructiei de

GLOBALIZAREA

117

locuinte, alimentat de 0 explozie a populatiei care este ea insa~i rezultatul cornertului global, e un simbol al Occidentului ~i al expansiunii sale. Infatisarea Arabiei s-a sehimbat continuu, iar multi musulmani au perceput negativ aceastil schimbare, Cladirile inalte de beton fac minaretele sa para mai mici, ulitele inguste au facut loe unor bulevarde pretentioase sau unor cartiere eu constructii de mintuiala, iar stilul hidos, neprietenos, at modernismului international acopera ~i nimiceste alcatuirea delicata a orasului musulman,

Sublinierea rolului arhitecturii in actualul conflict poate parea 0 idee donqijotesca, Ar trebui totusi sa ne amintim nostalgia lui Mohamed Atta pentru vechiul eras Alep si sa reflectam la ceea ce s-a intimplat cu infatisarea Orientului Mijlociu sub impactul normelor arhitecturale apusene, care au 0 semnificatie simbolica eel putin egala cu a imbracamintei si apucaturilor occidentale. Modernismul arhitectural a fost introdus, cu surlele si trimbitele propagandei globaliste, de Bauhaus si Le Corbusier, care priveau noullor stil de arhitectura atit ca simbol cit si ca instrument al unei rupturi radicale cu trecutul. Aceasta arhitectura era conceputa in spiritul desprinderii de locuri, istorie si patrie. Era "stilul international", un gest impotriva statului-natiune si a patriei, 0 tentativa de a reconstitui suprafata pamintului ca unic habitat uniform, din care sa dispara in cele din urma deosebirile si granitele ..

in Apus, unde procedurile demoeratice ~i normele juridice acorda putere cetateanului, impactul modernismului international a fost pe alocuri controlat si limitat. Desi efectul negativ a fost mare, multe orase i~i pastreaza caracterul local, iar satele rezista acestui asalt. Marea exceptie - Germania - ramine angajata in modernismul arhitectural ca simbol si instrument al autorepudierii sale cultura-

118

VESTUL ~l RESTUL

le. Iar orasul german modern poate fi privi~ ,ca 0 part~ ~ indelungatului si tristului epilog al infringerii G:rm~mel -. ca 0 transformare finala a unei natiuni ce nu mdra~e~te sa-si arate fata rara ajutorul unei operatii eosmetic~, In al:e parti ale Europei - indeoseb~ in Ita~ia, F~ant,a ~1, ~pama _ stilul international a intimpmatreZlstenta: bisericile domi~a orizontul 'iar strazile sintinca marginite de case cu

, v

fatade umane. S-a facut un efort constient pentru a pastra

atit caracterul orasului citsi al satului, reeunoscindu-se faptul ca ele definesc 0 experienta a patriei si ca loialitatea fata de patrie este 0 datorie a cetateanului,

Americanii au fost neglijenti cu orasele lor, rezultatul fiind ca nimeni nu mai vrea sa locuiasca in ele. Dar suburbiile oraselor inspira simplitate si confort, tara ~a§i am~du-se undeva de-a lungul aeestei zone limitrofe, 0 gram~a deschisa, Inca sa1l?atiea, ce ne apartine tutu~or §~ car~ia ii apartinem cu totii. In ciuda contrastelor, America si-a pas-

trat aspectul :;:i atmosfera de "acasa"., v'

In 'Orientul Mijlociu insa, unde terenurile se afla la dis-

pozitia puterii conducatoare, iar regulile ~istematizarii sint fie inexistente, fie ignorate, peisajul rural ;-1 urban a fostmutilat, ajungind de nerecunoscut. Le, Co!busie~ :s~e eel care a indicat calea, Nereusind sa convmga autontatlle franceze sa-i adopte planul de a intra cu buldozerele ~n ~B!is~l de la nord de Sena pentru a-l inlocui cu turnun militarizate din sticla Le Corbusier a insistat pe linga guvernele franceze succesive, inc1usiv regimul de la Vichy, pentru a da viata planului sau insolent de ~ rade de p,e ,suprafa~a pamintului vechiul oras Alger, :apltala,~lgenel,~are e:_a in vremea aceea colonie franceza. A reusit m cele dill UIDla, iar dupa razboi au intrat In actiune buldozerele, cu rezu:tate catastrofaLe. Datorita profiturilor enorme care provm din sistemul modernist de constructie, Le Corbusier a de-

GLOBALIZA,REA

119

venit un erou in lumea arhitectilor, iar planul sau respingator pentru acest eras cindva minunat figureaza acum in to ate manualele occidentale standard de arhitectura,

Le Corbusier a ararat intelectualitatii europene cum trebuie tratati oamenii inferiori din Africa de Nord: iata, cu siguranta, ee simtea Atta. Incepind cu epoca lui Le Corbusier; goana dupa cistigul obtinut din constructii - cele mai multe ilegale si pe terenuri care oficial sint "proprietate publicav.goana alimentata de explozia demografica - a transformat radical inIati~area si ritmul zilnic al oraselor Orientului Mijlociu." Slaba speranta di oamenii isi vor defini loialitatile in termenii teritoriului mai degraba decit in eei ai credintei a disparut sub impactuI tehnologiei occidentale, care pare a nu crede nici in una, nici in cealalta. Iar daca vrem sa intelegem pe deplin resentimentul palestinienilor fata de asezarile israeliene pe Malul vestic*, ar trebui sa tinem seama de prejudiciul vizual pe care I-au provocat aceste asezari, introducind stiluri ~i materiaIe moderniste, sosele rapide :;:i 0 omniprezenta poluare luminoasa intr-un peisaj care si-a purtat haina biblica timp de secole, en nopti instelate deasupra satelor cladite din piatra :;:i cetatilor istorice precum Jeninul,

A~a cum dernonstreaza exemplele oferite de bin Laden, Al-Qaeda si teroristii de la II septembrie, islamismul nu este un strigat de durere al nefericitilor acestui pamint, Este o chemare implacabila la razboi, Iansata de musulmani din c1asa de mijloc care cutreiera lumea, multi dintre ei extrem de avuti, iar cei mai multi suficient de versati in civilizatia apuseana ~i beneficiile ei pentru a exploata din

* Expresie curenta pentru a desemna Cisiordania, regiune din vechea Palestina aflata pe ma1ul occidental al Iordanului, anexata de Iordania in 1949 ~i ocupata de israe1ieni din 1967. (N t.)

120

VESTUL sr RESTUL

plin lumea moderna, Acesti musulmani sint produse ale procesului de globalizare, iar civilizatia apuseana le-a amplificat intr-o asemenea masura mesajul incit acesta calatoreste eu ei in jurul lumii.

Po~te d'i e greu sa-i simpatizezi pe acesti aparatori ai

violentei, rasIatati si complezenti cu ei insisi, Dar nu e greu de simpatizat eli sentimentele care-i anima pe cei in numele carora vorbesc. in ochii aparatorilor ei, globalizarea inseamna comert liber, mai multa bunastare si erodare continua a regimurilor despotice prin nevoia crescinda de libertate. In ochii criticilor sai iusa, globalizarea inseamna pierderea suveranitatii 0 data~ cu 0 masiva dezagregare socials, economics si estetica, Inseamna de asemenea a invazie de imagini care jignesc, trezesc dezgust, dar si invidie in sufletele celor care le privesc, In Statele Unite, unde pomografia este ocrotita ca libera exprimare, oamenii pot accepta ideea ca acest atac la demnitatea umana este pretul pe care trebuie sa-l platim pentru Iibertati prea pretioase pentru a fi parasite, Dar daca n-ai cunoscut aceste lib~rtati si crezi ca oricum fericirea nu sta in libertate ci in supunerea fata de legea lui Dumnezeu, impactul pornografiei e devastator.' Nu mai putin devastator este, pentru musulmanii evlaviosi, ceea ce considera ei a fi imbracaminte si purtare indecenta a tinerelor femei din Occident -imbracaminte si purtare care nu se schimba eu nimic atunci cind aceste femei calatoresc pentru afaceri sau ca turiste In tarile musulmane, contind pe 0 toleranta pe care ar dori-o reciproca, desi fac pre a putin sau nimic pentru a o dobindi.

In Vest, lumea traieste intr-un spatiu public in care fie-

care persoana este rnconiurata si ocrotita de drepturile sa.le, si unde este pennis orice comportament care nu reprezinta 0 amenintare fizica evidenta, Dar in tarile musulmane,

GLOBALIZAREA

121

oamenii traiesc intr-un spatiu care, desi folosit In comun, este privat; unde nimeni nu este aparat de judecata obsteasca prin drepturile sale ~i unde judecata obsteasca este considerata ca judecata lui Durnnezeu. Obiceiurile apusene, morala apuseana, arta, muzica ~i televiziunea apuseana nu sint privite ca libertati, ci ca ispite, Iar raspunsul firesc la ispita este fie cedarea, fie pedepsirea eelor care ispitesc. Multi muhajirouni musulmani fac si una si alta. La fel ca Atta ei

Of, ,

beau, joaca jocuri de noroc si pacatuiesc eu femei in locurile de pierzanie americane, punind in acelasi timp la cale in secret razbunarea impotriva a ceea ce a facut eu putinta aceste rasfaturi.

Globalizarea of era asadar Islamului militant sansa de care a fost lipsit duparetragerea otomana din Europa Centrala. Pe de 0 parte credinciosului i se intareste hotarirea, pe de alta parte i se ofera 0 sabie cu care sa implineasca vointa lui Dumnezeu. Statele musulmane nu se bucura de loialitatea populatiei lor, care nu e fermata din cetateni, ci din supusi care in cea mai mare parte i~i dispretuiesc conducatorii, Ca atare, statele musulmane nu au reprezentat in ultima vreme 0 amenintare pentru Occident. Daca pare o amenintare, este doar pentru di formeaza un seut in spatele caruia se ascunde vreun tiran smintit, a carui putere nu se intinde dincolo de annele sale. Totusi, globalizarea a dus la nasterea unei adevarate umma islamice, care de- " paseste granitele, gasindu-si identitatea intr-o forma globala de legitimitate, ~i care se agata ca un parazit de institutiile si tehnicile globale-produse secundare ale democratiei apusene. Aceasta noua forma de Islam globalizat este indiscutabil amenintatoare, intrucit raspunde unei nevoi de apartenenta pe care insa~i globalizarea a generat-o. Ea face apella vechea nostalgie a muhajir-ului si 0 indreapta nu asupra vreunui uzurpator local, ci asupra dusmanilor lui Dumnezeu, oriunde s-ar afla ei.

122

VESTUL ~I RESTUL

Statul personal

Este totusi interesant ca tinta principala a al-Qaeda, ea si a raposatului ayatolah Khomeini, nu este nici civilizatia apuseana, niei crestinismul, nici capitalismui global si nici orice altceva cu un profil abstract - ci Statele Unite, coneepute ca un stat-natiune suveran. Pe 0 cale misterioasa, islamistii au identificat miezul sistemului pe care doresc sa-l distruga. Inamicul nu este poporul american, ci statul american, conceput ca un agent autonom care actio- neaza liber pe scena politicii intemationale, atragind astfel asupra sa minia lui Dumnezeu. InIa?~ind America drept "Marele Satan", Khomeini chiar asta voia sa spuna, aratind astfel cti sesizase deosebirea fundamentala dintre Vest si rest: in Vest, nu si in rest, exista un proces politic care genereaza in stat actiune colectiva, raspundere colectiva si personalitate morala,

Acest aspect poate scapa usor din vedere celor care inteleg politica in termeni de miscari, procese, forte ~i lupte pentru putere, neglijind influenta mostenirii a peste doua mii de ani de drept roman. Aidoma unei firme sau unei biserici, un stat-natiune nu este doar 0 colectie de indivizi. Este 0 persoana morals si juridica ce actioneaza pe eont propriu si raspunde pentru ceea ce face. Statul-natiune poate fi, asadar, laudat si blamat, urit si iubit, iar forma de apartenenta pe care 0 of era este si 0 legatura de incredere intre cetatenii individuali si colectivitatea la ale carei hotariri iau parte ei.

Procesul care transforms supusii in cetatenieste iden-

tic eu procesul care transforma statul intr-o expresie colectiva a modului de viata al cetatenilor. Cind spunem ca State le Unite negociaza un tratat, W aduna 0 armata, declara razboi terorismului, nu folosim metafore. Acestea

GLOBALIZAREA

123

sint actiunile autentice ale unei persoane colective in care sint implicati intr-o oarecare masura toti cetatenii SUA, nefiind insa actiunile nici unui individ. Nu in aceiasi termeni se poate vorbi despre Irak sau Coreea de Nord. Irakul nu reprezinta 0 entitate, ci doar 0 fictiune juridica faurita de Natiunile Unite cu scopul de a putea trata eu oriee individ clica sau factiune care a Iuat ostatic poporul acelei tari. Forma de actiune colectiva instituita de sistemele politice apusene nu a fost instituita in niei 0 alta parte a lumii. Statele lumii neoccidentale sint state impersonale, masinarii in miinile conducatorilor lor. Ele nu iau hotariri, nu-si asuma responsabilitati si nu pot fi nici laudate, nici blamate, ci reprezinta scuturi sau arme in miinile celor carera le apara avantajele, Acest lucru a devenit limpede sub sistemulleninist de guvernare cornunista, care a fost intemeiat pe teoria "structurilor paralele", Fiecare serviciu al statului sovietic era urmarit de un serviciu al "partidului de avangarda", care exercita toata puterea, dar care nu putea fi tras la raspundere pentru asta.

Aceasta arunca oarecare lumina asupra evenimentului din 11 septembrie. Atacurile si-an propus sa raneascaStatele Unite in partea sa decizionala, Pentagonul, Casa Alba si World Trade Center reprezinta cele trei sfere principale de actiune politica - militara, guvernamentala si economica - si cele trei cai prin care Statele Unite isi fac simtita prezenta de jur-imprejurul globului. Ele dov~desc faptul ca tara este cu adevarat un agent autonom care poate Iua decizii in nume propriu si face apella loialitatea cetatenilor sal pentru a adopta aceste hotariri ea fiindu-le proprii, Atacurile au fost asalturi asupra persoanei Statelo~ Unite si prin urmare asupra fiecarui cetatean in parte ~1 asupra tuturor cetatenilor acestei tari.

Deosebirea dintre "Vest si rest" este exprimata de aceasta idee a persoanei colective - 0 idee ce-si are origini-

________ n'Mi'M"_~~ rut tg-ff,Mj~~{Un~:~/::'-':~~-::....:.:_~ __ ~, i"

124

VESTUL ~I RESTUL

Ie in dreptul roman si nici un echivalent real infiqh. Statul personal este caracterizat prin constitutie, domnia legii ,~i rotatia celor care detin functii in stat. Hotaririle statului sint luate in mod colectiv printr-un proces care, desi poate nupe deplin democratic, include totusi pe fiecare cetatean, oferindu-i mijloacele prin care poate adopta rezultatuI drept a1 sau, Prin insa~i conditia lor, statele personale prefera negocierea in locul constringerii si pacea in Iocul razboiului, Ele pottrai .impreuna in pace, in ciuda unor dispute legate de frontiere, cum e cazul Statelor Unite si Canadei, in asteptarea unei proceduri legale care sa rezolve disputele. Ele incurajeaza dezvoltarea unei 10- ialitati nationale ~i jurisdictii teritoriale in care exigentele religiei sint temperate de nevoia generala de tolerare ~i supunere fata de 0 putere seculars. Legitimitatea acestei puteri rezida partial in cutuma, traditio si deprinderile adinc inradacinate ale tarii; dar depinde si de consimtamintul negociat aI cetatenilor care, prinparticiparea la procesul politic; fae ca hotaririle statului sa devina propriile lor hotariri.

Desigur, aceasta e 0 prezentareoarecum idealizata a statului-natiune modem. Dar ea exprimaidealul la care au aspirat stateleapusene si care le-amodelatforma caracteristicade politica, Cu toate di democratia a fost 0 componenta extrem de importanta in aparitia statelor-natiuni in Iumea moderna, ea este mai mult 0 consecinta decit 0 cauza a personalitatii lor. In lipsa personalitatii colective, experimentele de guvernare democratica due Ia dezagregare sociala, farimitare politica si la tirania rnajoritatii sau la acapararea puterii decatre 0 clica. InAfrica, am fost martori ai acestui fenomen in repetate rinduri, iar cei care cred ca leacul pentru "statele ratate" din regiune este introdueerea alegerilor demacratice nu reusese sa-si dea seama ca, rara cadrul institutiilor si al loialitatiiteritoriale subiaeente, democratizarea este numai un popas pe drumul tiraniei.

GLOBALIZAREA

125

StatuI personal este raspunzator fata de cetatenii sai, iar hotaririle sale le pot fi imputate in oarecare masura acestora pentru ca, in calitatea lor de cetateni, participa la procesul politic. Cind statui se lupta in numele lor, el nu-i tira~te in conflicte care nu-i privesc, ci ii implica in conflicte care le sint proprii. Aici trebuie subliniata deosebirea in raport cu fonnele principale de guvemare care predomina in afara "Vestului": statul uni-partid, statui religios, tirania individuals si asa-numitul "stat ratat", in care aparatul de guvernare a cazut in desuetudine, Hi sind lumea lara aparare impotriva criminalilor, jefuitorilor si teroristilor, asa cum se intimpla acum in multe parti din Arnerica de Sud. Desi toate aceste tipuri de stat sint reprezentate la Natiunile Unite, iar tuturor li se acorda statutul de persoane in dreptuI international, nici unul nu are a depIma personalitate colectiva, asa cum am descris-o mai sus. In primul rind, tuturor le Iipseste opozitia intema reala. In cursul razboiului rece, camentatorii vorbeau deseori despre o disputa intre "ulii" si "porumbei" la Kremlin sau despre opozitia impotriva metodelor eomuniste in cadrul uneia sau alteia dintre gruparile profesionale ori militare din partido Lucruri asemanatoare se spun astazi despre Republica Islamica Iran. Cert este insa ca in aceste state nu exista un rol definit pentru opozitie, 0 cale pe care un partid de OPQzitie sa poata intra in competitie pentru putere cu eel care o detine in prezent si, prin unnare, nici 0 cale prin care opozitia sa poata fi folosita pentru a institui 0 guvernare bazata pe dialog. Hotaririle slnt luate de 0 minoritate care nu poate fi contestara si sint impuse tarii cu de-a sila. RoluI opozitiei, eare este de a trage la raspundere guvernarea in numele poporului, ramine neindeplinit.

Orice conflict eu un stat nonpersonal este ca atare un conflict cu 0 factiune sau un individ din acest stat. Intr-un

----~""' ... ;---""""""==',:-'."-'":" .. '.:.:.'~: .. ., ..

i \

i !

,

126

VESTUL fill RESTUL

asemenea conflict nu poate exista victorie decit daca factiunea sau individul sint distruse. Am trait deja acest lucru in razboiul din Golf. Soldatii irakieni care ocupasera Kuweitul au fost rapid izgoniti de pe pozitiile lor - la unna urmei, nu era razboiul lor si nici unul dintre ei nu avea nici cea mai midi dorinta de a-si pune viata in joe pentru Saddam Hussein. Erau niste recruti neputinciosi folositi in planurile unui dictator. Dar fiindca aliatii n-au facut nimic pentru a-l detrona pe Hussein*, aparenta lor victorie n-a fost citusi de putin 0 victorie, ci doaro reintoarcere la starea initiala si 0 reinnoire a dusrnaniei implacabile a lui Saddam. Infringerea formals a Irakului a fost infringerea unei fictiuni juridice. Adevarata victorie i-a apartinut lui Saddam, caresi-a pastrat controlul asupra supusilor sai in fata unei aliante de state-natiuni care s-au dovedit incapabile sa-l rastoarne de la putere.

Asimetria intre statele personale $i fortele impersonale earese ridica astazi nnpotriva lor poate fi constatata in cazul Israelului. Protectoratul britanic al Palestinei, eroit din defunetul Imperiu otoman, a fost deschis imigratiei evreiesti pe scars larga prin declaratia Balfour din 1917. Mai tirziu, in urma Holocaustului, dorinta evreilor de a avea un stat propriu a devenit irezistibila, iar retragerea britanicilor din protectoratullor a fost grabita prin metodele teroriste ale bandei Stem**. Dupa aceea Israelul s-a transfonnat repede intr-un stat-natiune care a reunit 0 identitate nationals istorica ~i 0 jurisdictie teritoriala existentao Atasamentul preexistent al evreilor pentru Pamintul Fa-

* Autorul se refera doar la razboiul din 1991, cartea fiind scrisa In 2002. (N. t.)

** Grup nationalist radical fondat de Avraham Stem In 1940, care a action at in perioada mandatului britanic in Palestina ~i in razboiul israeliano-arab din 1948. (N t.)

GLOBALIZAREA

127

gaduintei a inzestrat domnia legii, pe care britanicii incepusera sa 0 instituie in Palestina, cu loialitatea teritoriaIa de care era atita nevoie. Rezultatul este ca statuI Israel poseda 0 suveranitate personals dupa model apusean si un sistem de guvemare autentic democratic. Putini sint cei care se indoiesc de nedreptatea facuta arabilor palestinieni, atit musulmani, cit si crestini, in acest proces. Dar nu putern face abstractie de faptul ca, oricum ar fi, Israelul exista acum in inima Orientului Mijlociu, un stat-natiune personal, inconjurat, dupa anexarea Libanului de catre Siria, de tiraniile, gruparile factionale si miscarile teroriste care au doar 0 personalitate simulata, fie de fapt, fie de drept.

Nu exista inca un stat palestinian, dupa cum n-a existat niciodata, la drept vorbind, 0 natiune palestiniana, dincolo si deasupra multimii de cornunitati istorice de crez care au eoabitat in Tara Sfinta sub 0 succesiune de 8ta-

,

piniri imperiale, dintre care eele mai recente au fost cea otomana si cea britanica, Conducatorul cu numele aI palestinienilor - Vasser Arafat - nu a fost niciodata ales de ei, dar a fost impins in fata de Organizatia pentru Eliberarea Palestinei, ea Insa~i 0 organizatie terorista dupa modelul IRA, eu 0 retea globala inchinata unei cauze 10- cale.f Printr-o diplomatic iscusita pe scena lumii, Arafat a dobindit recunoasterea acestei cauze; dar el nu are nici autoritatea necesara pentru a cauta lmpacarea cu Israelul, nici puterea de a-i conduce pe palestinieni intr-un razboi total. $i nici nu poate controla organizatiile teroriste aflate sub egida lui si care obtin sprijin de la militantii islamici din intreaga lume.

Organizatii ca Harnas si Jihadul islamic se inspira din Fratia Musulmana si Hezbolah. Ele nu actioneaza pe calea diplomatiei sau negocierii, ci prin violenta, iar procedeullor principal este astazi atentatuI sinucigas, In aceste

VESTUL st RESTUL

auditii, Israelului ii este aproape imposibil sa conceapa ~ politica coerenta fata de palestinie~i. Distruge~a lu.i Ar~fat nu are sens daca nu duce la opnrea at~cunlor. sm~cl-

se. A negocia cu el este de asemenea lara rost fimdca el g~'reprezinta poporul in numele caruia pretinde ea vorbesf.I in lipsa unei persoane colective eu care s-ar putea iden-

teo ind . h ~"'1 .

p:fica totalitatea palestinie~i~or~ ad?pnn U:I ota~n ~,~on-

negociere este zadamica ~l once forts este lipsita de

ce .

biectlv.

o in aceasta situatie, argumentele pentru un stat pales-

'riian sint desigur coplesitoare. Este totusi tndoielnic ca,

tIl> . 1 ., t d t

data intemeiat, un stat pa estiman ar pu ea a nas ere cu

o urinta acelui tip de personalitate colectiva pe care am 1.l~buit-o Statelor Unite. Pentru dl, daca ~entar~a 1_ll:~ a te corecta, acest lucru ar necesita aparitia unor loialitati

~:ritoriale care depasesc leg~turil~ r~ligi_o~se si 'as__abiy_a, ex-

'llllndu-se printr-o forma participatrva de cetaterne, Cu ~e cuvinte, ar fi nevoie de un acelasi fel d~ ruptura radiala cu istoria locals pe care o. constatam l.n Israel. .

c Deocamdata Israelul trece pnn toate suferintele unui stat

sonal aflat in razboi.Isi asuma responsabilitatea colec~c~ pentru toate masurile sale agresive, iar oamenii stH po~\i se ridica si cad ca raspuns la dialogul intern penna- 1lt~t [egat de principii si politica, Conducatorii sru sint supusi P~ticii atit din tara, cit ~i din strainatate si, in stradaniile sale of! a mentine libertatile ~i drepturile care sint semnul dis~e ctiv al guvernarii personale, Israelul se expune unui sutIll, neincetat de atrocitati, Lumea presupune ca Israelul se v~il in razboi cu palestinie~ii: ~ar ?alestini~llii ~u exista ~ gent autentic ill acest razboi, ~1 de altminteri Israelul

oa a. 1 " t A

singurulloc in care un arab pa estinian poate vo a III

este v' fl A.. v

eeri cu speranta ca va putea III uenta III oarecare masu-

a1ep 1 A V fi " ..nersul lucrurilor. A spune acest ucru nu mseamna a 1

rllw

GLOBALIZAREA

129

de acord cu politica actuala a Israelului in ceea ce priveste Malul de vest. Si nici llU este un motiv pentru a contesta angajamentul palestinienilor, Insemna doar a arata dificultatea structurala a problemei ~i ca pacea este aproape imposibila atit timp cit nu exista un agent raspunzator eu care sa se poata negocia.

Daca privim din acest unghi conflictul palestinian, vom ajunge la respingerea parerii actuahnente la moda ca arnenintarea terorista a Americii i~i are sursa in sprijinul Americii pentru IsraeL Dimpotriva, relatia Israelului cu America este cea care face din Israel tinta Islamului militant. Palestinienii au un motiv legitim de nemultumire, Dar statele musulmane din Orientul Mijlociu au facut prea putin sau nimic pentru a-I sustine In aceasta nemultumire, In schimb, au exploatat-o pentru scopurile lor proprii de dominare, cum au facut sirienii ori iranienii in Liban sau Saddam Hussein in Kuweit. Cind Israelul a devenit tinta militantilor islamici ai Hezbolah-ului, motivul nu a fost obtinerea vreunei intelegeri favorabile poporului palestinian, ci pedepsirea Israelului ca agent al Vestului In dar al-islam. Asadar, militantii islamici nu pot fi satisfacuti decit prin distrugerea totala a Israelului, fiindca Israelul este un stat-natiune asezat acolo unde n-ar trebui sa existe nici un stat-natiune -lntr-un loc unde singura lege ar trebui sa fie shari 'a, iar singura loialitate cea a Islamului. Intre timp, ocuparea Malului vestic, nu pe cale administrativa, ci prin arhitectura modernista, este un simbol viu al procesului de globalizare, marturia vointei de a realiza 0 schimbare permanents si ireversibila prin care identitatile locale sint distruse iar pamintul este remode1at, devenind un nicaieri ubicuu,

Problema ridicata de un conflict in care una dintre patti nu are 0 adevarata personalitate colectiva nu se margines-

130

VESTUL ~I RESTUL

te la Orientul Mijlociu, Globalizarea 0 raspindeste spre vest, iar atacurile teroriste sint prima noastra intilnire pe searalarga cu ea. Mai mult, ele ne arata ca remediile invent ate pentru a face fata problemelor globale sint ineficiente impotriva noilor tipuri de actiune create de globalizare. Dreptul international nu poate face nimic pentru a controla Al-Qaeda si nici Natiunile Unite nu sint eficiente impotriva unor organizatii care nu sint, si niei nu asp ira sa devina, state-natiuni, Daca asupra state lor individuale care adapostesc teroristi se pot exercita presiuni, acestea sint ineficace impotriva unui stat ratat sau impotriva unui stat ca Iranul, incintat ca poate ignora cererile lui Satan.

Guvemare transnationala

Exista insa si un alt aspect; intr-un fel mai gray, al globalizarii, Un principiu dominant al politicii occidentale a fost d. fiecare extindere a puterilor omenesti ar trebui insotita de 0 extindere a legii, ca mijloc de control al acestor puteri, astfel inch sa nu se poata abuza de ele. Este asadar inevitabil ca, 0 data cu cresterea impactului global al deciziilor umane, sa creasca ~i nevoia de noi corpuri legislative prin care acest impact sa fie controlat si directionat spre binele general. Pina de curind, aeest tip de eontroljuridie era exercitat prin dreptul international, intarit prin tratate, dintre care Carta Natiunilor Unite era eel mai important. Se presupunea ca statele individuale j~i mentineau suveranitatea si efi avantajele oferite de dreptul international aveau sa determine statele sa-i sustina deciziile debunavoie, pentru a nu fi excluse din club. Ca urrnare, in conceptia initiala, Natiunile Unite erau 0 uniune de natiuni, fieeare dintre ele putindu-se constitui intr-o buna zi intr-un stat-natiune, pina atunci bucurindu-sefiecare de personalitatea juridica pe care i -0 acorda dreptul international.

~. r.

I

!

1;

~\ ,-

GLOBALIZAREA

131

Multi comentatori inca mai ered ca ONU este institutia blinds pe care 0 aveau in vedere intemeietorii sai si ca problemele lumii moderne apar pentru di tari puternice preeum Statele Unite prefera sa-si transeze disputele direct, in conditii mai favorabile pentru ele decit ar fi putut obtine prinjudecata unei in stante internationale. Eu cred insa di aceasta viziune optimism nu mai poate fi sustinuta, intrucit ignora faptul ca, exceptind delegatii statelor personale, cei care apar pe la intrunirile ONU literalmenten-au ce cauta acolo. Ei nu sint reprezentantii popoarelor din teritoriul carora vin, si vorbesc doar in numele partidului factiunii sau tiranului care i-a trimis. Mai mult, asa cum a aratat Rosemary Righter, Natiunile Unite $i institutiile subordonate au cazut cu totul prada coruptiei, consumind fonduri enonne prin extinderea necontenita a unei puteri birocratice iresponsabile.? Aceste institutii sint mai putin mijloace de rezolvare a disputelor, cit mijloace de a le genera, prezentind crime Ie unor tirani iresponsabili drept hotariri colective ale statelor-natiune. - .....

Lucrurile s-au agravat semnificativ in ultimele decenii, pe masura ce forme noi de legislatie transnationala ameninta suveranitatea si aspiratiile tarilor mai mici din lume. Un raspuns coerent la globalizare ar fi incurajarea aparitiei statelor-natiune in to ate regiunile unde exista un embrion de jurisdictie teritoriala, Astfel, fiecare natiune si-ar putea alege un vii tor propriu, evitind sa fie maturata de valui global. Iar 0 data eu aparitia jurisdictiilor teritoriale si guvernarilor cu adevarat responsabile, este aproape sigur ca amenintarea terorista ar slabi, in timp ee oamenii ar Invata sa-si lege loialitatile de petice de pamint reale si nu de perspectivele imaginare ale raiului, privind viata orneneasca asa cum este - un proces prin care vecinii se pun de acord. Dar acest lucru nu se intimpla. Statele ernbrio-

VESTUL $1 RESTUL

1~2 _Africii si Asiei, de exemplu, sint supuse reglemennru:e a1~rganizatiei Mondiale a Comertului, car~ ,Ie vor rui~ tanlor ·tabil economiile alimentare locale, silindu-le sa na ineVl e cu producatorii industriali de alimente, masiv eoneure~ nati din Vest Recoltele modificate genetic, ale

vUo ~" '. .. ,

subve , inte sint brevetate de multinationalele occiden-

caror se~nHitura probabil vechile recolte de pe piata, oblitale, vO~:eu1torii lumii a treia sa-si cumpere semintele din gind ago sistemul Drepturilor de Proprietate IntelectuaVest pfllleiaUi. Cu alte cuvinte, economiile agrare dinAfriHl. COfl}Orexpropriate prin legislatia transnationala pe care ea Vor le lor nu au cum s-o anuleze.

popoafe. nez OMC pentru ca este in mare masura perce-

~etli:Strument al "i~perialismul~i" ap?sean":_ si ~u nu~ puta ell ei occidentali care zboara in jurul pamintului

mai de a~emonstra impotriva reuniunilor sale. De fapt, pentrU a rice institutie internationala, oricit de bune i-ar fi

Pe 0 v·... t t

aproa "le incearca sa impuna legi, ~onventll ~l tra a e-

intentl) ~ a-si justifiea existenta ~1 pentru a da de lucru fie ~i pe~or sai platiti gras.! Protestele repetate impotribiroer~V"lor reuniunilor globale Ia nivel inalt tree neob-

d cittl . id le i

va e . r din intrunirile putenlor occi enta e lese un su-

servate} l:nent de reglementari iresponsabile, ea si cum

voi pe~ar avea altceva de facut decit s~ l~ ac.cepte. . restul ~ tiile financiare globale au dobindit si ele puten

Instltu asemanatoare. Banca Mondiala si Fondul Mosuvera.J1eernational, desi intemeiate cu scopul de a asig~netar I~:'tatea financiara globala, sint acum in mare m!lra stab!! pute ea instrumente ale dominatiei apusene. In .

~ perce ..~. d

sura.. ele lucreaza cu dolari, iar banii pe care 11 au sa~

definlt1V'ta pot fi cheltuiti numai intr-o e~onom~e domiitUPrurJ1U hno1ogia occidentala si exportunle OCCIdentale. nata dc,t~ ace~ti bani, un stat este inevitabil atras in curenAcceptlll

GLOBALIZAREA

133

tul global.? Mai mult, fiind obligate prin natura lucrurilor sa negocieze cu guveme, Banea Mondiala ~i FMI subventioneaza tiranii i?i gangsterii care au eonfiscat viata politica a tarilor in care au ajuns Ia putere. Nu exista nici un mijloc real de presiune pentru a obliga aeeste institutii transnationale sa dea socoteala pentru actiunile lor. Un mare numar de imprumuturi enorme acordate de FMI in anii din urma statelor fostei Uniuni Sovietice au disparut in aceleasi conturi ale bancilor elvetiene care au fost folosite pentru a mulge poporul sovietic timp de cincizeci de ani. Aceasta a dus Ia citeva reprosuri mai mult sau mai putin zgomotoase, rara sanctiuni la niveluI enormitatii crimei.

In oarecare rnasura, Statele Unite au ramas neafectate de aceasta dezvoltare a legislatiei transnationale, Presedintii sai s-au aratat reticenti la semnarea oricarui tratat care nu prornoveaza clar interesele natiunii si reactioneaza defavorabil fata de orice proiecte care ar diminua suveranitatea Statelor Unite si capacitatea tarii de a-~i apara teritoriul. Dar acest lucru se intimpla, zic criticii, pentru ca Statele Unite domina organizatiile hotaritoare, fiind astfel asigurate ca reglementarile - CUm ar fi cele emise de OMC - opereaza intotdeauna in interesullor.

Un exemplu graitor este tratatul care propune infiintarea unui Tribunal Penal Intemational->- un vis turmentat al liberalilor occidentali - menit sa inlocuiasca razboaiele prin procese judiciare $i sa-i acuze pe beligeranti de crime de razboi. Pare limpede ca Senatul nu va ratifi- . ca acest tratat, chiar daca presedintele Clinton l-a semnat cu reticenta, dat fiind ca tratatul va ingradi libertatile de a Iua decizii militare judicioase si de a da lovituri preventive unui dusman potential. Ca urmare, va viola suveranitatea nationala intr-o zona unde suveranitatea este preconditia supravietuini. Tribunalul nu va fi desemnat de un guvem

134

VESTUL ~l RESTUL

responsabil, iar multi dintre judecatorii sai vorproveni din state nonpersonale ~i vor actiona pur ~i simplu ca instrumente in miinile unor factiuni sau dictatori lipsiti de scrupule. Desigur, este binevenita opozitia Statelor Unite falii de acest exemplu particular de legislatie transnationala, Mai [amine insa recunoasterea principiului di aproape orice legislatie transnationala este 0 amenintare pentru suveranitatea cuiva.

In contextul prezent este pertinenta Conventia Natiunilor Unite privind refugiatiisi azilul politic, ratificata in 1951, intr-o vreme cind migratia nu era ceva comun, iar aziluI nu era decit rareori oferit sau cerut. Acest act legislativ obliga guvernele noastre sa of ere azil tuturor celor care au nevoie, si in acelasi timp sa acorde ospitalitate celor care o cer. Ca rezultat al mobilitatii glob ale, vreo doua milioane de oarneni ajung in fiecare an in Europa, pretinzind ca cer azil, dar do rind de fapt sa profite de economia "la negru" si bucurindu-se oricum de ospitalitatea obligatorie ceruta de Conventia Natiunilor Unite. Drept urrnare, statele europene au pierdut controlul granitelor, au un numar necunoscut de rezidenti ilegali si au economii subterane care cresc saptamina de saptamina. In plus, oricine sugereaza di. aceasta Conventie a ONU este anacronica, periculoasa sub raport politic si distructiva din punet de vedere social este supus unei critici de intimidare ~i risca sa fie denuntat ca .rasist'' sau mai rau.

Avantajele politice si economice care-i fac pe oameni sa ceara azil in Vest sint rezultatele jurisdictiei teritoriale. Dar jurisdictiile teritoriale nu pot supravietui decit daca granitele sint controlate. Legislatia transnationala, actio-

. nind irnpreuna eu cultura repudierii, submineaza asadar conditiile care fac ca libertatile occidentale sa dainuie, Efectul asupra politicii din Franta si Olanda este evident pen-

GLOBALIZAREA

135

tru oricine. Iar atunci cind vedem di cea mai mare parte a acelor celu!e islam~st~ cru:e au. crescut in Londra, Paris si ~ambu:g smt constrtuite din eel care au cerut azil, incepem sa ne da~ seama cit de mult se indreapta cultura politica a Vestului pe calea autodistrugerii.

N oul imperiu

Ajungem astfella 0 intrebare mai profunda: este oare s~tul-natiune. 0 al~atuire durabila? Sa ne gindim la Angha - eel mal reusrt exemplu, din lumea modema al unei jurisdictii teritorial~ localizate. De cind ~i pentru ~it timp a existat ca stat-natiune? Scepticii ar raspunde ea a durat aproximativ perioada necesara pentru absorbtia vecinului din nord; cu alte cuvinte, de la Revolutia Gl~rioasa din 1688 pin~ la unirea eu Scotia din 1707. 'Apoi s-a dilatat n~contemt, transformindu-se intr-un imperiu, creat, dupa faimoasa expresie a lui Sir John Seeley, "dintr-un acces ~e ne~tentie"l0 - adica nu prin politica, ~i inca mai putH: pnntr-o hotarire colectiva luata in numele natiunii, ci pnntr-o "mma nevazuta", cu alte cuvinte, ca produs secundar a nenumar~te acti:mi, dintre care doar foarte putine au fost ale statului. Iar cei care acuza Statele Unite ca sint sau c,il ~evin, ~ noua putere irnperiala, se refera la un pr~ces similar, pnn care puterile legislative ale statelor mai mici sint contin_uu confiscate de institutiile transnationale pe care numai Statele Unite Ie pot cu adevarat controla sau eluda.

Poate ca, totusi, eel mai graitor exemplu pentru mina nevazuta a irnperialisrnului nu sint Statele Unite, ci Uniunea Europeana (UE). Europa este patria statului-natiune ~,i cr~uz~tuli~ care s-a format ideea jurisdictiei sec~lare ~l tentonale. In acelasi timp, istoria recenta a sadit in

136

VESTUL :;;1 RESTUL

muite dintre elitele europene un scepticism cu privire la ideea nationala si 0 dorinta de a 0 inlocui cu 0 federatie transnationala, Britanicii si scandinavii sint reticenti in aceasta privinta; tanle mediteraneene accepts schimbarea numai pentru cit n-o iau cu adevarac in serios. Dar multi francezi ~i germani sint devotati acestei idei, considerind ca e cea mai buna cale pentru mentinerea pacii si prosperitatii Europei, in acelasi timp, majoritatea hotaririlor care-iobliga peeuropeni sa-~i abandoneze suveranitatile nationale sint luate de oameni care nu au intentia sa creeze o putere imperiala.

Cu toate acestea, de~i, virtual,nimeni nu si-l doreste explicit, are loc un proces care va distruge efectiv democratiile nationale ale Europei si va malta in locullor un superstat european, zis democratic,dar avind puteri legislative pentru care, in mare masura, nu trebuie sa dea nimanui socoteala, ascunse in institutii birocratice cu programeproprii pe termen lung. Cele mai multe legiadoptate de par- . lamentul englez ii sint deja impuse prin dictat de birocratia de la Bruxelles, iar putinele zone de cornpetenta legislativa care ramin sint erodate prin revizuiri ale tratatului de la Roma. Scotia si Tara Galilor sint inca prezente pe hartile oficiale ale Europei. Dar statul-natiune care a facut eel mai multpentru crearea lumii modeme - si anume Anglia - a fost deja inlocuit prin "regiuni" care nu au nici o semnificatie istorica ~i desfid toate Ioialitatilc locale la care reactioneaza patriotismul englez.

Unii regrets, iar altii salutaacest lucru, privindu-l ca pe o sansa de a reinvia ideea civilizatieioccidentale pe continentul unde s-a nascut, Intrebarea pe care trebuie totusi sa ne-o punem este daca aceasta noua forma de guvernare imperiala poate fi mtr-adevar raspunsul Ia probleme~e eu eare ne confruntam acum. Daca rationamentul meu din

,

I I I

I

I !

I r

I

I·'

I,·

I r· r I

GLOBALlZAREA

137

aceastacarte este coreet, superstatul european nu va fi mentinut de institutiile sale politice. Aceste institutii nu vor avea legitimitate in ochii cetatenilor decit in contextul unei 10- ialitati prepolitice ~i toemai lipsa unei loialitati paneuropene este cea eare a dat nastere proiectului de federalizare.

Sa presupunem cft un sat a existat timp de secole ca 0 comunitate autonoma, locuitorii sai luind hotariri colective printr-un sfat ales, bucurindu-se de toate avantajele si asumindu-si toate raspunderile autoguvernarii, Sa presupunemapoi ca un orasel 'invecinat, de asemenea autoguvemat, dar ceva mai mare, propune unifiearea cu satul, aducind ca argumente ea operspectiva mai buna pentru afaceri ~i comertjustifica pe deplin miscarea ~i ca noua comunitate va fi in aceeasi masura democratica si autoguvernata ca si cele veehi. Sa presupunem, in fine, di satenii sint convinsi si se bucura intr-adevar de avantajele comerciale promise. Ca urmare, ei se vor afla In minoritate ori de cite ori trebuie luata 0 hotarire care le afecteaza interesele si vor fi striviti de oras ori de cite ori interesele orasului si satului intra In conflict. Noul spatiu de depozitare a gunoiului va fi asezat 1a marginile satului si nu ale orasului; autostrada va trece prin sat si nu prin oras si asa mai departe. Pe scurt, satenii vor resimti noul regim democratic ca 0 pierdere a suveranitatii si 0 scadere a puterilor lor democratice.

Asta incepe sa se intimple in Europa si chiar s-a intimplat prin masuri cum ar fi confiscarea zonelor de pescuit britanice de catre Franta si Spania sau impunerea sistemelor metrice de greutati si masuri in Anglia. Nu e nevoie sa li se reaminteasca arnericanilor.ln acest context, controversele asupra "drepturilor statelor". Conc1uzia evidenta este ca, intocmai cum satul din exemplul meu va incepe sa aiba resentimente fata de eras ~i sa-i considere hotariri-

138

VESTUL ~I RESTUL

le nelegitime, statele-natiuni din Europa vor cauta sa se rupa de Uniune, in timp ce conflictele de interese vor reinvia .dorinta de autonomie regionala,

Este semnificativ faptul ca in toatecrizele majore care afecteazasenrimentele umane fundamentale, guvemele natronele abandoneaza complet proiectul transnational in care pretind a fi angajate. Dupa ll septembrie, primul-ministru britanic s-a alaturat imediat Statelor Unite, nu numai pentru a condamna terorismul, dar si angajindu-si tara si fortele ei armate in lupta impotriva lui. Alte tari europene au facur ceva galagie in aceeasidirectie, dar n-au intreprinsnimic. Iar declaratiile care auurmat.din partea Frantei Italieisi Germaniei au arboratun anti americanism voalat

, , y '"

dar crescind si dorinta de a nu fi implicate. In special fran-

cezii prefera sa vada in 11 septembrie un eveniment strain care afecteaza un popor strain. 0 earte care afirma ca nici un avion nu s-anapustit asupra Pentagonului ~i ca cele care au izbit turnurile gemene au fostconduse acolo de CIA a devenit bestseller in Franta."

in mod asemanator, franeezii aurefuzat sa puna sub supravegherea politiei intrarea 'in tunelul Canalului Minecii, stiind ea eea mai buna cale de a scapa de emigrantii ilegali este de a-i pasa mai departe Angliei, unde protectia socials e mai tentanta. In aceasta chestiune care afecteaza interesul national si identitatea nationala a celor doua Viri, loialitatea prepolitica iese de 'in data la suprafata+= tocmai acea loialitate care a creat Europa ca sistem de state- natiuni,

Este putin probabil ca un nou tip de loialitate prepolitica sa se nasca In Uniunea Europeana, Toti factorii care au format loialitatile popoarelor europene -limbaj, obiceiuri, sisteme juridice comune ~i moduri de trai com~e -lipsesc. Ca unnare, Uniunea Europeana distruge rapid

GLOBALIZAREA

139

jurisdictiile teritoriale ~i Ioialitatile nationale care au constituit temeIia legitimitatii europene de la Iluminism incoace, rara a pune in Iocullor nici 0 forma noua de apartenenta, Este semnificativ faptul ea miscarile separatiste ~i nationaliste, departe de a fi erodate de proiectuI unirii, s-au dezvoltat sub egida acestuia, fiind incurajate de antipatia DE fata de nationalismele existente sa promoveze nationalisme rivale proprii. De aici actiunile reinnoite ale IRA ~i organizatiei basce separatiste ETA.

Pe de alta parte, tocmai fervoarea eu care proiectul Uniunii este promo vat de elitele europene e un semn al declinului Ioialitatilor nationale in Europa. UE este 0 expresie politica a eulturii repudierii pe care am descris-o In capitolul 2 si care merge mina 'in mina cu initiativele legislative ale Comisiei Europene ~i tribunalelor europene, care ar putea fi folosite pentru a inlantui intregul continent 'intr-un regim forte de corectitudine politica, Cornisia propune 0 fortii politieneasca la scara intregii Europe, avind drept de extradare dintr-o jurisdictie in alta a Uniunii si 0 lista a delictelor care impun extradarea, intre care se numara "rasismul si xenofobia". Acest delict nu este recunoscut de legislatia engleza si ca atare nu e definit de tribunale. Dar oricine a urmarit rationamentul elitelor europene stie cum poate fi folosit: el poate suprima orice feI de opozitie nationalists fata de birocratia centralizata,

Patrunzind in acest nou ~i derutant labirint politic, imigrantul musulman va gasi cu siguranta 0 Iibertate si 0 prosperitate care nu pot fi intilnite in tara lui de bastina, Se va bucurade asemenea de avantajele protectiei sociale, de educatiegratuita-s- sau, in orice caz, de "educa1ie" -pentru copiii sai si de servicii medicale gratuite. Va gasi din belsug Iocuri de munca pe piata ilegala, din moment ce statele Uniunii Europene au ridicat costul folosirii fortei de

140

VESTUL ~I RESTUL

munca la un nivella care micile intreprinderi nu-si mai pot .perrnite sa of ere de lucru in economia oficiala. Ceea ce imigrantul musulman nu va gasi totusi este un proces de constructie nationala care ar putea folosi la recrutarea lui ca membru in cadrul ordinii sociale inconjuratoare, El va trai intr-o izolare stricta si va privi lumea in care-si cistiga existenta ca si cum n-ar avea vreo legatura cu el. Se va simti atasat de familie si de comunitatea de imigranti careia li apartine familia sa. Apartenenta lui va depinde de supunerea cornuna fata de ritualuri de rugaciune si post, pre cum si fata de vointa revelata a lui Dumnezeu.

Noul supers tat european of era asadar un teren propice pentru teroristii islamici, La fel cum cultura oficiala a Europei presupune repudierea natiunii si a mindriei nationale, tinta teroristului musulman este statul-natiune, considerat lucrare a Satanei. Ataeurile asupra Americii au fost un raspuns la cea mai reusita dintre tentativele de eonstructie nationala din lume, care-si imprastie aut de eficace pretutindeni puterea, libertatea si reziduurile, Toti actorii principali ai atrocitatilor din 11 septembrie au locuit in Europa ~i au fost instruiti si indoctrinati de celulele locale ale Al-Qaeda. Complotul pentru atacul Americii n-a fost planuit Intr-o tara musulmana, ci pe continentul unde s-a nascut Vestul.

--

Capitolu15 Concluzie

Multi teroristi sint nihilisti care vor sa-si exprime dezamagirile prin distrugerea societatii false in sinul careia traiesc. A~a au fost teroristii aut de stralucit zugraviti de Turgheniev si Conrad, si ale carer campanii ucigatoare au fost descrise de Anna Geifrnan.! Dar nihilismul este cealalta fa~a a religiei: este urletul dezamagit al credinciosului care descopera ca Dumnezeu a moot. Adevaratul nihilist este incapabil sa accepte 0 lume a compromisului, tolerantei ~i loialitatilor seculare, in care ceilalti se simt in largullor, fiindca eo lume lipsita de absoluturi. Moartea lui Dumnezeu lasa in unna ei un singur absolut, Neantul. Datoria de a anihila este ultima licarire a transcendentei in sufletul celui care a pierdut orice credinta in transcendenta si nu poate trai cu aceasta pierdere. Caracterul "intoxicat de moarte" al nihilistilor rusi si al revolutionarilor care au pasit pe urmele lor este asadar din aceeasi plamada cu frenezia "intoxicata de Dumnezeu" a martirilor siiti,

Globalizarea a aruncat lumea islamica in criza, oferind spectacolul unei societati seculare mentinuta in viata prin legi facute de om si dobindindu-si echilibrul rara ajutorul lui Dumnezeu, A sters insa ~i multe din obiceiurile ~i modurile de viata ale poporului musulman, desfiintind vechile traditii pastorale si inlocuindu-le cu economia mincinoasa ~i umilitoare a consumismului pur, alimentat nu

142

VESTUL ~I RESTUL

prin munca, ei prin petrol. Aredesteptat in acelasi timp nostalgia veehe de cind lumea dupa 0 domnie a binelui in care cei ee au corupt comunitatea Profetului vor fi in cele din urma distrusi, iar ordinea adevarata a shari 'a va fi instaurata pe pamint, Amestecul psihologic care rezulta de aiei este exploziv si gata sa-i indemne pe tinerii musulmani sa-si exprime nemultumirea fata de regimurile care-i guverneaza, fata de economia globala care finanteaza acele regimuri si fata de modul de viata necucemic care patrunde nepoftit pretutindeni in dar al-islam.

In teritoriile musulmane insesi, posibilitatile de actiune politica organizata sint limitate sau inexistente, Numai in Vest, gratie Iibertatilor politice care sint fructul unei indelungate experiente politice si de abnegatie crestina poate fi pregatita opozitia contra regimurilor corupte care guverneaza dar al-islamul. Aproape to ate cornploturile teroristilor islamisti - de la revolutia siita din Iran la atacurile din 11 septernbrie - au fast pregatite in Vest de catre muhajirouni, care se bucura deseori de ocrotirea azilului politic, traind intr-o aparenta simbioza inofensiva cu comunitatile dinjur. Dar, deoarece nici 0 legatura de apartenenta nu-i poate alatura acelor comunitati, ei nu pot dohindi loialitatea nationala a gazdelor lor. Nici nu se face vreun efort pentru a-i integra sau pentru a oferi 0 asemenea loialitate nationala copiilor lor. Neputind nici organiza 0 opozitie in tara lor de origine, si nici sa se alature societatii in care traiesc, ei sint ca urmare atrasi de violenta religioasa, unica dovada a identitatii lor. Este singurul lucru care le pennite sa regaseasca absoluturile de care au nevoie si care genereaza 0 forma de apartenenta si 0 'asabiya neintinate de dar al-harb.

Confruntati cu acest lucru, noi cei din Vest trebuie, ered eu, sa facern ee ne sta in putinta pentru a intari statul-na-

I I

t i I

CONCLUZrE

143

tiune, care a adus eli el mari1e avantaje ee deosebese Vestul de rest, inc1usiv avantajele guvernarii personate, ale cetateniei sub 0 jurisdictie teritoriala si 0 guvemare responsabila fata de popor. Aceasta inseamna ca trebuie sa restringem procesul de globalizare astfel incit sa neutralizam perceperea imaginii sale ca 0 amenintare venita din partea Vestului impotriva restului. A actiona responsabil inseamna a revizui multe din prejudecatile noastre. Toate cele enumerate mai jos au contribuit la primejdia de astazi, si toate necesita 0 reexaminare:

" Esecul nostru in ajustarea politicilor de imigratie la scopul integrarii si, reciproc, pretentia de a calatori oriunde in lurne rara sa ne informam mai inti! asupra tabu-urilor ~i aspiratiilor locale.

• Acceptarea .multiculturalismului'' ca scop educational si politic, precum si obiceiul nostru de a denigra adevarata cultura nationals ~i politica de care depindem.

• Angajamentul nostru de a ne conforrna .Jiberului schirnb", asa cum este conceput de Organizatia MondiaIa a Comertului - 0 cale de a obliga alte tari sa inlature barierele pe care le-au ridicat in apararea interesului local.

.. Acceptarea cu prea mare usurinta a corporatiei multinationale ca perscana juridica legitima, chiar dad! nu e supusa nici unei jurisdictii suverane particulare si are drept de proprietate oriunde in Iume.

• Indiferenta noastra aparenta fata de erodarea justitiei seculare si jurisdictiei teritoriale prin litigii devastatoare la noi acasa si prin legislatii birocratice In alte parti ale lumii.

• Inrobirea noastra fata de prosperi tate si obiceiuriIe societatii de consum care ne-au dus la dependenta de rnaterii prime, cum ar fi petrolul, ce nu pot fi obtinute pe teritoriul nostru.

144

VESTUL ~I RESTUL

Aceste obiceiuri, credinte ~i prejudecati au patrons adine in proeesul politic apusean, iar punerea lor in discutie va fidificila. Nu ne putem nici astepta la un reviriment subit, din moment ee ele sint produse secundare involuntare ale sistemului politic occidental. .Explozia litigiilor" este un exemplu graitor in acest sens. Cetateanul priveste legea ca pe un prieten, un seut impotriva celor care ar vrea sa-l exploateze sau sa-l controleze. Dar privind astfel lucrurile, el descopera di poate folosi legea si in alt fel, ca pe unmecanism pentru a obtine avantaje pentru sine. Legeadevine atunci 0 anna nu numai in miinile sale, ci si in cele ale concurentului sau, Nici un cetatean nu este astazi ocrotit de lege in America, din moment ce ea poate fi folosita de oricine Impotriva lui pentru a-i fura tot ce poseda. Aceasta transfortnare a legii din prieten in adversar, dintr-un mecanism de echilibrare intr-unul de dezechilibrare, n-a fost dorita de nimeni, dar a aparut, ca ~i Imperiul britanic, "dintr-unacces de neatentie",

La felsi celelalte deprinderi pe care le-am subliniat. Ele sint urmarile nedorite ale liberei asocieri si justitiei seculare. Nu le putem anula peste noapte si nici nu putem suprima instinctele care le-au.dat nastere. Cind oamenii se bucura de avantajele statutului de cetatean, ei trateaza lumeaintr-o maniera deschisa ~i indrazneata; devin nepasatori fata de sacrificiile de care depinde suveranitateasi uita forta coroziva a contactului uman, lar aceasta stare de spirit,care-i apare celui ce i-a cazut prada ca 0 tolerantiidatorata unei firi intelegatoare, privita din afara poate parea 0 arogantd intolerabila care atrage pedeapsa zeilor,

Sintem totusi creaturi rationale ~i nimic nu ne opreste sa ne gindim la alternative aledeprinderilor care ne-au adus intr-o prirnejdieatit de mare. Daca nu sintempregatiti pentru aceasta, ideea unui "razboi impotriva terorismului"

CONCLUZIE

145

pare lipsita de sens. La unna urmei, terorismul nu este un dusman, ci 0 metoda folosita de dusman. Dusmanul este de doua feluri: dictatorul tiran ~i fanaticul religios pe care-I ocroteste tiranul. Putem actiona impotriva tiranului daca sintem pregatiti sa jucam dupa regulile lui. Dar actiunea impotriva celui de-al do ilea necesita 0 alternativa credibila la absoluturile pe care elle invoca, Ni se cere nu numai sa credem in ceva, dar si sa cautam caile de a da viata convingerilor noastre.