ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiareginamaria.ro
Nr. 34 (1594), anul XXXII
28 august 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

ESENŢIAL
Înrolarea într-un
ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT Direcționează 3,5%
DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT Direcționează 3,5% www.fundatiareginamaria.ro
www.fundatiareginamaria.ro TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună) PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 30 IUNIE. din impozit
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 25 MAI. din impozit
Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiareginamaria.ro

Nr. 14 (1574), anul XXXII Nr. 26 (1586), anul XXXII Nr. 24 (1584), anul XXXII
10 aprilie 2020 3 iulie 2020 19 iunie 2020
16 pagini 16 pagini 16 pagini
4 lei 4 lei 4 lei
www.viata-medicala.ro www.viata-medicala.ro www.viata-medicala.ro

Pământul este Pământul este Pământul este

o singură ţară, o singură ţară, o singură ţară,
iar oamenii iar oamenii iar oamenii
sunt cetăţenii ei. sunt cetăţenii ei. sunt cetăţenii ei.

studiu clinic
Baha’u’llah Baha’u’llah Baha’u’llah

Caravanele
De
Internaţionale MEDICINA
Medic în ALTFEL
OPINII
România Coliziunea Paradoxurile COVID-19
#DinRecunostinta
medicale, Gripă –
Prevenirea Caracteristicile nemaiîntâlnite ale SARS-CoV-2

ce

?
supraîncălzirii au determinat apariţia unor informaţii

imaginea sănătăţii
organismului contradictorii în lumea medicală, mai ales în ceea
COVID-19

rural
Supraîncălzirea organis-
ce privește tratarea infecţiei cu noul coronavirus.
mului ca urmare a purtării Între subiectele intens dezbătute se numără

din mediul
Asocierea dintre gripă și
COVID-19 ar putea avea
consecinţe letale. De aceea,
Urgenţele stomatologice rata de vaccinare anti-gripală
în starea de urgenţă trebuie să crească.
ne
prelungite de echipamente de utilizarea hidroxiclorochinei și a ibuprofenului
protecţie poate fi prevenită. în schemele terapeutice administrate
Vă prezentăm câteva dintre pacienţilor, dar și rolul „protector” al nicotinei
acestea, propuse de o echipă
în faţa COVID-19. PAGINA 5
de cercetători din Olanda.

sperie
PAGINA 2 PAGINA 16
Serviciile medicale stomatologice ACTUALITATE

”
sunt supuse unor constrângeri
Implantul

Legea românească limitează

severe în contextul actual. O
dramă pentru pacienţi este că
nu mai sunt deschise cabinetele
dentare private, iar acele cabinete
stomatologice din incinta unor
unităţi medicale au fost și ele
închise temporar. PAGINA 4
ACTUALITATE
Alergiile sezoniere
în pandemie
Populaţia se arată confuză
din cauza instalării precoce
a sezonului alergiilor.
Bolile hematologice
dentar este și pandemia
echivalentul Prof. dr. Daniel Coriu, șeful Secţiei de
Hematologie Clinică și Transplant
fundaţiei unei Medular de la Institutul Clinic Fundeni,
case. Nu o vede arată că în managementul bolilor
hematologice evitarea neutropeniei
nimeni, dar nu este un aspect esenţial. La unii pacienţi
se poate construi cu boli cronice grave este bine să se
în lipsa ei. amâne administrarea anumitor anticorpi
monoclonali. Chimioterapia la dozele
Dr. Avram Manea, asistent standard trebuie continuată. PAGINA 3
universitar la Facultatea
de medicină dentară din
Cluj-Napoca. PAGINA 15
Enzimoterapia

accesul publicului larg la

În contextul actual, este la domiciliu
esenţială diferenţierea între
simptomatologia asociată
OPINII Pacienţii cu boli lizozomale, precum bolile
acestora și tabloul clinic generat Mai vreau Gaucher, Fabry sau Pompe, care au în
de COVID-19. Dacă pacienţii stomatologie după mod obișnuit o interacţiune constantă cu

Preţuiește
experimentează dispnee și
mialgii asemănătoare gripei,
ar trebui să ia în considerare
o afecţiune severă, inclusiv
mediul spitalicesc, au adresat un memoriu
pandemie? Ministerului Sănătăţii și Casei Naţionale de
Medicina dentară este Asigurări de Sănătate prin care solicită un
în schimbare. Iar cei mai
Prin ce se cadru legal pentru administrarea tratamentului

ceea ce ai
COVID-19. PAGINA 2 flexibili la adaptare sunt
perfuzabil la domiciliu. În lume există ţări

Ziua mondială a bolii

tinerii. În condiţiile în care
toţi absolvenţii acestui an, deosebește 5G care au rezolvat favorabil această problemă,

Parkinson o generaţie SARS-CoV-2, au

Persoanele cu boala Parkinson nu
sunt considerate momentan ca
fiind la risc extrem în cazul unei
fost afectaţi de lipsa practicii
de 3 sau 4G considerând benefică măsura.
PAGINA 10
clinice în studenţie, sunt ne-
cesare modificări legislative
Medicina m-a

informaţii despre studii

infectări cu noul coronavirus. Spe-
cialiștii recomandă însă, continua-
rea medicaţiei antiparkinsoniene și
respectarea măsurilor generale de
care să ajute atât la obţinerea
de competenţe, cât și la reali-
ajutat enorm.
zarea unei educaţii sanitare
pentru populaţie PAGINA 6

F
izolare și igienă. PAGINA 6 Rucsandra Hurezeanu a devenit în

cât mai e
ultimii ani unul dintre cei mai
Avertismentele ondatorul REUNIUNI MEDICALE PAGINA 11 importanţi antreprenori în domeniul
COVID-19 proiectului dermatocosmeticii românești.
„Dacă nu înveţi cât ești tânăr, „Caravana Aderenţă și inerţie PAGINA 15

clinică la graniţa dintre

îţi vei petrece restul zilelor
plângându-te de eșecuri”, spune cu Medici”, dr.
Spre deosebire de generaţiile anterioare

D
un vechi proverb chinezesc.
Mihai Ranete, vorbește
acă ai un ceas medicul roman pe vreme în ce privește măsurile de Recuperarea Actuala pandemie are
coloratură politică, economică despre importanţa caravanelor medicale,
specialităţi de antene, care sunt pasive, antenele 5G
elveţian, indicat de „război”. Lupta lor cu autoprotecţie pe care toţi medicală este
ar fi să-l folosești dușmanul nevăzut se poartă le-au învăţat în facultate, și
și culturală și ar trebui să
fie o lecţie pentru indivizi și mai ales că în ţara noastră există din Complianţa și aderenţa sunt sisteme active, care permit formarea
pacienţilor la terapiile
foarte ofertantă în

clinice în derulare și despre

pentru reglarea
celorlalte ceasuri, spune
doctorul Cristian Sever
Oană în povestirea sa despre
în spitale mai mult sau mai
puţin organizate, cu circuite
mai bine sau mai prost
implementate, cu finanţare
pe care, ajungând în spitale,
nu le-au mai găsit puse în
aplicare cu stricteţe. „Este
o lecţie fundamentală care
comunităţi. PAGINA 7 luna mai cadrul legal necesar pentru prescrise sunt influenţate undelor electromagnetice și direcţionarea
toate bolile cronice. de o multitudine de factori.
Dr. Elena Luminiţa Sidenco
desfășurarea serviciilor medicale de Prin diferite strategii, lor spre telefoane. Iar asta ne sperie…
acest fel. Acesta a mers în multe sate și medicul își poate determina PAGINILE 8-9

Galenus. Majoritatea cadrelor
medicale confruntate cu
epidemia de COVID-19 nu au
și instruire variabile.
Numărul cadrelor medicale
infectate în România trage
Suntem sau nu
susţine importanţa creării
trebuie însușită de întregul unui sistem de contacte pacienţii să urmeze terapiile
personal medical”, subliniază între specialiști, în comune ca medic voluntar și subliniază pe termen lung. În plus,
profesorul Sorin Rugină. că prăpastia dintre rural și urban este perioada pe care o traversăm evaluarea acestora fiind

în pericol?
beneficiul pacienţilor.
luxul alegerii pe care a făcut-o un semnal de alarmă și PAGINILE 7-10 PAGINA 15 a pus la încercare și mai efectuată preponderent la
foarte adâncă. PAGINILE 8-9 mult complianţa pacienţilor, distanţă.

lista centrelor participante.

O relaxare a acestor restricţii

Dr. Peter
OPINII ar fi benefică.
PAGINA 11
Buna
intenţie

MANU
Limitarea
transmiterii
virusului
SARS-CoV-2 este
un deziderat
comun, însă,
uneori, acţiunile
întreprinse nu
sunt suficient
explicate.
PAGINA 6
EDITORIAL
Anul dezbinării
Alegerile au ca efect principal
divizarea și gâlceava în
populaţie, spune dr. Vlad
Stroescu. Astfel, în această
perioadă, ne-am împărţit în
„buni” și „răi”. PAGINA 3

Concert-omagiu la Ateneu
În semn de recunoștinţă și respect pentru
personalul medical implicat în lupta cu COVID-19,
Orchestra Medicilor „Dr. Ermil Nichifor” a susţinut
un concert în faţa Ateneului Român. Organizator,
Asociaţia Medicală Română. PAGINA 3

50
După Paginile 8-9
C u opriri în Parcul
Herăstrău și pe locul cu
Medic în România
Consider
PAGINA 15

numărul 7 din sala de lectură a oportună

Bibliotecii Academiei, traseul dezvoltarea
lui Peter Manu ca student la
Medicină a pus bazele carierei unui sistem de
sale de medic. A rămas cu DR. LIDIA control la nivel

de ani
KAJANTO,
amintirea unor profesori managerul local al nevoilor
buni care l-au influenţat și cu Institutului
Oncologic „Prof. pacienţilor
întrebările pacienţilor, aceleași dr. Alexandru cu cancer
în ţară și peste ocean. Trestioreanu”
București. posttratament.
2 VIA�A MEDICALĂ
28 august 2020 l Nr. 34
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
VIOLETA MOCANU
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate 
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare:
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa Medicală” până la
sfârșitul anului 2020. În Catalogul de presă
al Poștei Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile
titularilor de rubrică (persoane fizice sau
juridice), ale colaboratorilor ocazionali
și ale redactorilor săi, chiar dacă nu
întotdeauna și le însușește, câtă vreme
acestea sunt argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
VACCINAREA
ANTIGRIPALĂ,
esenţială în pandemia de COVID-19
CDC a publicat recent noi recomandări
pentru vaccinarea antigripală anuală,
subliniind importanţa acesteia în
sezonul 2020-2021, în contextul
pandemiei generate de SARS-CoV-2.
A
dvisory Committe on Immunization
Practices (ACIP) recomandă vacci-
narea antigripală anuală de rutină
pentru toate persoanele cu vârsta
peste 6 luni, fără contraindicaţii. „Prevenţia
și reducerea severităţii gripei și reducerea
afecţiunilor din ambulatoriu, spitalizărilor și
internărilor la terapie intensivă prin interme-
diul vaccinării antigripale pot să amelioreze
presiunea exercitată asupra sistemului sanitar
din SUA. (...) Vaccinarea antigripală a persoa-
nelor cu vârsta peste șase luni pentru a reduce
prevalenţa complicaţiilor asociate gripei ar
putea reduce simptomele care pot fi confun-
date cu cele ale COVID-19”, conform recoman-
dărilor CDC (Centers for Disease Control
and Prevention) publicate în Morbidity and
Mortality Weekly Report.
Asocierea dintre gripă și COVID-19,
potenţial letală
Rata de vaccinare împotriva gripei ar tre-
bui să crească semnificativ în această toam-
nă pentru a ameliora consecinţele potenţial
letale ale asocierii dintre binecunoscuta afec-
ţiune respiratorie și al doilea val al infecţiei cu
SARS-CoV-2, avertizează infecţioniștii și exper-
ţii în sănătate publică. „Povara spitalelor va fi
Testarea vaccinului
împotriva COVID-19,
în stadii avansate
Competiţia pentru dezvoltarea
celui mai eficient vaccin împotriva
noului coronavirus continuă,
primele vaccinuri experimentale
ajungând deja în faze avansate de
testare.
C
ompania Johnson & Johnson estimează că
la finalul lunii septembrie va iniţia fazele
avansate ale studiilor pentru testarea vaccinu-
lui experimental împotriva SARS-CoV-2, po-
trivit Reuters. Studiul va include aproximativ
60.000 de voluntari, fiind desfășurat în SUA,
Brazilia și Mexic. „Putem confirma că planifi-
carea și recrutarea sunt în curs de desfășurare
pentru programul nostru de fază 3, în confor-
mitate cu datele provizorii ale studiilor de fază
1/2a și aprobarea autorităţilor. (...) Programul
nostru de fază 3 se dorește a fi cât mai intens
posibil, putând include până la 60.000 de par-
ticipanţi și fiind realizat în zonele cu rate înalte
de incidenţă”, conform declaraţiilor unui re-
prezentant al companiei Johnson & Johnson.
Cel mai probabil, primele vaccinuri vor fi dis-
ponibile pentru administrarea la scară largă
la începutul anului 2021, potrivit purtătorului
Internaţionale
maximă dacă gripa și COVID-19 se vor supra-
pune. (...) Nu avem, încă, un vaccin împotriva
COVID-19, dar vaccinuri sigure și moderat efici-
ente sunt disponibile împotriva gripei. Utiliza-
rea acestora este acum mai importantă ca nicio-
dată”, au precizat, în cadrul unui articol publicat
în luna iunie în Science Magazine, dr. Edward A.
Belongia, directorul Centrului pentru epidemi-
ologie clinică și sănătatea populaţiei de la Insti-
tutul clinic de cercetare Marshfield, Wisconsin,
și dr. Michael T. Osterholm, directorul Centrului
de cercetare pentru boli infecţioase de la Univer-
sitatea din Minnesota, Minneapolis.
Prioritate acordată grupurilor
cu risc crescut
În condiţiile disponibilităţii limitate a
vaccinurilor antigripale, CDC recomandă
acordarea priorităţii pentru categoriile de
persoane cu risc crescut. Printre acestea se nu-
mără: copiii cu vârsta între 6 și 59 de luni; vârst-
nicii; persoanele cu multiple comorbidităţi (boli
pulmonare cronice, boli cardiovasculare, renale,
hepatice, neurologice, hematologice sau afecţi-
uni metabolice, inclusiv diabetul zaharat); per-
soanele imunocompromise; femeile însărcinate;
copiii și adolescenţii cu vârsta mai mică de 18 ani
în tratament cu aspirină, care ar putea dezvolta
sindrom Reye; persoanele aflate în centrele de
îngrijiri pentru vârstnici; indivizii cu obezitate
morbidă; îngrijitorii care intră în contact cu per-
soanele cu risc crescut, inclusiv profesioniștii
din domeniul medical și membrii familiei.
În cazul persoanelor infectate cu
SARS-CoV-2, experienţa clinică în privinţa vac-
cinării antigripale a pacienţilor cu COVID-19
este limitată. Potrivit CDC, în cazul persoanelor
de cuvânt. Competitori precum Moderna Inc.
și Pfizer au anunţat recrutarea a 30.000 de vo-
luntari pentru studiile de fază finală. Potrivit
OMS, cel puţin patru vaccinuri potenţiale îm-
potriva COVID-19 sunt incluse, în prezent, în
studii de fază 3 la nivel global.
Rusia își menţine avansul
În același timp, autorităţile din Rusia
anunţă testarea avansată a vaccinului poten-
ţial împotriva COVID-19 în cursul acestei
săptămâni, cu implicarea a peste 40.000 de
voluntari. După mai puţin de două luni de tes-
tare iniţială pe grupuri restrânse de subiecţi
umani, președintele Vladimir Putin a dezvă-
luit recent că Rusia este prima ţară care a au-
torizat administrarea vaccinului împotriva
SARS-CoV-2. Prin urmare, acesta le va putea fi
administrat persoanelor incluse în categoriile
cu risc crescut, precum lucrătorii sanitari, con-
comitent cu desfășurarea testelor avansate, în-
cepând cu luna octombrie. Vaccinul, denumit
„Sputnik V” în semn de omagiu pentru primul
satelit lansat de Uniunea Sovietică, dezvoltat
în cadrul Institutului Gamaleya din Moscova,
este considerat sigur și eficient de autorităţi-
le locale, deși experţii internaţionali sunt mai
sceptici în această privinţă. „O serie de state
poartă un război informaţional împotriva vac-
cinului rusesc”, a declarat Kirill Dmitriev, direc-
torul RDIF (Russian Direct Investment Fund),
susţinător al vaccinului.
Bibliografie
1. https://reut.rs/3hDR284
2. https://reut.rs/3aWH9ji
Grupaj realizat de
dr. Alina Simache
cu boală acută, cu infecţie COVID-19 suspectă
sau confirmată, medicii ar trebui să ia în con-
siderare amânarea vaccinării antigripale până
la ameliorarea afecţiunii acute. De asemenea,
în situaţia în care vaccinarea antigripală este
amânată din cauza infecţiei cu SARS-CoV-2, ar
trebui să li se reamintească pacienţilor să revină
pentru administrarea vaccinului antigripal la
finalul perioadei de recuperare după afecţiunea
acută.
Menţinerea continuităţii programelor
de imunizare, vitală
Potrivit OMS (Organizaţiei Mondiale a Să-
nătăţii), în ciuda numeroaselor piedici întâm-
pinate în contextul pandemiei de COVID-19,
este esenţial să se menţină continuitatea ser-
viciilor de imunizare, pentru a nu se pierde
avantajele dobândite până în prezent în lupta
împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare.
„OMS lucrează constant cu partenerii săi și alţi
cercetători pentru accelerarea dezvoltării unui
vaccin împotriva COVID-19, dar trebuie să ne
asigurăm că oamenii sunt protejaţi împotriva
acelor boli pentru care există deja vaccinuri.
(…) Mesajul este clar. Ţările ar trebui să ia toate
măsurile necesare în susţinerea programelor
de imunizare, pentru a preveni pierderea inu-
tilă de vieţi omenești”, susţinea încă de la fina-
lul lunii aprilie dr. Katherine O’Brien, direc-
torul Programului OMS dedicat imunizării și
vaccinării.
Bibliografie
1. Grohskopf LA, Alyanak E, Broder KR, et al. Prevention and Control of Seasonal
Influenza with Vaccines: Recommendations of the Advisory Committee on
Immunization Practices - United States, 2020–21 Influenza Season. MMWR
Recomm Rep 2020;69(No. RR-8):1–24. DOI:http://dx.doi.org/10.15585/mmwr.
rr6908a1
2. Influenza Vaccination Critical During Pandemic, CDC Says-Medscape-Aug21,
2020.
Un nou test de salivă
aprobat de FDA pentru
depistarea SARS-CoV-2
F
DA (Food and Drug Administration) a apro-
bat recent, în regim de urgenţă, un nou tip
de test de salivă pentru depistarea noului coro-
navirus, potrivit WebMD Health News. Dezvol-
tat de cercetătorii de la Yale School of Public
Health, testul, denumit SalivaDirect, nu nece-
sită utilizarea unui tampon sau a unui recipi-
ent special, saliva putând fi colectată în orice
recipient steril, conform FDA. Mai mult, este
primul test de salivă care nu necesită procesul
laborios de extracţie a materialului nucleic viral,
pas care presupunea folosirea unui kit special,
nu întotdeauna disponibil.
Specialiștii de la Yale au reușit să elimine ne-
cesitatea utilizării recipientelor și kiturilor cos-
tisitoare de colectare a mostrelor, observând că
SARS-CoV-2 rămâne stabil în salivă pe termen
lung, chiar la temperaturi ridicate. Acest test ar
putea fi folosit de orice laborator, cu resursele
deja existente, iar costul său este estimat la nu-
mai 10 dolari, Yale neintenţionând să îl utilizeze
în scop comercial. În prezent, echipa de speci-
aliști testează eficacitatea metodei în rândul
persoanelor asimptomatice, implicând jucători
și personal din NBA. Primele rezultate sunt
promiţătoare, eficacitatea fiind similară meto-
delor clasice de testare COVID-19, ce utilizează
tampoanele nazale.
Actualitate
Servicii noi decontate de CNAS
P ersoanele care suferă de tul-
burări din spectrul autist vor
avea acces la servicii de logopedie,
Asigurări de Sănătate. Măsura are
ca scop îmbunătăţirea stării de să-
nătate și a calităţii vieţii sociale, în
consiliere psihologică sau kineto- primul rând pentru copiii cu astfel
terapie ca urmare a implementării de afecţiuni. Aceasta a fost cuprin-
unui subprogram dedicat acestei să într-o Ordonanţă de Urgenţă
afecţiuni în cadrul Programu- emisă, recent, de Guvern.
lui naţional de sănătate mintală, De asemenea, pacientele care
informează Casa Naţională de au suferit intervenţii chirurgicale
Un act de solidaritate care nu trebuie
să rămână singular și nici să se stingă
odată cu aplauzele asistenţei. Așa
poate fi privit concertul-omagiu
organizat săptămâna aceasta de
Asociaţia Medicală Română în faţa
Ateneului Român, la care Viaţa
Medicală și MedicHub au fost
parteneri.
N
e-am obișnuit deja, de mulţi ani,
decenii chiar, ca pe scena mare a
Ateneului Român, Orchestra Medi-
cilor „Dr. Ermil Nichifor” (OMEN)
să ne încânte cu reprezentaţii de excepţie, cu
ocazia unor evenimente medicale, de Paște sau
de Crăciun, dar nu numai. Așa s-a întâmplat și
săptămâna aceasta, la 24 august, când Asoci-
aţia Medicală Română (AMR) a organizat, pe
Esplanada Ateneului Român, un concert-
omagiu – Medici pentru Medici – în onoarea
cadrelor medicale implicate în lupta împotriva
COVID-19. Practic, un exerciţiu public de grati-
tudine, admiraţie și empatie faţă de aceștia.
RESPECT ȘI RECUNOȘTINŢĂ
Concertul de astăzi este încărcat de o sem-
nificaţie aparte, spunea în discursul său, prof.
dr. Mircea Penescu, concertmaistru OMEN:
„Sub egida «Medici pentru Medici» ne expri-
măm respectul și recunoștinţa faţă de cei care,
în linia întâi a acestui front, a acestui război ab-
surd, sunt zi și noapte la căpătâiul pacienţilor,
fără să își precupeţească eforturile, fără să-și
drămuiască riscul la care se expun”.
Potrivit acestuia, concertul reprezintă de
fapt un mesaj muzical, „pentru că noi conside-
răm că muzica reprezintă limbajul universal,
limbajul armoniei”. Este un mesaj de încrede-
re, de speranţă că până la urmă vom învinge
această maladie: „Nu știm când exact, pentru
că, din păcate, lipsește acest orizont temporal,
dar vom învinge, vom ieși din acest impas care
a dezorganizat întreaga viaţă. Eu cred că mu-
zica este un medicament extrem de puternic,
care generează echilibru și speranţă”, a adăugat
profesorul Penescu.
Programul ales pentru seara omagială
a fost un continuum, pornind de la Johann
Sebastian Bach (Aria pe coarda sol), și continu-
ând cu Antonio Vivaldi (Simfonia în do major) și
oncologice la sân vor beneficia de
decontarea intervenţiei chirurgi-
cale de simetrizare a glandei ma-
mare. Până în prezent, pacientele
cu cancer mamar care necesitau
mastectomie beneficiau de recon-
strucţie mamară, la recomanda-
rea specialistului, fără interven-
ţia chirurgicală de simetrizare a
Muzica,
medicamentul care
generează echilibru
și speranţă
Wolfgang Amadeus Mozart (Mica Serenadă).
În partea a doua a concertului s-a schimbat
puţin registrul, în program intrând Codex Ca-
ioni a compozitorului român Doru Popovici,
adaptare a unei culegeri de melodii găsite în
Transilvania secolului al XVII-lea, a urmat Pol-
ka pizzicato de Johan Strauss, programul înche-
indu-se într-o notă optimistă, cu Liber Tango al
compozitorului argentinian Astor Piazzola.
Orchestra Medicilor „Dr. Ermil Nichifor” a fost
condusă de dirijorul Iosif Ion Prunner.
CONȘTIENŢI DE
MENIREA PE CARE O AU
Concertul „Medici pentru Medici” s-a bucu-
rat și de prezenţa unor reprezentanţi ai Guver-
nului României și ai președinţiei. Nelu Tătaru,
ministrul Sănătăţii, prezent la eveniment, a de-
clarat pentru Viaţa Medicală că a venit la această
întâlnire din respect pentru tot ceea ce înseam-
nă cadru medical care s-a implicat în această
pandemie: „Un omagiu pentru cei care s-au jert-
fit – sunt 34 de cadre medicale care au decedat:
10 medici, 11 asistenţi medicali, 4 ambulanţieri
și 9 din cadrul personalului auxiliar. Sunt peste
4.000 de medici, asistenţi medicali și personal
auxiliar care au fost infectaţi”. Ne aflămîntr-un
moment în care învăţăm să trăim în pandemie
și învăţăm să trăim cu menirea pe care o avem, a
completat ministrul Tătaru:„Eu sper ca această
evoluţie și înţelegerea concetăţenilor noștri să se
concretizeze în acea pantă descendentă pe care
o așteptăm demult, în care colegii noștri să se
poată odihni un pic, pentru că în acest moment
glandei mamare sănătoase cu
glanda mamară reconstruită.
Actul normativ cuprinde și
măsuri privind acordarea cer-
tificatelor de concediu medical.
Astfel, persoanele cu SIDA și cele
cu neoplazii nu vor mai fi obliga-
te să se prezinte lunar la medicul
expert pentru prelungirea până la
sunt și obosiţi, și dezamăgiţi de această pre-
lungire și de nerespectarea unor reguli, dar în
același timp își știu și menirea pe care o au”.
ATENEUL, UN SIMBOL
AL ÎNŢELEPCIUNII
Prin acest gest, AMR aduce un omagiu me-
dicilor care s-au sacrificat în perioada aceasta.
Acad. Constantin Ionescu-Tîrgoviște, președin-
tele AMR, ne-a declarat că a ţinut ca acest eveni-
ment să aibă loc în faţa Ateneului, „ca un simbol
al înţelepciunii și al relaţiei dintre medicină și
psihologia omului, și ca un mesaj de bine pentru
viitor”. El spune că „acest virus a venit, va tre-
ce, dar noi vom rămâne aici și ne vom continua
viaţa”.
Profesorul Adrian Restian, vicepreședinte
AMR, spune că prin evenimentul acesta se do-
rește transmiterea unui mesaj „simplu, clar și
frumos, și anume că omul nu este numai o fiin-
ţă biologică, el este și o fiinţă socială, și o fiinţă
culturală, și o fiinţă spirituală; dacă ignori vre-
unul dintre aceste aspecte, nu prea reușești în
acţiunile tale”.
Cu ocazia acestui concert, AMR a lansat
și campania naţională de conștientizare și in-
formare intitulată „Poartă mască. Poţi salva
vieţi!”, precum și provocarea în social media
#Zambestecuochii. Zâmbind cu ochii nu doar
le vom oferi celorlalţi cel mai sincer zâmbet,
dar o vom face și cu convingerea că acest zâm-
bet ne va ajuta să ieșim învingători, ne asigură
iniţiatorii provocării.
Dan Dumitru Mihalache
VIA�A MEDICALĂ
28 august 2020 l Nr. 34
3
un an și șase luni a certificatului de
concediu medical. De asemenea,
pacienţii cu tuberculoză vor avea
dreptul la concediu și indemniza-
ţie pentru incapacitate temporară
de muncă, fără condiţii de stagiu
de cotizare, pe toată perioada de
tratament, până la vindecare, în
concordanţă cu dispoziţiile Legii
nr. 302/2018.
Cristina Ghioca
Editorial
Anul
dezbinării
Dr. Vlad Stroescu
N u-mi plac anii electorali. Deși sunt
coloana vertebrală a democraţiei,
alegerile au ca efect principal divizarea
și gâlceava în populaţie. Gestul votului
mi se pare, de asemenea, supraevaluat:
da, e foarte important să votăm, dar
dacă în tot restul următorilor patru ani
nu mai facem nimic, nu cred că ne pu-
tem numi buni cetăţeni.
De asemenea, votul nu e neapărat un
gest civic, întrucât votăm în armonie cu
propriile noastre interese și mai greu
cu cele ale orașului sau al binelui public
– cu atât mai mult cu cât votul e secret.
În schimb, alegerile sunt acea perioadă
în care mulţi oameni se simt mai buni,
mai îndreptăţiţi, mai morali decât cei-
lalţi, indiferent de ce parte a baricadelor
sunt. Dar autosuficienţa și autoîndrep-
tăţirea nu duc la nimic bun, ci, în cel mai
fericit caz, te ţin în loc, sunt un obstacol
în calea tendinţei naturale, omenești, de
a fi mai bine, de a progresa.
Din aceleași motive, nu-mi place
disputa care încinge societatea civilă în
contextul pandemiei. Dezbaterile sunt
bune, discordia nu. Și nu orice lucru se
pretează la dezbatere. Din nou, ne-am
împărţit în „buni” și „răi”, au fost trasate
linii dogmatice, au fost create mitolo-
gii și superstiţii, au apărut mici tirani
la fiecare colţ de stradă. Toate acestea
sunt o regresie: societatea continuă să
privească înapoi, spre vremuri aparent
mai simple, când păcătoșii erau con-
damnaţi, puterea era de drept divin și
cine nu era cu tine îţi era împotrivă.
Îmi e tot mai greu să găsesc o nor-
malitate în felul împătimit în care dis-
cutăm, de exemplu, despre deschiderea
școlilor. Doar pentru că zic asta și deja
îmi e frică de reacţii. Și sunt conștient
că eu, ca psihiatru, ar trebui să nu mai
etichetez discuţiile ca fiind normale
sau anormale, pentru că astfel îmi creez
propria baricadă, îmi sap propriul tran-
șeu ideologic. E un nesfârșit joc al oglin-
zilor și al cercurilor vicioase. Așa că pre-
fer cel mai adesea să tac, dar tăcerea nu
e întotdeauna posibilă.
Chiar și coloana mea din Viaţa
Medicală din ultima vreme pare să se
repete, să se învârtă după propria-i coa-
dă. Am impresia că ne-am blocat cumva,
că ar trebui să dăm înapoi pe propriile
urme și să încercăm să vedem toată ima-
ginea dintr-o perspectivă mai largă și, în
același timp, mai modestă, mai smerită.
Pentru că, pe drumul pe care suntem
acum, ne așteaptă doar prejudecăţi tot
mai rigide și orizonturi tot mai înguste.
4 VIA�A MEDICALĂ
28 august 2020 l Nr. 34
NextCardio: proiectul prin c
viitorului este dezvoltată în
Proiectul NextCardio
este unul dintre cele mai
inovative demersuri ale
mediului academic și
medical din România.
Lansat în toamna anului
2016, proiectul a ajuns acum
la maturitate și aduce o
serie de inovaţii și cercetări
interdisciplinare în tratarea
cu metode minim invazive a
bolilor cardiovasculare.
C
u scopul asumat de a ofe-
ri noi cunoștinţe și soluţii
medicale în domeniul pa-
tologiilor aortice, precum
și de a elabora protocoale terapeutice
inovatoare în domeniul cardiovascu-
lar, asistate de computer, minim inva-
zive, specialiștii din numeroase ţări
cooptaţi în cadrul echipei NextCar-
dio au avut în vedere ca cercetările
lor să ducă la prelungirea și îmbună-
tăţirea vieţii pacienţilor care suferă
de boli cardiovasculare. Mai mult, în
același timp, echipa NextCardio a ur-
mărit ca soluţiile propuse să reducă
și costurile societăţii și autorităţilor
publice în tratarea acestor boli.
Bolile cardiovasculare –
principala cauză de deces în
Europa și în România
Acest proiect a apărut în contex-
tul în care bolile cardiovasculare sunt
principala cauză de deces în Europa
și în România, fapt documentat am-
plu de-a lungul carierei sale de către
dr. Victor Costache, managerul pro-
iectului NextCardio, conferenţiar
universitar și conducător de docto-
rate în cadrul Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu.
Unele dintre cele mai complexe
patologii cardiovasculare sunt bolile
aortice, care pot fi clasificate în mare
măsură în anevrisme sau disecţii și
sindroame aferente. Anevrismele
aortice sunt dilataţii focale de până la
150% din diametrul normal. Evoluţia
naturală a anevrismelor aortice (AA)
este creșterea și ruperea, dacă sunt
lăsate netratate. În caz de ruptură,
anevrismele aortice sunt asociate cu
o rată mare de mortalitate. Din pă-
cate, numărul de cazuri de ruptură
de AA nu s-a modificat în ultimii 20
de ani, reprezentând între 3 și 5% din
decese anuale la persoane cu vârsta
peste 65 de ani.
Disecţia aortică este o afecţiune
medicală în care fluxul de sânge in-
vadează straturile peretelui aortic
din cauza unei rupturi a intimei și de
obicei provine din aorta toracică. Di-
secţia aortică apare frecvent la paci-
enţii cu hipertensiune arterială se-
veră sau anevrism aortic. Disecţiile
sunt clasificate în două tipuri: tip A
– când ruptura intimei se află în aor-
ta ascendentă și tip B – când ruptura
intimei se află în aorta descendentă.
Anevrismele aortice reprezintă o di-
latare patologică a unui segment de
aortă, cu tendinţa de expansiune și
de rupere. Tendinţele recente arată
o varietate de abordări minim inva-
zive în gestionarea acestor patologii.
Disecţia este considerată o urgen-
ţă majoră, iar în România prevalenţa
acestei patologii tinde să urmeze
modelul european cu o rată mare de
mortalitate spitalicească. Incidenţa
este estimată la trei-patru cazuri la
100.000 de persoane pe an. Ultimii
20 de ani nu au arătat alte modificări
ale datelor epidemiologice.
Cercetători cu renume la nivel
internaţional și baze de date în
creștere
Acesta este contextul în care
prof. Sherif Sultan și dr. Niamh Hy-
nes (Western Vascular Institute,
Galway, Irlanda), prof. Rodney Whi-
te (UCLA Medical Center, SUA),
prof. Kak Khee Yeung (Departa-
mentul de Chirurgie Vasculară,
Centrul Medical al Universităţii din
Amsterdam, Olanda) și dr. Jorn P.
Meekel (Departamentul de
Chirurgie Vasculară, Centrul Medi-
cal al Universităţii din Amsterdam,
Olanda) sunt printre experţii inter-
naţionali care au completat echipa de
cercetători devenită parte a proiectu-
lui implementat la Sibiu. Mai mult,
în implementarea proiectului a fost
creată o reţea de cercetători din 14
ţări, care lucrează în cadrul a 15 cen-
tre academice, cinci spitale și patru
universităţi.
În cadrul Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu a fost creat un Cen-
tru internaţional de cercetare, alături
de un Centru de informaţii cu faci-
lităţi complexe. Centrul este dotat
cu computere puternice de înaltă
tehnologie folosite pentru analize
geometrice și CFD (computational
fluid dynamics). Totodată, centrul a
devenit un hub de comunicare digi-
tală între experţii din domeniu, fiind
asigurat un mediu de colaborare di-
gitală în care datele experimentale și
cele ale pacienţilor sunt partajate în
siguranţă.
„Centrul de cercetare înfiinţat la
Sibiu este doar o primă etapă finali-
zată cu succes, este «sfârșitul începu-
tului», ca să-l parafrazez pe Winston
Churchill. Practic, avem baza ma-
terială, o serie de softuri deosebit de
complexe pentru dinamica fluidelor,
adaptate simulării diverselor patolo-
gii din sistemul cardiovascular, cal-
culatoare cu o putere foarte mare de
calcul, servere, tehnologie laser pen-
tru simulări în sistemul cardiovas-
cular. Am format echipele necesare
de tehnicieni și cercetători care pot
lucra cu aceste programe, care pot
utiliza simulatorul, precum și laserul
Zeiss. Sperăm să câștigăm în conti-
nuare cât mai multe granturi, astfel
încât echipa NextCardio să continue
împreună. N-a fost simplu să consti-
tuim echipa. Cel mai greu a fost să
Proiectul „Cercetare de nouă generaţie prin asistenţă computerizată în managementul patologiilor cardiovasculare
– NextCardio” a fost implementat de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, având o valoare de peste 8,8 milioane
de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă a fost de peste 8,4 milioane de lei. Proiectul a fost cofinanţat
din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 – 2020.
formăm specialiștii care lucrează cu
aceste softuri de dinamică a fluidelor,
cu o expertiză în special pe domeniul
cardiovascular, deoarece chiar și la
nivel mondial există puţine centre în
care se formează astfel de tehnicieni.
A fost de mare ajutor colaborarea
internaţională în formarea acestor
specialiști la Sibiu”, explică dr. Victor
Costache, managerul proiectului.
Ca urmare a implementării pro-
iectului, a fost constituită o bază de
date care asigură administrarea
corectă a tuturor datelor colectate
pre- și postoperator ale pacientului,
diagnostic, medicaţie, aplicaţii și
rezultate de laborator și imagistică.
Baza de date a fost proiectată pen-
tru a răspunde nevoilor experţilor
medicali: conţine date clinice și
imagistice privind (re)modelarea
aortică înainte și după tratamentul
endovascular, precum și informaţii
video perioperatorii. De asemenea,
un model 3D de aortă geometrică și
modele CFD pentru fiecare pacient
sunt stocate în baza de date împre-
ună cu metadatele corespunzătoare
(false lumen volume, true lumen
volume, true lumen diameter, false
lumen diameter). Baza de date oferă
acces securizat la aceste informaţii,
conturile de autentificare pot fi obţi-
nute numai prin intermediul admi-
nistratorului.
Invenţie NextCardio
Un alt obiectiv al proiectului a
fost proiectarea și implementarea
unui nou instrument clinic inteligent
(simulator endovascular) care să pre-
gătească și să îndrume medicii să facă
faţă unor noi situaţii viitoare, prin
adaptarea ghidurilor de diagnostic
în raport cu datele pacientului pen-
tru fiecare caz în parte. Acesta oferă
o simulare virtuală despre modul
Publicitate
în care procedura trebuie efectuată
pentru cele mai bune rezultate, pe
baza experienţelor anterioare ale
altor medici în ceea ce privește pro-
cedurile minim invazive. Noul in-
strument clinic va avea un design
orientat către tratamentul bolilor
cardiovasculare specifice pacientu-
lui. Echipa ULBS a solicitat obţinerea
unui brevet pentru acest instrument
inteligent.
„Acest simulator poate fi utilizat
în cazul majorităţii vaselor de sânge
din corp, pot fi simulate și repetate
intervenţii endovasculare. Noutatea
acestui instrument clinic este faptul
că el combină partea de simulare a
intervenţiilor cu dinamica fluidelor
și tehnologia laser, care permite să
«citească» exact ceea ce se va întâm-
pla în timpul procedurilor”, arată dr.
Victor Costache.
Invenţia se referă la un simulator
endovascular pentru analiza fluxului
sanguin intraluminal și a presiunii
exercitate de acesta asupra peretelui
vascular aortic. Noul instrument cli-
nic va pregăti și ghida medicii pentru
a adapta diagnosticul în ceea ce pri-
vește datele pacientului pentru fieca-
re caz în parte. Medicul va fi capabil
să obţină o evaluare rapidă și precisă
a stării pacientului și să găsească cele
mai bune opţiuni de tratament potri-
vite acelui pacient, fiind sigur că cele
mai bune opţiuni terapeutice sunt
disponibile imediat. Astfel, el va pu-
tea prezice posibilele rezultate bune
și rele înainte de a-i aplica pacientului
tratamentul. Instrumentele clinice
îi vor da medicului o a doua părere,
care îl va ajuta să simplifice procesul
de luare a deciziilor. Acestea vor ofe-
ri o simulare virtuală privind modul
în care procedura trebuie să fie efec-
tuată pentru a obţine cele mai bune
rezultate, bazate pe experienţele
 Publicitate VIA�A MEDICALĂ
28 august 2020 l Nr. 34
5

n care medicina „Proiect co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional

n România
Competitivitate 2014-2020”
Beneficiar: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Titlu proiect: Cercetare de nouă generaţie prin asistenţă computerizată în managementul patologiilor
cardiovasculare NEXTCardio
Acţiunea 1.1.4 Atragerea de personal cu competenţe avansate din străinătate pentru
consolidarea capacităţii de CD
Contract de finanţare nr. 66/08.09.2016, Cod SMIS proiect 103050
Perioada de derulare: 08 septembrie 2016 – 07 septembrie 2020
Valoarea totală proiect: 8.841.783,23 LEI
Valoarea nerambursabilă: 8.418.132,44 LEI
„Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a
Guvernului României”.

Prin urmare, echipa cuprinzător de instrumente digitale

anterioare ale altor medici din
întreaga lume.
Tratamentul endovascular al bo-
lilor aortice cu modulatorul de flux
multistrat (MFM), precum și utili-
zarea de softuri puternice pentru
dinamica fluidelor în medicină fac
parte din tehnologiile utilizate de
cercetătorii NextCardio.
Zeci de articole de cercetare
Rezultatele obţinute în cadrul
NextCardio au fost transpuse în 35
de articole publicate în reviste de
specialitate, indexate ISI (articole
„peer-reviewed”). Șapte pacienţi au
fost incluși în astfel de studii, care au
relevat, printre altele, beneficiile pe
care le presupune tratamentul endo-
vascular al bolilor aortice cu modula-
torul de flux multistrat. Activitatea
de diseminare a rezultatelor proiec-
tului a vizat atât publicul cât mai larg,
prin utilizarea unui limbaj accesibil,
cât și comunitatea știinţifică.
„Au fost aduse în cadrul Facul-
tăţii de Medicină «Victor Papilian»
și, implicit, în cadrul Universităţii
«Lucian Blaga» din Sibiu somităţi
din medicina mondială. Începând cu
echipa dr. Sheriff Sultan, apoi profe-
sorul Rodney White, echipa doam-
nei profesoare Kak Khee Yeung au
interacţionat cu echipele sibiene de
medici și doctoranzi. Cercetătorii
de top la nivel internaţional au avut
un evident efect catalizator; prac-
tic, era nevoie de aceste modele, de
acești mentori extraordinari pentru
a stimula cercetarea în domeniul
cardiovascular la Sibiu. Am reușit
publicarea unui număr impresionat
de articole ISI, cu factor de impact
mare, articole citate în alte nume-
roase studii și cercetări”, afirmă
dr. Victor Costache.
„Geometric Analysis of Type B
Aortic Dissections Shows Aortic Re-
modeling After Intervention Using
Multilayer Stents”, „Aortic Remode-
ling After Total Endovascular Aor-
tic Repair with Multilayer Stents:
Computational Fluid Dynamics
Analysis of Aortic Remodeling Over
3 Years of Follow-up” sau „Prospec-
tive Midterm Single- Center Results
of Multilayer Flow Modulator Stents
in Type B Aortic Dissections” sunt
câteva dintre articolele care au apă-
rut în publicaţii precum „Materials
Journal”, „Journal of Endovascular
Therapy” sau „Journal of Vascular
Surgery”.
Congrese în lumea întreagă
Unul dintre obiectivele proiectu-
lui NextCardio a fost să se concentre-
ze pe procesul complet de gestionare
a bolilor cardiovasculare și să ofere
Centrul de cercetare înfiinţat,
protocoalele, manuscrisele,
brevetul și produsele prezentate
și dezvoltate de grupul de
colaborare NextCardio le vor
facilita cercetătorilor, clinicienilor,
companiilor farmaceutice și
tehnologice să efectueze cercetări
de ultimă generaţie, urmărind
dezvoltări experimentale și inovaţii
în cadrul Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu. În plus, proiectul
este la intersecţia interdisciplinară
a ingineriei, bioingineriei și
medicinei translaţionale. Prin
urmare, trei specializări academice
colaborative sunt abordate în
NextCardio, dovedind un potenţial
mare de cercetare și dezvoltare
pentru România și Uniunea
Europeană.
instrumente de cercetare inovatoare
și instrumente care să reducă rata
mortalităţii tratamentelor în spital și
a tratamentelor medicale postspita-
licești. Rezultatele cercetării au fost
prezentate comunităţii știinţifice,
părţilor interesate și medicilor prin
participarea la 20 de congrese inter-
naţionale și naţionale. Printre eve-
nimentele internaţionale în cadrul
cărora au fost prezentate rezultatele
NextCardio pot fi amintite: STS, IS-
MICS și VEITHsymposium, din SUA
(ediţiile din 2017, 2018 și 2019), East
Meets West, din România (ediţiile
NextCardio și-a asumat crearea a
patru aplicaţii de proiecte în cadrul
HORIZON 2020. În cele din urmă
s-a ajuns la șapte proiecte depuse în
cadrul HORIZON 2020, precum și
la alte proiecte depuse spre finan-
ţare prin intermediul programului
Erasmus+ și prin instrumentele EEA
Grants.
„Avem un număr foarte mare de
proiecte HORIZON 2020 depuse,
realizate cu participare internaţio-
nală, și așteptăm cu sufletul la gură
rezultatul competiţiei pentru ulti-
mele două proiecte depuse în cadrul
apelurilor din aprilie și iunie. Aceste
proiecte au fost realizate de Universi-
tatea «Lucian Blaga» din Sibiu într-o
companie selectă, alături de Univer-
sităţile din Paris, München, Amster-
din 2017, 2018 și 2019), Society for dam, Milano și o universitate din Ma-
Clinical Vascular Surgery, din SUA rea Britanie. Am lucrat intensiv timp
(congresul din 2019), Congresul de mai bine de un an la redactarea
Euro Thrombosis, din Spania (2018), acestor aplicaţii de proiecte, demers
CICE (2016, 2017 și 2018), precum și în cadrul căruia am avut parte și de
alte reuniuni la vârf similare din ţări sprijinul prof. Stefan Haulon, de la
precum Germania, Franţa, Italia, Paris, care este și președintele Socie-
Brazilia și Maroc. tăţii europene de chirurgie vasculară.
Totodată, în cadrul proiectului E vorba tot de proiecte interdiscipli-
au fost organizate workshop-uri la nare, revoluţionare pentru pacienţii
care au participat atât partenerii de cardiovasculari și cel puţin unul ne
cercetare, cât și reprezentanţi ai me- așteptăm să fie declarat câștigător”,
diului economic (spitale, companii descrie dr. Victor Costache.
etc.). Scopul acestor ateliere a fost AI-PLAN („Artificial Intelligen-
de a disemina rezultatele proiectu- ce-based PersonaLized Aortic Ane-
lui și de a crea colaborări inclusiv cu urysm and DissectioN clinical deci-
mediul economic. sion support platform”) și AORT-AI
(„Ultra-high-resolution cell- and
Aplicaţii pentru viitoare imaging-based Digital Twin of Aor-
proiecte tic Aneurysms”) sunt cele două pro-
Un obiectiv important al pro- puneri de proiecte HORIZON 2020
iectului NextCardio a fost acela de a ale Universităţii „Lucian Blaga” din
crește competenţele și capacităţile Sibiu, aflate în faza de evaluare. Pri-
știinţifice atât la nivel naţional, cât mul își propune, printre altele, să
și internaţional, facilitând astfel creeze un hub informaţional la ni-
colaborarea de cercetare și predare. vel european, care să includă un set
Sursa: https://osim.ro/wp-content/uploads/Publicatii-OSIM/BOPI-Inventii/2019/bopi_inv_10_2019.pdf
Simulatorul cuprinde o pompă peristaltică (4) alimentată cu lichid de un sistem
de reglare a temperaturii (8), lichidul fiind pompat în întregul simulator prin
niște furtunuri flexibile (9), un rezervor (6) construit dintr-un material cu indice
de refracţie redus și folosit pentru depozitarea unui model tridimensional al aor-
tei (1), o cameră foto (7) care măsoară viteza particulelor fotoluminiscente din
lichidul circulat prin simulator, o staţie de lucru (11) încorporând un program de
colectare și prelucrare a datelor obţinute prin utilizarea simulatorului, simula-
torul incluzând, de asemenea, o unitate de sincronizare (12) care sincronizează
camera foto (7), staţia de lucru (11) și o unitate laser (2) care secţionează un
element de interes al simulatorului.
de diagnosticare și să utilizeze pute-
rea inteligenţei artificiale și imagisti-
ca avansată, pentru a ajuta în luarea
deciziilor clinice pentru pacient și
chirurg. Prin colaborarea a speci-
aliști din zece ţări, acest proiect va
crea uneltele digitale necesare elabo-
rării de tratamente personalizate.
Proiectul AORT-AI are ca scop
dezvoltarea unui „twin digital” pen-
tru anevrismele aortice, de rezoluţie
ultra înaltă, prin integrarea datelor la
nivel micro (bazate pe analiza geno-
mică și in vitro a probelor de la paci-
enţi) și a datelor macro-nivel (bazate
pe imagini clinice ale pacientului și
fluxul de sânge – simulări) folosind
algoritmi de învăţare avansată a ma-
șinilor și inteligenţă artificială.
Specialiști pentru România
În urma implementării proiectu-
lui NextCardio la Sibiu, numărul to-
tal al doctoranzilor ce aleg teme din
sfera chirurgiei cardiovasculare sau
endovasculară a crescut cu peste 50%
faţă de acum șase ani. Dr. Victor Cos-
tache este optimist în ceea ce privește
faptul că specialiștii care se formează
și se vor forma în cadrul centrelor
de cercetare de la Sibiu vor profesa
în continuare în România. „În medi-
cină, în momentul de faţă lucrurile
s-au mai stabilizat, deoarece salariile
medicilor s-au mai apropiat de media
europeană.
Pleacă mult mai puţin perso-
nal din zona medicală în acest mo-
ment. Și de aceea este important
faptul că am creat acest know-how
la Sibiu. Desigur, avem contextul
medical defavorabil în care echi-
pa medicală și toate intervenţiile
cardiovasculare au fost mutate de la
Sibiu la Brașov, dar rămâne partea
academică, care este garantată de
stabilitatea ULBS, instituţie publi-
că foarte puţin sensibilă la caprici-
ile unor acţionari sau «manageri»
oarecare. Prin urmare, în cadrul
Universităţii de la Sibiu vom avea
din acest an o nouă promoţie de
doctoranzi, care se vor orienta spre
acest domeniu. Noi rămânem cadre
didactice ale Universităţii de care
suntem foarte atașaţi. Am avut și
avem o colaborare foarte bună cu
Universitatea «Lucian Blaga» din
Sibiu. Prin urmare, considerăm că
este important ca proiectul acade-
mic cardiovascular să continue la
Sibiu, chiar dacă – din păcate – pro-
iectul medical a trebuit mutat la
Brașov, la Spitalul Sf. Constantin”,
mai spune Victor Costache.
Mai multe informaţii despre
proiectul „Cercetare de nouă gene-
raţie prin asistenţă computerizată
în managementul patologiilor car-
diovasculare – NextCardio” pot fi
obţinute și de pe site-ul acestuia,
nextcardio.ro.
6 VIA�A MEDICALĂ
28 august 2020 l Nr. 34
CMMB
Întrebări după primul
val al pandemiei
Conf. dr.
Horia
Bumbea,
vicepreședinte
CMMB
T
răim vremuri ciudate și,
în toată această criză, pa-
radoxal, principalul duș-
man pentru unii nu este
virusul, ci medicul. Cum se poate
întâmpla o asemenea grozăvie?, ne
putem întreba. Păi, răspunsul este
foarte simplu: pentru că nu trăim
într-o lume normală (era să spun
o „ţară ca afară”). Dovada: Româ-
nia rămâne încă ţara europeană în
care medicul poate fi acuzat penal
pentru actul medical. Iar decidenţii
care manevrează toată această situ-
aţie nu au nicio răspundere juridică.
Legislaţia arhaică, care nici acum
nu a fost modificată, menţine vul-
nerabil medicul pentru că îl obligă
să se descurce.
Și cum se descurcă, oare, în pan-
demie? Greu, tot mai greu. Toate
măsurile luate au schimbat drama-
tic modul de desfășurare a actului
medical. Iar un model reprezenta-
tiv al acestor schimbări este și cel
de abordare a pacientului hemato-
logic. Pentru că, prin specificul lui,
acesta este îngrijit și prin internare
continuă, și prin spitalizare de zi,
și la medicul de familie. În primele
săptămâni de pandemie, pacienţii
au fost extrem de precauţi când au-
zeau de spital sau de cabinetul me-
dical, și au întârziat să se prezinte
la medic, chiar dacă au avut simp-
tome de boală. Astfel că, am avut
câteva cazuri în care pacienţii au
ajuns cu boală avansată la medic, iar
evoluţia a fost nefavorabilă, pentru
că leucemia acută este o urgenţă, și
temporizarea poate reduce drastic
șansele pacientului.
O altă provocare este mana-
gementul pacientului la inter-
nare în spital, când trebuie să
ATENŢIE, EXPERT!
T aman când mă pregăteam
să închid e-mail-ul, serviciul
Google Alerts insista să-mi aducă la
cunoștinţă că numele meu a apărut
într-un material. Deschid site-ul
ProRally.ro și observ o imagine –
din arhiva „Fototecii medicinei
românești” – care ilustra un text
despre „Povestea chirurgului
român care a reușit să
se auto-opereze…”.
Studiul pe care
l-am publicat în
2015 pe unul
dintre cele mai
importante
portaluri de
știri din Ro-
mânia devenise
opera lui Ciprian
Carol – „Scriitor.
Expert în muzică.
așteptăm rezultatul testului pentru
COVID-19, pentru a decide unde
va fi îngrijit, și investigaţiile, care
sunt făcute pe circuitul de suspect,
puncţiile sau biopsiile, făcute în
echipament de protecţie maximal
pentru a avea diagnostic cât mai
repede. De asemenea, pacienţii
pozitivi, la care trebuie cântărită
indicaţia de a trata boala de bază sau
infecţia cu SARS-CoV-2. În acest fel,
a trebuit să adaptăm abordarea pa-
cientului internat, considerat sus-
pect până la sosirea testului, și de
multe ori, să temporizăm anumite
proceduri.
Nu în ultimul rând, diminuarea
masivă a locurilor disponibile din
cauza normelor epidemiologice
creează mari dificultăţi în asigu-
rarea accesului pacientului la tra-
tament, iar responsabilitatea este,
bineînţeles, a medicului.
Pacienţii cronici sau cei aflaţi
în timpul curelor au fost îngrijoraţi
pentru că aveau nevoie să vină la
tratament, iar veștile din mass-me-
dia făceau mare vâlvă cu fiecare spi-
tal sau secţie care erau contamina-
te, astfel încât preferau să rămână
Junkie de cafea. Internet entuzi-
ast. Fanatic independent de bacon.
Specialist web. Twitter savant”.
Eruditul-evanghelist a confecţionat
o postare în care ne cita, deopotrivă,
pe doctorul Tzaicu și pe mine. Pri-
mul „menţiona” ceva, iar cel de-al
doilea „mărturisea” ceva.
Este inutil să precizez efortul
documentării și faptul că
ceea ce există acum
pe internet nu este
decât o mică par-
te din „Dosa-
rul Alexandru
Tzaicu”. Sau
faptul că zona
mea lombară a
avut mult de su-
ferit după ce, fără
să realizez atunci,
am stat așezat și am
CMSR
Buna
intenţie
acasă. Pe unii am putut să îi tem-
porizăm, însă alţii necesitau conti-
nuarea tratamentului. De mare aju-
tor a fost preluarea pacienţilor de Prof. dr.
către medicul de familie, chiar dacă Radu
trecerea s-a făcut cu rezerve, pen- Septimiu
tru că medicii de familie încă nu au Câmpian,
uitat cum au fost puși să plătească vicepreședinte
servicii medicale pentru diferite CMSR
O
specialităţi. rganizaţia Mondială a Sănă-
Concluzia: modelul actual ar pu- tăţii (OMS) a difuzat recent
tea fi benefic pe viitor, astfel încât să recomandări pentru reducerea ris-
nu se mai aglomereze spitalizările cului de transmitere a infecţiilor cu
de zi. Oare după expirarea termenu- SARS-CoV-2. Pentru stomatologie,
lui prevăzut în ordin se va mai putea se recomandă evitarea vizitelor la
continua această procedură la me- cabinetele dentare dacă nu există
dicul de familie? De asemenea, ma- un motiv medical temeinic.
joritatea pacienţilor hematologici, Reacţia unor organizaţii profe-
fiind imunodeprimaţi prin boală sionale dentare a fost promptă și
sau tratament, se testează periodic opinia OMS a fost argumentat criti-
înainte de cure, iar această procedu- cată. Mediile de comunicare online
ră trebuie exportată către medicii conţin numeroase observaţii criti-
de familie, acolo unde este cazul. ce ale medicilor stomatologi. Mai
mult chiar, s-a cerut intervenţia
Colegiului Medicilor Stomatologi
din România (CMSR) pentru emi-
terea unei declaraţii sau moţiuni
tranșante.
De fapt, OMS a reluat și a re-
formulat recomandări care existau
deja în acte normative europene și
naţionale la momentul declaraţiei.
Toate acestea au fost avute în vede-
re la emiterea noilor reglementări
la momentul trecerii de la starea de
urgenţă la aceea de alertă. Chiar ac-
tele normative emise de CMSR au
în vedere aceste elemente pe care le
și reglementează.
Activitatea cabinetelor sto-
matologice a fost suspendată cu
excepţia urgenţelor pe toată pe-
rioada stării de urgenţă. Acum le
recomandăm pacienţilor să nu
meargă la stomatolog decât atunci
când nu mai pot amâna vizita la ca-
binetul dentar. Asta făceau românii
și înainte. Mergeau la stomatolog
pentru nevoi urgente; foarte puţini
Însă, cine plătește testul, unde se mergeau la câte un control cu scop
face el? Rămân încă întrebări și, de preventiv. Afecţiunile stomatologi-
asemenea, răspunderi, pentru că, ce au caracter evolutiv și cele mai
nu-i așa, suntem deja obișnuiţi ca importante, precum caria dentară
după un timp să vină momentul plă- și parodontopatia, sunt boli progre-
ţii, pe principiul „nici o faptă bună sive cu leziuni și pierderi morfolo-
nu rămâne nepedepsită”. gice ireversibile. Până la un punct
publicaţiei, articolul a
fost șters de pe site, ră-
mânând însă, pentru
posteritate, în forma
scris ore în șir, fără
întrerupere.
Pârâtul de mai sus
printată, iar copistul
și-a cerut scuze, recu-
noscându-și meteahna.
nu este un caz singu- În urmă cu câţiva
lar în ceea ce privește ani, dr. Dorin Armioni
studiile ori textele pe mi-a trimis pe adresa
care le-am publicat de-a profesională o scri-
lungul vremii. Anul tre- sorică. În misivă îmi
cut, deschizând Ziarul Dr. Richard scria că Maria Cristina
de Iași, începui să mă Constantinescu Ploscă le împărtășea
citesc, dar sub un alt cititorilor revistei Ţara
nume. Mă pișcam să fiu sigur că nu Bârsei articolul „Elena Densușianu
dorm și îmi făceam griji în legătură – prima femeie medic oftalmolog”.
cu memoria, neamintindu-mi dacă Semnatarul scrisorii citise studi-
începusem să scriu cu pseudonim. ile pe care le publicasem despre
„Grigore T. Popa – medic pe fron- Elena Densușianu-Pușcariu și a
tul Primului Război Mondial”, text comparat unul dintre textele mele
publicat în Revista Timpul, în de- cu cel zugrăvit de dna Ploscă. Ci-
cembrie 2016, apărea, trei ani mai tez din epistola primită: „Doamna
târziu, într-un cotidian ieșean, cu cu pricina s-a inspirat peste 80%
titlu asemănător, având alt autor. din articolul dv., ceea ce înseamnă
După ce l-am sunat pe directorul compilaţie, ca să nu-i spunem furt
Opinii
se pot face tratamente conservative
și reparatorii ale structurilor afec-
tate. După aceea, pierderile sunt
definitive și se recurge la tratamen-
tele protetice și de reabilitare orală.
Nici pacientul, nici OMS nu pot
să stabilească momentul critic al
trecerii de la recuperabil la irecu-
perabil. De aceea, recomandarea
trebuie explicată. Pacientul poate fi
consiliat telefonic, dar acesta este un
serviciu medical care trebuie recu-
noscut ca atare și plătit în consecin-
ţă, așa cum se întâmplă în unele spe-
cialităţi medicale. Trebuie asimilată
consultaţia stomatologică telefonică
cu cea din pachetul de bază de servi-
cii de medicină dentară.
O temă incitantă este stomato-
logia estetică, și în special interven-
ţiile stomatologice acordate la cere-
re, fără un motiv medical temeinic,
cum sunt aplicarea de bijuterii den-
tare sau albirea dinţilor. Redeschi-
derea cabinetelor de înfrumuseţare
a fost dispusă ca răspuns la nevoile
iminente și stringente ale clienţilor
doritori de astfel de servicii. Risc de
contaminare există și acolo. Sunt
discriminatorii abordările care ara-
tă acuzator cu degetul spre stoma-
tologie și le recomandă pacienţilor
să evite și să amâne vizitele la sto-
matolog. Astfel de situaţii conduc la
reacţia explicabilă a specialiștilor
care nu intuiesc cea mai bună in-
tenţie a unei entităţi cu răspundere
în domeniul sănătăţii.
Pe de altă parte, legea încadrea-
ză profesia de medic stomatolog în
categoria profesiilor cu risc înalt de
biocontaminare, dar nu se acordă
nicio compensaţie sau drepturi în
acest sens. OMS vorbește despre
riscul de contaminare în cabinetele
dentare, la fel ca legea românească,
dar în afara unor recomandări de
evitare a serviciilor stomatologi-
ce, nu este în discuţie vreo măsură
compensatorie. Până unde este o
bună intenţie? Toţi dorim și acţio-
năm pentru limitarea transmiterii
virusului SARS-CoV-2, însă, une-
ori, acţiunile întreprinse nu sunt
suficient explicate sau înţelese.
Dar buna intenţie trebuie să fie în-
totdeauna evidentă sau prezentată
explicit.
ordinar. Pentru a-i da un iz de auten-
tic, autoarea a scos fraze importan-
te din lucrarea dv. și, îmbrăcând-o
cu alesele sale cuvinte, a reușit să le
dea alt sens. (...) Rar mi-a fost dat să
citesc un articol de o pagină și ju-
mătate cu 6 trimiteri la subsol, din
care 5 sunt din articolul care vă
aparţine”.
Nu i-am răspuns doctorului Ar-
mioni, și îi cer scuze public, și nici
nu am întreprins vreun demers
către revistă, ori înspre doamna,
despre care am aflat că activează la
Muzeul Civilizaţiei Dacice și Roma-
ne din Deva și este expert pentru
protejarea Patrimoniului Cultural
Mobil. Dintre cele 40 de puncte pe
care trebuie să le întrunească o per-
soană – pentru a fi acreditată expert
– unul îl constituie publicarea de
studii și articole în reviste de speci-
alitate. Când veţi vedea undeva un
titlu ca al doamnei, să vi se activeze
alarma: „Atenţie, expert! Extremă
urgenţă!”.
Opinii
Dr. Gabriela
Mihăilescu,
medic primar
neurolog,
Spitalul Clinic
Colentina,
București
Obligativitatea purtării
măștii a ajuns să fie
asemănată cu obligativitatea
orelor de educaţie fizică
ale elevilor. Dacă elevii pot
obţine scutire medicală
pentru aceste ore, fără
motive întemeiate, să ne
așteptăm la astfel de scutiri
și pentru mască?
N
oul coronavirus a cu-
prins în opt luni toate
continentele (poate
doar Antarctica să fi
fost ocolită), în prezent rapor-
tându-se peste 24 de milioane de
cazuri confirmate prin testare.
În realitate, probabil ca urmare
a unei testări ineficiente (moti-
vele fiind dintre cele mai diver-
se), numărul persoanelor infec-
tate poate fi un multiplu al celui
raportat. Numărul deceselor se
cunoaște a fi în continuă crește-
re. Lumea medicală încearcă să
afle tot ceea ce poate afla, creând
baze de date și registre la nivel
„O scutire de mască, vă rog!”
mondial, studiind retrospectiv,
dar și prospectiv, cazurile dia-
gnosticate, eventualele tratamente
etiopatogenice și implicându-se
într-o luptă acerbă la nivel mon-
dial pentru dezvoltarea unor vac-
cinuri împotriva SARS-CoV-2
sau pentru anticorpi. Dintre cele
aproximativ 200 de vaccinuri
trâmbiţate în mediul academic
și nu numai, șase au luat startul
mai bine, patru fiind deja în faza
a treia de testare. Orice vaccin ne-
cesită trei faze de testare și timp
pentru a i se putea stabili eficien-
ţa și siguranţa, dozajul, numărul
de administrări, grupele de vârstă
cărora le este destinat etc.
Cei trei mari W
Umilele cunoștinţe medica-
le și de bun-simţ disponibile în
acest moment se referă în spe-
cial la mijloacele de prevenire a
infectării, fiind sumarizate de
specialiștii epidemiologi ameri-
cani în expresia „The big three w”
(Cei trei mari w) – însemnând:
„Wear a mask, watch your dis-
tance, wash your hands!” (Poartă
mască, păstrează distanţa, spa-
lă-te pe mâini!). Sunt cele trei re-
comandări la nivel mondial care
par atât de simple, însă realitatea
dovedește contrariul. „Toate ca
toate, până la mască!”, se înfoaie
câte unii.
În Coreea de Sud, în urmă cu
doi ani, primul lucru pe care l-a
făcut ghidul nostru, după ce ne-a
zâmbit și ne-a urat bun venit, a fost
să ne ofere fiecăruia câte o mască.
Nu era nici vorbă de pandemie,
ci doar de poluarea atmosferică
la cote foarte ridicate. Am rămas
„mască”, așa cum ne place nouă, ro-
mânilor, să zicem, și desigur că ni-
meni nu s-a obosit să scoată măcar
din ţiplă masca primită. Semne
de bun-venit precum o ghirlandă
thailandeză din flori de iasomie,
o pungă de cafea etiopiană sau
un trabuc cubanez și rom par
mult mai atractive decât o mască
în ţiplă.
Iată că populaţia Coreei de Sud,
obișnuită cu masca facială, este dată
constant ca exemplu pozitiv în ges-
tionarea pandemiei de COVID-19.
În România, masca a fost accepta-
tă ca accesoriu obligatoriu la înce-
putul pandemiei, cu speranţa sau
poate chiar siguranţa nefondată că
va fi în curând abandonată. Dar iată
că, așa cum descria foarte plastic
William Schaffner (infecţionist la
Vanderbilt University School of
Medicine din SUA), „COVID-19 e
un maraton, nu un sprint!”. Sunt
necesare antrenamentul, anduran-
ţa, dorinţa de a învinge și răbdarea.
Maratonul nu este pentru toată
lumea. Dacă cele trei reguli de aur
au fost respectate în mare măsură
la începutul pandemiei, mai mult
din frică decât din convingere, pe
termen lung par să se bagatelize-
ze. Unii încearcă să găsească orice
portiţă de scăpare pentru a evita
eventuale amenzi, dar fără a reflec-
ta asupra consecinţelor.
Obligativitatea purtării mă-
știi în spaţii închise (în anumite
locuri, chiar și în spaţii deschise)
a ajuns să fie asemănată cu obliga-
tivitatea orelor de educaţie fizică
ale elevilor. Așadar, dacă se poate
obţine scutire de la medic pentru
orele de educaţie fizică, fără a
avea, desigur, vreun motiv medi-
cal serios, fără a fi supus unor exa-
mene clinice și/sau paraclinice, ob-
ţinând astfel intrarea liberă spre
obezitate și alte comorbidităţi, de
ce nu s-ar putea solicita și obţine
o scutire pentru purtarea măș-
tii în spaţii închise sau în public,
fără niciun motiv, obţinând astfel
acces gratuit pentru acea persoa-
nă și contacţii ei la COVID-19?
Scutirea de la medic e sfântă!
„Dar care e problema, doctore?
VIA�A MEDICALĂ
28 august 2020 l Nr. 34
7
Ce, nu ai formular? Te doare
mâna să scrii câteva rânduri care
să reprezinte o scutire de a purta
mască? Scrie acolo ceva, orice, că
voi muri dacă o port! Că am astm,
BPOC, atacuri de panică, alergie,
eczemă, acnee, polipi... orice, știi
dumneata mai bine!”
Desigur că medicii știu mai
bine, și mai știu că nu pot da ast-
fel de scutiri, pentru că nu ar
exista niciun raport favorabil be-
neficiu-risc, ci doar riscuri pen-
tru cel care nu poartă masca și,
mai mult decât atât, și pentru
contacţii săi, care poate că nu îm-
părtășesc aceleași opinii. În ca-
zuri selecţionate, pentru cei cu
insuficienţe respiratorii severe
și cu necesar de suplimentare cu
oxigen, ei fiind cei mai vulnerabili
dintre pacienţi, nepurtarea măștii
îi obligă la izolare strictă. În acest
moment, purtarea corectă a mă-
știi înseamnă SOLIDARITATE,
grijă pentru sine, dar și pentru
semeni. Pentru a se evita astfel
de situaţii și a se respecta cele trei
reguli de aur destinate prevenţiei,
este nevoie de mobilizarea tuturor
forţelor pentru o educaţie medica-
lă permanentă a populaţiei, la care
ar putea contribui major și puterea
exemplului.
8 VIA�A MEDICALĂ
28 august 2020 l Nr. 34
O aducere aminte a traseului
care a pus bazele formării
ca medic și a specialiștilor
români care au jucat un
rol în această devenire ne
oferă dr. Peter Manu, medic
internist la Upstate Medical
College în Syracuse, New
York.
Î
n 1964, în apartamentul cu
patru camere și hol locuiam
împreună cu părinţii, bunicii,
o mătușă nemăritată, sora
mea și o colegă de-a ei de la Poli-
tehnică în gazdă, și fratele meu. Eu
dormeam în hol, pe un divan, iar
fratele meu pe o canapea îngustă în
camera bunicilor. Învăţam la masa
din bucătărie, mai ales noaptea. Dar
în acea vară era zgomot tot timpul;
ferestrele se deschideau către șan-
tierul construcţiei noului corp de
clădire al hotelului Athénée Palace.
Tata fusese exclus din partid în
1958. Un prieten pe care îl cunos-
cuse în închisoare, la Caransebeș,
în 1940, și care împărţise cu el pâi-
nea cu rumeguș, cioburi de sticlă
și coji de cartofi din lagărul de la
Vapniarka, îi dăduse să citească un
text oarecum critic. L-a citit și l-a
înapoiat imediat, fără să comente-
ze și fără să raporteze cui trebuie.
A fost exclus din învăţământ (era
conferenţiar la Institutul de Studii
Economice) și i s-a dat un post de
ajutor de contabil. Mama a înce-
put să coasă, la mașina ei de cusut
Singer cumpărată înainte de răz-
boi, rochiile surorilor mele și
cămăși pentru bărbaţii familiei.
ADMITEREA
Așa că despre meditaţii pentru
admiterea la Medicină nu putea
fi, în niciun fel, vorba. Mă hotărâ-
sem să încerc la Medicină cu un
an și ceva înainte, când citisem, pe
’’
O scurtă conversaţie
cu Mihai Gilorteanu,
chirurg și
anatomist, mi-a
schimbat într-un fel
viaţa, când mi-a spus că în fie-
care seară, în liniște, cel puţin
o oră, citea reviste medicale. Și
așa am și făcut, de atunci până
astăzi.
nerăsuflate, cele trei volume
mari ale „Familiei Thibault” a lui
Roger Martin du Gard, publicate în
1962 la Editura pentru Literatură
Universală. Antoine Thibault, un
pediatru idealist și romantic, îmi
devenise (a și rămas, de fapt) un
prieten și mentor. Eram în clasa
a X-a, penultima, și am mers de
câteva ori la lecţiile de anatomie
organizate pentru elevi în Amfi-
teatrul Mare al Facultăţii. Sala era
plină; la podium era Raoul Robac-
ki, în halat, înalt, cu părul alb și
ochelari cu ramă aurie, care expli-
ca planșe mari, colorate viu. N-am
înţeles mare lucru, nu-l puteam
urmări și am renunţat fără să re-
gret. Din cât am vorbit cu cei din
jurul meu, păreau convinși că fără
lecţii particulare, cu asistenţi ai
50 de a
Catedrei de anatomie, și fără a stu-
dia cu ei cel puţin o anume carte a lui
Viorel Ranga, șansele de a reuși la
admitere erau nule.
După bacalaureat (îi spunea
încă „examen de maturitate”), la
sfârșitul lui iunie am trecut pe la
Facultate ca să iau lista cărţilor
pentru examenul de admitere.
Erau trei manuale: cel de anato-
mie și fiziologie din clasa a X-a și
cele de biologie și chimie din clasa
a XI-a. Îmi amintesc clar cum îmi
spuneam că singura șansă este să
memorez, pentru examen, fiecare
cuvânt din aceste trei cărţi, pe care
le știam deja bine, doar luasem
premiu în fiecare dintre acei ani.
PROGRAMUL
În apartament nu puteam în-
văţa. Așa că, în fiecare dimineaţă,
timp de zece săptămâni, am mers
pe jos până în parcul Herăstrău și
am citit metodic, fără să scriu sau
să subliniez vreun rând. La prânz,
mâncam sandvișul din pâine inter-
mediară, parizer și muștar. Când
se întuneca, din ce în ce mai devre-
me, mergeam înapoi 45 de minute
spre casă. În fiecare zi.
Eram liniștit. Cam după o lună
și câte două lecturi consecutive
puteam deja aduce în faţa ochilor
aproape fiecare pagină a manu-
alelor. Îmi spuneam că, formal
sau legal, nu puteam primi notă
Special
„
proastă dacă voi re-
produce în totalitate
textul din manual. Mai
mult, împlinisem de curând
17 ani și încă nu fusesem chemat
la recrutare. Eram așadar ferit de
spaima încorporării pentru ser-
viciul militar la trupă, obligatorie
pentru cei ce nu reușiseră să intre la
facultate.
Examenul mi s-a părut ușor.
Din nu știu ce motiv, în minte îmi
tot suna menuetul lui Luigi Boc-
cherini. Nu cunoșteam pe nimeni.
Singurul om pe care l-am recunos-
cut a fost Octav Troianescu, un
ortoped, care m-a ascultat la oralul
de anatomie. Fusese (poate încă
era) campion de șah al României
și-i văzusem fotografia în ziarul
Sportul Popular. Am intrat pe un-
deva la mijloc, cu media 8. Ultimul
de pe listă avea 7,33.
LA BIBLIOTECĂ
Pe cât de mult sunt fascinat
de cei care vorbesc bine, pe atât
de puţin îmi place să scriu în timp
ce-i ascult. De aceea nu am luat și
nu am învăţat niciodată după note
de curs, scrise de mine sau de alţii.
Cea mai mare parte a timpului, ca
student la Medicină, mi-am petre-
cut-o în biblioteci, în postura, de
fapt, a unui autodidact.
Am început în primul an în
biblioteca solemnă a facultăţii.
 Special
ani mai târziu
„ „
Citeam anatomia lui Rouvière și
un manual șapirografiat de chimie.
După solitudinea zilelor de lectură
din Parcul Herăstrău, atmosfera
mi se părea neprielnică. Câteva
luni mai târziu am început să ci-
tesc la Biblioteca Centrală Uni-
versitară, la doi pași de casă. Erau
mai multe cărţi, dar și mulţi stu-
denţi, scârţâit continuu de scaune
și mai ales miros de praf, de axile
de bărbaţi tineri, de ţigări proaste,
de haine ude.
Marea transformare s-a pro-
dus doar în vara lui 1965, când
am obţinut, prin intervenţia lui
Cornel Lozanu, directorul Editurii
Medicale, acces la Biblioteca Aca-
demiei. Acolo am trăit mulţi ani,
în fiecare zi, între 4 și 8 ore, întot-
deauna la numărul 7 din sala mare
de lectură. Sala avea trei rânduri
de mese cu două locuri, iar numă-
rul 7 era lângă ferestrele mari, cu
privire la parc. Lumina venea din-
spre stânga, cum era mai bine. Pe
partea opusă a sălii erau rafturi cu
enciclopedii, atlase, ziare și reviste
de peste tot în lume. Era liniște,
oamenii erau curtenitori și bine
bărbieriţi, de o anumită vârstă.
Se puteau comanda câte trei cărţi
deodată; în cazul meu, un tratat
sau două, întotdeauna în franceză,
și un roman sau o carte de poezie.
Iar de la reviste, L’Express, Paris
Match, Le Nouvel Observateur.
ÎN LABORATOR
Când am termi-
nat anul întâi, m-au che-
mat la decanat. Mi s-a dat un
pachet de cărţi și am aflat astfel că
fusesem printre primii. Dar din tot
acel an îmi aduc aminte numai de
cursul profesorului Ilie Riga. Elev
al lui Rainer, cu o barbă cenușie tă-
iată drept, cu halat, bonetă și șorţ,
mi-a rămas în minte pentru tot-
deauna ca un model de precizie, de
agilitate intelectuală, de enciclo-
pedism. Îmi plăceau nespus core-
laţiile dintre anatomia topografică
și cazuistica chirurgicală, dar și
mai mult ce aflam despre natura
corpului uman, despre strănut ca
omolog funcţional al ejaculării sau
motivul pentru care beduinii se
așezau pe pietrele cât se poate de
reci din deșert.
Din anul al doilea, numărul
celor care mi-au rămas în memo-
rie a crescut mult: Simion Oeriu,
la biochimie, cu poveștile despre
descoperirea vitaminelor (singu-
rul care mi-a dat nota 10 „cu dis-
tincţie”); Ilie Diculescu, prin cele
șapte cursuri de introducere în
histologie, primul om de la care
am aflat despre George Emil Pala-
de și descoperirile lui epocale; dar
mai ales Ion Mesrobeanu, profeso-
rul de microbiologie. Înalt („well-
nourished and well-developed”,
cum spunem aici, în State-
le Unite), cu o distincţie care
părea înnăscută, nu căpătată,
cu trăsături care mi-aduceau
aminte de fotografiile lui An-
dré Malraux. Microbiologia, în
cursurile lui Mesrobeanu, era de
fapt istoria bacteriologiei, adi-
că în mare parte Franţa lui Ion
Cantacuzino la Institutul Pasteur
de la începutul acelui secol. Mă
ducea înapoi, de fiecare dată, la
„Familia Thibault”.
Așa am ajuns să lucrez în labo-
ratoarele catedrei de microbiologie.
Aveam un model experimental
în minte, în care aș fi dorit să
văd în ce măsură configuraţia
racemică a aminoacizilor in-
fluenţa transformarea neo-
plazică. Citisem că iso-
niazida ar avea acest
efect și m-am gân-
dit să o folosesc
în culturi de ce-
lule maligne. Am
învăţat tehnica
culturilor de ce-
lule de la Domnica
Drăghici și am
reușit, cu spri-
jinul material al lui
Nicolae Cajal și Tiberiu Eremia,
să produc mitoze interpretabile în
linia de celule KB (carcinom bu-
cal). Numărul de cromozomi părea
bimodal (46 și 58-60), sugerând un
proces de transformare. Dar când
am adăugat soluţia de isoniazidă,
nu am mai reușit să produc mitoze,
probabil din cauza aditivilor din
preparatul farmaceutic sau efec-
tului toxic al substanţei în concen-
traţie nepotrivită. Mai târziu, cul-
turile au început să fie infectate cu
un fel de ciuperci. Am tot încercat,
aproape un an, fără succes.
ÎN CLINICĂ
În clinică am ajuns în anul al
treilea, la Colţea, unde Constantin
Păunescu preda Semiologia Me-
dicală. Un curs anacronic, o per-
soană cât se poate de opusă caris-
maticului Mesrobeanu. În salon,
ne înghesuiam să facem percuţii
și auscultaţii, sub îndrumarea bi-
nevoitoare a lui Mircea Cruţescu.
Erau, până la urmă, exerciţii des-
carnate, pentru că nu ni se spunea
aproape nimic despre suferinţa
care-l adusese pe bolnav în spital.
Din tot anul am rămas numai cu
amintirea marelui dascăl Krikor
Pambuccian, care a reușit să-mi
facă vie anatomia patologică. Un
om remarcabil: calm, organizat, cu
o retorică bine structurată, pe care
aveam să o mai întâlnesc numai în
ultimul an, la Victor Ciobanu.
Anul IV a început mai devreme
cu o lună. Eram extern, primeam
200 de lei pe lună. În primul se-
mestru am „făcut” chirurgie, la
Spitalul Brâncovenesc. Mi-aduc
aminte numai de lungile ore în
care priveam prin sticlă operaţiile
complicate de cancer colorectal
ale profesorului Mandache, fără
să văd și să înţeleg de fapt ce se în-
tâmpla. Și ore lungi în sală, ţinând
depărtătorul sub ficat și încercând
câteva noduri la închiderea abdo-
menului. Și totuși, o scurtă con-
versaţie cu Mihai Gilorteanu, chi-
rurg și anatomist, mi-a schimbat
într-un fel viaţa, când mi-a spus că
în fiecare seară, în liniște, cel puţin
o oră, citea reviste medicale. Și așa
am și făcut, de atunci până astăzi.
LA CARITAS
În iarna lui 1968 am ajuns în
Clinica Medicală de la Caritas,
unde aveam să rămân atât în acel
semestru, cât și în următorul, din
anul V. Am fost repartizat, singur
la un salon cu șase paturi, unui tâ-
năr asistent. Traian Caroli era un
bărbat atractiv, blond, prietenos.
Era prins cu alte treburi, fiind me-
dicul-șef al raionului, așa că pleca
repede după vizită și mă lăsa să mă
ocup de bolnavi. În prima zi, m-a
întrebat dacă văzusem bolnavi cu
emfizem vicariant. I-am răspuns
că nu și a-nceput prin a-mi explica
ce este un vicar – nu știam. Bolna-
vii lui Caroli nu erau cazuri grave,
erau multe pneumonii și insufici-
enţe cardiace care progresau bine.
Am simţit repede cât de bine era să
ai timp să fii lângă pacienţi și să-i
poţi vindeca ori ameliora. Pe ace-
lași etaj lucra și Costin Carp, șef de
lucrări. Cu timpul, am început să
ajut în saloanele lui, îngrijind bol-
navi cu infarct miocardic acut, de
multe ori complicat cu edem pul-
monar, șoc cardiogen sau aritmii
ventriculare. Nu îmi aduc aminte
dacă acest episod era înainte sau
după stagiul său de un an în Sta-
tele Unite, dar Costin Carp avea
o manieră anglo-saxonă extrem
de lucidă, cu decizii justificate și
explicabile.
Despre restul timpului am pu-
ţine amintiri: cursurile magnifice
ale lui Panait Sîrbu la Giulești și
VIA�A MEDICALĂ 9
28 august 2020 l Nr. 34
’’
Îmi plăceau nespus
corelaţiile dintre
anatomia topografică
și cazuistica
chirurgicală, dar și mai
mult ce aflam despre natura
corpului uman, despre strănut
ca omolog funcţional al ejaculării
sau motivul pentru care beduinii
se așezau pe pietrele cât se poate
de reci din deșert.
miracolul celor zece nașteri pe care
le-am asistat; lecţiile moderne, fără
incursiuni inutile în mecanisme,
de medicină în ambulator ale lui
Victor Ciobanu și dimineţile de
instrucţie, emoţie și căldură din
cabinetul de consultaţii al Mariei
Muhle; o întâlnire de câteva minu-
te cu Constantin Anastasatu, care
mi-a permis să cercetez arhiva ca-
zurilor de cancer bronhopulmonar
la bolnavii trataţi cu isoniazidă pen-
tru tuberculoză, o prelungire a pre-
ocupărilor mele din laborator, din
care mi-am făcut teza de diplomă.
EPILOG
În octombrie 1970 am absolvit
facultatea și am devenit intern, apoi
secundar prin concurs. Am lucrat un
an ca medic specialist în ţară, până
la sfârșitul lui 1976, când am plecat
la Paris, unde am lucrat la spitalul
Tenon. În 1977 am ajuns la New York
și am fost din nou intern (un an) și
rezident de medicină internă (doi
ani). Din 1980 practic medicina in-
ternă ca asistent la Upstate Medical
College în Syracuse, profesor asociat
la University of Connecticut, și apoi
profesor la Albert Einstein College
of Medicine și Hofstra University.
După 50 de ani, pot spune că
traiectoria mea ca student la Me-
dicina din București nu m-a făcut
medic. Am devenit ce sunt mult
mai târziu, cu siguranţă după cei
zece ani de pregătire post-univer-
sitară în România, Franţa și State-
le Unite. Am rămas însă cu amin-
tirea unui număr, se vede, uimitor
de mic, de oameni buni care m-au
influenţat. Și, mai ales, am înţe-
les, în anii clinici ai studenţiei de
la București, cât de puţine, cât de
clare și cât de grele sunt întrebă-
rile bolnavilor pe care i-am îngrijit
în toată această jumătate de secol:
„What’s wrong with me?”, „What
can you do about it?” („Ce e în
neregulă cu mine?”, „Ce puteţi face
în legătură cu asta?”).
Dr. Peter Manu
10 VIA�A MEDICALĂ
28 august 2020 l Nr. 34 Apariţii editoriale

Misiunea doctorului Mason

T
rei ani în Turcia,
cartea semnată de dr.
John Mason (chirurg,
fost medic misionar
în Imperiul Turc și Moldova),
oferă informaţii importante din
punct de vedere documentar.
Doctorul Mason se oprește asu-
pra locurilor prin care trece și le
vizitează, prezentând informa-
ţii despre: Edinburgh, Dumfries,
Blackwall, Londra, Southamp-
ton, golful Gibraltar, La Valletta,
insulele Arhipelagului Grecesc,
Dardanele, Pera, Galata, Stambul,
Constantinopol, Smyrna, Galaţi.
Din cele 416 pagini ale căr-
ţii, 140 sunt dedicate experienţei
acestuia în Moldova, prima esca-
lă fiind la Galaţi, apoi Tulcea și
Bârlad. Iașii, locul de muncă
pentru trei ani, sunt văzuţi ca „lo-
curi nesănătoase din pricina lipsei
de curăţenie a locuitorilor și din ca-
uza mlaștinilor nesecate din preaj-
ma orașului (…), bolile cele mai
frecvente își au originea mai degra-
bă în lipsa curăţeniei, și mai puţin
în insalubritatea naturală a climei”.
Câteva dintre bolile asupra căro-
ra doctorul s-a aplecat cu știinţa
vremii respective sunt: epilep-
sia, dispepsia, hepatita cronică,
splină inflamată, grave probleme
respiratorii.
Primul caz grav adus în discu-
ţie este de „peritonită puerperală,
care s-a sfârșit bine după ce am
folosit lipitori, i-am aplicat cata-
plasme cu terebentină fierbinte,
purgative și doze mici de opiu și
calomel”. Al doilea este „un caz
rar, care a necesitat operaţie: o tu-
moare osoasă cam de dimensiunea
unui ou de porumbel, care creștea
din partea anterioară a vertebrei
cervicale și se întindea până la gât
și rădăcina limbii, împiedicând
deglutiţia”.
Misiunea doctorului Mason în
Moldova nu a fost deloc una ușoa-
ră. Încă de la început este privit și
primit cu neîncredere. I se confiscă
medicamentele aduse din Anglia, i
se pune la îndoială calificarea pro-
fesională, recunoscută după multe
stăruinţe și supărări personale.
Devine subiectul unui boicot al far-
maciștilor ieșeni, susţinut până și
de autorităţile locale.
Dincolo de problemele socio-­
medicale abordate, dr. John
Mason pune în discuţie teme
legate de tradiţii și obiceiuri la
popoarele întâlnite (evrei, mu-
sulmani, români, germani, itali-
eni, ruși), de educaţia medicală
și condiţiile sanitare din Turcia,
de evreii și creștinii de acolo. Îl
deranjează aroganţa papală și in-
toleranţa, tirania Vaticanului care
invadează mediul parental, fana-
tismul papalităţii. Pune în discuţie,
deschis și deloc cosmetizat, rela-
ţiile diplomatice dintre Vatican și
Înalta Poartă. Aceasta este și ma-
rea calitate a scrisului doctorului
Mason – prezentarea faptelor și a
locurilor așa cum sunt ele, deloc
cosmetizate. Plusul ideatic vine din paginile de-
Traducerea și cuvântul îna- dicate condiţiilor medico-sanitare
inte, semnate de Mihai-Răzvan din ţările vizitate, în care a practi-
Ungureanu, ajută la înţelegerea cat medicina cu succes.
demersului scriitoricesc și ideatic. Demostene Șofron

Mic manual S tabilirea cauzelor morţii constitu-

ie unul dintre aspectele foarte rar
CAUZE DE MOARTE
de nutriţie
abordate în literatura medicală din

România, până acum fiind urmărită mai
ales clarificarea unor aspecte admi-
nistrativ-procedurale privind
clararea decesului și documentarea
medicală a acestuia, potrivit prof.
dr. Cristian Stan, medic primar le-
ÎN PANDEMIA VIRALĂ
de-
gist în cadrul INML „Mina Minovici”
București. Sunt consideraţii cu care
acesta, în calitate de autor, deschide lu-
crarea recent apărută la Editura Etna:
Cauzele morţii în practica medica-
lă – ghid de tanatogeneză în boala
COVID-19. În aproximativ 130 de pa-
gini, doctorul Stan oferă o perspectivă
complet nouă, multidisciplinară, asu-
pra determinismului morţii în acti-
vitatea medicală practică atât în ceea
ce privește specialităţile medicinei
clinice, cât și anatomia patologică
și medicina legală.
Informaţiile, „foarte actuale”, au
fost analizate, după cum acesta decla-
ră, „din perspectiva experienţei perso-
nale privind cazuistica și pattern-urile
tanatogeneratoare întâlnite în 25 de ani
80 de surse bibliografice, la zi, privind
SARS-CoV-2 și COVID-19.
Sunt prezentate, astfel, 12 cauze
de deces, pornind de la moartea de-
terminată de leziunile cerebrale, de
cauze vasculare, pulmonare, hepatice
ș.a.m.d. și încheind cu decese din ca-
uze oncologice, endocrine, hematolo-
gice, infecţioase. O parte importantă
din conţinutul cărţii se referă la boala
COVID-19, elementele de morfo-
fizio-patologie în această boală, dar și la
efectele și contribuţia ei la deces.
Autorul spune că acest ghid ar fi
„prima apariţie editorială din literatura
medicală românească și, cel mai proba-
bil, din cea internaţională, care abor-
dează de o manieră știinţifică cauzele
de moarte din pandemia virală, printr-o

V olumul Îndreptar de nutriţie și metabolism,

apărut sub redacţia lui Dan Mircea Cheţa la
Editura Medicală, adună informaţii utile și foarte
de practică medico-legală și peste 5.000
de autopsii și expertize efectuate în ca-
zuri complexe”. Cititorul primește astfel
corelare interactivă cu cele clasice, în-
tâlnite în alte infecţii virale sau în boli
cu alte etiologii”. Cartea este deja dis-
bine documentate, referitoare la teme care stau pe o sinteză logică a bolilor ce pot determi- ponibilă pe piaţă din 20 august, atât în
buzele tuturor, așa cum sunt nutriţia și metabolis- na moartea, întâlnite în activitatea co- format tipărit, cât și în format digital –
mul. După o recapitulare punctuală a noţiunilor de tidiană a oricărui medic. Toate acestea, ebook, în limbile română și engleză.
bază, colectivul de autori trece la „disecţia” stilului completate cu informaţii din aproape Dan Dumitru Mihalache
de viaţă, cu exemplificarea rolului alimentaţiei în
prevenirea diferitelor afecţiuni.

Contemplare știinţifică și estetică

Chiar și pentru un medic sau asistent cu speci-
alizare în nutriţie și dietetică se vor găsi informaţii
interesante, cum ar fi, de exemplu, scala antioxi-
dantă a alimentelor sau listele exhaustive cu propu-
neri de meniuri pentru mesele principale ale zilei,
astfel încât medicul sau dieteticianul să-i poată ofe-
ri pacientului său rapid inspiraţie pentru contura-
rea unor mese sănătoase, cu gastrotehnie adecvată.
Sunt tratate apoi marile patologii legate de
alimentaţia nesănătoasă, precum obezitatea, sin-
dromul metabolic, hiperuricemiile, tulburările
de metabolism lipidic, nutriţia în bolile digestive,
neomiţând malnutriţia, o problemă care apare in-
sidios, dar din ce în ce mai frecvent atât la copii, cât
și la pacienţii în vârstă. Un capitol aparte este de-
dicat diabetului zaharat, inclusiv celui gestaţional,
o altă boală cu răspândire „epidemică” în rândurile
populaţiei.
De mare ajutor pentru medici credem că va fi și
ultimul capitol al cărţii, care se referă la utilitatea
studiilor clinice în nutriţie și metabolism. Veţi găsi
informaţii esenţiale pentru a putea discerne corec-
titudinea datelor raportate de un producător din
domeniul farmaceutic sau validitatea concluziilor
dintr-un studiu din literatura de specialitate.
În concluzie, credem că Îndreptarul reușește
cu succes să-și adjudece un loc pe raftul cărţilor
esenţiale pentru un medic de familie și că va deve-
ni un volum de referinţă, ce va necesita curând o
reeditare.
Dr. Laura Davidescu
Î ntr-o lună august dominată de anxi-
etate, citirea publicaţiei Romanian
Medical Journal – Revista Medicală
Română, Ediţie de Arte oprește un pic
timpul în loc și reașază lucrurile. În pri-
mul rând, cu două cadouri emoţionan-
te: un tablou al pictorului Sorin Adam,
ilustraţie la comentariul semnat de
Lidia-Trăușan Matu, șef de lucrări la
UMF „Carol Davila”, și primele două
pagini ale revistei, din care te pri-
vesc, într-o frumoasă comuniune, me-
dici-scriitori și scriitori-medici. Cehov,
Schiller, Rabelais, Bulgakov, Cronin,
Doyle, Hosseini, Brumaru, Baranga,
Voiculescu, Brătescu-Voinești, Zeletin,
Mihailide, B.O. Popescu sunt o parte
dintre ei.
Ediţia de Arte a revistei a fost crea-
tă, explică în editorial dr. Grigore Bușoi,
redactorul-șef, pentru a le oferi medici-
lor un spaţiu de reflecţie filosofică, în-
trucât „medicul trebuie să se găsească
într-o contemplare știinţifică și estetică
liberă”.
Cititorul va găsi aici lecturi mai
mult decât plăcute, grupate pe capitole.
De exemplu, „Bucuriile simple și cele
șapte păcate”, text semnat de Alexandru
Surdu, „Date biografice semnificati-
ve care mi-au marcat viaţa” – de Ion
Donoiu, „Nicolae Leon și o anecdotică
a literaturii” – Mihail Mihailide. Des-
pre rolul muzicii în „popularizarea”
poeziei lui Mihai Eminescu, cu
amplificarea melancoliei și distilarea
tânguirii, scrie C.D. Zeletin. Un capitol
consistent este dedicat istoriei medi-
cinei. Ștefan Cristea face o incursiune
în istoria ortopediei din România, Ana
Rebedea analizează modul în care isto-
ria psihiatriei ruse se întretaie cu cea a
literaturii, plecând de la cazul lui Daniil
Harms, cunoscut la noi pentru volumul
„Mi se spune capucin”.
În memoria profesorului Ioan
Bradu Iamandescu scriu Eugen și
Daniela Coliţă, doctoranzi ai celui care
a fost șeful catedrei de Psihologie Me-
dicală și Psihosomatică a UMF „Carol
Davila”. Revista oferă și două recen-
zii-prezentări de carte semnate de
Mihai-Cristian Popescu, „Acte și dis-
cursuri politice celebre” și „Pianistul
epigenetic sau sfârșitul medicinei (așa
cum o știam)”, aceasta din urmă aparţi-
nând profesorului Adrian Restian.
Încheiem felicitând echipa editorială
pentru demers și realizare și împrumu-
tând cuvintele cu care Grigore Bușoi își in-
titulează editorialul: „Omnia mea mecum
porto” (Tot ceea ce am, duc cu mine).
Dr. Mariana Minea
Esenţial
DE
… ST
STILA
UD
II CLI
PA
NI
CE
Studiile clinice reprezintă o
formă de cercetare medicală
și, în teorie, oricare dintre noi
putem deveni participanţi într-
un studiu clinic, fie ca voluntari
sănătoși, fie în cadrul unui proiect
ţintit pe o anumită patologie sau
indicaţie terapeutică. De la nou-
născuţi la seniori, rude, prieteni,
cunoscuţi, oricine poate primi
informaţii despre un studiu clinic
în desfășurare sau despre o opţiune
terapeutică cu o moleculă în curs
de cercetare.
L
a 7 august 2020, în ca­
drul mesei rotunde de
discuţii pe tema studi­
ilor clinice organizate în
mod regulat de noi cu autorităţile
competente (Agenţia Naţională a
Medicamentului și Dispozitivelor
Medicale din România și Comisia
de Bioetică a Medicamentului și
Dispozitivelor Medicale), una din­
tre problemele intens discutate a
fost accesul la informaţie al paci­
enţilor privind înrolarea într-un
studiu clinic.
Dacă ne uităm peste ocean, că­
tre Statele Unite, dar și în alte ţări
civilizate din restul continentelor,
accesul la studii clinice este în mod
clar mai facil. Campaniile de pro­
movare a studiilor clinice, desfășu­
rate fie pe platforme de socializa­
re, fie prin anunţuri ţintite postate
pe anumite website-uri au devenit
o metodă curentă de informare a
publicului larg asupra proiectelor
de cercetare în derulare. Astfel,
prin toate canalele (reclamă vi­
deo, audio, social media, cabinete
medicale, website-urile spitalelor,
chiar și
prin postere pe autobuze sau prin
diferite pop-up-uri pe telefon),
pacienţii sunt invitaţi să se infor­
meze asupra proiectelor de cerce­
tare în derulare și să participe în
diferitele studii clinice. În acest
mod, pacienţii află informaţii
relevante privind indicaţia tera­
peutică, scopul cercetării și lista
centrelor medicale înscrise în
program.
Dacă în mod tradiţional, ini­
ţiativa identificării potenţialilor
participanţi la un studiu clinic
revenea exclusiv medicului inves­
tigator, medicina modernă și mij­
loacele de informare în masă au
deschis posibilitatea viitorilor
participanţi de a se interesa activ
și de a căuta soluţii sau alternati­
ve terapeutice pentru o anumită
indicaţie.
LEGISLAŢIA ROMÂNEASCĂ
În România, legislaţia în vi­
goare le permite centrelor medi­
cale care derulează studii clini­
ce recrutarea activă de subiecţi
exclusiv la iniţiativa și sub coordo­
Înrolarea într-un studiu
clinic: informarea
potenţialilor pacienţi
Dr. Cristina Florescu
Moraid, MSc, EuSpLM,
MRQA
Director AVANTYO-
Institute of Clinical
Research
narea medicilor investigatori. Doar
investigatorul poate selecţiona
potenţiali subiecţi de studiu din
rândul pacienţilor trataţi în mod
curent în unitatea medicală la care
este afiliat.
În funcţie de indicaţia terape­
utică, de tipul de studiu, de obiec­
tivele cercetării și criteriile de
selecţie a potenţialilor subiecţi,
investigatorul (sau persoana de­
legată de acesta) va iniţia discuţia
privind scopul studiului, modul
de desfășurare, obiectivele, drep­
turile și obligaţiile participantu­
lui la studiu, în baza materialelor
specifice pregătite special pentru
studiu și al căror conţinut a fost
revizuit și aprobat de Comisia
Naţională de Bioetică Medicală.
Exemple de astfel de materiale
sunt: Fișa de Informare a Partici­
pantului într-un studiu clinic, For­
mularul de Consimţământ Infor­
mat, Broșura Informativă pentru
Subiectul inclus într-un studiu
clinic, Rezumatul criteriilor de in­
cludere-excludere într-un studiu
clinic etc.
Pentru a putea extinde op­
ţiunea de participare la studiul
clinic și către alţi potenţiali su­
biecţi, care nu aparţin pacientu­
rii medicului recrutor respectiv,
doar investigatorul poate dise­
mina informaţia către alţi profe­
sioniști din domeniul îngrijirii
sănătăţii. Diseminarea informa­
ţiei se poate face fie direct, prin
telefon, e-mail, scrisori medica­
le, fie folosind materiale tipări­
te care prezintă detalii despre
respectivul studiu clinic, indica­
ţia terapeutică, tipul de subiect/
pacient-ţintă și principalele crite­
rii de includere-excludere. Conţi­
nutul acestor materiale este supus
unor reguli stricte, trebuie să res­
pecte legislaţia în vigoare și trebu­
ie revizuit și aprobat de Comisia
Naţională de Bioetică Medicală.
Astfel de materiale tipări­
te, sub formă de fluturaș (flyer),
broșură informativă, afișe, pli­
ante etc., pot fi distribuite către
alţi profesioniști din domeniul
sănătăţii și puse la dispoziţia pu­
blicului larg exclusiv prin unităţi
medicale/de îngrijire a sănătăţii,
cum ar fi sala de consultaţie sau
de tratament, sala de așteptare a
unei instituţii medicale, cabinetul
medicului etc.
OPORTUNITATEA
UNEI RELAXĂRI A
RESTRICŢIILOR
În prezent, legislaţia din
România nu permite extinderea
distribuţiei acestor materiale ti­
părite în instituţii sau spaţii pu­
blice fără profil medical. Nu este
permisă distribuirea de materiale
tipărite privind studii clinice în
derulare ca formă de publicitate în
masă. De asemenea, legislaţia din
România nu permite în prezent
nicio formă de diseminare a in­
formaţiei privind studii clinice
în derulare (recrutare activă de
subiecţi) prin metode electroni­
ce (campanii în social media sau
postări de informaţii în secţiunea
de studii clinice pe website-ul in­
stituţiilor medicale publice sau
private). Momentan, există o ho­
tărâre de Consiliu Știinţific, HCS
nr. 50/2006, care reglementează
acest aspect și spune că „toate
tipurile de publicitate efectuate
în vederea recrutării subiecţilor
pentru studii clinice trebuie să
fie incluse în documentele su­
puse spre aprobare Comisiei de
Bioetică”. Întrucât tot mai multe
firme farmaceutice pun la dis­
poziţia centrelor materiale de
recrutare a subiecţilor (postere,
broșuri informative etc.), dar și
texte destinate unor campanii
online), se pune întrebarea dacă
nu ar fi timpul ca și în România
să existe un potenţial de relaxare
din partea autorităţilor române
a prezentei restricţii absolute
privind folosirea metodelor de
publicitate în sprijinul recru­
tării subiecţilor/pacienţilor în
studii clinice.
Avansul tehnologiei, accesul
la informare și internet sunt în
continuă expansiune. O simplă in­
terogare prin motoare de căutare
generale generează sute de linkuri
internaţionale către studii clinice
aflate în derulare în alte ţări, unde
există și platforme naţionale spe­
cializate pentru căutare ţintită,
după indicaţie, patologie speci-
fică, și chiar regiune geografică.
Potenţialii participanţi la studii
pot căuta proiecte de cercetare cu
o anumită moleculă inovatoare sau
studii care sunt în faza de înrolare
în zona lor de domiciliu. Rezulta­
tele unor astfel de căutări includ
și lista de centre de înrolare, și
datele lor de contact. Fac preciza­
rea că toate aceste informaţii sunt
supuse acelorași reglementări
privind revizuirea și aprobarea
conţinutului de către Comisia de
Etică competentă pentru acea re­
giune/ţară, și toate informaţiile
reprezintă o prezentare știinţifică,
neutră, corectă, formulată într-un
limbaj accesibil, a obiectivelor stu­
diului și a principalelor criterii de
includere-excludere.
ACCESUL LA INFORMAŢII,
DE IMPORTANŢĂ VITALĂ
Din păcate, în România, în pre­
zent nu există o astfel de platformă
funcţională sau o modalitate prin
care să afli prin motoare de căuta­
re informaţii generale despre un
studiu clinic ce recrutează paci­
enţi, ori lista centrelor cărora paci­
entul li se poate adresa. Știm prea
bine cu toţii că în anumite condiţii,
VIA�A MEDICALĂ
28 august 2020 l Nr. 34
11
participarea la studiile clinice prin
accesul la o medicaţie de ultimă
oră prelungește și salvează vieţi.
Cât de normal și de benefic ar fi
ca și pacienţii noștri să poată găsi
aceste informaţii pe website-urile
instituţiilor medicale și ale autori­
tăţilor competente! Așteptăm în­
’’
tr-un viitor apropiat o actualizare
a poziţiei autorităţilor române în
domeniu privind accesul publicu­
Așteptăm într-un
viitor apropiat o
actualizare a
poziţiei autorităţilor
române în domeniu, privind
accesul publicului larg la
informaţii despre studii
clinice în derulare și despre
lista centrelor participante.
lui larg la informaţii despre studii
clinice în derulare și despre lista
centrelor participante.
Considerăm accesul la infor-
maţie de importanţă vitală pentru
orice subiect sau pacient interesat
în a găsi alternative terapeutice,
molecule inovatoare care nu sunt
încă disponibile comercial în ţara
sa, dar care pot deveni o șansă la
viaţă sau o soluţie de tratament
eficient.
Subiectul fiind unul de foc,
voi reveni într-un număr viitor
cu un punct de vedere al repre­
zentanţilor Asociaţiilor de Pa­
cienţi din ţara noastră, care știu
cel mai bine cât este de greu pen­
tru un pacient să găsească o soluţie
de ultimă generaţie și foarte rapi­
dă, care să îl și să îi redea o viaţă
normală.
12 VIA�A MEDICALĂ
28 august 2020 l Nr. 34 Ars medici

Rolul hormonilor sexuali feminin

Tratamentul cu estrogeni
la menopauză trebuie să
respecte câteva principii,
inclusiv corelarea cu vârsta.
progesteron (Chlebovski, 2003),
245 de cazuri din 7.656 paciente
(3,2%) vs. placebo: 185 de cazuri
din 7.310 (2,53%) paciente. Cance-
rul agresiv a fost prezent în pro-
de sân (Peters, 2001). Studiul a cu-
prins numai 56 de femei, cărora li
s-au administrat diverse preparate
orale sau transdermice de estro-
geni (CEE, estradiol, etinilestradi-

S
tudiul Women Health Ini-
tiative WHI, demarat în
1993, a fost efectuat pen-
tru a arăta că estrogenii
la menopauză blochează apariţia
accidentelor vasculare (mai ales
infarctul de miocard). Studiul a
fost oprit pe motiv că estrogenii
şi progesteronul administrate
au provocat creşteri ale preva-
lenţei infarctului de miocard şi a
accidentelor vasculare cerebrale
la femeile incluse şi au infirmat
ipotezele de lucru.
ANALIZA STUDIULUI WHI
a. Bolile cardiovasculare,
estrogenii şi
hipomagnezemia
În esenţă, creşterea preva-
lenţei manifestărilor trombotice
postadministrare de estrogeni
(deşi ramura „numai estrogeni”
a continuat) a fost pusă pe seama
creşterii eliminării de magneziu
(Seeling, 2009). Ramura „numai
estrogeni” a fost continuată chiar
şi după 15 ani, fără efecte negative,
în special fără accidente vascula-
re şi fără cancer de sân (Gurney,
2014).
b. Cancerul de sân
Observaţiile epidemiologice
sunt concludente: prevalenţa can-
cerului de sân este mai mare la
menopauză faţă de femeile active
uterin. Fenomenul prevalenţei
cancerului de sân la menopauză,
atunci când scad estrogenii, este
aparent paradoxal faţă de obser-
vaţia că acest cancer este tratabil
cu antiestrogenice. Acest fenomen
poate fi însă explicat prin fenome-
nul de upregulation (Pereţianu,
2016). Lipsa de estrogeni anga-
jează creşterea numărului de re-
ceptori pentru estrogeni, ceea ce
conduce la proliferări ale celulelor
glandulare ale sânului.
Studiul WHI a arătat creşterea
prevalenţei cancerului de sân în
grupa femeilor care au luat CEE şi
porţie de 199 vs. 150 (ambele cca.
81% din totalul cancerelor de sân).
Histologia nu a diferit între cance-
rul de sân de la pacientele tratate
vs. placebo: tipul de cancer estro-
gen pozitiv vs. estrogen negativ a
fost prezent în aceeaşi proporţie
la pacientele sub tratament, ca şi
la cele din grupul placebo. Morta-
litatea prin aceste cancere a fost
de 4 în lotul tratat cu CEE vs. 4
în lotul placebo. S-a observat că
prevalenţa cancerului în lotul cu
CEE şi medroxiprogesteron creşte
începând cu anul 3 de tratament
(Chlebovski, 2003).
De altfel, alte studii arată că
după trei ani de administrare de
CEE plus MP nu se observă creşte-
rea prevalenţei cancerului de sân
(Vickers, 2007). Cu alte cuvinte
(preluate din Vickers, 2007), dacă
după trei ani de la iniţierea estro-
genoterapiei la menopauză nu a
apărut un cancer de sân, el nici nu
va mai apărea.
Prevalenţa cancerului de sân a
fost mai mare la femeile sub trata-
ment în vârstă de peste 60 de ani
vs. cele între 50 și 60 de ani (45%
vs. 33%), dar la fel a fost propor-
ţia şi în cazul femeilor din lotul
placebo.
În plus, se consideră că evolu-
ţia cancerului de sân la pacientele
tratate cu estrogeni în menopauză
este mai favorabilă decât la pacien-
tele care fac cancer de sân în lipsa
oricărui tratament (Fagerholm,
2017). Cauza pare a fi reprezenta-
tă de factorii genetici şi familiali.
Analiza acestor factori poate con-
duce la selecţionarea pacientelor
pentru tratamentul estrogenic.
Dacă pacientele nu posedă BRCA
1 sau BRCA 2, medicii nu au de ce
să se îngrijoreze pentru iniţierea
terapiei estrogenice.
Înainte de publicarea rezul-
tatelor studiului WHI, o nouă pa-
radigmă apăruse în tratamentul
cancerului de sân (precum şi a can-
cerului de prostată, vezi în Pereţia-
nu, 2017). Este vorba despre admi-
nistrarea de estrogeni în cancerul
ol, în diferite combinaţii cu proges-
tative), timp de 1 an până la 20 de
ani (mediana 6,4 ani). În cazul a 54
de paciente, nicio complicaţie on-
cologică nu a mai apărut; un caz a
prezentat recurenţă la 13,5 ani, iar
altul a prezentat cancer la celălalt
sân la 9,6 ani (Peters, 2001). Niciu-
na din pacientele cu cancer de sân
la care s-au administrat estrogeni
per orem nu a decedat în intervalul
de analiză (4,7-38,9 ani).
Studii mai recente (Simin,
2017) arată o uşoară creştere a
prevalenţei cancerului de sân la
femeile care au folosit sau folosesc
estrogeni la menopauză: standar-
dised incidence ratios (SIR) a fost
1,09 pentru toate cancerele sexu-
ale, cu evidenţiere mai pregnantă
la femeile care au folosit trata-
mentul la vârsta de peste 70 de
ani (SIR=1,33). Studiul nu a făcut
nicio corelaţie cu dozele adminis-
trate. În acelaşi timp, cancerele
gastrointestinale au scăzut prin fo-
losirea estrogenilor la menopauză.
ANALIZE ÎN TIMP
ALE GRUPELOR DE FEMEI
Multiple grupe de cercetători,
precum şi cele care au făcut pu-
blice primele rezultate din studiul
WHI, au revenit asupra observa-
ţiilor iniţiale. Astfel, s-au publicat
rezultate la distanţă de ani faţă
de primele studii, rezultate care
arată extrem de diferit, deşi au ur-
mărit aceleaşi paciente! De exem-
plu, 8.506 femei sub CEE+MP
timp de 5,6 ani (mediana) şi 5.310
femei numai sub CEE, timp de
7,2 ani (mediana) vs. placebo au
fost urmărite cumulativ 18 ani și
cel puţin 10 ani (Manson, 2017).
Mortalitatea de toate cauzele a fost
de 27,1% în loturile tratate vs. 27,8%
la placebo. Mortalitatea prin ca-
uze cardiovasculare nu a fost mai
mare în lotul tratat: 8,9% vs. 9%
la placebo. Nici cancerul de toa-
te tipurile nu a avut prevalenţe
mult diferite: 8,2% vs. 8% la
placebo.
Utilizarea de CEE plus MP sau
Prevalenţa
cancerului de
sân este mai mare
la menopauză faţă
de femeile active
uterin.
fără MP, la femeile peste 60 de ani,
a condus după 7 ani de administra-
re zilnică la riscuri considerate ca
mici (low) pentru evenimentele co-
ronariene şi pentru cancerul de sân
(1/500) (Marjoribanks, 2017). Ad-
ministrarea numai a CEE a condus
la scăderea prevalenţei cancerului
de sân, date observate la 11 ani de la
iniţierea studiului (Hodis, 2012).
Bizar în toată această pleiadă
de observaţii este că lumea me-
dicală nu ţine cont de rezultatele
analizate în timp, adică după 15
ani de la primele publicaţii, ci îşi
aduce aminte numai de cele publi-
cate acum 15 ani. Datele revizuite
ale WHI arată protecţia cardiovas-
culară în timp şi lipsa creşterii pre-
valenţei cancerului de sân!
Fenomenul fricii de estrogeni
de menopauză seamănă cu acela
de a lua ViagraR de teama infarc-
tului de miocard. Aceasta pentru
că se uită că sildenafilul a fost dez-
voltat ca medicament cu indicaţie
pentru insuficienţa cardiacă şi
că cei doi bărbaţi care au decedat
după ce au consumat sildenafil (în
1998) aveau 80, respectiv 88 de
ani, şi au murit în cursul actului
sexual (vezi detalii în Pereţianu,
2003).
Datele reinterpretate ale stu-
diului WHI au arătat că iniţierea
terapiei la paciente anterior vâr-
stei 60 de ani sau sub 5-10 ani de
la încetarea menstrei conduce la
scăderea prevalenţei infarctului
de miocard (Hodis, 2008, 2012,
2013).
TRATAMENTUL
CU ESTROGENI LA
MENOPAUZĂ
După apariţia rezultatelor Stu-
diului WHI, mai multe organizaţii
profesionale legate de menopauză
şi hormoni (AACE, NAMS) au ob-
servat că femeile incluse în acest
studiu nu pot fi considerate ca
reprezentative pentru totalitatea
femeilor la menopauză. Iar aceas-
ta pentru că pacientele incluse în
grupele de cercetare erau conside-
rate ca „vârstnice” (Lukes, 2008).
Media pacientelor intrate în stu-
diul WHI a fost de 64 de ani.
A. Principii
Tratamentul cu estrogeni
trebuie să ţină seama de câteva
principii (Netovitz, 2006):
(1) prezenţa (și persistenţa)
afecţiunilor legate de deficienţa de
estrogeni; nu numai prezenţa tul-
burărilor vasomotorii;
(2) individualizarea dozelor de
estrogeni pentru a satisface efica-
citatea, dar și siguranţa clinică;
(3) ajustarea dozelor de estro-
geni în timp, pentru a ţine cont de
aromatizarea periferică crescută a
androgenilor la estrogeni odată cu
creşterea în vârstă, adică ajustarea
dozelor – în minus – în funcţie de
vârstă;
(4) calendarul de iniţiere a te-
rapiei cu estrogeni pentru optimi-
zarea eficacităţii și minimizarea
evenimentelor adverse (așa-numi-
ta „fereastră terapeutică”).
(5) monitorizarea anuală a
terapiei pentru a asigura conti-
nuitatea eficacităţii și siguranţei
terapeutice.
O metaanaliză mai veche (Nel-
son, 2004) arată că în acele studii
cu durată mai mică de 5 ani nu se
citează apariţia de cancer de sân
indiferent dacă se administrează
CEE sau estradiol. În plus, trata-
mentul la vârste între 50 şi 60 ani,
la femeile fără ateromatoză, sunt
mai protectoare decât la femeile
peste 60 de ani (Lukes, 2008).
B. Indicaţii terapeutice
Cele mai multe ghiduri
de tratamente în menopauză
 Ars medici
ini în menopauză (2)
arată că este bine a se administra
estrogeni numai la pacientele care
au simptome de menopauză (Nel-
son, 2004). Aceste simptome sunt
de fapt două, şi din două, de fapt
unul este semn, iar celălalt este
simptom.
Cu toate acestea, s-a arătat că
lipsa estrogenilor nu produce nu-
mai tulburări vasomotorii şi atro-
fie genitală. Lipsa estrogenilor
este cauză de pierdere a memoriei,
osteoporoză și degradare a pielii.
Pot fi aceste semne şi sindroame
considerate ca indicaţie pentru
administrarea de estrogeni în me-
nopauză? Sigur că pot, dar încă nu
sunt trecute în ghiduri.
a. Simptomatologia vegetativă
Simptomatologia centrală a
menopauzei este senzaţia de căl-
dură insuportabilă (flash) şi cea
de frig, mai ales după o transpira-
ţie profuză. Fenomenele apar încă
în premenopauză şi pot dura 10
ani. Mai interesant este faptul că,
după o perioadă de 15-20 de ani de
„pauză”, simptomatologia vegeta-
tivă reapare. La femeile de 75-80
de ani, această simptomatologie
pare bizară, dar ea se tratează tot
cu estradiol! Este adevărat că eu
folosesc doze extrem de mici, per
orem.
b. Atrofia genitală
Semnul cel mai frecvent pen-
tru care se iniţiază tratament
estrogenic la menopauză este atro-
fia genitală. Aceasta este asociată
extrem de frecvent cu infecţii uri-
nare. Administrăm estrogeni în
infecţia urinară la femeile la me-
nopauză, indiferent dacă ştim sau
nu că au atrofie vaginală? Studiile
sunt neconcluzive, cu rezultate di-
ametral opuse (Netovitz, 2006).
De obicei, colegii ginecologi
şi urologi recomandă preparate
locale, intravaginale. Eu recomand
preparatele per orem, pentru moti-
vele expuse (vezi mai departe).
c. Cogniţia şi memoria
Iniţial, studiul WHI a sugerat
că administrarea CEE conduce
la creşterea demenţei la pacien-
tele cu administrare de estrogeni
(Coker, 2009). Datele au fost puse
pe seama atrofiei cerebrale şi a le-
ziunilor vasculare cerebrale. Ulte-
rior, analizele poststudiu au arătat
că primele date erau greşite. CEE
nu modifică volumul creierului şi
nu au efect negativ asupra cogni-
ţiei. Factorii care provoacă aceste
lucruri la femeile luate în studiu
au fost: vârsta de debut a terapiei,
mai înaintată, fumatul, preexis-
tenţa unor leziuni cerebrovascu-
lare, hipertensiunea, scorurile de
cogniţie mai reduse la momentul
intrării în studiu şi preexistenţa
simptomelor legate de demenţă
(Alzheimer), necunoscute la mo-
mentul intrării în studiu (Coker,
2008).
În cadrul Studiului ELITE
(Early vs. Late Intervention Trial
with Estradiol), un grup de cerce-
tători a investigat efectul procog-
nitiv al estradiolului, E2 (Hender-
son, 2016). În primul rând, trebuie
remarcat că nu s-a folosit CEE, ci
E2. În al doilea rând, trebuie re-
marcat că s-a administrat E2 la
două grupe de vârstă: 55-65 de ani
şi 69-70 ani. În al treilea rând, de
remarcat că nu s-a administrat
MP, ci progesteron micronizat, gel
intravaginal. În al patrulea rând,
pacientele au fost selecţionate ca
fiind fără leziuni vasculare, afir-
mate prin grosimea intimă/medie
la dopplerul carotidian.
Rezultatele au arătat că E2 nu
influenţează cogniţia, dar, după
cinci ani de administrare, nu s-a
observat niciunul dintre efectele
negative pentru care a fost stopat
studiul WHI!
O situaţie clinică interesantă,
corelativ cu sexul feminin, este
boala Alzheimer. Administrarea
de estrogeni imediat după insta-
larea menopauzei, timp de 20 de
ani, scade posibilitatea apariţiei
bolii Alzheimer în regiunea de Est
a Finlandei (Imtiaz, 2017). La aces-
te femei s-a înregistrat şi un scor
mai bun pentru cogniţia globală
şi memoria episodică. Una dintre
concluziile studiului arată că tera-
pia este protectivă dacă începe de-
vreme, când neuronii nu sunt încă
afectaţi.
În SUA, estrogenii de meno-
pauză sunt protectori faţă de me-
moria de lucru, afectată de stresul
zilnic, cel care produce hipercorti-
zolism episodic. Tratamentul a fost
efectuat la femei în vârstă, după
64 ani, timp de 5 ani, cu estradiol
(nu CEE) şi progesteron (nu MP)
(Ycaza Herrera, 2017).
d. Depresia
Prevalenţa depresiei, mai ales
cea minoră, creşte în menopauză
(Richter-Rössler, 2007). S-a arătat
că estradiolul stimulează formarea
de serotonină la nivelul creierului
(Richter-Rössler, 2007). Despre
serotonină se ştie că este scăzută
în sinapsele interneuronale, fapt
pentru care se şi administrează
medicamente inhibitori de recap-
tare a serotoninei.
Indicaţia de estrogeni, în aceste
cazuri, este corelată cu vârsta, în
sensul că administrarea de estro-
geni a avut un efect mai mare la
femeile mai tinere, cele aflate în
„perimenopauză” (Richter-Rössler,
2007).
e Lipsa libidoului
şi a satisfacţiei sexuale
Până acum 30 de ani, acest
subiect era „tabu”. Femeile la me-
nopauză nu aveau viaţă sexuală şi
nici nu era cazul să se preocupe de
aşa ceva. Între timp, situaţia s-a
schimbat, numeroase studii cerce-
tează sexualitatea la menopauză.
Administrarea locală de estro-
geni poate ameliora simptoma-
tologia locală, cea de atrofiere
vaginală, dar nu are efect asupra
libidoului şi motivării sexuale
(Wylie, 2006).
În sudul Braziliei, 85% dintre
femeile la menopauză cu vârste
între 45 şi 60 de ani sunt active
sexual (Soares De Lorenzi, 2006).
O proporţie de 60% declară că au
raporturi sexuale cu frecvenţă mai
scăzută ca antemeopauză, dar 45%
din această diminuare este pusă
pe seama bărbaţilor. Femeile în-
tre 45 și 49 de ani au o frecvenţă
a raporturilor sexuale de 8,5 pe
lună, iar cele între 50 şi 60 de ani
– de numai 5,8 pe lună (Soares De
Lorenzi, 2006).
În Finlanda, 62-65% dintre fe-
meile între 42 și 46 ani la meno-
pauză au un raport sexual pe săp-
tămână (depinzând de starea de
sănătate), iar între cele de 52-56 de
ani, 45-54% au un raport sexual pe
săptămână (Ojanlatva, 2006).
Pentru a menţine această ac-
tivitate, care este corelativă cu
percepţia unei stări de sănătate
Efecte ale medicamentelor antiosteoporotice asupra densităţii minerale
osoase şi a scorului osului trabecular (preluat din Pereţianu&Poiană, 2016).
BMD = densitatea minerală osoasă. TBS = scorul osului trabecular
generală pozitivă (Ojanlatva,
2006), s-au administrat estrogeni,
dar şi, cu o indicaţie mai precisă,
testosteron, ştiut fiind că hormo-
nul susţine libidoul la bărbaţi. S-a
administrat concomitent estradiol
şi testosteron în sistem transder-
mal (Kingsberg, 2007) la femeile
cu menopauză indusă chirurgical.
Activitatea sexuală este susţi-
nută de două componente: prima
este libidoul, a doua este lipsa atro-
fiei vaginale. Libidoul este condiţi-
onat cerebral de transformarea lo-
cală a testosteronului în estradiol,
prin aromatizarea intraneuronală.
Studii mult mai recente arată
că tratamentul cu estrogeni are o
importantă componentă sexuală.
După patru ani de administrare,
valorile scorurilor sexuale sunt
mai crescute la femeile care au fost
tratate cu estradiol transdermal
vs. CEE, şi cu mult mai mari decât
la femeile netratate (Taylor, 2017).
f. Osteoporoza
Datele de cercetare fundamen-
tală arată că osul este format prin
activitatea osteoblastelor, ca ur-
mare a acţiunii estrogenilor, prin
receptori de tip b. Analizele deta-
liate ale studiului WHI arată clar
că estrogenii protejează excelent
femeile la menopauză de fracturile
osteoporotice. Dacă nu se includ în
tratament femei cu risc cardiovas-
cular şi de cancer de sân, tratamen-
tul estrogenic este mai protectiv de-
cât cel cu bifosfonaţi (Lukes, 2008).
De aceea, tratamentul estrogenic
trebuie început în chiar primele
momente ale „premenopauzei”.
Cu toate acestea, sunt unii
clinicieni (Qaseem, 2017) care
contraindică administrarea de
estrogeni ca tratament al osteopo-
rozei explicit: American College
of Physiology (ACP) nu recoman-
dă utilizarea estrogenilor de me-
nopauză sau a estrogenilor plus
progestogen sau raloxifen pentru
tratamentul osteoporozei la femei.
Aceasta, deşi s-a arătat că modu-
latorii selectivi ai receptorilor de
estrogeni (SERM), raloxifenul şi
tamoxifenul, sunt chiar mai efica-
ce decât bifosfonaţii promovaţi de
ACP (Figură).
g. Migrena
În menopauză crește prevalen-
ţa migrenelor. Intervenţiile tera-
peutice recomandate sunt cu doze
foarte mici de estrogeni, preferabil
transdermic, asociate cu doze mici
de progesteron de tip continuu,
preferabil intrauterin prin dispo-
zitive specifice (MacGregor, 2017).
Progestativele administrate ciclic,
secvenţial, nu fac bine migrenei.
h. Mastodinii
Surprinzător, multe dintre fe-
meile de 75-80 de ani acuză dureri
de sâni. Medicii le spun pacientelor
că aceste dureri de sân apar prin
VIA�A MEDICALĂ
28 august 2020 l Nr. 34
13
„hiperfoliculinemie”. Nimic mai
fals! În plus, „hiperfoliculinemia”
este un termen total neadecvat şi
nemedical, „foliculina” a devenit
estradiol, estronă şi estriol.
La această vârstă, durerile
de sân apar printr-un mecanism
invers celui observat la vârsta
adultă, unde se afirmă „hiper-
foliculinemia”. Administrarea
de E2, asociat cu un SERM (eu
folosesc raloxifen) este extrem
de benefică.
i. Prevenţia infarctului de
miocard şi scăderea mortalităţii
Primele date ale studiului WHI
au arătat că CEE plus MP au condus
la creşterea incidenţei infarctului
de miocard şi a accidentelor vas-
culare cerebrale. Reanalizarea da-
telor a arătat că există un moment
în timp în care aceste efecte pot fi
reversate. Astfel, administrarea de
estrogeni la femeile cu vârste sub
60 de ani, adică în „fereastra” de la
oprirea menstrei la 60 de ani, şi la
nu mai mult de 10 ani de la oprirea
menstrei, conduce la scăderea cu
32% a incidenţei infarctului de mi-
ocard şi la creşterea cu 31% a spe-
ranţei de viaţă (Hodis, 2013). De
aceea, la femeile înainte de 60 de
ani, estrogenii de menopauză pot
fi consideraţi a face profilaxia in-
farctului de miocard. În plus, opri-
rea tratamentului estroprogesta-
tiv înaintea vârstei de 60 de ani
conduce la creşterea riscului de a
face infarct de miocard în primul
an după întrerupere (menopause.
org, 2017).
j. Contraindicaţie –
accidentele vasculare în
antecedente, în special
venoase
Studiul WHI a arătat că la fe-
meile în vârstă de 60-70 de ani,
administrarea de estrogeni creşte
incidenţa accidentelor vasculare,
în special arteriale, cu prevalenţă
crescută a infarctului de miocard
şi AVC. O indicaţie terapeutică
pentru acest gen de paciente o con-
stituie anticoagulantele.
Un studiu de cohortă din Ita-
lia (Martinelli, 2016) a încercat să
afle dacă anticoagulantele orale şi
percutanate, administrate pentru
tromboza profundă a gambelor şi
embolia pulmonară, pot fi asoci-
ate cu estrogeni şi progesteron în
pre- şi postmenopauză. Rezultatul
a fost că, sub anticoagulante, hor-
monii de menopauză nu conduc la
creşterea prevalenţei accidente-
lor vasculare. Cercetătorii italieni
nu recomandă oprirea terapiilor
estrogenice la astfel de paciente!
Studii cu rezultate inverse au pu-
blicat alţi autori. Astfel, se afirmă
că vasodilataţia flow-mediată creş-
te prin hormoni de menopauză
(Miyamoto, 2015).
Dr. Dan Pereţianu
Bibliografia este disponibilă online
 14 VIA�A MEDICALĂ
28 august 2020 l Nr. 34
O operaţie discretă: Sosesc deseară, la TV
P iesa „Sosesc deseară”, scrisă de
Tudor Mușatescu, la comanda
lui Liviu Rebreanu, pentru tână-
rul actor (pe vremea aceea) Ion
Iancovescu, cu personaje din lumea
lui Vasile Alecsandri, a străbătut
și ea decenii, în ciuda „subţirimii”
conflictului și a fragilităţii perso-
najelor. Tânărul Puiu, trimis la
studii la Paris, se întoarce acasă pe
neașteptate, spre uimirea tatălui
său, un bonom mic burghez pro-
vincial, pentru a se reface financi-
ar și a subvenţiona o escapadă în
sudul Franţei a iubitei sale Lolotte.
Aceasta însă, din nefericire, încur-
că niște scrisori și Puiu primește
o epistolă destinată altui amorez,
fapt ce îl determină să-și găsească
rostul într-o dragoste autohtonă
(Anișoara). Spectacolul produs de
Televiziunea Română în 1991, re-
gizat și „asezonat” de Cornel Popa,
Carol Popp de Szathmári – un artist
polivalent
Muzeul Municipiului
București propune o
incursiune în creaţia lui
Carol Popp de Szathmári, în
expoziţia de grafică deschisă
până la 18 octombrie, la
Muzeul Frederic Storck și
Cecilia Cuţescu-Storck.
C unoscut în primul rând ca foto-
graf, Carol Popp de Szathmári
(1812-1887) este artistul de al că-
rui nume se leagă sărbătorirea
Zilei fotografiei în România, la
11 ianuarie, data nașterii sale în
Clujul austro-ungar. Acest mo-
ment a fost adesea menţionat în
paginile publicaţiei noastre, graţie
evenimentelor dedicate, organiza-
te de-a lungul anilor de Institutul
Balassi din București. Fiind conside-
rat între primii fotoreporteri de răz-
boi, activând ulterior și ca fotograf
oficial al curţii domnești, iar după
aceea al Casei Regale de la Bucu-
rești, Szathmári a studiat dreptul
și artele la Viena. A ales ulterior să
trăiască la București, un oraș mult
mai atrăgător pentru el din punct de
PUBLICITATE
Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală!
Ziarul tipărit*:
200 lei
*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf.
Cum te abonezi:
• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala
sau
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale
(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii
abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank;
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070).
Te vom contacta în cel mai scurt timp.
care nu se mai numește „Sosesc
deseară”, ci Sosesc de la Paris, scâr-
ţâie pe la unele încheieturi, trosneș-
te pe la altele, dar se revanșează pe
alocuri, realizând un muzical. Cântă
și dansează cu farmecul ei dintot-
deauna veterana Carmen Stănescu
(o domnișoară de 50 de ani), încă în
vigoare, încă în plinătatea talentului
său, făcându-ne să-i regretăm, din
nou, dispariţia. Marian Hudac, cu o
mină de ursuz harpagon autohton
(Olimpiu – tatăl), realizează cel mai
bun rol al său, cântând și dansând
alături de ceilalţi, în ciuda gabaritu-
lui său. Este secondat cu succes de
Oana Ioachim (o tânără cuminte)
și Mihai Fotino (Sache, prietenul lui
Olimpiu), acesta făcând ceea ce știe
de-o viaţă, adică să fie o gură spartă
a orășelului provincial, care se vrea
a fi Câmpulung-Muscel, orașul co-
pilăriei autorului. În rolul tânărului
vedere artistic, datorită amestecu-
lui de influenţe orientale între care
începeau să se insinueze discret, la
jumătatea veacului al XIX-lea, obi-
ceiurile apusene. Călător pasionat
și interesat de detaliile locurilor pe
care le străbătea, dar și de oamenii
pe care îi întâlnea, și-a folosit arta
pentru a surprinde cât mai multe
amănunte, cu sensibilitatea, acura-
teţea și spiritul poetic ce îl caracte-
rizau. Aceste trăsături ne apar cât se
poate de clare în expoziţia de grafică
deschisă până la 18 octombrie 2020
la Muzeul Frederic Storck și Cecilia
Cuţescu-Storck (parte componentă
a MMB), și intitulată „Carol Popp de
Szathmári, desenator și acuarelist”.
INCURSIUNE ÎN CREAŢIA UNUI
ARTIST COMPLEX
Legătura dintre Szathmári și
muzeul Storck este una de familie,
cele 20 de lucrări expuse, din Co-
lecţia de artă grafică a MMB, pro-
venind de la fiul artistului, pictorul
Alexandru Satmari, căsătorit cu
Ortansa, sora Ceciliei Cuţescu-
Storck, care a moștenit întregul pa-
trimoniu al artistului.
Ziarul pdf:
129 lei
postate pe www.viata-medicala.ro
Medic-Medicină-Cultură
Puiu, George Mihăiţă (care nu mai
e demult tânărul din „Reconstitui-
rea”, rol care l-a lansat) se străduieș-
te să acopere succesul legendar al
ilustrului său predecesor, și de mul-
te ori reușește, dansând cu destul
antren și chiar cântând cu farmec,
accentuând mai ales latura negativă
a personajului, ceea ce îl face destul
de antipatic.
Sunt câteva scene excelente,
care împletesc cu farmec și umor
muzica și dansul, și în care inter-
preţii se descurcă destul de bine, acţiunii (sufrageria lui Olimpiu) și să urmărim cu interes spectacolul,
uimind chiar uneori prin execuţia uneori vârstelor personajelor. Sce- creându-le prim-planuri expre-
unor pași mai complicaţi de dans. nografia lui Gheorghe Constantin sive protagoniștilor. În final, un
Muzica lui Valenţiu are uneori ne face să descoperim farmecul spectacol amuzant și antrenant,
accente retro de tangou argenti- vechilor locuinţe ajunse acum de- care ne-a făcut să uităm pentru o
nian, alteori sunete din cântecele suete, iar costumele cuminţi, chiar oră și jumătate de năucitoarea pan-
neaoșe românești, completând prea cuminţi ale Cristinei Popescu, demie și, mai ales, să regretăm încă
discret acţiunea piesei. Coregrafia îmbracă destul de bine personajele. o dată farmecul și arta actorilor de
Marianei Grigorescu este destul Imaginea semnată de operatorul altădată.
de simplă, dar adecvată locului șef George Grigorescu ne-a făcut Candid Stoica
S-a stins un excelent
actor
Ne-a părăsit de curând un excelent actor – Șerban Celea. S-a dus aproa-
pe în floarea vârstei, după o carieră prodigioasă la Teatrul de Comedie,
Bulandra și Metropolis. A fost unul dintre actorii favoriţi ai regizorului
Alexandru Tocilescu, cu care a colaborat îndelung și cu succes, având în
același timp în spate o filmografie internaţională impresionantă. Rolul
care însă l-a marcat pentru totdeauna, după cum a și mărturisit, a fost
cel al lui Bottom din „Visul unei nopţi de vară” de W. Shakespeare, în re-
gia lui Alexandru Darie, un spectacol al Teatrului de Comedie.
Sub aspectul vesel, alteori nonșalant, pe care îl afișa, se ascundea un
om sensibil, cinstit, care își iubea cu pasiune meseria, teatrul fiind viaţa
Deși restrânsă, expoziţia ne lui autentică. Capabil de multe și amuzante farse, avea un ochi scrutător,
apropie de două dintre direcţiile de acid, al vremurilor în care trăia, neacceptând demagogia patriotardă a
creaţie vizuală ale lui Carol Popp de regimului comunist.
Szathmári. Portretele sale de ţărani Va rămâne în urechile celor care l-au cunoscut imitaţia extraordi-
au un pronunţat caracter de docu- nar de autentică, pe care o producea pentru apropiaţi, a glasului șefului
statului comunist, de credeai că vorbește chiar Nicolae Ceaușescu!
mentare etnografică, utile pentru
specialiști, dar și pentru simplul Era pescar amator, automobilist pasionat, muzician de ocazie,
vizitator interesat de povești din bucătar înrăit, iubitor de animale (avea șase pisici și doi căţei), adorator
trecutul meleagurilor sale. Atenţia al sexului frumos, călător temerar pe tot mapamondul - călătoriile fi-
pictorului se concentrează mai mult ind un alt hobby al său, după anul 1990 a colindat aproape toată lumea.
asupra detaliilor vestimentaţiei per-
sonajelor sale, amănuntele și trăirile
chipului fiind lăsate în plan secund.
Acum, probabil, o vizitează pe cea din cer... Dumnezeu să-l odihnească!
Candid Stoica
Vedem astfel costume din Oltenia,
Teleorman, Muntenia, Bucovina,
și chiar de la Belgrad. Peisajele în
acuarelă ne prezintă o altă dimensi-
une a creaţiei artistului. Aici îi sim-
ţim sensibilitatea, înclinaţia spre po-
ezie și romantism, care erau de altfel
obișnuite în epoca în care acesta a
trăit. Cursuri de râu, chilii și mănăs-
tiri, staţiuni pitorești, sunt tot atâtea
puncte de interes în faţa cărora po-
posim, încercând să le suprapunem
peste imaginile cunoscute, și să gă-
sim totodată atmosfera care l-a făcut
pe pictor să se oprească pentru a le
imortaliza.
Dr. Raluca Bulea
VÂND/ÎNCHIRIEZ FARMACIE ÎMPREUNĂ
Săptămânal, vei primi ziarul
tipărit și/sau vei avea acces la
CU SPAŢIUL EI. RELAŢII LA TEL. 0755.730.237
ziarul în format pdf. În plus, vei
avea acces la toate articolele
Clinică medicală
cu sediul în București, Sector 3, aflată în contract cu CASMB
angajează trei medici specialiști cu normă întreagă sau part-time,
pentru următoarele specialităţi:
- Cardiologie – 2 posturi;
- Psihiatrie infantilă – 1 post.
Detalii și relaţii la tel. 0745.182.161 sau 0733.947.061; e-mail:
Scanează QR codul pentru linkul de abonare clinicamemento@yahoo.com
Medic în România
IOB: Interdisciplinaritate
în oncologie
Pacienţii oncologici au nevoie să-și continue tratamentele în condiţii de siguranţă.
Despre măsurile luate în acest sens am vorbit cu dr. Lidia Kajanto, managerul
Institutului Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” București.
Cum s-a adaptat IOB contextului
epidemiologic și ce rezultate aţi
constatat?
Contextul epidemiologic a impus
reorganizarea activităţii institu-
tului prin modificarea circuitelor
din spital, pentru a asigura sigu-
ranţa pacienţilor și a personalu-
lui medical. Am acordat o atenţie
deosebită circuitului pacienţilor
care se prezintă în Ambulatoriul
Integrat, fiind organizate puncte
specifice de control – începând cu
Triajul epidemiologic, Cabinete-
le de testare COVID-19 și Analize
Medicale și delimitarea clară a
zonelor de așteptare, în acord cu
regulile de distanţare fizică. După
screeningul COVID, pacienţii sunt
sunaţi și programaţi pentru a se
prezenta la tratamente, în baza
rezultatului negativ COVID-19 și a
rezultatelor de la analizele medica-
le. La sosire sunt conduși de perso-
nalul medical dedicat către zonele
de tratament prin chimioterapie,
radioterapie sau pentru internare
în secţiile medicale. Ca observaţie
generală, pot spune că buna orga-
nizare este condiţionată în aceeași
măsură de asigurarea circuitelor
clare, cât și de respectarea orelor
de programare și disponibilitatea
pacienţilor de a asculta indicaţiile
personalului medical.
Ce planuri aveţi pentru lunile de
toamnă, perioadă de care lumea
medicală se teme în contextul
pandemiei și al gripei?
Ne pregătim cu atenţie pentru lu-
nile de toamnă, când ne așteptăm
să crească adresabilitatea către
institut cu pacienţi noi, faţă de cei
aflaţi deja în evidenţele noastre.
Sunt mulţi factori care trebuie
să fie luaţi în considerare. În pri-
mul rând, coroborarea numărului
mai mare de pacienţi care se vor
prezenta pentru consultaţii noi
și tratamente cu nevoia limită-
rii timpului petrecut împreună
între pacienţi și, respectiv, între
pacienţi și personalul medical.
După cum este bine cunoscut, pe-
rioada de toamnă vine și cu riscul
’’
gripei de sezon, la care pacienţii
oncologici sunt predispuși. De
În ceea privește
urmărirea bolnavilor
de cancer posttrata­-
ment, având în vedere și
contextul epidemiologic
actual, consider oportună
punerea accentului pe
dezvoltarea unui sistem de
control la nivel local a nevoilor
acestor pacienţi, cu limitarea
drumurilor la centrele
regionale și cu o comunicare
între specialiștii curanţi.
asemenea, avem în vedere pacien-
ţii asimptomatici, care pot prezen-
ta risc pentru alţi pacienţi. În acest
sens, ne propunem să asigurăm
echipamente de protecţie pentru
personalul medical, cât și pentru
pacienţi pe perioada petrecută în
spital. Esenţial pentru organizare
este să protejăm zonele-cheie de
aglomerare, pentru a putea să ofe-
rim un mediu sigur. În ceea ce pri-
vește comunicarea medic-pacient,
se va pune accent pe comunicarea
telefonică sau online, cu limitarea
prezentării pentru controale, aco-
lo unde acest lucru este oportun.
LIMITAREA DRUMURILOR
CĂTRE CENTRELE
REGIONALE
Care credeţi că sunt principalele
puncte care necesită îmbunătă-
ţiri ale sistemului de diagnos-
ticare și tratare a bolnavilor cu
cancer în România?
Dacă ne raportăm la cifrele puse
la dispoziţie de Eurostat în ceea ce
privește statisticile din cancer din
ultimii ani, se observă că există o
creștere constantă a numărului de
pacienţi cu afecţiuni oncologice la
nivel naţional, o creștere
a numărului de
Zilele
Medicale şi
Ştiinţifice
ale Institutului Oncologic
„Prof. dr. Alexandru Trestioreanu”
Bucureşti au loc anul acesta în mediul
online, în perioada 27-29 august.
Evenimentul este creditat cu puncte
EMC pentru medici. Taxa de participare
include un abonament pentru un an la
revista Oncolog-Hematolog.ro, în format
digital, şi adeverinţa care atestă
acordarea creditelor EMC aferente
abonamentului. Mai multe
detalii puteţi găsi pe
Medichub.ro
medici oncologi
și radioterapeuţi, însă o
stagnare a dotării cu aparatură me-
dicală de specialitate. Având în ve-
dere evoluţia permanentă a tehno-
logiei, trebuie gândite strategii de
asigurare a accesului pacienţilor la
astfel de resurse, concomitent cu
pregătirea personalului medical,
și asigurarea infrastructurii nece-
sare pentru astfel de scopuri.
Dar în privinţa monitorizării
acestor bolnavi?
În ce privește urmărirea bolna-
vilor de cancer posttratament,
având în vedere și contextul
epidemiologic actual, consider
oportună punerea accentului pe
dezvoltarea unui sistem de control
la nivel local al nevoilor acestor
pacienţi, cu limitarea drumurilor
la centrele regionale și cu o comu-
nicare între specialiștii curanţi.
Avem nevoie de un sistem de te-
lemedicină și de implicarea cole-
gilor din teritoriu. Sigur că putem
discuta despre foarte multe îmbu-
nătăţiri, însă aceste recomandări e
necesar să fie făcute pertinent, în
concordanţă cu nevoile specifice
ale fiecărui centru de specialitate.
CONSTRUCŢIA UNUI
CENTRU DE PALIAŢIE
Cum ar putea fi acestea corecta-
te, cu actualele resurse și/sau cu
resurse și măsuri noi?
În prezent, noi lucrăm asiduu la
identificarea de oportunităţi de
dezvoltare a activităţii institu-
tului, pe toate palierele posibile,
fiind în continuă comunicare cu
autorităţile publice în vederea ac-
cesării de fonduri pentru dezvol-
tarea ariilor pe care le considerăm
de importanţă majoră pentru IOB.
În planul de investiţii pe următo-
rii ani, am luat în considerare atât
aspectele legate de îmbunătăţi-
rea infrastructurii,
reabilitarea și reor-
ganizarea fluxurilor din Insti-
tutul Oncologic București în con-
textul actual, cât și noi investiţii
interne, precum: construcţia unui
centru de paliaţie, construcţia
unui hotel pentru pacienţi și apar-
ţinători, dezvoltarea activităţii
de cercetare și, bineînţeles, dota-
rea cu aparatură medicală pentru
blocurile: operator, radioterapie,
imagistică medicală și medicină
nucleară.
Care sunt punctele forte ale In-
stitutului Oncologic București?
IOB este unul dintre cele mai
prestigioase institute medicale
din România, în care se desfă-
șoară în prezent activităţi de-
osebit de complexe, respectiv:
asistenţă medicală oncologică,
cercetare, învăţământ, metodolo-
gie și formare a cadrelor de spe-
cialitate, iar aceste activităţi se
ramifică și se dezvoltă permanent.
Competenţa specialiștilor noștri
în rezolvarea problemelor mul-
tiple și dificile din cazuistică,
împreună cu accesul integrat la
metodele de tratament actuale
pentru pacientul care se confruntă
cu un diagnostic oncologic ne re-
comandă ca centru de referinţă în
oncologie.
Cam care este procentul bolna-
vilor din București și al celor din
ţară care sunt trataţi la IOB?
Luând ca an de referinţă 2019, un
număr de 86.333 de pacienţi au
beneficiat de tratamente în Insti-
tutul Oncologic București în spita-
lizare continuă și de zi. Proporţia
generală este de 19% pacienţi din
București și de 81% din ţară. Dacă
însă luăm în considerare trata-
mentele primite doar în îngrijire
de zi, proporţia crește la 40% pen-
tru pacienţii din București și ajun-
ge la 60% cei din ţară, dată fiind
proximitatea de domiciliu și, deci,
posibilitatea mai mare de a veni la
tratamente.
AJUTOR DIN PARTEA
NAVIGATORILOR
ONCOLOGICI
Aveţi un mesaj pentru medicii
de familie, cei care au primul
contact cu pacienţii suspecţi de
cancer?
În primul rând, doresc să le trans-
mit medicilor de familie respectul
pentru eforturile depuse în vede-
rea asigurării serviciilor medicale
de calitate în aceste vremuri de
incertitudine, când presiunea a
fost și încă este foarte mare. În ce
VIA�A MEDICALĂ
28 august 2020 l Nr. 34
15
În 2019, în total,
86.333
de pacienţi au
beneficiat de
tratamente în IOB, în
spitalizare continuă și
spitalizare de zi.
privește suspiciunea unui diagnos-
tic de cancer pentru pacienţi, aș
vrea să punctez că actualmente
pot opta pentru servicii de naviga-
re pacienţi oncologici, un serviciu
dezvoltat recent, util pacienţilor în
vederea stabilirii pașilor următori,
și dânșilor, pentru a avea un sprijin
în gestionarea acestei cazuistici. În
același timp, ca centru de referinţă
în oncologie, rămânem un parte-
ner de nădejde pentru pacienţii
acestora și îi invităm să orienteze
bolnavii către institut de la pri-
ma consultaţie necesară, pentru
a putea beneficia de tratamente
oncologice integrate.
Ce teme va aborda evenimentul
„Zilele IOB” de anul acesta?
În primul rând, ne bucurăm că am
reușit să ne adaptăm condiţiilor ac-
tuale și să păstrăm tradiţia de a or-
ganiza evenimentul, de data aceas-
ta online, și să aducem în atenţia
profesioniștilor din domeniu sesi-
uni live, de interes major pentru
comunitatea medicală oncologică.
Tema conferinţei, „Perspective in-
terdisciplinare în oncologie”, adu-
ce împreună specialiști de renume
în aria patologiei oncologice, care
vor susţine sesiuni de comunicări
știinţifice de actualitate pe tema
cancerelor din sfera genito-urina-
ră, cancerul pulmonar, din sfera
ORL, sfera toracică, digestivă,
cancerul mamar, dermatoonco-
logie, chirurgie și alte subiecte de
interdisciplinaritate oncologică.
Dr. Mariana Minea
16 VIA�A MEDICALĂ
28 august 2020 l Nr. 34 Medicina altfel Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea

Legătura dintre hipotensiunea

ortostatică și demenţă
30%

Hipotensiunea ortostatică
sistolică se asociază
cu un risc mai mare de
demenţă, independent de
variabile demografice sau
comorbidităţi.
TA sistolice determinate de postu-
ră și demenţă. O diferenţă faţă de
studii anterioare constă în perioa-
da lungă de monitorizare a aces-
tor pacienţi, TA fiind măsurată
periodic, pe parcursul mai multor
ani, diminuând astfel importanţa
evalua variabilitatea modificărilor
posturale ale TA pe parcursul vizi-
telor, faţă de valorile index, s-a cal-
culat la fiecare prezentare raportul
dintre TA în clinostatism și cea în
ortostatism la un minut.
Pentru evaluarea funcţiei cog-
demenţă pe parcursul anilor. S-a
obţinut o corelaţie semnificativă
statistic între prezenţa hipotensiu-
nii arteriale sistolice și apariţia tul-
burării cognitive, legătură care nu
a putut fi explicată prin prezenţa
anumitor factori demografici sau
ortostatică
sistolică se
corelează cu ris-
cul de demenţă, dar mecanismul
exact nu este încă dovedit. Una
dintre acestea se referă la hipo-
perfuzia cerebrală tranzitorie și

H
ipotensiunea orto-
statică se definește
ca o scădere a tensiu-
nii arteriale sistolice
de minimum 15 mmHg și a celei
diastolice de minimum 7 mmHg
la un minut de la ridicarea în orto-
statism. Până la 30% dintre vârst-
nici prezintă variaţii posturale ale
tensiunii arteriale (TA). Studii*
anterioare au indicat legătura din-
tre acestea și evenimentele car-
diovasculare, dar efectul la nivel
cognitiv nu era cunoscut, puţinele
studii existente obţinând rezultate
discordante.
Datele prospective obţinute
din studiul Health ABC, publicat
recent în revista Neurology, indică
o primă asociere între modificările
factorilor tranzitori.
MĂSURAREA
VARIABILITĂŢII
POSTURALE A TA PE
PARCURSUL ANILOR
În studiu au fost incluși 2.131
de participanţi cu vârsta între 70 și
79 de ani, fără deficit cognitiv sau
limitare a mobilităţii la debutul
studiului. Prezenţa hipotensiunii
ortostatice a fost investigată la 1
an, 3 ani și 5 ani. Au fost efectuate
două măsurători ale TA în clinosta-
tism, după cinci minute de repaus,
urmate de o măsurare a TA în orto-
statism la un minut. S-a considerat
că un pacient prezenta hipoten-
siune ortostatică dacă îndeplinea
criteriile de diagnostic la cel puţin
una dintre cele trei vizite. Pentru a
nitive s-a utilizat scala 3MS (Modi-
fied Mini-Mental Status Examina-
tion). Demenţa a fost definită prin
prezenţa unei spitalizări având
această afecţiune ca diagnostic
primar sau secundar, prezenţa
unui medicament specific în lista
de tratament sau printr-un declin
de cel puţin 1,5 deviaţii standard
pe scala 3MS la vizite ulterioare
faţă de momentul index.
HIPOTENSIUNEA
ORTOSTATICĂ SISTOLICĂ
ȘI VARIAŢIILE TA ÎNTRE
VIZITE
Dintre cei incluși în studiu, 192
de subiecţi (9%) au avut hipoten-
siune ortostatică sistolică și 132
(6,2%) – diastolică. Dintre toţi par-
ticipanţii, 462 (21,7%) au dezvoltat
comorbidităţi. Vârsta, rasa, valoa-
rea TA sistolice în clinostatism, sta-
tusul de fumător sau prezenţa unor
afecţiuni precum diabetul zaharat,
hipertensiunea arterială, boala ce-
rebrovasculară, nu s-au corelat cu
apariţia hipotensiunii ortostatice
și, implicit, cu riscul de demenţă.
Persoanele care aveau cea mai
mare diferenţă între TA sistolică
în clino- și ortostatism au avut cel
mai mare risc de declin cognitiv.
Se pare că, de asemenea, variaţii-
le posturale ale TA sistolice între
vizitele de urmărire se corelează
cu același risc.
EFECTUL HIPOPERFUZIEI
LA NIVEL CEREBRAL
Există mai multe teorii privind
motivul pentru care hipotensiunea
recurentă pe care aceste episoade
o produc, conducând la hipoxie,
inflamaţie și stres oxidativ la ni-
vel cerebral. De asemenea, varia-
ţiile presionale produc acţiunea
forţelor de forfecare la nivelul
peretelui vascular, cu leziuni en-
doteliale și afectarea mușchiului
neted vascular. Apariţia disfuncţiei
microcirculatorii poate afecta eli-
minarea substanţelor neurotoxice
și promova acumularea unor mo-
lecule cu rol dovedit în apariţia de-
clinului cognitiv, precum amiloidul
beta. Sunt necesare studii ulteri-
oare care să utilizeze metode mai
avansate de investigare a circula-
ţiei cerebrale, precum tehnici care
evaluează insuficienţa capilară la
modificările de postură.
*https://bit.ly/3guvERj

Rolul famotidinei în a inclus 878 de pacienţi spitalizaţi pentru in-

Creșterea supravieţuirii în
infecţia SARS-CoV-2 fecţie SARS-CoV-2, dintre care 87 au primit cancerul tiroidian anaplastic
tratament cu famotidină. Acești pacienţi s-au

Î n ciuda a numeroase studii în desfășurare care

evaluează eficienţa și siguranţa unor medica-
dovedit a fi mai tineri, fără alte diferenţe semni-
ficative între grupuri privind date demografice
sau comorbidităţi. Utilizarea famotidinei s-a aso-
mente, niciunul nu a dovedit un impact pe mor- ciat cu scăderea mortalităţii intraspitalicești și a
talitate în infecţia COVID-19. Recent s-a lansat obiectivului combinat între necesar de intubaţie
ipoteza că famotidina ar putea avea un astfel de și deces, fără ca aceste diferenţe dintre cele două
efect, prin rolul său de antagonist al receptorilor grupuri să fie influenţate de diferenţa de vârstă.
histaminici de tip 2. Astfel, prin împiedicarea eli- De asemenea, pacienţii trataţi cu famotidină au
berării de histamină, una dintre căile patogenice avut niveluri mai scăzute ale markerilor de infla-
ale acestei infecţii ar maţie severă precum proteina C reactivă și procal-
fi blocată. citonina, și un trend către valori medii mai mici
Pentru a tes- ale feritinei, deși acest parametru nu a obţinut o
ta această ipoteză, diferenţă semnificativă statistic. Un studiu ran-
s-a efectuat un stu- domizat privind eficienţa acestei substanţe este în
diu retrospectiv*, desfășurare.
observaţional, ce *https://bit.ly/32pNpfE
U ltimii cinci ani au adus un progres remarcabil în ceea
ce privește genetica în domeniul cancerului tiroidian
anaplastic, cu introducerea tratamentelor personalizate,
care au crescut semnificativ supravieţuirea. Un studiu* efectuat la MD Anderson
Cancer Center și publicat recent în JAMA Oncology a urmărit 479 de pacienţi cu
această formă de cancer, diagnosticaţi între anii 2000 și 2019. S-a observat că la
momentul diagnosticului toţi pacienţii aveau o formă avansată a bolii (53% sta-
diul IV C, 36% stadiul IV B și 11% stadiul IV A), mediana supravieţuirii fiind de 9,5
luni. Însă, în ciuda supravieţuirii globale reduse, ultimii ani au adus o îmbunătăţi-
re remarcabilă a duratei vieţii. Astfel, dacă cei 227 de pacienţi trataţi între 2000
și 2003 au avut o supravieţuire de 35% la un an și 18% la doi ani, pentru cei trataţi
între 2017-2019 s-a obţinut o ameliorare semnificativă, cu supravieţuire de 59% la
un an și 42% la doi ani. Aceasta se datorează în parte creșterii testării pentru mu-
taţia BRAF V600E de-a lungul timpului urmată de rezecţia tumorală completă și
tratament ţintit împotriva acestei mutaţii într-un număr tot mai mare de cazuri.
*https://bit.ly/3lebOO1