fundamentalismul ISLaMIC Creuzet TOTALITAR ?

Identitatea musulmana la rascruce

Odata musulman, nu poti renunta la Islam. Pedeapsa pentru schimbarea religiei este moartea.
Tu tine-te cu putere de ceea ce ti-a fost relevat1, caci tu esti pe drum drept..

El ( llah! este "el care l-a trimis pe Trimisul #au cu indreptare si cu religia pentru ca sa o faca sa triumfe asupra intregii religii%. #ingura religie acceptata de llah este Islamul.

devarului $

#ocietatile contemporane sunt puternic divi&ate, atat de ideologiile intrinsece, cat si de fenomenele sociale, reliefate pe fondul starii politico-economice ale statelor si astfel, scindarea entitatilor civili&ationale, precum si posibila confruntare a acestora duc, fie la pierderea identitatii, fie la osificarea ei. 'ucrarea de fata urmareste doua directii principale de discutie ( in prima fa&a voi aborda cateva dintre asumptiile de ba&a ale unui fenomen intens de&batut si temut de masele umane si anume fundamentalismul islamic pentru a vedea in ce masura este acesta o ideologie totalitara si in acest sens voi demonstra ca are la ba&a amenintarea pierderii identitatii culturale si a traditiilor islamice, iar mi)a*ul inde&erabil dintre religie si politica inrautateste starea de fapt din spatiul musulman. In a doua parte a lucrarii, voi pre&enta cateva elemente din ideologia comunista a "oreei de +ord - stat eminamente totalitar, pentru a o compara cu ideologia ,epublicii Islamice Iran si pentru a reliefa diferentele, precum si asemanarile e)istente intre acestea, dar si pentru a vedea in ce masura fundamentalismul islamic poate fi considerat o ideologie totalitara. stfel, ipote&a porneste de la ideea ca fundamentalismul islamic intretine ideea de stat religios, laici&area, occidentali&area si moderni&area acestuia fiind pericole latente, ce trebuie combatute, fiindca doar religia este singura valoare sensibila, prin care se identifica o persoana, sau un grup social, avand valori istorice-. In primul rand, ca si cadru conceptual, trebuie preci&at ca Islamul este cea de-a treia religie mondiala, raspandita in fondata in Peninsula frica de +ord, sia de #ud-Est, de #ud si de #ud-.est. ceasta a fost rabica, in secolul al .II-lea d. /r., de catre profetul 0ahomed ben

bdollah, un arab analfabet din 0ecca, el primind o serie de revelatii, consemnate ulterior in "oran (recitare!1. poi, 0ahomed, cu spri*inul parti&anilor de la 0edina, a cucerit 0ecca (anul 2%3! si a unificat cea mai mare parte a rabiei sub stindardul noii religii create - Islamul, care din secolele .III-I4 devine dominanta si aproape unica in statele califatului. sadar Islamul, o religie monoteista, doctrina religioasa dar si mod de viata al comunitatii (Umma! se conduce dupa "oran (cartea sfanta! dar si dupa traditia sacra, Sunnah (conduita!, pe ba&a acestora elaborandu-se dreptul musulman, iar Sharia (legea islamica! este echivalentul

"odului Penal, al "onstitutiei 2, aceasta religie re&istand vicisitudinilor timpului datorita imbinarii fenomenului religios cu cel preponderent etnic. In al doilea rand, dogmatica Islamului presupune, pe langa cele relatate, anumite porunci si ritualuri ce trebuie respectate de catre musulmani, insa cea mai controversata prescriptie este cea ra&boiului sfant (5ihad!. Insa trebuie preci&at ca atat continutul "oranului, cat si Islamul sunt interpretate alegoric, si de aici polemica spinoasa si insolvabila ce devine acuta pe scena comunitatilor musulmane sau nemusulmane. Dezvoltarea anacronica a spatiului musulman , favori&ata de starea de fapt din timpul dominatiei Imperiului Otoman, de decoloni&are si de fragmentare a teritoriului in vederea constituirii statelor islamice a dus la aparitia fundamentalismului islamic 6 carapacea patriarhala, reactionara si traditionalista ce apara "asa Islamului7 si considera ca subde&voltarea, saracia statelor islamice au ca si cau&e tehnologia, dominatia spatiului occidental, capitalismul acerb, iar singura solutie este intoarcerea la valorile sacre, traditionale, legitimitatea conducatorului statal trebuie sa fie de natura divina, iar respectarea drepturilor religioase (ci nu a libertatilor cetatenesti 6 care de altfel, nu e)ista! este importanta pentru buna convietuire a musulmanilor. Pe de o parte, homo religiosus, musulmanul (cel care se supune! a incercat mereu sa reinvie Islamul, un e)emplu elocvent in acest sens fiind #a88id bdul la 0aududi, carturar-*urnalist care oferea musulmanilor din India o alternativa la nationalism si comunism. El publicand la finele anilor 19$3 o serie de articole, incluse mai apoi in cartea sa, 5ihad in Islam, afirma ca Islamul este o ideologie revolutionara, care doreste schimbarea ordinii sociale a statelor si sa o reconstruiasca conform cre&urilor, perceptiilor si idealurilor islamice. Pe de alta parte, pentru a intelege fundamentalismul religios, trebuie preci&ate originile sale si modul cum a evoluat, origini care nu provin din "oran, ci din perioada de dupa tatur:, care desfiintea&a califatul, provocand reactii politice, cea mai importanta fiind in Egipt, tara cea mai populata, urmand ca in 19$;, sufistul /assan al-<anna sa intemeie&e #ocietatea =ratiei 0usulmane. l-<anna urmarea revenirea la aspectele fundamentale ale Islamului, =ratia 0usulamana servind ca organi&atie privata pentru educatie si bunastare, urmand ca mai apoi, datorita faptului ca al-<anna a fost un sufist initiat (mistic!, societatea a tolerat diferite curente ale Islamului. El a incercat sa combine Islamul, moderni&area si constitutionalismul. ; =ratia promovea&a nonviolenta, opunandu-se gruparilor radicale islamiste, desi este criticata si se crede ca militea&a pentru 5ihad (razboi sfant!.

0ai tar&iu, =ara*, in lucrarea sa din 19;1 >atoria negli*ata ridica urmatoarea intrebare( ?(noi, musulmanii! traim intr-un stat islamic@A si ofera cateva criterii ce trebuie indeplinite, ca acesta sa fie considerat islamic si anume( sa fie condus dupa legile musulmane, sa fie conservat, prote*at de influenta occidentala si sa se asigure securitatea poporului. >e ce anume se teme civili&atia islamica fundamentalista@ In prima fa&a, pericolul iminent este acela al pierderii identitatii culturale si a traditiilor, globali&area, atacul Occidentului si implicit occidentali&area, cresterea influentei civili&atiei occidentale9 accentuarea divi&arii lumii islamice, pre&enta americana in coridorul asiatic al islamismului, limitarea accesului la tehnologie, dar si cele de la nivel teritorial precum diminuarea resurselor de hrana, problema apei, pierderea monopolului petrolului si e)plo&ia demografica. Toate acestea amplifica cri&a identitara, un rol important detinand-ul si mass-media, informatia neavand granite, Internetul, mass-media, cinematograful inseamna internationali&area (globali&area! informationala, orice stat sau orice ideologie pot fi afectate de imaginile virtuale si de mesa*ele subliminale.13 Iar in acest sens, este cunoscut faptul ca multi musulmani emigrea&a spre vest, spri*initi de Islam 6 care ii considera varful de lance al 5ihadului in lumea pagana ocidentala, dar acestia au renuntat la principiile vietii confesionale islamice si ei vor fi cei care vor implementa modul de viata occidental in spatiul islamic.11 Oare asa sa fie @ =ara* milita pentru faptul ca nu spri*inul ma*oritatii musulmanilor e important, ci credinta adevarata a islamicilor (fie ei in numar mic! in llah si adauga ca propaganda prin massmedia si implicit modurile de comunicare in masa sunt sub controlul #tatului pagan si viciat si sub controlul celor care sunt in ra&boi cu >umne&eu, si astfel este dificil consolidarea statului islamic, fara o purificare a mi*locului informational. Tot =ara* utili&ea&a termenul de dusman apropiat, facand referire la statele musulmane rebele (Egiptul! si dusmanul indepartat (statele nemusulmane, precum #B ! si ca cei doi pot fi infranti prin violenta (puterea sabiei!, insa dusmanul apropiat ramane intotdeauna cel mai temut si trebuie combatut. ,evenind la 0aududi, prin filosofia anti-coloniala a acestuia (fondatorul Partidului Islamic in 'ahore! conform careia Islamul este un mesa* etern si universal, nu un singur cre& religios, sau un nume care sa defineasca o colectie alcatuita din cateva acte de venerare, ci este un sistem comprehensiv, care urmareste sa anilihe&e toate sistemele rele si tiranice ale lumii1$ a reusit sa-si impuna propriul program de reforma 6 cel pentru bunastarea fiintelor umane, Islamul fiind -

chemarea la o revolutie universala si completa (C! iar #uveranitatea nu apartine nimanui altcuiva, decat lui llah.1% 'a polul opus, in Iranul anilor 1923, sahul 0ohammad ,e&a Pahlavi a incercat moderni&area Islamului, insa a esuat, din cau&a intereselor gruparilor religioase, care ar fi avut de pierdut, dar si pe fondul ,evolutiei lbe (desfiintarea monarhiei si inlocuirea cu republica! din 197;D1979, care a culminat cu fuga din tara a sahului. ici intervine figura a8atollahului ,uhallad Ehomeini, oponentul lui Pahlavi si sustinator al revolutiei, lider religios, devenit ulterior si lider politic. Prin scrierile sale, cea mai importanta fiind Fuvernarea islamica (1973!, milita pentru raspandirea globala a Islamismului si pentru inenerenta legii teocratice, guvernarea statului islamic trebuie sa se faca dupa #haria, de catre faGih (conducator!, Ehomeini fiind primul lider suprem al Iranului, pe care il va conduce pe ba&a regimului fundamentalist islamic. Fuvernarea islamica e necesara pentru prevenirea opresiunii claselor conducatoare si sub*ugarea poporului, pentru a conserva ordinea islamica a statului, pentru a impiedica inovarea #hariei si pentru a distruge puterile statelor straine, nemusulmane. Insa, tot in cadrul acestei lucrari, Imamul e)plica si de ce nu poate fi stabilita o astfel de guvernare, iar ca si cau&e el identifica evreii (doresc suprematia!, imperialistii britanici si popoarele nemusulmane. Pe langa toate acestea, este esential sa diferentiem fundamentalismul islamic de islamism (ideologia politica musulmana!, fiind doua arii complet diferite, unite doar de ideea ca statul secular este un rau absolut, singurul stat islamic care are legitimitate este statul islamic, fondat pe #haria. In spatiul islamic, religia se amesteca cu politica, Islamul nereusind sa le separe , iar toata aceasta traditie a politicii si religiei interconectate re&ida din era timpurie a Islamului, unde primii califi aveau in subordine umma ( statul islamic unit! si se imbinau atat responsabilitati religioase, cat si politico-militare in vederea raspandirea cuvantului lui llah si castigarea de adepti. Insa principalul motiv l-ar constitui faptul ca 0ahommed, dupa ce a primit revelatiile de la >umne&eu, a infiintat statul prin taisul sabiei, asadar statul islamic repre&inta reflectarea religiei musulmane si trebuie pastrat ca atare, nu laici&at. Intorcandu-ma la =ratia 0ulsumana, o realitate pre&enta, trebuie sa preci&e& ca, din punctul meu de vedere, este si mai puternica, in momentul de fata dorind sa-si infiinte&e partid politic 6 Partidul 'ibertatii si 5ustitiei, in vederea castigarii transparentei si a legitimitatii in sfera publica. In acest sens, presedintele organi&atiei, 0ohammad <adie l-a numit pe 0uhammad l-Eatani presedinte al gruparii politice, acesta din urma preci&and ca partidul va fi independent de =ratie si 1

va fi deschis pentru toti aderentii care accepta programul partidului, Eatani preci&and si ca acesta sustine un islamism moderat, insa poporul egiptean se teme de introducerea ascunsa a unui islamism mai radical in viata tarii.1vand in vedere situatia politica din Egipt (revolta impotriva regimului lui 0ubara: si demisionarea acestuia!, =ratia 0usulmana a tinut sa preci&e&e ca nu va candida pentru pre&identiale, insa este neclara po&itia viitorului partid privind tratatele internaHionale ale Egiptului, mai ales acordurile de pace cu Israelul.11 Axis mundis, Islamul - religia de stat se va opune mereu democrati&arii, moderni&arii si occidentali&arii, etosul islamic fiind foarte bine conservat, iar opinia mea este ca religia va fi mereu folosita in scopuri politice, este si va fi considerata raspun&atoare pentru conflictele din spatiul musulman si dintre acesta si cel occidental. Incercarile de moderni&are a spatiului islamic au fost nenumarate, dar tot nenumarate au fost si reactiile negative ale societatii. #pre e)emplu, in Turcia, o entitate statala interesanta pentru confruntarea dintre globalism si localism. In timp ce guvernul solicita intrarea in Bniunea Europeana, studentele au inceput sa-si acopere capul cu valul islamic, care a fost inter&is in institutiile publice inca din anii $3, cand a demarat procesul de laici&are a statului, initiat de Eemal tatur:.12 stfel, intoarcerea la traditie a tinerilor este intalnita si in Egipt, in 1979, cand Ehomeini a fost sustinut de mase de studenti fanatici si de multi alti tineri siiti 6 in marea lor ma*oritate, analfabeti.17 Insa nevoia de gasire, afirmare si consolidare a identitatii constituie o piedica in calea moderni&arii societatii si a bunastarii indivi&ilor @ ,aspunsul il va constitui, in viitor, atat programul politic al liderilor, cat si actiunile poporului islamic. Insa trebuie preci&at ca procesul de afirmare, consolidare a identitatii indivi&ilor depinde in mare masura de statul din care acestia fac parte ( societatile democratice versus societati totalitare, primele fiind garantul drepturilor, libertatilor si afirmarii implicite a identitatii cetatenilor, spre deosebire de statele totalitare, care domina si supraveghea&a sfera privata a indivi&ilor, dar nu numai, refu&andu-le orice fel de drepturi si libertati cetatenesti. Pentru a intelege pe deplin ce presupune o idelogie totalitara si implicit un regim totalitar, trebuie intai definit termenul de regim legal, acesta desemnand acel organism politic in care sunt necesare legi po&itive pentru a traduce si reali&a acea imutabila ius naturale sau poruncile eterne ale lui >umne&eu sub forma de norme ale binelui si raului (C! spre deosebire de organismul politic al 2

regimului totalitar, unde locul legilor po&itive este luat de teroarea totala, care este menita sa traduca in realitate legea miscarii istorice sau naturale1;, legile po&itive avand rolul de a stabili norme si interdictii pentru a pastra o ordine sociala. Intr-adevar, o societate democratica, libera are nevoie de legi pentru a-si conserva stabilitatea si a creea o ordine publica, dar nu numai, spre deosebire de una totalitara in care teroarea a incetat sa mai fie un simplu mi*loc de suprimare a opo&itiei si devine totala cand a*unge independenta de orice opo&itie. >aca legalitatea este esenta guvernarii netiranice, iar absenta legii este esenta tiraniei, atunci teroarea este esenta dominatiei totalitare19, precum si un element definitoriu si omnipre&ent al guvernarii totalitare care sugruma libertatile sau aboleste libertatile esentiale (C! dar nu reuseste sa e)tirpe dragostea de libertate din inimile oamenilor.$3 Teroarea este un element component al unui regim politic in cadrul caruia un individ sau mai multi detin puterea, statul nu se mai diferentia&a de comunitate si are legitimitatea sa patrunda in sfera privata a cetatenilor, sa instituie o ideologie care sa devina cre&ul statului, un partid politic, care sa detina monopolul vietii politice, un dublu monopol asupra mi*loacelor de persuasiune si coercitie, sub*ugarea activitatilor profesionale si economice$1 si anume regimul totalitar. >esigur ca in fiecare stat totalitar, cetatenii au dorinta latenta de a deveni liberi insa acesta urmareste sa elimine tocmai capacitatea oamenilor de a actiona $$, doreste eradicarea constiintei colective si transformarea cetatenilor in simple mase obediente iar in ceea ce priveste actiunile regimului totalitar, acesta ataca si schimba status-Guo-ul, dorind sa stabileasca o noua ordine sociala si politico-economica. >esi in pre&ent e)ista mai multe state cu regim totalitar, voi pre&enta in cadrul lucrarii de fata elemente definitorii ale ideologiei comuniste din "oreea de +ord, ca mai apoi sa detalie& elemente ale ideologiei statului iranian 6 teocratie totalitara, care cumulate cu cele pre&entate anterior sa ofere o imagine de ansamblu si sa raspunda la intrebarea ( este fundamentalismul islamic o ideologie de sorginte totalitara @ In primul rand, in cadrul statului totalitar legaturile naturale dintre solidaritate si comunicare sunt rupte si inlocuite cu neincrederea si informarea $%, iar de&integrarea claselor sociale si pasivitatea, de&olarea indivi&ilor duc la pecetluirea destinului statului, transformandu-l intr-o societate inchisa, unde canalul informational al mass-mediei este strict controlat si modelat de catre decidenti politici comunisti.

In al doilea rand, din cau&a faptului ca mass-media si opinia publica sunt controlate, servind ca mi*loace de propaganda a mesa*elor liderului, puterea acestuia asupra cetatenilor creste, iar capacitatea acestora de a se opune regimului scade. stfel, "oreea de +ord (,epublica Populara >emocrata "oreeana!, conform "onstitutiei este o republica socialista, desi in fapt este o dictatura absoluta de tip stalinist, unde Eim Ir-sen (Presedintele etern! a inlocuit mar)ismul cu ideologia *uche$-, partidul care detine monopolul asupra arenei politice este Partidul 0uncii din "oreea, iar organul suprem de stat este parlamentul, ai caror membri sunt alesi pe o perioada de cinci ani (C!, iar functiile publice sunt ocupate, dupa cum scrie in "onstitutie, conform centralismului democratic.$1 Tot conform "onstitutiei, cetatenii se bucura de drepturi egale in toate sfere #tatului si ale vietii publice$2, iar acestora la este garantat dreptul de a vorbi liber, este garantata libertatea presei, a asocierii, a demonstratiilor, iar #tatul garantea&a anumite conditii pentru functionarea libera a partidelor politice democratice si a organi&atiilor sociale $7 insa realitatea sta cu totul altfel, e)istand un partid unic 6 Partidul 0uncii din "oreea, partid comunist de altfel, iar ideea de munca si de solidaritate este pre&enta in sloganele si propaganda facuta de catre comunisti. ceasta indoctrinare a populatiei infrange spiritul acesteia de revolta, ii subminea&a puterea latenta si ii invata pe cetateni sa intareasca vigilenta revolutionara si lupta devotionala pentru securitatea #tatului$;, indemn ce sa gaseste de altfel si in "onstitutia statului iranian, suveranitatea fiind vitala pentru supravietuirea si consolidarea statului. Insa prevederile din constitutiile si implicit, realitatea politica din "oreea de +ord si din Iran difera destul de mult, spre e)emplu in Iran guvernarea nu deriva din interesele unei anumite clase si nici nu serveste ca putere de dominatie a unui individ sau a unui grup $9, spre deosebire de statul totalitar coreean, unde figura liderului suprem domina asupra maselor. O alta deosebire intre elementele celor doua state consta in imaginea si locul pe care aceste le re&erva femeii, in Iran, "onstitutia prote*and familia ca unitate a societatii, femeii revenindu-i obligatii familiale, avand interdictii numeroase cu privire la viata sa publica, pe scurt, este considerata ca fiind obiect de e)ploatare si consum %3, pe cand in "oreea de +ord, femeii ii revin drepturi si statut egale cu ale barbatului, #tatul acordand drepturi speciale pentru mame, crese, gradinite, #tatul oferind toate conditiile necesare pentru ca o femeie sa-si e)ercite pe deplin rolul sau in societate%1 un rol ce nu este pe deplin po&itiv si este asemanator cu cel al femeiii de origine iraniana, insa legile privitoare la situatia femeii in Iran difera foarte mult de cea a femeii din statul comunist coreean, din cau&a fundamentalismului islamic. ;

O asemanare intre cele doua state il constituie si faptul ca ambele au conflicte cu tari din Occident, dar si cu tari invecinate ( "oreea de +ord este intr-un permanent ra&boi cu statul democratic al "oreei de #ud, 5aponiei dar si cu #B , iar Iranul, atat cu Ira:ul, cu India si cu #B . In "oreea de +ord e)ista insa cultul personalitatii si nationalismul radica, manifestate atat in prevederile "onstitutiei, ca si prin diverse manifeste, actiuni, una destul de recenta ($339! referindu-se la lansarea unei rachete care sa plase&e pe orbita primul satelit de productie proprie (C! operatiune suspectata de catre #B lunga de actiune.%$ Insa si mai recenta este o alianta intre Iran si "oreea de +ord, in $313 acestea fiind suspectate de colaborare in e)tinderea schimburilor lor de tehnologie, Iranul obtinand de la "oreea de +ord rachete foarte perfomante, capabile sa atinga Europa (C! iar diplomatul iranian /e8dari a preci&at ca e)ista un grup foarte religios in *urul lui hmadine*ad (presedintele Iranului!, care are o agenda globala si care estimea&a ca sunt suficiente doua bombe pentru asigurarea supravietuirii tarii si a islamului.%% Tot referitor la 0ahmoud hmadine*ad, acesta se afla in pre&ent in conflict cu liderul suprem, adevaratul conducator al tarii, a8atollahul li Eamenei, dar si cu alti lideri conservatori, cum sunt cei mai importanti membri ai Parlamentului, cu sefi ai Far&ilor ,evolutionare (institutia insarcinata cu prote*area militara a regimului!, dar si cu mai multi clerici musulmani, presedintele fiind acu&at ca ar fi incercat sa-i submine&e autoritatea lui Eamenei, hmadine*ad fiind considerat mai degraba un nationalist e)trem (C! lucru considerat ingri*orator de teocratia care conduce tara.%'a polul opus, presedintele "oreei de #ud, Eim 5ong-Il, nu are ca referinta absolut deloc religia, elementul definitoriu fiind dictatura comunista, iar legislatia nu are un caracter religios ca in ca&ul Iranului, ci *oaca un rol important in de&voltarea socialismului, si asigurarea ca acesta va functiona permanent, deoarece asa cum afirma Feorge OrIell, un dictator nu va dicta doar pre&entul si de sasemnea si trecutul. Eim 5ong-Il, pentru a-si spori puterea, pare sa fi devenit obsedat in perpetuarea mitului maretiei sale si a sistemului la care a contribuit. El doreste sa controle&e viitorul prin institutionali&area succesiunii. "ultul personalitatii, precum si succesiunea sunt si cau&e si efecte ale procesului de legitimi&are in "oreea de +ord.%1 Bn alt aspect interesant consta in faptul ca Eim 5ong-Il militea&a pentru faptul ca orice om poate deveni comunist daca se va dedica pentru lupta impotriva tuturor formelor de e)ploatare si opresiune, pentru libertate si fericire pentru toti oamenii%2, spre deosebire de cre&ul ca fiind de fapt un test pentru o racheta militara cu ra&a

fundamentalismului islamic, unde doar credinciosii in ai statului iranian.

llah se pot considera musulmani si cetateni

>esigur ca ,epublica Islamica Iran nu este eminamente un stat totalitar, ci mai degraba o societate inchisa, dominata de casta religioasa, atat de puternica incat, spre e)emplu continua sa inspire legislatia din Egipt, principiile legii islamice #haria vor ramane principala sursa a lesiglatiei egiptene, (C! inclu&and si prevederea ca Egiptul este un stat democratic (C!unde islamul este religie de stat, dar cuprinde si dispo&itii in care partidele politice nu pot fi formate dupa criterii confesionale.%7 0ai mult, suis generis, Islamul insista asupra importantei constituirii unei societati unite care sa conduca dupa principiile islamice, precum si pentru raspanirea sa in celelalte &one ale lumii, pentru a deveni religie unica.%; Islamul, doctrina religioasa, dar si mod de viata al comunitatii (Bmma! are o arie mare de raspandire, cu adepti pe toate continentele, iar in pre&ent are mi*loace mai importante, cum ar fi #ocietatea =ratiei 0usulmane, o grupare totalitara, cunoscuta si sub numele de 0iscarea =ratilor 0usulmani, infiintata in 19$; la "airo, care amesteca religia cu teroarea pentru a consolida fundamentalismul islamic%9 si care repre&inta diaspora islamica pe teritoriul european. #a88d Jutb in lucrarea sa, 0iscarea =ratiei 0usulmane, tradusa in numeroase limbi islamice, pre&inta si agenda #ocietatii =ratiei 0usulmane, a caror scopuri merg mai departe de e)tremismul religios, aceasta urmarind impunerea unei guvernari islamice totalitare in intreaga lume si ca urmare, abolirea formelor democratice de guvernare. Tot definitorii pentru descrierea ideologiei islamice sunt doua dintre elementele teoriei totalitaritarismului propusa de /annah rendt si anume functionarea sociala si sistemul de reguli, si astfel =ratia 0usulmana, fiind relevante pentru conceptuali&area fenomenului fundamentalismului religios, care combina teologia medievala cu politica moderna intr-o maniera totalitara actionea&a asta&i ca o forma a religiei transnationale. -3 stfel, fenomenul islamismului combina

miscarea totalitara cu ideologia religiei politice, islamismul de sorginte totalitara promovea&a islamul intr-o maniera ideala ca fiind o religie pentru pace, insa acest model pentru pace este dependent de e)tensia /a:imi88at llah Kguvernarea lui >umne&euL asupra intregii umanitati.-1 ceasta afirmatie surprinde faptul ca nu poate e)ista pace in intreaga lume, fara o dominatie globala a Islamului, fiind articularea unei religie internationalista ba&ata pe faptul ca aspira la crearea unei noi ordini internationale ba&ata pe principii totalitare a #hariei religiei islamice.

13

+u in ultimul rand, ,epublica Islamica Iran, desi nu este un stat eminamente totalitar, nu este nici unul pe deplin democratic, constitutia acesteia definind sistemul de guvernare ca fiind islamic, iar credinta in >umne&eu, precum si supunerea fata de acesta este regula de ba&a, legislatia statului trebuie sa repre&inta vointa lui >umne&eu, iar sfera publica si cea privata a indivi&ilor este strict reglementata de legislatie, dar si de codurile morale si de conduita islamice. "a o sumari&are, trebuie amintit ca totalitarismul repre&inta un sistem politic cu urmatoarele caracteristici ( o ideologie coercitiva, un stat condus de un singur individ, o forta a politiei teroriste, monopolul asupra mi*loacelor de comunicare in masa, monopolul asupra armamentelor, precum si controlul statului asupra economiei-$, iar regimul islamic iranian, precum si regimul totalitar din "oreea de +ord le indeplineste, ambele regimuri incercand sa domine toate sferele vietii indivi&ilor de pe teritoriul statelor in care acestea functionea&a. +u in ultimul rand, multi autori in domeniu sustin ca reformarea statului iranian este un ideal-tip sau un simplu balon de sapun, deoarece regimul iranian al carei "onstitutie si structura sa politica, in cadrul careia liderul religios suprem are putere absoluta, nu poate fi reformata, ci doar schimbata, reforma fiind posibila intr-un sistem political bipolar, nu intr-un regim islamic unipolar, (C! iar democratiile din vest, precum si toate organi&atiile internationale prin colaborarea lor cu regimul islamic al Iranului ar trebui sa puna presiune asupra acestuia in vederea respectarii drepturilor omului, precum si sa ofere suport moral si politic asupra iranienilor in lupta lor pentru libertate, dreptate si o schimbare de regim-%, insa cat de reali&abil este acest fapt @ Opinia mea este ca intr-un stat eminamente religios, teocratic, in care societatea este obedienta si traditionalista, moderni&area si imbunatirea stilului de viata ale acesteia se va reali&a greu sau chiar deloc. "orpusul de gandire logic si coe&iv al religiei islamice are radacini viscerale iar pe termen lung se va opune atat valorilor occidentale, cat si pre&entei fi&ice ale occidentului (interventia #B spatiul musulman!. Parerea mea este ca aceste valori, considerate straine si machiavelice de catre populatia islamica, nu trebuie impuse cu forta, acest lucru fiind oricum ireali&abil. Insa este de&irabil ca spatiul islamic sa evolue&e in conditii culturale proprii si in ritmul sau natural, spre calea modelului de viata democratic, ce in pre&ent ramane un ideal-tip. Inchei cu un citat, mai mult decat elocvent pentru ultima reduta a lumii traditionale si anume Islamul - Puterea corupe, iar puterea absoluta corupe in mod absolut (0ontesGuieu, Spiritul legilor). 11 in

+ote (

1$

1
$

(,eligia lui llah, Islamul! "oran 6 #urat &-Mu:hruf, versetul -%. (Islamul! "oran 6 #urat l-Jasas, versetul $;. % ( supra tutor celorlate religii! Ibidem. #imileanu, ,adiografia terorismului, p. 2. 1 To:arev, ,eligia in istoria popoarelor lumii, p. 132. 2 Ibidem. 7 #imileanu, ,adiografia terorismului, p. 22. ; Ibidem. 9 Ibidem. 13 #imileanu, ,adiografia terorismului, p. 29. 11 Ibidem. 1$ #imileanu, ,adiografia terorismului, p. 71. 1% Palmer, Bltima cruciada, p. 173. 1Miarul devarul, $2.$.$311. 11 Ibidem. 12 #imileanu, "ri&ele si conflictele spatiului islamic, p. $9. 17 #imileanu, "ri&ele si conflictele spatiului islamic, p. %3. 1; /annah rendt, Originile totalitarismului, p. 17$. 19 Ibidem. $3 /annah rendt, Originile totalitarismului, p. 17-. $1 Peter Frieder, In >efence of Totalitarianism, p. 12-. $$ /annah rendt, Originile totalitarismului, p. 171. $% nne-0arie ,oviello, the /idden .iolence of Totalitarianism, p. 9$1 $Ni:ipedia, "orea de +ord. $1 Ibidem. $2 "onstitutia "oreei de +ord "apitolul 1, rt. 21. $7 "onstitutia "oreei de +ord, "apitolul 1, rt. 27. $; "onstitutia "oreei de +ord, "apitolul 2, rt. ;1. $9 "onstitutia ,epublice Islamice Iran, p. 2. %3 "onstitutia ,epublice Islamice Iran, p. 7. %1 "onstitutia "oreei de +ord, "apitolul 1, rt. 77. %$ ,omania 'ibera. %% ,omania 'ibera. %Miare.com. %1 Oung-hIan, To #uccesion Politics in +orth Eorea, p. 1391. %2 Eoh <. ". Ideolog8 and Political "ontrol in +orth Eorean, p. 22$. %7 #tiri, locasuriortodo)e.ro. %; E&&atollah E&&ati, Feopolitica in secolul 44I, p. 12-. %9 <assam Tibi, The Totalitarianism of 5ihadist Islamism and its "hallenge to Europe and to Islam, p. %9. -3 <assam Tibi, p. -3. -1 <assam Tibi, p. -1. -$ bghari #iavash, Political Econom8 of Political PoIer of the Islamic ,egime in Iran, p. $13. -% bghari #iavash, p. $2-.

<I<'IOF, =IE ( 1. Coranul, disponibil la http(DDIII.islam.roDcoran.pdf , accesat la data de 11 aprilie $311, ora 13 (13. $. =ara*, bd l-#alam The Neglected ut!, Pn <all, Terence, >agger, ,ichard, Ideals and Ideologies. ,eader, Pn <all, Terence, >agger, ,ichard, Ideals and Ideologies. ,eader, Pearson 'ongman, $33-, -216 -71.

%. Imam Ehomeini, "overnance of #urist. $slamic "overnment% $ran Chamber Societ! , http(DDIII.iranchamber.comDhistor8Dr:homeiniDboo:sDvela8atQfaGeeh.pdf, accesat 11.3$.$339. -. Palmer, 0ichael . Ultima cruciada. "urtea .eche, <ucuresti, $313. 1. #imileanu, .asile &adiografia terorismului, Editura Top =orm, <ucuresti, $33-. 2. #imileanu, .asile Crizele si conflictului spatiului $slamic, Editura Top =orm, <ucuresti, $339. 7. Miarul devarul 6 ''(ratia )usulmana isi formeaza partid politic'' , accesibil la http(DDIII.adevarul.roDinternationalD=ratiaQ0usulmanaQisiQformea&aQpartidQpoliticQ3Q-%-%12;9$.ht ml, accesat la data de 11 aprilie $311, ora 19 (13. ;. Frieder, Peter $n efence of Totalitarianism Theor! as a Tool of *istorical Scholarship , .ol. ;, +o. %--, #eptember->ecember $337, pp. 12%-1;9. 9. To:arev, #. . &eligia in istoria popoarelor lumii, Editura politica, <ucuresti, 1972. 13. ,oviello, nne-0arie The *idden +iolence of Totalitarianism, The -oss of the "round.or/ of 0orld, #ocial ,esearch, .ol. 7-, +o. %, =all $337, pp. 9$%-9%3. 11. Ni:ipedia, Coreea de Nord, accesibila la http(DDro.Ii:ipedia.orgDIi:iD"oreeaQdeQ+ord, accesata la data de 17.32.$311, ora $3 ($7. 1$. Constitutia Coreei de Nord, accesibila la adresa http(DDen.Ii:isource.orgDIi:iD"onstitutionQofQ+orthQEoreaQR$;197$R$9, accesata la data de 12.32. $311, ora 13 (13. 1%. Constitutia &epublicii $slamice $ran, accesibila la adresa http(DDfacult8.unlv.eduDpIerthD"onst-Iran R$;abridgeR$9.pdf, accesata la data de 17.32.$311, ora 33.19. 1-. ,omania 'ibera, despre Coreea de Nord, accesibila la adresa http(DDIII.romanialibera.roDactualitateDmapamondDcoreea-de-nord-lansea&a-satelitul-fantoma-carecanta-ode-conducatorului-iubit-1132-9.html, accesata la data de 17.32.$311, ora 31 (1$. 11. ,omania 'ibera, $ran si Coreea de Nord, accesibila la adresa http(DDIII.romanialibera.roDactualitateDmapamondDiran-si-coreea-de-nord-alianta-mortii $11231.html, accesata la data de 17.32.$311, ora 3% (13. 12. Miare.com, Presedintele $ranului la cutite cu liderii musulmani, accesibila la adresa http(DDIII.&iare.comDinternationalDiranDpresedintele-iranului-la-cutite-cu-liderii-musulmani-ai-tarii1399;3;, accesata la data de 11.32.$311, ora 37 (13. 17. Oung-hIan To Succession Politics in North 1orea , $mplications for Polic! and Political Control in North 1orea, The 5ournal of Politics, .ol. %$, +o. % ( ug., 1973!, pp. 211-27-. 1;. 'acasuri ortodo)e, Noua eclaratie Constitutionala, -egea islamica Sharia va continua sa inspire legislatia din 2gipt, accesibila la adresa http(DDIII.stiri.lacasuriortodo)e.roDmusulmani-islamD297$noua-declaratie-constitutionala-legea-islamica-sharia-va-continua-sa-inspire-legislatia-din-egipt.html, accesata la data de 1;.32.$311, ora 3$ (13. 19. E&&ati E&&atollah "eopolitica in secolul 33$, Editura Top =orm, <ucuresti, $339. $3. Tibi, <assam The Totalitarianism of #ihadist $slamism and its Challenge to 2urope and to $slam% Totalitarian )ovements and Political &eligions, .ol. ;, +o. 1, 0arch $337, pp. %1-1-. $1. #iavash, bghari Political 2conom! of Political Po.er of the $slamic &egime in $ran, 5ournal of Third Norld #tudies, #pring $337.

Chirciu Simona-Maria, FSP, ru!a ", an II#