Sunteți pe pagina 1din 10

Codul lui Da Vinci si Biblia

Dan Brown un scriitor excelent cu siguranta, un maestru al suspansului, captivant si abil in a comunica ceea ce gandeste si simte; subliniez aceste calitati ale lui pentru a arata faptul ca intentia mea nu este aceea de a-i denigra stilul sau simtul artistic. Insa tinand cont de raspunsul lui Dan Brown (intr-un interviu acordat lui Matt Lauer in emisiunea The Today Show, NBC pe data de 9 iunie 2003) la intrebarea Cat din aceasta carte se bazeaza pe realitate, referindu-ne la lucrurile care s-au intamplat aievea?, raspuns care arata cam asa: Absolut tot. Evident, Robert Langdon tine de fictiune, insa toate picturile, arhitectura, ritualurile si societatile secrete toate acestea sunt realitati istorice. Atat timp cat Brown afirma ca cele afirmate in cartea lui sunt fapte reale istorice, in mod inevitabil va exista un impact la nivel de populatie. Nu se poate afirma ca Codul lui Da Vinci a avut succesul pe care l-a avut datorita faptului ca este o carte bine scrisa, chiar mai bine scrisa decat alte scrieri ale lui Brown sau ale altor autori care de buna seama vor fi avand un stil si mai captivant. Succesul cartii sta in cele afirmate asupra subiectului abordat! Se pretinde a fi o carte istorica despre subiecte istorice, in afara de personaje, totul se pretinde a fi real, adevarat! Pe de o parte a alimentat mintile celor neinstruiti sau necultivati in domeniu pe o portita a frumusetii de exprimare si pe de alta parte a intarit reticenta fata de Biblie si istoria crestinismului, asa cum este ea cunoscuta in mod traditional, in mintile celor care deja aceasta era sadita. Dan Brown sustine intr-un interviu acordat revistei Bookpage: Unul din aspectele pe care ma stradui din rasputeri sa-l confer cartilor mele este invatarea. Odata incheiata lectura unei carti fie ca-ti place, fie ca nu vei fi invatat o gramada de lucruri.. Dar sa nu uitam ca si lucrurile false se pot invata, asa ca pe cei care invata fie ca vor, fie ca nu lucruri false din citirea unor

carti(fie chiar si din citirea acestui articol), nu pot sa-i numesc decat victime. Intrebarile pe care indraznesc sa le ridic sunt: Ce vrea Dan Brown sa ne invete? Ce am invatat fie ca am vrut, fie ca nu am vrut din cartea lui? De ce n-am fi incantati sa fim invatati adevarul, daca am avea un profesor cu adevarat bun si onest? Nu vreau sa ma leg de onestitatea lui Brown, ma intereseaza mai degraba valoarea de adevar a afirmatiilor pe care le lanseaza! Fara a diseca prea mult firea si caracterul lui si tototdata a-l parasi la statura de om mare la care l-am gasit, voi recurge la analizarea stricta a afirmatiilor si fara rautate le voi confrunta cu dovezile existente dovezi care odata ce-mi sunt mie si noua accesibile cu siguranta i-au fost si lui. Daca veti deschide cartea Codul lui Da Vinci traducerea in romana la pagina 251, veti gasi urmatorul citat: Constantin a comandat si finantat scrierea unei noi Biblii, din care a eliminat acele evanghelii ce aminteau de caracterul Lui uman si le-a imbogatit pe celelalte, care ii accentuau caracterul divin. Astfel, primele evanghelii au fost interzise, adunate de pretutindeni si arse. Daca este adevarat ceea ce se sustine, atunci ar trebui sa nu avem evanghelii datate inainte de perioada adiacenta edictului de la Milano, din anul 313, iar daca unele au scapat cu viata eliminarii lui Constantin, ar trebui sa fie diferite de cele de dupa 313. Exista o sumedenie de manuscrise ale evangheliilor care sunt datate inainte de anul 313, fara a exista nicio diferenta de continut fata de evangheliile de dupa 313 despre care se sustine ca ar fi imbogatite in afirmatii pro divinitatea lui Hristos. Manuscrise precum: MS lui John Rylands, Papirusul Bodmer II, Papirusurile Chester Beatty sunt toate datate ca apartinand perioadei cuprinsa intre anii 130 si 250. Pur si simplu, teoria lansata de Brown este falsa, nu exista nicio dovada a faptului ca Constantin ar fi intervenit in scrierea sau rescrierea unor evanghelii avand ca scop denaturarea lor si chiar daca ar exista ceva care sa ne faca sa credem asta multimea de manuscrise care s-au pastrat inaintea acestei perioade(din anii 100 si 200) spulbera orice banuiala. Insasi istoria bisericii confirma acest lucru sa nu uitam ca cei numiti cresini erau prigoniti nu pentru credinta intr-o natura umana a lui Iisus Hristos, ci pentru credinta in originea de sorginte divina. Pliniu cel Tanar, fiind unul dintre functionarii imperiului roman, ii transmite lui Traian urmatoarea scrisoare, descriindu-i pe crestini: Au obiceiul de a se intalni intr-o zi anume hotarata, inaintea zorilor, si atunci inalta, raspunzandu-si cu versete, o cantare lui Hristos, ca unui zeu, si se leaga cu juramant solemn sa nu faptuiasca vreo nelegiuire, ba niciodata sa nu insele, sa nu fure si sa nu comita adulter, niciodata sa nu-si calce cuvantul si sa se arate mereu vrednici de incredintarea care li se da atunci cand sunt chemati; datina este, apoi, sa se imprastie si sa se readune pentru a lua parte la masa dar cu mancare din cea mai simpla si mai nevatamatoare. Nu exista dubii in ce priveste faptul ca crestinii i se inchinau lui Iisus Hristos ca lui Dumnezeu inainte de anul 313 o dovedesc atat sursele crestine, cat si sursele necrestine. De asemenea, o gramada de surse crestine afirma credinta in Iisus Hristos, Fiul lui

Dumnezeu, inainte de legalizarea crestinismului. Credinta in Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu, care a inviat din morti nu este o legenda si cu atat mai tarziu nu este o teorie tarzie care sa fi fost pusa la cale de catre Constantin. In anul 125 d.Hr., Eusebiu citeaza marturia lui Quadrat ucenic al apostolilor si episcop al bisericii din Atena inaintea imparatului roman Adrian: Faptele Mantuitorului nostru le-ai avut mereu inainte, caci ele au fost cu adevarat minuni; cei vindecati, cei inviati din morti, care au fost vazuti, nu doar atunci cand au fost vindecati sau inviati, ci infatisandu-se mereu. Ei au ramas in viata multa vreme, nu doar cat a ramas Domnul nostru pe pamant, ci si dupa ce s-a inaltat. Asa incat unii dintre ei traiesc pana in ziua de astazi. Din nou o marturie in favoare unui Mantuitor care a ramas o vreme printre noi, pe pamant numit Domnul nostru! De asemenea, Aristide un filosof crestin din Atena secolului al doilea il descrie pe Iisus ca fiind: Fiul Dumnezeului preainalt, descoperit prin Duhul Sfant, pogorat din Ceruri, nascut dintr-o Fecioara evreica. Trupul i-a fost daruit din Fecioara, aratandu-se in firea omeneasca drept Fiul lui Dumnezeu. Cu neprihanirea Sa care a adus vestea cea buna, a izbadit asupra lumii intregi prin invatatura datatoare de viata Si-a ales doisprezece apostoli si a propovaduit lumii prin adevarul sau mijlocitor si izvoditor de lumina. Si a fost rastignit, tintuit in cuie, de iudei; si s-a ridicat din morti si s-a inaltat la Ceruri. I-a trimis pe apostoli in lume si le-a dat tuturor invatatura prin minunile Sale dumnezeiesti si pline de intelepciune. Desigur ca exemplele ar putea continua Iustin Martirul, Hegesip, Ignatiu, Clement, si altii atat crestini cat si necrestini confirma credinta crestinilor din perioada dinainte de 313, cand a fost emis edictul de la Milano, intr-un Iisus divin, rastignit si inviat! Un alt tip de dovada este cea a locurilor in care este citat Noul Testament inainte de Constantin. In anul 303 d.Hr., Diocletian a inceput o campanie de persecutie impotriva crestinilor. Edictele lui constau in distrugerea bisericilor, manuscriselor si a cartilor si binenteles in uciderea crestinilor. In timplu campaniei au fost distruse sute sau poate mii de manuscrise ale Noului Testament ceea ce este de subliniat este faptul ca in situatia in care ar fi reusit sa le distruga pe toate, tot am fi reusit sa reconstituim Noul Testament doar pe baza scrierilor in care acesta este citat. Scrierile parintilor bisericii primare, ale lui Iustin Martirul, Irineu, Clement din Alexandria, Tertulian etc citeaza Noul Testament de mai mult de 36.000 ori. Chiar daca nu am dispune de nici un manuscris al Noului Testament am reusi sa-l reconstituim integral(doar pe baza citatelor) cu exceptia a unsprezece versete. De mentionat faptul ca este vorba de surse anterioare Consiliului de la Niceea si lui Constantin, cand se sustine introducerea unor versete care sugereaza divinitatea lui Iisus. Este adevarat ca a existat o exterminare in masa a manuscriselor, dar aceasta a pornit de la edictele lui Diocletian care urmarea desfiintarea crestinismului. Dovezile indica faptul ca evangheliilor si Noului Testament in general nu i-au fost adaugate date si nici nu au fost sterse versete din vechile manuscrise.

Nu exista nici o dovada a faptului ca Iisus a fost considerat divin doar din perioada incepand cu Constantin, in schimb exista dovezi ca biserica crestina de la infiintarea ei si pana azi a crezut intr-un Iisus divin, care a inviat din morti si s-a inaltat! Afirmatiile lui Dan Brown sunt dovedite falsuri de o simpla verificare a faptelor clare din istoria bisericii si a Imperiului Roman. Conexiunile ambigue bazate pe date incerte si codificari eronate nu exprima un adevar istoric catusi de putin, ci mai degraba exprima opinia preconceputa a unor autori, nefondata pe date istorice si arheologice.

nvierea lui Iisus ntre adevr i contradicie

Dincolo de elementul istoric, s-au adus o grmad de contestaii n ceea ce privete consistena relatrii biblice a nvierii. Unii presupun, ndreptii n niciun fel, c relatarea biblic a nvierii este contradictorie. Ei pleac mai degrab de la presupoziia c o prezentare divergent nu poate fi consistent. n cazul de fa, avem patru autori care relateaz acelai eveniment, ei sunt Matei, Marcu, Luca i Ioan. Din moment ce relatarea lor este divergent, se ncearc s se presupun c e i contradictorie. Dac relatarea lor ar fi fost identic, s-ar fi ncercat cu siguran s se afirme c ceva este necurat n ce privete redactarea relatrii, c s-au neles ntre ei cum s mint mpreun. Din pcate pentru critici, relatarea nvierii, este suficient de divergent pentru a scpa de sub acuzaia complotului i suficient de complementar pentru a scpa de acuzaia contradiciei. Ca ntotdeauna, problema rezid n presupoziiile pe care le au oamenii fa de anumite evenimente sau chiar persoane. n acest caz, criticii fac abstracie tocmai de elementele care i-ar face s recunoasc n eveniment consistena. Aa c, pentru nceput, voi ncerca s art care sunt aceste presupoziii false i de ce nu se poate face apel la ele n mod raional. Pentru cei care nu au citit articolul Ateul: Biblia, n-o cititi, e plina de contradictii, ai face bine s-l citii, doarece aici nu voi face o prezentare att de larg a premiselor false. Ceea ce este clar n ce privete relatarea prezent e faptul c este vorba de aciunile unor persoane. O greeal pe care o ntlnesc

frecvent la critici, const n presupunerea c o relatare, ca s poat fi adevrat, trebuie s fie exhaustiv. Aa c ei afirm c relatarea aciunii femeilor nu se potrivete cu cea a Mariei Magdalena. Dar uit, mai mult intenionat, c pentru a relata aciunile unei persoane nu este necesar s relatezi aciunile tuturor persoanelor care erau cu persoana respectiv. Dac avem de exemplu o dezbatere ntre Craig si Hitchens, pentru a-l cita corect pe Craig i a prezenta veridic unele gesturi ale lui, nu trebuie s l citm i pe Hitchens i nici s spunem dac s-a scrpinat sau nu undeva. La fel, pentru a spune ceva adevrat despre ce a fcut i spus Maria Magdalena, nu trebuie s relatm tot ce au spus i fcut femeile care erau cu ea. Putem relata mai extins sau mai limitat, alegerea este a celui care relateaz. Nu exist dect o constrngere etic, i anume aceea de a spune adevrul. O alt greeal este aceea de a presupune c relatarea a dou evenimente, unul dup altul, nseamn c ntre cele dou evenimente nu au existat alte evenimente. E ca i cum eu a spune c ieri am fost la cumprturi i dup aceea m-am uitat la un film, iar criticii mei ar trage concluzia c ntre cumprturi i film nu a existat nici un alt eveniment. Ar fi ndreptii s cread acest lucru, nu spun c nu, dar dac le-ar spune un prieten de-al meu c de la cumprturi am mers i l-am ajutat s-i mute mobila, nu ar fi ndreptii n mod raional s cread c nu m-am uitat la film dup cumprturi i nici c prietenul meu minte. Pentru c, dac m-am uitat la film dup ce am fost s-l ajut pe prietenul meu, cu siguran m-am uitat dup ce am fost la cumprturi. Doar n cazul n care eu a fi specificat explicit c ntre cumprturi i film nu au existat alte evenimente, ar fi ndreptii s cread c la mijloc a fost o relatare mincinoas. La fel, dac Matei afirm c femeile au alergat s i anune pe ucenici i le-a ntmpinat Iisus, din moment ce Matei nu afirm dac Iisus le-a ntmpinat nainte de a ajunge la ucenici, nu putem trage concluzia c le-ar fi ntmpinat nainte ca ele s ajung la Iisus. Pentru a stabili acest aspect, avem nevoie de o mrturie n plus care s ne pun n situaia de a afirma raional acel lucru. n cazul de fa, aceast mrturie este oferit de ceilalti, cum ar fi Luca i Ioan. Un alt aspect este legat de relatrile numerice. Pentru critici, dac se ntmpl ca cineva s le spun c s-a ntlnit ieri cu un om pe strad i acesta le-a relatat ceva anume, atunci nseamn c nu mai era un alt om mpreun cu respectivul. Dar din nou, aceast presupoziie este fals. Cu toii facem relatri de acest gen, fr a relata greit. Se ntmpl s i spun soiei mele c m-am ntlnit cu cineva, fr a specifica dac acel cineva mai avea nsoitori sau nu. Faptul c nu sunt exhaustiv, nu face ca relatarea mea s fie fals, ci mai degrab o face mai practic. Se ntmpl s vreau s accentuez un anumit aspect, iar asta nu este posibil fr a pune n umbr alte aspecte. Nu poi lumina mai mult un aspect dect un altul tocmai prin a le lumina pe toate la fel. Criticii spre un asemenea ideal tind, ns un asemenea ideal este departe de a fi un ideal, este un nonsens. n cele ce urmeaz, voi propune un model pentru a arta gradul nalt de complementaritate a celor patru relatri. Contradicia, dac se obine, se obine pe seama presupoziiilor false ale criticilor i nu pe seama textului biblic. Aa c, voi renuna la aceste presupoziii. Modelul de mai jos este mprit n patru coloane, fiecare reprezennd relatarea unui evanghelic. Aranjarea este de aa natur nct evenimentele, aezate n ordine cronologic, s apar unul dup altul n modelul general. Ceea ce reiese din model, e faptul c cele patru relatri se susin reciproc, anumite aspecte insuficient descrise ntr-o relatare (pentru cititorul de azi), sunt lmurite n alta i nu aducnd a contradicie, ci a clarificare. Ceea ce mai e de adugat, e faptul c modelul propus este doar un model posibil, pe care eu l consider ca avnd cel mai nalt grad de plauzibilitate n ce privete

cronologia i evenimentele n sine. Meritul lui e acela c arat gradul de complementaritate dintre relatri i lipsa de semnificaie a criticilor aduse textului biblic cu referire la nviere.

Este Biblia cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu?

ntrebare: Este Biblia cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu? Rspuns: Rspunsul nostru la aceast ntrebare nu numai c va arta felul cum vedem noi Biblia i importana ei pentru vieile noastre, ci va i avea n cele din urm un impact asupra noastr pentru venicie. Dac Biblia este cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu, atunci noi trebuie s o preuim, s o studiem, s ne supunem ei i, desigur, s credem n ea. Dac Biblia este Cuvntul lui Dumnezeu, atunci a o respinge nseamn de fapt a l respinge pe Dumnezeu nsui. Faptul c Dumnezeu ne-a dat Biblia este o dovad i o ilustrare a dragostei Lui pentru noi. Termenul "revelaie" nseamn simplu c Dumnezeu a comunicat omenirii cum este El i cum putem avea o relaie corect cu El. Exist lucruri pe care noi nu le-am putea cunoate dac nu le-ar fi revelat Dumnezeu n mod divin ctre noi prin Biblie. Dei descoperirea lui Dumnezeu n Biblie a fost dat progresiv pe o perioad de aproximativ 1500 de ani, Biblia a coninut ntotdeauna tot ceea ce oamenii au avut nevoie s cunoasc despre Dumnezeu pentru a avea o relaie corect cu El. Dac Biblia este cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu, atunci ea reprezint autoritatea final n tot ceea ce privete credina, practica religioas i considerentele morale. ntrebarea pe care trebuie s ne-o punem este: cum putem ti dac Biblia este Cuvntul lui Dumnezeu i nu doar o carte valoroas? Ce are unic Biblia care o face diferit de toate celelalte cri religioase scrise vreodat? Exist dovezi c Biblia este cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu? Acestea sunt ntrebri la care trebuie s reflectm dac dorim s examinm serios pretenia Bibliei de a fi chiar Cuvntul lui Dumnezeu, inspirat divin i total suficient pentru toate aspectele credinei i practicii. Nu poate fi nici o ndoial n faptul c Biblia pretinde c este chiar Cuvntul lui Dumnezeu. Aceasta este foarte clar menionat n versete precum cele din 2 Timotei 3:15-17, care spun . . .din pruncie cunoti Sfintele Scripturi, care pot s-i dea nelepciunea care duce la mntuire, prin credina n Hristos Iisus. Toat Scriptura este insuflat de Dumnezeu i de folos ca s nvee, s mustre, s ndrepte, s dea nelepciune n neprihnire, pentru ca omul lui Dumnezeu s fie desvrit i cu totul destoinic pentru orice lucrare bun.

Pentru a rspunde la aceste ntrebri trebuie s examinm att dovezile interne ct i pe cele externe ale faptului c Biblia este cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu. Dovezile interne sunt acele lucruri din nsi interiorul Bibliei care probeaz originea divin a acesteia. Una dintre primele dovezi interne ale faptului c Biblia este cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu este unitatea acesteia. Chiar dac Biblia este format din 66 de cri individuale, scrise pe 3 continente, n 3 limbi diferite, de-a lungul unei perioade de aproape 1500 ani, de ctre mai mult de 40 autori (care aveau vrste i stiluri diferite de via), Biblia i pstreaz unitatea de la nceput pn la sfrit fr vreo contradicie. Aceast unitate este singular prin comparaie cu orice alte cri i este o dovad a originii divine a cuvintelor sale, ntruct Dumnezeu a folosit anumii oameni astfel nct ei au nregistrat n Biblie chiar cuvintele Lui. O alta dovada intern care indic faptul c Biblia este cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu const n profeiile detaliate coninute n paginile sale. Biblia conine sute de profeii descrise n detaliu cu privire la viitorul anumitor popoare, inclusiv a Israelului, cu privire la viitorul anumitor orae, cu privire la viitorul omenirii i cu privire la venirea unei Persoane care ar fi Mesia, Mntuitor nu numai al Israelului, ci al tuturor celor ce cred n El. Spre deosebire de profeiile din alte cri religioase sau a celor scrise de persoane precum Nostradamus, profeiile biblice sunt descrise extrem de detaliat i nu au dat gre niciodat n a se mplini. Exist peste 300 de profeii cu privire la Iisus Hristos numai n Vechiul Testament. Nu numai c ele au prezis locul unde El s-a nscut i din ce familie va proveni, ci ele au spus i cum El a murit i ca El a nviat n a treia zi. Pur i simplu nu exist o cale logic n a explica profeiile mplinite din Biblie dect prin a accepta originea divin a acesteia. Nu exist nici o alt carte religioas care s conin profeii mai detaliate i de acest tip pe care Biblia le conine. A treia dovad intern a originii divine a Bibliei const n autoritatea i puterea unic pe care ea le are. Chiar dac aceast dovad este mult mai subiectiv dect primele dou dovezi, nu exist o mrturie mai puternic dect aceasta care s susin originea divin a Bibliei. Biblia deine o autoritate unic pe care nu o are nici o alt carte scris vreodat. Aceast autoritate i putere se vd cel mai bine n felul cum nenumrate viei au fost transformate i schimbate prin citirea Bibliei. Prin ea, nenumrai dependeni de droguri au fost vindecai, nenumrai homosexuali au fost eliberai, nenumrai delicveni i criminali au fost transformai, nenumrai pctoi sunt mustrai; prin ea, ura a fost transformat n dragoste. Biblia conine o putere dinamic i transformatoare care nu este posibil dect datorit faptului c ea este cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu. Pe lng dovezile interne prezentate mai sus, exist de asemenea dovezi externe care indic faptul c Biblia este cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu. Una dintre acestea este legat de evenimentele istorice din Biblie. ntruct Biblia conine detalii cu privire la anumite evenimente istorice, acurateea i veridicitatea ei pot face obiectul verificrii ca n cazul oricrui alt document istoric. Att prin dovezile arheologice ct i prin alte documente scrise, evenimentele istorice din Biblie au fost probate de fiecare dat ca fiind acurate i adevrate. De fapt, toate dovezile arheologice i documentare susin faptul c Biblia este cea mai bine documentat carte din lumea antic. Faptul c Biblia descrie cu acuratee i veridicitate evenimente verificabile istoric este o indicaie serioas cu privire la

veridicitatea ei i n ce privete subiectele i doctrinele religioase i ajut n a ntri pretenia acesteia de a fi chiar Cuvntul lui Dumnezeu. O alt dovad extern a faptului c Biblia este cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu const n integritatea autorilor si umani. Dup cum am menionat mai devreme, Dumnezeu S-a folosit de oameni de diferite vrste pentru a ne lsa scris Cuvntul Su. Studiind vieile acestor oameni, nu exist nici un motiv pentru care s credem c ei nu au fost oameni cinstii i sinceri. Vznd vieile lor i faptul c ei au fost chiar gata s moar (adesea au murit n urma torturilor) pentru credina lor, devine clar c aceti oameni obinuii i oneti au crezut cu adevrat c Dumnezeu le-a vorbit. Cei care au scris Noul Testament i multe alte sute de credincioi (1 Corinteni 15:6) cunoteau adevrul despre mesajul lor pentru c ei L-au vzut i au petrecut timp mpreun cu Iisus Hristos dup ce El a nviat din mori. Transformarea pe care au trit-o aceti oameni la vederea lui Hristos cel nviat a avut un impact extraordinar asupra lor. Ei au trecut de la a se ascunde de fric la disponibilitatea de a muri pentru mesajul pe care Dumnezeu l-a descoperit ctre ei. Vieile i moartea lor mrturisesc faptul c Biblia este cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu. O ultim dovad extern a faptului c Biblia este cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu este caracterul indestructibil al Bibliei. Datorit importanei sale i a preteniei c este chiar Cuvntul lui Dumnezeu, Biblia a nfruntat atacuri i tentative de a fi distrus ca oricare alt carte din istorie. De la mpraii romani precum Diocleian, la dictatorii comuniti i la ateii i agnosticii zilelor noastre, Biblia a rezistat tuturor atacatorilor si i a rmas cartea cu cel mai mare numr de exemplare publicate pn n zilele noastre. De-a lungul timpului, scepticii au privit Biblia ca pe un document mitologic, dar arheologii i-au demonstrat veridicitatea istoric. Opozanii ei i-au atacat nvturile ca fiind primitive i depite, ns conceptele i nvturile sale morale i legale au avut puternice influene pozitive asupra popoarelor i societii peste tot n lume. Ea continu s fie atacat de tiin, psihologie i micrile politice dar rmne relevant i veridic i astzi la fel cum a fost din prima zi cnd a fost scris. Este o carte care a transformat nenumrate viei i destinele multor popoare de-a lungul ultimilor 2000 de ani. Indiferent cum ncearc opozanii ei s o atace, s o distrug sau s o discrediteze, Biblia rmne la fel de puternic, adevrat i relevant ca i nainte de apariia atacurilor la adresa ei. Acurateea ei s-a pstrat n ciuda attor tentative de a o corupe, de a o ataca i de a o distruge, aceasta fiind o dovad clar a faptului c este cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu. Nu trebuie s ne surprind c indiferent cum este atacat Biblia, ea rmne neschimbat i neptat. De altfel, Iisus a spus: Cerul i pmntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece (Marcu 13:31). Dup ce ai vzut toate aceste dovezi, poi s spui fr ndoial: Da, Biblia este cu adevrat Cuvntul lui Dumnezeu.