UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

CarolinaPLATON

SERVICIUL PSIHOLOGIC
ŞCOLAR

Editura
EPIGRAF
Chişinău • 2001
CZU 37.015.3
P70

Editată cu sprijinul Fundaţiei SOROS-Moldova.
Copyright O 2001: Editura EPIGRAF S.R.L.
Drepturile rezervate.
© Carolina Platon, 2001.
© Coperta: Grigore Cornienco, 2001.
ISBN 9975-903-28-2
CUPRINS
Introducere.......................................................................................5
I'ARTEAI. ASPECTE TEORETICE
ale serviciului psihologic şcolar.......................................................8
( 'apitolul I. Noţiuni generale............................................................8
1. Privire retrospectivă.................................................................. 8
2. Principii, conţinut şi modalităţi
de organizare a serviciului psihologic şcolar
.......................................................................................................
11
< ;ipitolul II. Serviciul psihologic şcolar în diverse
ţări ale lumii............................................................... 15
1. Serviciul psihologic şcolar în Franţa....................................... 15
2. Serviciul psihologic şcolar în Elveţia...................................... 18
\, Serviciul psihologic şcolar în SUA......................................... 19
4. Serviciul psihologic şcolar în Slovacia...................................21 Capitolul III. Teste de inteligenţă şi de cunoştinţe.......................137
5. Serviciul psihologic şcolar în Rusia........................................ 24 1. Test de inteligenţă generală....................................................137
<■>. Serviciul psihologic şcolar în Moldova..............................25 2. Teste şcolare de dezvoltare mintală ŞTUR-1/ ŞTUR-2 .. 145
| apitolul III. Componentele adaptării şcolare............................. 28
1. Elevul.......................................................................................28
2. Familia.....................................................................................31
3. Şcoala......................................................................................36
1
.ipiiolul IV. Orientarea şcolară şi profesională.........................40
1. Noţiuni generale......................................................................40
2. Aspecte psihologice ale orientării şcolare şi profesionale ..41 !.
Serviciile de orientare şcolară şi profesională............................. 50
• .ipilolul V. Psihologul şcolar.......................................................55
1. C'împul de intervenţie al psihologului şcolar.......................... 55
2. Metode de investigaţie ale psihologului şcolar.......................65
PARTEA a Il-a. ASPECTE PRACTICE
ale serviciului psihologic şcolar......................................................71
Capitolul 1. Teste de personalitate..................................................71
1. Chestionar de personalitate F.P.I. (Forma B)
71
2. Chestionar de personalitate H. Eysenck
(Forma A, Forma B).................................................................82
3. Chestionar caracterologic (H. Leonhard, H. Schmieschek) 88
4. Chestionar caracterologic (T. V. Matalina)
94
5. Test de personalitate (G. Bontilă)
102
6. Scala de anxietate (Spillberger)
107
7. Scala de anxietate (J. Taylor)
110
8. Chestionar asupra neliniştii (Q.I.P.S.)
112
9. Scala de disperare (Scala H)
113
10...............................................................................Ch
estionar de gînduri automate (Q.PA.)
115
11. Scala revizuită a fobiilor specifice copiilor (Ollendick) ..117
Capitolul II. Teste de orientare şcolară şi profesională..............120
1. V-aţi ales bine profesia? (D. Supei)
120
2. Chestionar dc delimitare a intereselor profesionale
(E.A. Klimov)
................................................................................................
123
3. Diagnosticarea aptitudinilor comunicative
şi organizatorice COS-1 .........................................................126
4. Studierea intereselor profesionale ale elevilor........................130
5. Studierea orientării profesionale a viitorului pedagog
prin metoda autoaprecierii......................................................131
6. Caracteristica orientării emoţionale a personalităţii
(V.l. Dodonov).......................................................................134
7. Testul tematic de apercepţie (T.A.T.) ....................................135
Anexe..............................................................................................162
Bibliografie selectivă.....................................................................165
 etc), numai elevul era considerat responsabil de dificultăţile sale de
adaptare la normele fixate de şcoală.
INTRODUCERE Mai tîrziu, responsabilitatea s-a deplasat de la elev la şcoală,
considerată numai sub aspect didactic, dinamica relaţională educativă
Una dintre sarcinile fundamentale ale învăţămîntului este nefiind încă percepută ca element determinant al calităţii de adaptare
(kvvoltarea personalităţii, crearea condiţiilor optime de a elevului la şcoală. Ulterior, o dată cu recunoaşterea acţiunii
valorificare a potenţialului intelectual şi creativ al fiecărui elev. factorilor sociocconomici şi socioculturali asupra reuşitei şcolare,
în realizarea acestor obiective şcoala se confruntă cu numeroase apare noţiunea de "handicap cultural".
dificultăţi, determinate, în mare măsură, de aplicarea ineficientă Concomitent, graţie abordării psihanalitice, a apărut încă o
a recomandărilor de ordin psihologic în procesul de instruire şi schimbare pe scena şcolară: elevul "dispare" în faţa copilului şi toată
educaţie. concepţia examenului psihologic se modifică. Psihologul caută să
Serviciul psihologic şcolar nu este o achiziţie recentă. în sesizeze atît dinamica personală a copilului, cît şi dinamica
decursul deceniilor el a existat şi s-a dezvoltat cu succes în relaţională familială. Această abordare nu tinde să substituie testarea
multe state, printre i ire cele din Europa Occidentală şi SUA. clasică aplicată, ci mai curînd încearcă să îmbogăţească interpretarea
O anumită experienţă în organizarea şi activitatea rezultatelor.
serviciilor psihologice a fost acumulată şi în ţările Europei în cele din urmă, depistarea unor disfunctii familiale şi influenta
Centrale şi de Est (Ungaria, Polonia, Slovacia etc), unde lor asupra adaptării şcolare introduce şi convorbirea cu familia în
funcţionează sub forma unor centre de consultaţii în cadrul
examinarea psihologică a copilului "handicapat". Or, înţelegerea
sistemului public.
elevului "obişnuit" şi a clcvului-"problemă", calitatea asistenţei
în republicile ex-sovietice serviciile psihologice şcolare
psihopedagogice începe să coreleze cu luarea în considerare a
încă nu ,.i ;m găsit locul cuvenit în sistemul învăţămîntului
factorilor adaptării şcolare: familiali, pedagogici, sociologici. Anume
public, iar cele i ■ \ istente sînt destul de contradictorii în
sub aceste aspecte este abordată adaptarea şcolară în prezenta lucrare.
stabilirea obiectivelor, sarcinilor, metodelor şi formelor dc
în mod special este examinată una dintre componentele de bază
activitate.
lle serviciului psihologic - cea de orientare şcolară şi profesională.
Analiza serviciului psihologic în cîmpul educativ surprinde
în lucrare sînt analizate principalele metode de investigaţie, este
prin (11 versitatea domeniilor dc intervenţie, prin multitudinea
I | mimat cîmpul de implicare a psihologului şcolar.
instrumentelor i.liiiinistrate, prin pluralitatea rolurilor care îi
O mare parte din prezenta lucrare o constituie modelele de
revin unui psiholog. Bineînţeles, este o eroare să se creadă că
teste: de personalitate, de orientare şcolară şi profesională, de
psihologul şcolar ar fi în m i .mă să îşi asume aceste roluri în
inteligenţă ţi aptitudini. Aceste teste reprezintă principalele
totalitatea lor. Numai condiţiile de n I I încă, personalitatea
instrumente în . u 1 1 v itatea psihologului şcolar.
psihologului, formarea şi competenţa sa definesc i impui şi
Lucrarea Serviciul psihologic şcolar va servi drept suport, în pj
modalitatea de acţiune. Totuşi, caracterul polimorf persistă i
unul rînd, studenţilor de la facultăţile de psihologie şi psihopedagogie
anume această complexitate demonstrează necesitatea
. 1 K- universităţilor din Moldova la însuşirea cursurilor Psihologie
serviciului psihologic şcolar şi îi conferă valoare.
şcolară, l'uhologie pedagogică, Serviciul psihologic şcolar etc. Ea se
Pornind de la o asemenea realitate, ne-am propus să
•uliescază şi specialiştilor în psihologie, psihopedagogie şi pedagogie
elucidăm multitudinea problemelor abordate de psihologia
B«re activează atît în cadrul instituţiilor universitare, cît şi nemijlocit
şcolară. Spectrul tematic al lucrării cuprinde doar cele mai
pe letcn (instituţii preuniversitare, centre specializate etc.). Ţinînd
importante, după părerea noastră, aspecte ale domeniului vizat,
cont de orientarea practică a lucrării, sperăm să fie utilă unui cerc
aspecte cu un evident impact practic.
larg de I .ulic din diferite domenii ale ştiinţelor educaţiei, tuturor
Cititorul va găsi aici diverse abordări ale fenomenelor
celor interesaţi de sfera psihicului uman.
psihice şi comportamentelor umane, diverse inteipretări ale Autorul
esenţei serviciului psihologic şcolar, diverse modalităţi de
soluţionare a problemelor de ordin psihologic care, uneori, par a
fi în disonanţă cu realitatea noastră. In acest sens, am considerat
că trebuie să fie cunoscute şi realizările psihologiei şcolare din
alte ţări.
Un paragraf aparte este consacrat serviciului psihologic din PARTEA I
Moldova; sînt abordate diverse probleme cu care se confruntă
psihologii şcolari în activitatea lor cotidiană. ASPECTE TEORETICE ale
In lucrare sînt analizate principalele aspecte care formează serviciului psihologic şcolar
aria de activitate a psihologului şcolar - adaptarea şcolară,
abordată, de-a lungul timpului, în modul cel mai diferit.
In primul rînd, în multe ţări responsabilitatea pentru eşecul CAPITOLUL I
şcolar era atribuită elevului, "handicapului" lui. Indiferent de NOŢIUNI GENERALE
tipul "handicapului" (insuficienţă intelectuală, lene, lentoare
1. Privire retrospectivă
 Pentru prima dată problemele ridicate de şcoală s-au impus
atenţiei psihologilor din Anglia, la sfîrşitul secolului al XlX-lea.
în 1884 Galton, fondatorul primului laborator de antropometrie,
şi-a propus să studieze diferenţele individuale de natură
genetică. Pentru a "măsura" diferenţele psihologice dintre elevi,
el a aplicat metode metrice şi statistice, care foarte curînd au
condus la metoda testelor mintale. în 1893 Sully, profesor de
psihologie şi logică la Colegiul Universitar din Londra, a creat
primul laborator dc psihologie din Marea Britanic în 1883,
pornind dc la lucrările lui Sully şi ale colegilor săi, a fost creată
Asociaţia Britanică dc studiere a copilului, care avea drept
obiectiv studiul normalului şi patologicului la elevi.
Asociaţii asemănătoare se implantează în întreaga Anglie:
în 1913 Burt a devenit directorul primului serviciu oficial dc
psihologie şcolară, creat la Londra. Burt a elaborat o serie de
teste individuale şi colective pentru elevi .şi a întreprins o
analiză diferenţială a factorilor de importanţă majoră privind
randamentul şcolar (programe, metode), personalitatea elevului
ctc. în curînd, urmînd modelul serviciului lui Burt, în Anglia şi
Scoţia sînt create numeroase servicii de psihologie şcolară.
Din 1920 se atestă o sporire a interesului psihologilor
pentru patologic, iar problemele specifice şcolii şi elevului
nomial se atenuează, cedînd în faţa gravităţii celor puse de
prezenţa elevilor "anormali". La nivelul cercetării şi activităţii
practice a psihologului şcolar deficienţa mintală, depistarea
elevilor retardaţi sau a elevilor-"problemă" devin ■ 11 u mări
prioritare.
în aceeaşi perioadă, în Franţa, se atestă o evoluţie
asemănătoare. \ . 1 Ici, în 1894 Binet, cunoscut psiholog francez,
creează Societatea {iberă pentru studiul psihologic al copilului,
iar peste trei ani el > leschide, într-o şcoală primară pariziană,
primul laborator francez de pedagogie. în 1904, la solicitarea
Ministerului Instrucţiunii Publice, Ite c reată o comisie pentru
elaborarea unui proiect privind învăţămîntul ipecial. în calitatea
sa dc membru al comisiei create, Binet este însărcinat .i
stabilească un program de examinare sistematică a deficienţelor
Intelectuale. Pentru a efectua aceste examinări, Binet, în
colaborare cu Colegul său Simon, elaborează prima variantă a
renumitei Scări metrice , i inteligenţei, finalizată în 1911.
în Elveţia, Claparede, autorul termenului ''psihologie
şcolară ", \ i da impuls pedagogiei experimentale. în 1904 el
publică o seric de Irticole vizînd psihologia copilului şi
pedagogia experimentală. în 1906 < 'laparede inaugurează
Seminarul de psihologie pedagogică, consacrat problemelor
esenţiale ale psihologici elevului. în 1912 el fondează la Oci leva
Şcoala ştiinţelor educaţionale (actuala Facultate dc Psihologie |j
Ştiinţe ale Educaţiei), devenită celebră graţie lui Piaget şi
echipei sale.
în Belgia psihologia şcolară sc materializează prin crearea,
în 19 !0, a unui laborator de pedagogic şi psihologie, condus de
laduillc. \> tiv ilatca laboratorului se axa pe studiul elevului
normal, pe depistarea del icienţelor intelectuale şi a cazurilor-
problcmă, desfăşurînd totodată i o muncă de cercetare, informare
şi de colaborare cu profesorii şi p.u inţii.
în Italia M. Montcssori încearcă să implanteze concepţia
lucrului Intcrdisciplinar în diagnosticul şi tratamentul cazurilor
de anomalie psihologică gravă.
Şi în Statele Unite preocupările pentru psihologia şcolară au nu
eput la sfîrşitul secolului trecut. în 1891 Hali fondează prima revistă .
i insacrată psihologiei copilului şi educaţiei; iar ceva mai tîrziu, în
1896, W 1 1 u ier deschide la Universitatea din Pensilvania un centru
de consiliere psihologică, orientat, în mare măsură, spre problemele
pedagogice; în I'»11 (icscll creează Dispensarul din New-Haven,
axat, de asemenea, pe]noblemele dezvoltării copilului.
Prin urmare, sfîrşitul secolului XIX - începutul secolului XX a
fost marcat de un interes deosebit pentru probleme care ulterior vor
constitui sfera de studiu pentru serviciul psihologic şcolar.
Astfel, pe parcursul cîtorva decenii, în diferite ţări ale lumii au
fost create servicii de psihologie şcolară, a căror necesitate este
recunoscută de guverne, congrese şi de toate organizaţiile preocupate
de progresul educaţiei şi al învăţămîntului. Conferinţa a Xl-a
Internaţională de instrucţiune publică, întrunită în 1948 din iniţiativa
UNESCO, s-a referit, în mod special, la dezvoltarea serviciilor de
psihologie şcolară. In recomandările redactate la închiderea acestei
Conferinţe şi destinate Ministerelor Instrucţiunii Publice din diverse
ţări se menţionează că profesorul nu poate, din cauza multiplelor sale
ocupaţii, să cunoască şi să aplice pe deplin realizările ştiinţelor
psihologice. Din acest motiv se recomandă ca:
1. Implicaţiile psihologiei şcolare, cuprinzînd şi colaborarea
profesorilor, să fie efectuate în conformitate cu indicaţiile
specialiştilor.
2. Profesorul să se străduiască să orienteze studiile fiecărui elev,
recurgînd la rezultatele examenelor psihologice, interpretate după
sfaturile şi indicaţiile specialiştilor.
3. Serviciile de psihologie şcolară să fie organizate astfel, încât să
răspundă, în special, următoarelor necesităţi: depistarea copiilor
retardaţi şi a celor supradotaţi, readaptarea elevilor dificili, orientarea
şi selecţia şcolară, controlul randamentului diferitelor metode
pedagogice.
4. Psihologul şcolar să nu se limiteze la examinarea cazurilor
individuale, ci să poată colabora cu profesorul în analiza
randamentului metodelor pedagogice utilizate şi în adaptarea acestor
metode la dezvoltarea mintală a elevilor.
5. Pregătirea psihologilor şcolari să urmărească nu numai
achiziţionarea de cunoştinţe teoretice şi a unui anumit număr de
tehnici de examinare, ci şi să cuprindă cercetări personale; aceşti
psihologi să facă stagiu, mai ales, în cadrul serviciilor de consultări
medico-pedagogice şi de orientare şcolară.
6. Această pregătire să nu fie exclusiv psihologică, ci să cuprindă şi
toate cunoştinţele pedagogice indispensabile, şi stagiul în instituţiile
de învăţămînt, pentru a permite o colaborare fructuoasă cu profesorii
şi cu familiile copiilor.
7. Formarea psihologilor specializaţi să se bazeze pe o vastă ■ I
uTienţă practică şi să fie confinnată printr-o diplomă a unui institut
ipecializat sau printr-un grad universitar.
Aceste recomandări prezintă succint justificarea serviciilor
tpecializate de psihologie şcolară, rolul lor şi principiile care trebuie
să orienteze pregătirea specialiştilor în domeniul dat.
2. Principii,conţinut şi modalităţi de organizare ;i
serviciului psihologic şcolar
 Deşi organizaţional serviciile de psihologie şcolară se
găsesc încă inlr-o fază incipientă în multe ţări şi va fi,
bineînţeles, nevoie de un inumit timp pentru ca ele să devină
instituţii cu scopuri clar definite, pei fect integrate în ansamblul
sistemului educativ, pot fi evidenţiate n u multe modalităţi de
organizare a lor.
în ţările anglo-saxone progresele psihologici şcolare s-au I
Oncretizat, mai ales, prin creşterea numărului clinicilor de
orientare a 1i silului. Clinicile oferă, concomitent, servicii
diagnostice, informative, terapeutice. Sînt examinaţi toţi copiii,
ai căror părinţi (sau anumite instituţii) solicită infonnaţii şi
sfaturi în acest sens. Acestea sînt deseori UOciate cu servicii de
orientare şcolară şi profesională, avîndun scop ipropiat lor.
Există clinici specializate, de exemplu, clinica destinată •
li.ii'.nosticării şi tratamentului deficienţelor atestate la învăţarea
citirii.
La clinici, particulare sau publice, activează psihologi
iniţiaţi în psih latrie şi antrenaţi în aplicarea testelor colective şi
individuale, ca şi în llte metode de examen psihologic.
Persoanele menţionate posedă şi practica din învăţămînt.
Personalului i se adaugă, după caz, unul sau mai mulţi asistenţi
sociali (pentru legătura cu familia şi pentru aplicarea masurilor
terapeutice) şi un stenograf (care notează reacţiile verbale ale
popii lor examinaţi şi exercită eventual funcţiile de secretar al
clinicilor). \ ' 1 1 vitatea unei clinici psihopedagogice, fiind întîi
de toate o muncă în . i lupă, presupune colaborarea strînsă între
toţi membrii personalului, i .n oi a li se cere, mai ales, devotament
şi dragoste faţă de copii.
în anii 1960-1970, în SUA a fost legiferată introducerea în
şcolile medii a serviciilor consultative numite Guidance (din
engleză: a ghida, a t I I icnta, a conduce). în activitatea lor pot fi
evidenţiate trei aspecte: l i i momic - evaluarea profesională;
instructiv - acordarea ajutorului in alegerea disciplinelor
accesibile; social - studierea personalităţii şi dirijarea dezvoltării
ei. De regulă, Guidance include mai multe servicii: serviciul
Evidenţă acumulează informaţii despre fiecare elev,
particularităţile lui individuale; serviciul Informaţie furnizează
elevilor informaţie în trei domenii: instructiv, personal,
socioprofesional; serviciul Consultaţie acordă elevilor
consultaţii individuale şi în grup; serviciul Control ţine evidenţa
rezultatelor „programului", evidenţa succeselor, insucceselor şi a
problemelor absolvenţilor şcolii, studiază opinia elevilor privind
rolul serviciului Guidance înviata lor (Planchard, 1972).
In cadrul aspectelor menţionate, consilierii serviciilor
lucrează atît cu elevii, cît şi cu părinţii, administraţia şcolii,
persoanele şi organizaţiile care au atribuţie la activitatea şcolară.
Un rol important le revine profesorilor. Determinarea intereselor
şi posibilităţilor elevilor la diferite discipline, elaborarea
diferitelor programe, observarea elevilor, realizarea
recomandărilor consilierilor - iată doar cîteVa din sarcinile
nemijlocite ale acestora.
Iniţial, în centrul atenţiei serviciului psihologic al şcolilor
din SUA sc afla funcţia dc măsurare şi apreciere a aptitudinilor
elevilor, iar sfera eforturilor psihologului şcolar era testarea.
Introducerea pe scară largă a testării în şcolile americane, mai
ales a testelor dc inteligenţă, se baza pe ideea deosebirilor în
dezvoltarea mintală a elevilor. Constatarea coeficientului de
inteligenţă (I.Q. sau C.I.), conceput ca raport dintre vîrsta
mintală a elevului determinată prin testare şi vîrsta lui cronologică,
permitea gruparea elevilor de aceeaşi vîrsta în elevi cu inteligenţă
superioară, medie şi inferioară. Această grupare a stat la baza
selecţiei copiilor pentru diverse instituţii de învăţămînt. La începutul
anilor '70 tendinţa spre testare a luat amploare şi în alte ţări ale
Occidentului. Ulterior, psihologii americani au conceput testarea
drept componentă a unei arii mai largi a activităţii serviciului
psihologic şcolar, evidenţiind cîteva niveluri de funcţionare a
acestuia. în faza incipientă, la nivelul întîi, în vederea depistării
elevilor care necesită o instruire specială se efectuează, dc regulă,
testarea. Nivelul doi include munca atît cu elevii care necesită o
instruire specială, cît şi cu cei care manifestă doar deficienţe
moderate de instruire şi de comportament. Nivelul trei prevede
acordarea asistenţei psihologice directe tuturor solicitanţilor.
Serviciul psihologic începe ca atare la treapta a doua, cînd psihologul
trece de la calcularea şi interpretarea punctajelor la studierea
psihopedagogică a elevului.
Spre deosebire de ţările anglo-saxone, în ţările francofone s-a I
>l i iervat mai curînd tendinţa de a integra, de la bun început,
serviciul l r . ilu ilogic în cadrul şcolii şi de a-i încredinţa psihologului
şcolar sarcini iu.I I variate decît munca de diagnosticare şi cea
terapeutică.
în această ordine de idei, Franţa a fost una dintre primele ţări
Oire a stabilit un statut oficial al psihologului şcolar. într-un articol al
I 'nucetului de reformă a învăţămîntului francez se menţiona:
"Paralel . u controlul pedagogic prevăzut de lege, s-a introdus un
control psihologic al elevilor, justificat prin necesitatea de a
cunoaşte pai licularităţile individuale ale copilului şi evoluţia sa
psihologică, l' i n i necesitatea de a practica o bună orientare şcolară,
de a aprecia \ flcacitatea metodelor educative, de a adapta
programele la • opacităţile fiecărei vîrste. Acest control este asigurat
în colaborare ■ u medicul şcolar de către psihologi şcolari, formaţi
în instituţiile universitare de psihologie " (Planchard, 1972).
Principiile de organizare ale serviciului psihologic francez erau
următoarele:
• psihologul şcolar trebuie să aparţină corpului didactic;
• psihologul şcolar trebuie să posede o pregătire ştiinţifică,
.....liI matăprintr-o diplomă universitară.
în cadrul experienţei franceze, activitatea psihologului şcolar
viza, in linii mari, trei direcţii:
1. Soluţionarea problemelor de inadaptare în condiţiile
mediului
..'/,//-. Se au în vedere „cazurile-problemă" sau „copiii-problemă".
Rolul psihologului constă în examinarea cît mai minuţioasă a elevilor
il entaţi de profesor. Diagnosticul este urmat de o interpretare care
\" rmite sugerarea măsurilor eventuale de readaptare.
2. Orientarea şcolară şi profesională. în această direcţie toţi
li \ u pot solicita intervenţia psihologului. Pornind de la
caracteristicile
IV i I I ui elev, se dau sfaturi cu privire la felul studiilor, metodelor,
programelor care sînt cele mai potrivite pentru ei. în realitate, aceste
U 1 1 \ ităţi reprezintă unul din aspectele individualizării
învăţămîntului. I Lucrări de pedagogie experimentală propriu-
zisă. Prin acestea
I înţeleg investigaţiile privind crearea de instrumente de control al
.......I.micuţului şcolar (teste pedagogice, scări şcolare) şi anchete
 i itistice asupra problemelor care interesează practica şcolară,
controlul metodelor de învăţămînt, elaborarea ştiinţifică a
programelor, manualelor etc. Colaborarea psihologului cu
profesorii este deosebit de necesară tocmai în acest grup de
activităţi. Psihologilor le revine sarcina de interpretare a datelor,
iar cadrului didactic i se încredinţează grija de a colecta aceste
date, în acord cu prescripţiile specialistului.
O anumită experienţă de organizare şi activitate a
serviciilor psihologice a fost acumulată şi în ţările Europei de
Est (Ungaria, Polonia, Slovacia etc). Aici majoritatea serviciilor
psihologice funcţionează sub forma unor Centre de rang
raional /regional şi sînt parte componentă a sistemului
învăţămîntului public.
Bunăoară, în Slovacia pînă nu demult funcţionau 46 de
servicii psihopedagogice (raionale, orăşeneşti, regionale), iar la
circa 5 milioane de locuitori, conform datelor societăţii
psihologilor, revin 1600 de specialişti calificaţi.
Sarcina Consultaţiilor raionale (orăşeneşti) constă în a
consilia, a diagnostica elevii trimişi de şcoală, de secţiile de
poliţie şi de alte instanţe. Concomitent, se elaborează programe
de asistenţă psihologică pentru elevii cu manifestări de
comportament antisocial, se examinează toţi copiii care intră în
clasa 1, se realizează consultaţii individuale etc. Consultaţiile
raionale (orăşeneşti) activează, de regulă, pentru cei ce au o
vîrstă cuprinsă între 3-15 ani. Adolescenţii ce au atins vîrsta de
15 ani constituie cadrul de activitate al Consultaţiilor regionale.
Acestea sînt preocupate de orientarea profesională a elevilor, de
organizarea cluburilor pentru adolescenţi etc. Dirijarea
ştiinţifico-metodică a Consultaţiilor psihopedagogice din
Slovacia este realizată de Institutul de Cercetări Psihologice şi
Patopsihologice ale Copilului în care activează 80 de specialişti
în psihologie.
în statele cx-sovietice serviciile psihologice şcolare încă nu
şi-au găsit locul cuvenit în sistemul învăţămîntului public, iar
cele existente (Estonia, Rusia) sînt, într-o anumită măsură,
contradictorii în determinarea obiectivelor, sarcinilor, metodelor
şi fonnelor de activitate.
Din cele relatate rezultă că argumentarea ştiinţifică,
organizarea şi conţinutul activităţii serviciului psihologic şcolar
(specifice în diferite state) este determinată atît de concepţiile
psihologice acceptate în ţara respectivă, cît şi de obiectivele
instruirii şi educaţiei, determinate de particularităţile economice,
culturale şi politice.
CAPITOLUL II
SERVICIUL PSIHOLOGIC ŞCOLAR ÎN
DIVERSE ŢĂRI ALE LUMII
I Serviciul psihologic şcolar în Franţa
I. I. ( rearea serviciului psihologic şcolar în Franţa
Apărută la interferenţa secolelor XIX-XX din necesitatea de a ! i lista şi
orienta elevii incapabili să-ş'i urmeze în mod normal studiile uite
obligatorii, psihologia şcolară franceză a cunoscut ulterior o ■ • 111 »să
de circa 30 de ani. Reimplantarea serviciilor de psihologic şcolară i
datorează activităţii lui Wallon, cunoscut psiholog francez. Numit i ii
I )ii ceţiei Educaţiei Naţionale, în 1944, în colaborare cu colegul "i I
angevin, Wallon elaborează proiectul reformei învăţămîntului public
în care pentru prima dată se trasează sarcinile majore ale r il ii 'logici
şcolare (Caglar, 1996):
• Controlul psihologic al elevilor, care presupune studiul
dezvoltării 11 H leristicilor individuale ale elevului, investigarea
factorilor intelectuali,
ivi, sociali, care detennină comportamentul lui.
• Evaluarea consecinţelor psihologice ale aplicării tehnicilor •
din .ilive.
• Studiul programelor: accentul este pus pe necesitatea de a liI
ipla programele la aptitudinile proprii fiecărei vîrste, acţiune care
n ui I I i/area criteriilor psihologice.
• Crearea corpului de psihologi şcolari care trebuie să fie i.îtori
de diplome de psihologie, eliberate de universităţi şi
1.1 uuoscute de stat.
I 'roiectul prezentat nu şi-a găsit realizare, însă, din 1944 Wallon < I
Im redinţat lui Zazzo, autorul renumitei Noua scară metrică de ■
ti(ă, formarea psihologilor şcolari. Primul psiholog şcolar a
început să îşi exercite funcţiile la Grenoble, în 1945. Peste un an 74
de psihologi sînt deja numiţi în şcolile din Paris, experienţa lori
cxtinzîndu-se în provincii.
începutul anilor '60 se caracterizează printr-o „renaştere" a
psihologului şcolar. Au fost create comisii medico-pedagogice, a
căror preocupare era depistarea elevilor inadaptabili şcolar. Politica
de integrare' a persoanelor cu handicap mintal, fizic şi senzorial, de
asemenea, face' apel la psihologul şcolar.
Anii '70 se caracterizează prin organizarea structurilor de
prevenire a inadaptării şcolare, structuri în cadrul cărora psihologul
şcolar va1 juca un rol central. Este vorba de crearea claselor de
adaptare care pot fi temporar frecventate de elevii cu dificultăţi şi de
constituirea grupelor, de asistenţă psihopedagogică.
In anii '90 a fost definitivată organizarea reţelei de asistenţă!
specializată pentru elevii cu dificultăţi care vin să înlocuiască grupele
de asistenţă psihopedagogică. Psihologul şcolărişi are un loc stabil în
echipă (alături de un specialist în psihomotricitate şi de un
psihopedagog) şi îşi canalizează activitatea spre prevenirea
dificultăţilor şcolare, spre evaluarea eficienţei măsurilor individuale
şi colective aplicate elevilor în dificultate, spre integrarea socială a
celor cu handicap. Psihologul şcolar asigură de asemenea legăturile
cu organismele extraşcolare (instituţii medico-psihologice, instituţii
medico-cducativc, spitale etc.)' şi participă la acţiunile dc studiu şi
cercetare.
Tot în acea perioadă se conturează clar şi sfera de activitate a*
psihologului şcolar, deosebind-o de cea a consilierului în orientarea
şcolară. în acest context, efortul psihologului şcolar se direcţionează
spre observarea cît mai precoce posibilă a elevului pentru a-i favoriza
adaptarea la şcoala primară. Cît priveşte consilierii, consideraţi ca
psihologi de gradul II, aceştia îşi consacră eforturile orientării şcolare
şi profesionale la ieşirea din şcoala secundară. Această divizare a
cîmpului de intervenţie după grade de şcolaritate introduce în
sistemul educativ francez două categorii de psihologi.
1.2. Structura serviciilor de psihologie şcolară
Grupele de asistenţă psihopedagogică create în 1976 sînt
afiliate administrativ directorului şcolii. Fiecare grup include în
medic 1000 de elevi şi este format din: psiholog şcolar,
psihopedagog specialist în r lihomotricitate. în cadrul acestei
echipe pluridisciplinare psihologul i i ilui se consacră observării
şi orientării elevilor, depistării copiilor în iiu.iţu dc eşec şcolar, a
celor care prezintă perturbaţii afective sau K luţionale, punînd
accent pe activitatea preventivă, pe asistenţa llu 'pedagogică,
fără a neglija însă şi a elimina acţiunile curative, i' Ihologul
şcolar oferă o susţinere psihologică elevilor pe cale de i
nilaptare pentru a-i ajuta să se menţină în circuitul şcolar normal
şi |* nit ii a le ameliora echilibrul personal.
Reţelele de asistenţă specializată pentru copiii în dificultate
tvlitră au înlocuit în anul 1990 grupurile de asistenţă
psihopedagogică. « Ib ioc tivul major urmărit de reţele este de a
suscita dorinţa elevilor de i învăţa şi de a reuşi. Este vorba dc a
favoriza ajustarea conduitelor moţionale, intelectuale şi
corporale, eficienţa în diverse activităţi propuse de şcoală,
renaşterea la copil a stimei de sine. Acţiunile de i i ale
psihologului sînt: examinarea şi observarea psihologică a ului în
strînsă colaborare cu profesorii şi familia. Psihologiei şcolar
încadrat în circumscripţiile departamentale
invăţămîntuluiprimar, ataşat unei circumscripţii, este responsabil
|i un sector şcolar care înglobează un număr variabil de elevi
(800-1(100) Un studiu recent indică un număr mai mare de
psihologi şcolari
........ncle de educaţie prioritară".
( entrele medico-psihopedagogice nu depind de Ministerul i
ilui aţiei Naţionale. Un număr mare de psihologi calificaţi în
psihologia lliui a sînt încadraţi în activitatea acestor centre.
( mirele de asistenţă psihopedagogică activează în
regiunea puii liană şi includ în echipele sale psihologi şcolari,
medici şi |Mlhotcrapcuţi.
i i I' urmarea psihologului şcolar
Formarea universitară prevede o instruire psihopedagogică, o i II
i. i n a de cel puţin cinci ani şi o diplomă de psihologie şcolară
asigurată l i lai ultăţile de ştiinţe umane din Paris şi din alte oraşe
ale Franţei. în Ci fost instituită Diploma de Stat în Psihologie
Şcolară. O solidă mimare o precede: formarea pedagogică de
gradul I (2 ani), cel puţin iui dc practică pedagogică, licenţa în
psihologie (3 ani) şi 1 an dc i" i.il i/are în psihologia şcolară.
i copiilor şi adolescenţilor, studiilor de caz etc. în acelaşi ■ I I ajutorul
Formarea permanentă se asigură de congresele şi
colocviile] internaţionale, de şcolile de vară, seminare şi zilele
de studii. Un rol deosebit] în acest context îl joacă Asociaţia
Franceză a Psihologilor Şcolari.
2. Serviciul psihologic şcolar în Elveţia
Autonomia de care se bucură cele 23 de cantoane ale
confederaţieij elveţiene a generat independenţa sistemelor
şcolare, şi, în consecinţă, | variaţia concepţiilor psihologiei
şcolare în diferite cantoane. în cele cej urmează este prezentată
psihologia şcolară din cantonul Geneva.
2.1. Structura serviciului psihologic şcolar
în cantonul Geneva nu există servicii de psihologic şcolară la
nivelul şcolii primare. Responsabilităţile pentru copiii din acest ciclu
şi le asumă serviciile medico-pedagogice (independente de şcoală) la
solicitările părinţilor, profesorilor sau instituţiilor sociale.
Serviciul psihologic şcolar propriu-zis este instituit din 1962 la
nivelul ciclului de orientare şi reprezintă o verigă şcolară
intermediară între şcoala primară şi învăţămîntul secundar superior,
care include copii între 12-15 ani. Psihologii ciclului de orientare au
acelaşi statut ca şi profesorii şi depind pe plan administrativ de
director şi de decanul şcolii care, de asemenea, este psiholog.
2.2. Activitatea psihologului şcolar
Activitatea psihologului şcolar în ciclul de orientare presupune
exercitarea a două roluri importante: rolul de expert-tehmeian şi
rolul de consultant clinic.
A. Rolul de expert-tehnician
In acest rol psihologul răspunde la solicitările fonnulate de
profesori şi de autorităţile administrative. Intervenţiile psihologului
prevăd trei mari categorii de probleme: examenul psihologic al
elevului care prezintă o tulburare specifică de învăţare; orientarea
elevilor spre diverse secţii în funcţie de capacităţile lor intelectuale,
de motivaţii şi de caracteristicile psihologice; examenul elevilor
străini, pentru a le facilita adaptarea şi a le asigura orientarea, ţinînd
cont de posibilităţile lor intelectuale şi de cunoştinţele şcolare.
B. Rolul de consultant clinic
< ) parte importantă în activitatea psihologului se rezervă n
nliiiţiilor acordate părinţilor, adolescenţilor şi tutelării psihologice
......iele cazuri pe parcursul întregului an şcolar) a adolescenţilor care
H i mia di licultăţi minore de adaptare. La nivelul instituţiei
psihologul |i luliii de orientare participă la adunările de clasă şi poate,
la solicitările Utili si H ilor, săjoacc rolul de consultant în problemele
puse de un elev iu iii toată clasa.
» I minarea psihologului
I 'sinologul este deţinător al unei licenţe în psihologie (4 ani) şi cel " i n i
ni unei diplome postliccnţiale de specializare în: psihologia ihorii
infantile, psihologia educaţiei sau orientarea profesională (1 M) Mulţi
psihologi posedă şi experienţă pedagogică.
I Ibţinerea titulariatului (angajarea în calitate de titular) necesită o
nulă de "încercare" de doi ani, perioadă consacrată, în mare parte, H I I
Jumătate din această perioadă este rezervată serviciilor de I I oferite
pedagogilor, psihologul tutelează mici grupuri de elevi Ifi | u i vuită
dificultăţi la limbă sau matematică.
I i H mării permanente i se consacră circa o cincime (sau opt orc
Ipliimînă). Acest timp este rezervat seminarelor, conferinţelor, ■
litrilor, schimburilor interdisciplinare, "zilelor de studii".
I' Serviciul psihologic şcolar în SUA
i l I oi marea psihologului
In SUA statutul persoanei care activează în domeniul psihologiei i
I M este strîns legat de formarea lor. Astfel se disting cel puţin trei I I
ii de psihologi:
 • psihologii şcolari profesionali - persoane care au
acumulat 1 1 1 1 1 c generale şi tehnice pentru a obţine
doctoratul în psihologia
i I I . i doar ele sînt în drept să poarte titlul de psiholog şcolar;
• specialiştii în psihologia şcolară — persoane care
lucrează ll!i 1 1 11 1 . i vegherea psihologilor şcolari. Ei au cel puţin
doi ani de pregăl i re
i i i n a în psihologia şcolară care prevede un program de
cel puţin
1000 de ore de practică supravegheată de un psiholog şcolar
profesional dintre care cel puţin 500 de ore într-o instituţie
şcolară.
• examinatori, tehnicieni, asistenţi în psihologie şi
psihometri şcolară - alte categorii de personal care realizează, de
regulă, testări! sub supravegherea unui psiholog şcolar
profesional.
3.2. Structura şi funcţiile serviciului psihologic şcolar
Centrele de psihologie şcolară pot funcţiona ca secţii
integraţi într-un organism (Departamentul de Stat al Educaţiei,
instituţie şcolar) publică sau privată etc.) sau ca serviciu
specializat, independent di şcoală. Unul sau mai mulţi psihologi
şcolari pot deschide asemene; centre. Orice centru care oferă
servicii de psihologie şcolară trebuie sj aibă doar psihologi
profesionişti şi personalul de suport necesar î vederea asigurării
serviciilor de calitate. Responsabilitatea profesional şi
administrativă revine unui psiholog şcolar profesional.
Serviciile de psihologie şcolară se adresează instituţiilor
şcolari - de la şcoala primară pînă la învăţămîntul superior - şi
trebuie s ofere, cel puţin, unul din următoarele servicii:
• evaluarea psihologică şi pedagogică a funcţionării
elevilor îl mediul şcolar (examene psihologice individuale, atît
în plan intelectual cît şi în cel afectiv şi social: convorbiri,
observaţii);
• intervenţii pentru a ameliora dezvoltarea elevului,
inserau lui în grup (terapie, consiliere, pedagogie specială etc);
• intervenţii pentru a facilita funcţionarea serviciilor
pedagogici şi educative; ajutor părinţilor, atît în interiorul, cît şi
în exteriori] instituţiilor şcolare;
• examinarea elevilor la solicitarea profesorilor şi
părinţilor;
• colaborarea cu profesorii pentru a înţelege mai bine
necesităţii^ unor elevi, a ameliora condiţiile de învăţare
efectuînd schimbării] necesare în programe sau în climatul
psihologic al clasei.
Zona de activitate, cea mai reprezentativă, este "măsurarej
elevului", urmată de zonele "planificarea programelor" şi
"intervenţ: pe lîngă elev". Conform unei anchete, realizate de
Cook şi PaticrsoJ (Caglar, 1996), psihologii din Nebrasca
consacră 47% din tot timpu] lor testării şi interpretării testelor,
observării elevilor şi convorbirilor cţ ei; 20% - însărcinărilor
administrative; 15% - reuniunilor cu profesorii directorii şi
personalul auxiliar; 14% - intervenţiilor de diferit ordin
■ iu.icrapii, intervenţii în clasă, sfat părinţilor; 4% -
evaluării 1.1 1 \ iiaţilor (controlul eficienţei terapiei, alegerii şi
aplicării testelor etc).
Inlr-o situaţie "ideală" însă psihologii din Nebrasca ar dori să li'ordc
prioritate consultaţiilor cu profesorii şi cu personalul auxiliar, Ipi II
evaluării activităţilor. Această discordanţă între rolurile reale şi liiliu
ilc dorite confirmă conflictul de rol în care este închis psihologul ulm
E de menţionat de asemenea că jumătate din elevii trimişi la . ii iile de
psihologie şcolară nu au drept motiv principal probleme I|I învăţare:
doar 1 din 5 are dificultăţi de învăţare, 1 din 6 are devieri i i
'iiiportament, 1 din 10 manifestă tulburări de sănătate mintală, 1 im I '
are dereglări de dezvoltare.
I Serviciul psihologic şcolar în Slovacia
i i Mi uctura organizaţională a serviciului psihologic
• '< iiisiiltaţia psihopedagogică (numită şi consultaţie
educaţională) l liluic una dintre cele mai importante direcţii ale
psihologiei aplicate
lovacia. Creată în anii '60, consultaţia psihopedagogică are cîteva
i. i . , iive:
• | wofilaxia şi corecţia dificultăţilor pedagogico-educaţionale
şi a
■ m 1 1n i 11 .inlentului delicvent;
■ .oluţionarea problemelor vizînd orientarea profesională;
• dezvoltarea armonioasă psihică şi socială a copiilor şi mlulf .I
iuţilor.
\iesle obiective sînt realizate în cadrul următorului sistem:
i i t o i i onsilier şcolar; consultaţie psihopedagogică (CPP) raio-
.-./>< nească); CPP regională. Instituţiile menţionate desfăşoară
ii.ilc informaţională, diagnostică, consultativă, metodică şi editorială,
l ducatorul-consilier reprezintă veriga de bază a sistemului. De
i ui acest post este numit un pedagog versat, cu calificare
ii| Im in ilară în domeniul psihologiei şi consilierii educaţionale. El
este
i il< .' parte de ore (180-200 ore pe an) şi primeşte un supliment la
II iul lunar. Pe linia administrativă, educatorul-consilier este
i donat directorului şcolii, iar pe cea profesională - CPP raionale.
Direcţiile principale în activitatea educatorului-consilier sînt
........toatele:
• coordonarea activităţii şcolii în problemele orientai
profesionale;
• consilierea elevilor şi părinţilor în alegerea formei de stud
ulterioare a acestora (gimnaziu, şcoală medic de specialitate, şcoaj
tehnico-profesională etc);
• informarea pedagogilor şi părinţilor privind activitatea
CPP;
• acordarea ajutorului diriginţilor în elaborarea caracteristicii^
elevilor, în studierea colectivelor şcolăreşti, în realizarea consultaţiile
individuale etc.
în cazul imposibilităţii unei investigaţii profunde, educatorul
consilier trimite elevul la CPP raională.
De regulă, pedagogul îşi asumă funcţia dc educator-consilicr
dup dorinţă şi activează în acest domeniu în virtutea înclinaţiilor sale.
Consilierea psihologică ca atare începe doar la CPP raional
(orăşeneşti), care sînt subordonate Direcţiilor Raionale de învăţămînj
Sarcina lor dc bază constă în a consilia şi a diagnostica elevii
îndrepta! la CPP de şcoală, secţiile dc poliţie, de judecată etc.
Concomitent, s] elaborează programe de asistenţă psihologică a
elevilor cu manifestai antisociale, se investighează toţi copiii
care intră în clasa I, o atenţii sporită acordîndu-se celor care
necesită o grijă specială. La dorin elevilor sau părinţilor li se
oferă şi consultaţii individuale. CPP raional lucrează, de regulă,
cu copii ce au o vîrstă cuprinsă între 3-15 ani. j
Adolescenţii care au atins vîrsta de 15 ani constituie cadrul
d activitate al CPP regionale subordonate Direcţiilor Regionale d
învăţămînt. Aceste CPP se îngrijesc de orientarea profesională a
elcviloi de organizarea cluburilor pentru tineret, de editarea
matcrialelo metodice şi ştiinţifico-practice pentru cducatorii-
consilieri şi pentn consultaţiile raionale.
4.2. Activitatea serviciului psihologic şcolar
La Bratislava funcţionează 5 consultaţii raionale şi una
orăşeneasca (cu statut dc consultaţie regională).
Consultaţia raională nr. 1, de exemplu, deserveşte copiii
de 3i 14 ani dc la grădiniţele, şcolile şi orfelinatele din raion.
Obiectivei principale sînt: evaluarea maturităţii şcolare,
profdaxia şi terapii nevrozelor, selectarea copiilor pentru şcolile
auxiliare. în urmi examinărilor se elaborează caracteristica
psihologică a copilului,
I I H (eristică ce urmează să fie prezentată instituţiei respective. în
■ ire caz concret se analizează şi se decide cota ajutorului
ulterior Ihologic, psihoterapeutic, medical etc.).
In statele Consultaţiei sînt incluşi 6 profesionişti (4 psihologi şi
l " tlagogi) şi doi lucrători tehnici. La dispoziţia lor sînt puse 9
ibinetc amenajate confortabil. Pentru copii există diverse jucării.
I |i i urc specialist acordă anual consultaţii unui număr de circa
100 i i'opii (normele nu sînt fixe) neluînd în consideraţie
consultaţiile şi (Miluirile repetate.
< 77' orăşenească, cu tradiţii din cele mai vechi în Slovacia
şi în IU nctivcază 38 de persoane, inclusiv 28 de psihologi,
include minatoarele subdiviziuni:
• probleme de dezvoltare profesională;
• probleme de instruire;
• probleme dc dezvoltare a personal ităţii;
• metodică.
Subdiviziunea "probleme de dezvoltare profesională" ui
donează activitatea tuturor gimnaziilor, şcolilor medii de
specialitate utli lonal-tchnice. împreună cu educatorul,
psihologul planificaşi i/ă activitatea de orientare profesională,
acordînd o atenţie l i l a profesiilor "deficitare" pentru
republică. în centrele ■ 1 1 iii lonalc, afiliate secţiilor de
învăţămînt, se ţine o evidenţă strictă,
......locurilor vacante, a planurilor de admitere în gimnazii, şcoli
medii
| n i I I luate etc., cît şi a intereselor elevilor (cl.VIl-VIII) legate de
■ i n a profesie, a reuşitei lor la învăţătură. Or, CPP dispune de o pi
i informaţie despre "cerere" şi "ofertă" cu privire la instruirea i
".ui a elevilor, organele de învăţămînt avînd, în ultimă instanţă,
iluliialca să coordoneze şi să dirijeze, într-o anumită măsură, i n a
elevilor în instituţiile de învăţămînt. Subdiviziunea "probleme
de instruire" urmăreşte scopul de a I ' i l e \ n care, din anumite
motive, nu pot sau nu vor să înveţe. 1 II liectivele principale ale
subdiviziunii "probleme de dezvoltare malităţii" ţin de
consilierea elevilor cu deficienţe de Ilare şi de comportament. O
atenţie sporită se acordă celor 1 1 amine. Ivletodele sînt variate:
1
discuţii, anchete, consultaţii uill n l u a Ic şi în grup (inclusiv cele
anonime), iar în caz de necesitate iuw .ţipaţii detaliate.
Subdiviziunea "metodică" lucrează în special cu adolescenţi
dificili. Activitatea de bază este psihoterapia prin intermediul
clubului adolescentin care funcţionează săptămînal, conform unui
prograri special. Fiecare psiholog are grupuri a cîte 10-13
adolescenţi. Activitate se centrează pe dezvoltarea personalităţii, a
intereselor şi aptitudinilor] In cursul verii activitatea cluburilor pentru
adolescenţi continuă în taberd de muncă şi odihnă.
Furnizor al testelor şi probelor psihodiagnostice este
întreprinderea Teste psihodiagnostice şi didactice.
Dirijarea ştiinţifico-metodică a CPP este realizată de Insitutul d
Cercetări Psihologice şi Patopsihologice ale Copilului, una din
instituţiil de bază, în care activează 80 de specialişti în psihologic.
In ultimii ani ia amploare crearea consultaţiilor psihologice şi îi
instituţiile de învăţămînt superior. O astfel de consultaţie funcţioneaz
în cadrul Universităţii din Bratislava, unde se soluţionează problemei
ce ţin de adaptarea studenţilor la studiile universitare, aplanare
conflictelor de ordin relaţional, preîntîmpinarea dificultăţilor îi
învăţătură, rezolvarea problemelor sexuale.
Consultaţia serveşte şi ca bază de studii pentru studenţii-
psihologi| care se specializează în psihologia şcolară şi consultativă.
în cadru acestei activităţi se modelează diverse situaţii de lucru cu
clienţii, I valorifică tehnicile psihoterapiei, studenţilor li se creează
posibilitate reală de a lucra cu oamenii.
5. Serviciul psihologic în Rusia
în Rusia coexistă două tipuri de intervenţie psihologică: 1
activitatea psihologului în interiorul instituţiei şcolare; 2. activitatea
psihologului la nivel de direcţie raională de învăţămînt, a cărui
obiectiv este de a ajuta şcolile din raion.
5.1. Serviciul psihologic în interiorul şcolii
Intervenţia psihologului, bazată eminamente pe o colaborare
strînsa cu profesorii, are ca obiectiv principal elevul şi problemele pe
care le pune dezvoltarea înţeleasă în globalitatea sa - personalitate,
inteligenţă, motivaţie, relaţii cu semenii şi cu adulţii, caracteristici
particulare. Munca psihologului include:
• popularizarea realizărilor psihologiei, care prevede iniţierea
i i livului pedagogic, părinţilor, elevilor în domeniul cunoştinţelor
Psihologice;
■ psihoprofilaxia are drept scop preîntîmpinarea apariţiei i ..lui
perturbări intelectuale de personalitate;
• < onsiliereapsihologică presupune ajutorul acordat
părinţilor, |trol< miilor, elevilor, în rezolvarea diverselor probleme de
ordin i Ihologic. Deseori aceştia conştientizează existenţa unei
probleme | Ihologice în urma activităţii de popularizare şi de
profilaxie a
iltnli teului;
• psihodiagnosticul constă în efectuarea unor investigaţii ,
Ihologice multilaterale asupra elevului. Rezultatele investigaţiei |i tiu
II It.igi lostice servesc drept fundament pentru iniţierea unor programe
ilt</\ olt aii ve sau educative;
• psihocorecţia prevede eliminarea unor devieri în dezvoltarea
i a elevului, cît şi în dezvoltarea personalităţii lui.

. i viciul psihologic la nivel de raion
I i iittul
psihologic raional asigură asistenţa psihologică
tuturor l i l o i fiecare centru întruneşte mai mulţi specialişti în
diverse u n 2-4 psihologi şcolari, un patopsiholog, un
defectolog, un l i n i i i .ipeut, un pedagog.
I u ufară dc serviciile ordinare oferite dc specialiştii
menţionaţi, uliul raional organizează pentru profesorii
raionului seminare în mc dc psihopedagogie, psihologia
copilului, psihologia mi ihi.ilti, psihologia grupului etc.
■ . i \ k iul psihologic şcolar în Moldova
In Moldova serviciul psihologic şcolar, în cadrul sistemului i| i n
n u l u l u i public, a fost creat în 1990, prin instituirea funcţiei de i |
1
o | > , i olar. Chiar de la bun început funcţionarea acestui serviciu
a
i i im şir dc probleme.
I u pi unul rînd, am putea evidenţia dificultăţile de ordin
adaptativ, li il i i Ir la etapa incipientă, cauzate, în fond, de
însuşirea şi exersarea
......p i ofesii. Dificultăţile de organizare ţin, în special, de
lipsa unei
................I n u c definite: şcoală - inspectorat raional-minister.
Alte probleme apar şi ca rezultat al posibilităţilor
financiare extreţ de reduse. Să mai amintim şi problemele ce ţin
de remunerare, dura zilei de muncă, concediul psihologului
şcolar etc.
Actualmente, obiectivul principal al serviciului psihologic
şcoli este de a contribui maximal la dezvoltarea annonioasă
psihică şi social a elevilor. Pentru a atinge acest obiectiv,
psihologul şcolar acţioneaz în următoarele direcţii:
psihoprofilaxie, psihodiagnoză, activitat colectivă şi
consultativă.
In domeniul psihoprofilaxiei psihologul şcolar efectuea»
următoarele acţiuni concrete: participă la înscrierea copiilor în
clasa stabileşte gradul lor de pregătire pentru şcoală, contribuie
la facilitare! procesului de adaptare a elevilor la condiţiile şcolii,
stimulează creare în cadrul şcolii a unui climat psihologic
favorabil, perfecţionează formei de comunicare în colectivul de
elevi şi profesori, stimulează dezvoltare deprinderilor de
comunicare, contribuie la prevenirea şocurilor dc natitf nevrotică
şi a suprasolicitării psihologice a elevilor, analizează activităţii
planificate şi concordanţa acestora cu particularităţile de vîrstă şi
sarcinii actuale ale dezvoltării elevilor.
Psihodiagnoză prevede: studierea particularităţilor
psihologici (interese, aptitudini, înclinaţii etc.) în scopul tratării
diferenţiale a fiecăiii elev, testarea copiilor (în caz de necesitate)
în vederea stabiliri concordanţei dintre dezvoltarea psihică şi
vîrstă, determinarea cauzelo disfuncţiilor psihice, realizarea
diagnozei comunicării elevilor cu adulţi şi semenii, evidenţierea
cauzelor psihologice ale comportamcntulu deviant.
Activitatea corectivă include: elaborarea recomandărilor
concreţi vizînd dezvoltarea eficientă a personalităţii elevilor la
diferite etape d< vîrstă, valorificarea maximă a potenţialităţilor
copiilor dotaţi, recuperare! devierilor dc ordin psihologic, asistenţa
psihologică acordată elevi lor îi situaţii vitale critice.
Psihologul şcolar acordă elevilor consultaţii individuale şi de
gruj în: probleme de instruire, probleme de dezvoltare,
autodetenninar profesională, relaţii cu adulţii şi cu semenii,
autoeducare etc.; acord] consultaţii administraţiei şcolii în
planificarea activităţilor instructiv educative în funcţie de
particularităţile de vîrstă ale elevilor şi dc condiţiile concrete dc
instruire şi educaţie, acordă consultaţii educatorilor, părinţilor într-o
serie de probleme de ordin profesional şi personal.
In vederea asigurării ştiinţifico-metodice a serviciului psihologic
ulm au fost elaborate un şir de acte normative, materiale metodice, i i .
a i ştiinţifice,programedepsihologie.
. 1 Iuţind perspectiva serviciului psihologic şcolar în Moldova, 1 1 1
1
mani că principiile generale de dezvoltare ale acestuia trebuie să
......idate la cele din ţările avansate în acest domeniu. în această
Ini i Ic idei, menţionăm două aspecte de importanţă majoră pentru I
sen ie iu: crearea unei structuri bine definite şi pregătirea cadrelor, di
o i asigurării unei activităţi coordonate şi eficiente, o eventuală lui a
a serviciului psihologic ar putea include: psiholog şcolar -.
oordonator la inspectoratele şcolare judeţene/orăşeneşti) -i u I il şl
iinţiiîco-metodic de psihologie şcolară.
I lirijarea, coordonarea, informarea şi editarea constituie
conţinutul ii.iţu ('cntrului, care defineşte direcţiile prioritare de
dezvoltare a
......ilui serviciilor psihologice, coordonează şi dirijează activitatea
huli I I oloi-coordonatori şi şcolari, elaborează şi adaptează
metodele 11 ele psihodiagnostice, elaborează programe
psihocorective şi i tli.it i ve, generalizează experienţa dc muncă a
psihologilor şcolari, I I a programe de atestare şi reciclare a
specialiştilor. I' 1 1 I I >logul-coordonator contribuie la
implementarea programelor • omandărilor elaborate de Centru;
desfăşoară activitatea iu aţional-pedagogică şi metodică la nivel de
judeţ/oraş etc. i ferindu-ne la problema pregătirii cadrelor,
menţionăm că in i ştiinţifică a psihologilor şcolari trebuie să fie
asigurată de IIIu| 1 1 de învăţămînt superior.
CAPITOLUL III
COMPONENTELE ADAPTĂRII ŞCOLARE
Adaptarea elevului la şcoală depinde de o multitudine de
factorii şi de interacţiunea lor permanentă. Anumiţi factori sînt
intrinseci, alţii sînt inerenţi diferitelor medii în care se află elevul sau
pe care va trebui să le înfrunte: familia, principala bază de
"construire" a personalităţii! şcoala, locul dc actualizare şi dezvoltare
a capacităţilor sale intelectualei afective, sociale şi de achiziţii a
cunoştinţelor; societatea, în care el val trebui să se integreze.
Cercetările realizate în diverse ţări demonstrează influenţa acestor
factori asupra calităţii şcolarităţii elevului. în aceas» ordine de idei,
cunoaşterea experienţei franceze, materializată în lucrareîB dc
sinteză privind psihologia şcolară, prezintă un deosebit interes
(CaglaB 1 9 9 6 ) .

1. Elevul
1.1. Nivelul intelectual
Printre diversele forme de inteligenţă, inteligenţa verbală
este cea care permite dc a stabili pronosticurile cele mai sigure
ale reuşite» şcolare. Corelaţiile dintre coeficientul de inteligenţă
(în continuare C.fl sau I. Q . ) obţinut la probele de inteligenţă
verbală şi rezultatele la nivcluH primar sînt destul dc ridicate,
oscilînd între 6 5 şi 7 5 . Această relaţiei dintre CI. şi reuşita
şcolară a fost demonstrată în studiul lui Jadouillel ( 1 9 5 1 ) efectuat
în Belgia. Studiul se baza pe CI. determinat cuajutoruB Scării
metrice de inteligenţă Binet-Simon la intrarea în şcoală ( 6 ani ■
şi la sfîrşitul ciclului primar. Concluziile au fost următoarele:
toţi cleviil dotaţi cu un CI. dc 1 2 0 termină şcolaritatea fără
retard; cei cu un C.lM mai mic dc 8 5 au un retard dc cel puţin 2
ani; 5 0 % din elevii al cărortl CI. este între 9 9 - 9 0 prezintă un
retard de 1 an.
[btuşi, importanţa inteligenţei generale în reuşita şcolară nu
i atenueze influenţa definitorie a părinţilor. într-adevăr,
II
un
1
aluat la intrarea în şcoala primară (la 6 ani) nu poate fi
atribuit
......Ircgime eredităţii. Chiland ( 1 9 8 8 ) aminteşte că CI. trebuie
ulei al ca rezultantă a interacţiunii dintre potenţialul psihologic i i
i influenţa stimulativă sau, din contra, inhibitivă, a mediului
iii il Astfel, graţie influenţei pozitive a familiei sale, un copil
va
i sc menţină într-o clasă normală şi cu un coeficient mai
mic 1 u i limp ce altul, dintr-o familie care nu- 1 influenţează
1
pozitiv,
i i i chiar dacă are un CI. de 1 1 0 . Ultimul caz denotă că un
bun
i intelectual nu poate compensa fragilitatea sferei
emoţionale. I'llii i u n i a r e , în procesul adaptării şcolare,
interdependenţa factorilor
n| i i u i i \ i , afectivi şi sociali este evidentă.
Iu general, se consideră că cu cît CI. obţinut la Scara metrică de
n(ă este mai ridicat, cu atît mai bune vor fi performanţele
i .insele succesului şcolar. Un elev dotat cu un CI. de 1 2 0 ,
II
în
....ipiu, nu riscă să eşueze pe parcursul şcolarităţii primare, pe
cînd
I I u n CI. mai mic de 9 0 se adaptează mai greu într-o clasă
Iu .....ia I )c obicei, se admite ca un elev să aibă un CI. cuprins
între
1,11
1 i mă medie) pentru a reuşi în ciclul primar.
• ' Vii.ipiabilitateasocială
1
npiIul obţine statutul şcolar cînd maturitatea sa socială îi
permite, • ' pai ic, să stabilească şi să întreţină relaţii cu semenii,
fără a ' i c de a recurge la adulţi şi, pe de altă parte, să se
conformeze i l i l i u instituţiei şcolare. Copilul trebuie să poată să
se adapteze
......... l i I crinţele sociale ale celor trei comunităţi care constituie
n i ' i ui său (familia, grupul-clasă, grupul de semeni) şi să poată
Imi < I uşor adaptabil, de la o comunitate la alta.
i n Uluţia preşcolară (în diverse ţări occidentale - "şcoala
1
lual. i i \ crigă intermediară între celula familială şi ''şcoala mare 1',
1 1 li 1 nitul învăţării integrării sociale. Pentru prima dată copilul
I I situaţia privilegiată pe care o ocupa în sinul familiei, pentru
...............................i opil printre alţi copii la fel ca el.
i Ipul dc relaţii pe care îl stabileşte copilul cu educatoarea este I 1 l
pe care îl are cu părinţii: chiar dacă, în general, el transferă ■ i din
aloarei afecţiunea ce o are pentru mamă, împărţind, de
această dată, sentimentul cu ceilalţi copii. Astfel, educatoarea
reprezin' pentru copil un substitut matern. Din acest substitut face
parte, ulterio şi învăţătoarea, care deţine, prin funcţia sa, şi o
autoritate căreia copil trebuie să i se supună. Copilul învaţă
"supunerea" colectivă anumiţi reguli (fie că este vorba de activităţi de
joc sau de elemente de activităţi şcolare); adaptează ritmul său celui
al ansamblului grupului; se supun regimului. La 5 ani, graţie
interiorizării consemnelor almia, copilul acced la autodisciplină şi se
arată capabil să ducă la capăt sarcina întreprinsăj El reuşeşte, de
asemenea, datorită promisiunii făcute altuia, să urmezd un plan, să
reia activitatea abandonată pentru a o termina. Copilul devine capabil
să-şi menţină obiectivele, să fie motorul acţiunilor sal şi să simtă
plăcerea cînd şi-a atins scopul, deşi a avut de înfrunta anumite
dificultăţi. Această plăcere, numită de Buhler "finalizare sarcinilor"
sau "rezolvarea problemelor", constituie un factoJ indispensabil
pentru reuşita copilului. Concomitent, în grupul de semeni, se
instalează un nou tip dc relaţii: cele de egalitate.
Egocentrismul, în fonna descrisă de Piaget, caracterizează
aceasd fază a dezvoltării copilului şi blochează deseori stabilirea
veritabilelor relaţii sociale şi constituirea gnipelor durabile. Incapabil
încă de a disting punctul său de vedere de cel al altuia, de a înţelege
bine regulile, copilu încă nu poate coopera pe deplin. La această
vîrstă fiecare se joacă şi vorbeşte pentru sine şi activităţile sociale
sînt doar nişte monologurJ colective, nişte activităţi solitare
întrerupte. Uneori au loc scurte interacţiuni, care devin din ce în ce
mai frecvente de la 4-5 ani.
Totuşi, normele cer de la subiectul pe cale de socializare să-şs
trateze camarazii drept parteneri care au propriile lor interese şi
dorinţe. In consecinţă, el va trebui să fie din ce în ce mai capabil să se
ralieze1 camarazilor săi şi să renunţe la reacţiile personale, cînd ele nu
concordă cu realitatea grupului.
Osterrieth (1989) expune opinia acceptată de specialişti prin
care compară intrarea în şcoala primară cu o separare afectivă. E
drept că învăţarea socială acceptată cu greu în grădiniţă devine
obligatorie în şcoala primară, unde abaterile de la regulă nu vor fi
tolerate. în clasă, elevul adoptă în mod progresiv obişnuinţele sociale
impuse de învăţător: respectarea ordinii, disciplinei, orarului. în
pofida egocentrismului său, copilul trebuie să accepte de asemenea
egalitatea în faţa legii, confruntarea cu exigenţele exterioare,
competiţia şi comparaţia cu ceilalţi
> Iu a , gîndirea progresează şi ajută copilul în efortul său de I I I o l a
icuulilc sociale ale clasei şi grupului de semeni. La 7-8 ani • l i a i . a
gîndirii logice dotează copilul cu capacitatea de a reţine o n l i
diversele sale aspecte, de a stabili o relaţie de cauză şi Declinul
egocentrismului care-i permite să se situeze pe punctul piIne a l
altuia, să sesizeze intenţiile sale, va modifica profund luni i chiliilor
sociale. Autonomia morală şi cooperarea se afirmă i ■ > i • 1 1 ajunge
 să respecte regulile (de joc sau de lucru în grup), să e ci
importamentul său de "trişor" caracteristic copilului mic.
.........................1 1 I I elev capabil sase integreze în gmpul-clasă şi un
camarad
■ d i a împărtăşi jocul cu semenii săi.
I iniilia
1
i p i u itatca copilului de a-şi asuma rolul de elev depinde mult de
i familial". Familia, prin caracteristicile psihologice şi sociale, H i
î n v o i i /a sau, din contra, bloca adaptarea copilului la instituţia
'lll t
i \ ii<> i i ea psihologică a familiei
i iwilul în imaginea parentală. La naşterea sa copilul este
iul doi înţclor conştiente şi inconştiente ale părinţilor săi.
însă, 1 1 . mic/iilor părinţilor pe parcursul gravidităţii
referitor la copilul i H esta din urmă, la naştere, dispare şi
apare copilul real.
a 1 1 iretarea psihanalitică forţa imaginaţiei unor părinţi poate i
i i n uI nou-născutului. Fiind un loc de manifestare a
dorinţelor l l i i ulm părinţilor, copilul se va vedea condamnat
să realizeze i I I lorinţele lor, să completeze lipsurile lor, să
repare eşecurile u i dc naştere, destinul copilului poate fi deja
trasat: unii copii • i o I I i a să valorifice imaginea de sine a
părinţilor decepţionaţi > i | a o l 'csional şi social, fiind obligaţi
să îmbrăţişeze profesia
........ar fi dorit să o aibă; alţi copii vor trebui să şteargă,
prin
. . l a i a deosebită, sentimentul dc inferioritate patern sau
să ni matern, urmînd studiile la care mama a eşuat.
Forţa
i 11 nentale riscă să lichideze dorinţele reale ale copilului,
iar
i........l o l o i parentale refulate, a temerilor şi speranţelor
acestora
poate apăsa prea greu asupra devenirii lui. Rezultatele
şcolare scăzute, apariţia dificultăţilor de învăţare ar putea
genera o puternică anxietate la părinţi, fiind percepute ca
repetare dureroasă a eşecurilor întîmpinate de ci în cursul
propriei şcolarităţi, ca reflectare a slăbiciunilor şi
lipsurilor lor prezente, ca prăbuşire a ambiţiilor lor.
Duritatea cerinţelor parentale va diminua relaţia
educativă, va agrava eşecul şcolar al copilului. în unele
cazuri, mecanismele de apărare puse în joc vor risca, prin
rigiditatea şi permanenţa lor, să instaureze o situaţie
conllictuală sau chiar patogenă, prejudiciabilă pentru
şcolaritatea copilului şi dezvoltarea lui psihologică.
B. Climatul afectiv familial. Pentru a se dezvolta armonios,
copilul are nevoie de un climat familial afectuos, dc securitate şi
stabilitate, create de un cuplu familial unit. Părinţii, legali printr-
o relaţie conjugală satisfăcătoare, pot utiliza autoritatea lor în
educarea respectului faţă dc reguli. Copiii crescuţi într-o
asemenea atmosferă urmează, de regulă, o şcolaritate fără
probleme.
în mod general, învăţarea şcolară devine semnificativă pentru
copil în măsura în care el este asigurat de aprobarea şi interesul
purtat de părinţi vizavi de lucrul său. Studiul lui Chiland (1988) arată
că, indiferent de nivelul profesional al părinţilor, rezultatele obţinute
la şcoală sînt mai bune cînd tatăl şi mama sînt satisfăcuţi dc propria
lor muncă, întreţin relaţii familiale calde şi deschise spic lumea
exterioară, se interesează de timpul liber al copiilor şi de munca lor,
care devine obiect dc discuţii, ocazie dc schimb de păreri şi sui sa de
plăceri împărtăşite. Copiii educaţi de taţi respectuoşi Faţă de
autonomia copilului, încrezători în calitatea rezultatelor şcolare,
generoşi, gata să încurajeze şi de mame mai directive, dornice sa şi
vadă copilul ameliorîndu-şi performanţele, manifestă o nun mare
necesitate de a reuşi. Din contra, elevii cutaţi prea directivi şi mame
mai pasive, care, cxprimînd doar mici cerinţe şi încurajări faţă dc
copil, manifestă o necesitate scăzută de a reuşi.
Anumite atitudini parentale sînt recunoscute drept
prejudiciabile pentru adaptarea şcolară:
* atitudinea de abandon (cauzează sentimentul de inferioritate,
de anxietate caic distrare o parte importantă din energia psihică pe
care copilul ar trebui, în mod normal, să o investească în învăţarea
şcolară);
• anxietatea paternă şi maternă (diminuează securitatea
copilului, ti inhibă);
• supraprotecţia parentală, mai des cea maternă (condamnă
copilul la o imaturitate afectivă care face adaptarea sa dificilă);
• cuplul parental prea "matern" (suscită la copil reacţii care
pot lua amploarea unei fobii şcolare);
• îndepărtarea parentală (generează tulburări ale atenţiei,
apariţia instabilităţii, închiderii în sine sau refugiul în imaginar).
Or, mediul familial, prin acţiunea pe care o exercită asupra
dezvoltării psihoafective a copilului, asupra motivaţiei învăţării are o
influenţă determinantă în devenirea sa şcolară. Acest mediu este
elementul decisiv care influenţează şcolaritatea. Conform unor autori
reuşita sau eşecul şcolar al copiilor dotaţi cu un CI. cuprins între 99-
95, retardul şcolar al celor cu un CI. între 94-85, ar fi dependente, în
cea mai marc măsură, dc mediul familial.
C. Stabilitatea grupului familial. După numeroşi autori (Caglar,
1996), apariţia tulburărilor comportamentale este mai puternic
corelată cu existenţa neînţelegerilor dintre părinţi decît cu divorţul
acestora, mai ales, cînd discordia familială implică şi copilul. Alte
studii arată că copiii părinţilor divorţaţi prezintă deseori dificultăţi
caracterialc sau afective diferite, în funcţie dc nivelul dc dezvoltare
atins în momentul divorţului. Aceste dificultăţi au tendinţa să dispară
peste doi ani după divorţ. Totuşi, după anumiţi autori (Aro şi
Palosaari, 1992), dificultăţile caracterialc şi afective, întotdeauna mai
accentuate la băieţi, ar putea să reapară.
Tulburările cauzate dc perturbările din mediul familial
(insecuritatea afectivă, frica dc abandon, tristeţea, sentimentul
culpabilităţii, anxietatea, mînia) şi comportamentele pe care le poate
suscita (instabilitate, impulsivitate, pasivitate, fuga de realitate,
atitudinea de dependenţă) au repercusiuni negative asupra activităţii
şcolare a copilului. Conform unor studii, aceste comportamente ar
putea sta la originea dificultăţilor de aritmetică, manifestate de copii
peste 2 ani după divorţul părinţilor, cît şi a CI. mai scăzut decît cel al
copiilor din familiile biparcntale. Din motivul unei responsabilităţi
crescute, disponibilitatea afectivă a mamei din familia monoparentală
scade, antrenînd o substimulare cognitivă care aduce prejudicii
copilului, în special celui de vîrsta preşcolară (Amato,1993).
D. Sănătatea mintală a familiei. Psihiatrii au constatat că o
mare parte din tulburările şcolare sînt rezultatele reacţiilor
copilului la atitudinile nevrotice parentale. La copiii unor părinţi
psihotici se observă o tendinţă (10% din cazuri) de a reacţiona
printr-o hipermaturitate sau supernormalitate, manifestate printr-
o hiperinvestiţie şcolară şi intelectuală.
2.2. Statutul socioeconomic şi sociocultural al familiei
Cercetările efectuate în diferite ţări denotă influenţa
decisivă a factorilor sociali asupra reuşitei şcolare. Deja la
sfirşitul clasei întîi rezultatele şcolare ale elevului poartă
amprenta caracteristicilor culturale familiale. Durata, calitatea
studiilor copilului depind, în marc parte, de originea sa socială.
A. Mediulsocioprofesionalşi CI. Influenţa mediului social
asupra dezvoltării intelectuale este foarte marc. Kagan,
comcntînd rezultatele unei anchete longitudinale, pornind de la
mica copilărie, inclusiv vîrstă adultă, conchide că pînă la vîrstă
dc 2 ani, nivelul de studii al părinţilor şi gradul lordc inteligenţă
sînt indici prognostici ai dezvoltării intelectuale a copilului de 10
ori mai siguri decît propriile rezultate ale copilului la test (după
H. Caglar, 1996).
în Franţa, de exemplu, ancheta asupra nivelului intelectual
al copiilor dc vîrstă şcolară arată:
• Existenţa unei corelaţii dintre CI. mediu al elevilor şi
ierarhia statutului profesional al taţilor. Elevii care obţin cel mai
scăzut CI. sînt ieşiţi din pături socioprofesionalc inferioare:
agricultori, muncitori, pe cînd C.l. mai ridicat este obţinut de
copiii ai căror taţi au profesii intelectuale. Diferenţa dintre CI.
mediu la extreme atinge 27 de puncte.
• Influenţa apartenenţei Ia mediul urban sau rural.
Scorurile mai mici sînt atestate la copii din mediul rural.
• Existenţa unei corelaţii negative între nivelul mediu de
inteligenţă şi mărimea familiei. Nivelul intelectual mediu al
elevilor scade o dată cu creşterea familiei. în general, elevii
proveniţi din familiile numeroase (mai mult dc 3 copii) prezintă
un procent mai mare de repetenţie (17% în ciclul primar faţă de
8% la elevii proveniţi din familiile cu 1-2 copii).
Rezultatele unui studiu longitudinal asupra a 66 de copii
dintr-un cartier din Paris confirmă şi completează datele
anchetei precedente:
• în momentul intrării în şcoala primară, distribuţia CI. se
face deja în favoarea elevilor ieşiţi din medii socioculturale
favorabile;
• evoluţia CI. este diferită, în funcţie de nivelul
socioeconomic al familiei: CI. al elevilor care vin din pături
sociale defavorizate scade de-a lungul şcolarităţii (chiar şi copiii
care la 6 ani au fost dotaţi cu un bun CI. nu pot menţine nivelul
lor intelectual şi regresează); din contra, CI. al copiilor din
păturile favorizate arc tendinţa de a creşte;
• familia influenţează major - pozitiv sau negativ - elevii
al căror CI. se situează în zona medie (90-1 10). Interdependenţa
variabilelor mediului familial - statut socioprofesional,
componenţa familiei, aglomerarea locuinţei, calitatea şi
continuitatea îngrijirii date copilului - va juca un rol decisiv
pentru aceşti elevi.
B. Mediul sociocultural, statutul socioeconomic şi reuşita
şcolară. Cercetările privind influenţa mediului cultural şi a
condiţiilor economice asupra eşecului şcolar demonstrează:
• gradul scăzut al cotei de şcolaritate normală la elevii din
mediile mijlocii şi, mai ales, din cele defavorizate;
• descreşterea cotei dc şcolaritate normală pe măsura coborîrii
pe scara categoriilor socioprofesionalc, copiii cadrelor superioare
care au putut termina şcoala primară în termenii fixaţi dc şcoală fiind
dc 2 ori mai numeroşi decît copiii salariaţilor agricoli sau
muncitorilor;
• frecvenţa mai marc a "trecerii peste clasă" la elevii din
mediile favorizate: copiii cadrelor superioare sînt de trei ori mai
numeroşi decît copiii salariaţilor agricoli şi muncitorilor, care au
putut termina ciclul elementar cu un an în avans (Caglar, 1996).
în alte cercetări vizînd repetenta în clasele pregătitoare din
Franţa, în 1979-1980, se constată că aceasta este cu mult mai
frecventă printre copiii veniţi din medii defavorizate: cadre
superioare-2,2%; funcţionari - 9,3%; muncitori - 16,%; salariaţi
agricoli - 26,3% .
Influenţa statutului sociocultural familial se extinde şi asupra
timpului liber pentru a sc repercuta, indirect, asupra reuşitei şcolare.
Copiii săraci îşi ocupă timpul liber cu activităţi spontane, jocuri
funcţionale, care dezvoltă aptitudinile fizice şi motorii, pregătindu-i,
într-o anumită măsură, pentru viaţă, dar care nu favorizează
maturizarea intelectuală. Şi invers, copiii claselor sociale superioare
beneficiază de activităţi care stimulează aptitudinile perceptiv-
intelcctuale şi dispun de un cîmp de experienţă extinsă atît cu lumea
fizică, cît şi cu cea socială. Energia lor psihică este canalizată spre
activităţi constructive, care favorizează achiziţiile şcolare.
La influenţa preponderentă a mediului sociocultural familial
unanim recunoscută, se adaugă influenţa considerabilă a condiţiilor
economice asupra şcolarităţii copilului. în mediile mijlocii, dar mai
ales în cele defavorizate, domneşte aproape permanent un climat de
preocupare. Părinţii sînt prea des preocupaţi de problemele materiale,
uneori grave, şi nu sînt disponibili pentru copiii lor. Sărăcia
raporturilor afective vine să fortifice efectele sărăciei culturale
familiale. La acestea se mai adaugă şi înghesuiala, aglomerarea
locuinţei care riscă să cauzeze anumite tensiuni şi umbresc şi mai
mult atmosfera familiei. Şi, în cele din urmă, malnutriţia cantitativă
sau/şi calitativă cronică, somnul insuficient sau perturbat dc proastele
condiţii materiale sînt prejudiciabile pentru echilibrul psihic al
copilului, pentru dezvoltarea lui fizică, şi, în consecinţă, pentru
şcolaritatea sa.
3. Şcoala
în ultimele decenii, cercetările realizate în diverse ţări au
încercat să sesizeze rolul şcolii în dificultăţile, deseori de nedepăşit,
întîmpinate de şcolarul ciclului primar. Aceste cercetări au permis să
fie relevaţi anumiţi factori pedagogici, care pot sta la originea
repetenţiei şi a eşecului şcolar observat.
A. Calitatea condiţiilor pedagogice. Studiul diferenţial al
progresului şcolar în funcţie dc tipul şcolii frecventate, realizat de
Zazzo, arată o cotă foarte scăzută de repetenţie (2-3%) Ia elevii care
beneficiază de un material pedagogic abundent şi de calitate, de o
susţinere pedagogică mai eficace, cum ar fi, dc exemplu, prezenţa
studenţilor-stagiari care creează acest material şi dublează
acţiunea pedagogică a titularilor.
în această ordine de idei, instituirea "zonelor de educaţie
prioritară" a permis aplicarea unui număr de măsuri care
contribuie la o diminuare a cotei dc repetare a clasei. Aceste
măsuri sînt: flexibilitatea în aplicarea programelor; proiecte
şcolare privind acordarea ajutorului în realizarea lucrului pentru
acasă, complementar acţiunii profesorilor; recurgerea la
personalul socioeducativ pentru a facilita raporturile şcoală -
familie; organizarea activităţilor cxtraşcolare. Implementarea
acestor măsuri se înscrie în constatarea unei considerabile
diminuări a cotei repetenţiei.
B. Programele şi metodele. Cercetările psihopedagogice
franceze, începînd cu lucrările lui Piagct asupra stadiillor dc
dezvoltare cognitivă a copilului, pun în evidenţă decalajul
existent între conţinutul programelor şi capacităţile intelectuale
ale majorităţii elevilor.
Astfel, cercetările arată necesitatea pentru elev de a accede
la stadiul gîndirii formale pentru a fi capabil să asimileze
noţiunile de subiect, obiect, atribut. S-a stabilit, de asemenea, că
este nevoie de un CI. de 110 pentru a arma ritmul învăţării
lecturii impuse de şcoală. Or, e lesne de înţeles ce se întîmplă în
acest caz cu copiii dotaţi cu un CI. de 90-95 - limita inferioară a
zonei dc normalitate.
Studii mai recente relevă existenţa relaţiei dintre învăţare şi
ritmul dezvoltării copilului (înălţime, greutate, coordonare
senzoriomotoarc, sistem de comunicare nonverbală, limbaj etc), la
care se adaugă influenţa socioculturală a familiei. în acelaşi timp
însă, şcoala fixează o vîrsta "normală" în raport cu toţi elevii.
Numeroşi autori au semnalat şi decalajul existent între practica
şcolară actuală şi metodele indicate dc psihologia copilului şi
cercetările psihopedagogice, care remarcă necesitatea dc a le baza în
şcoala primară, pe observaţie şi experimentare realizate dc elev. Mai
ales metodele de învăţare a lecturii au fost obiectele unor critici
aprigi. Revard (1982) a realizat un studiu asupra procentajului de
eşec la lectură în 3 clase pregătitoare (6-7 ani), controlînd o seric de
variabile: tip dc populaţie, nivel sociocultural, competenţa
învăţătorului. După Revard, anume competenţa învăţătorului este
variabila cea mai importantă care explică procentajul eşecului şcolar.
C. învăţătorul şi relaţia educativă. în abordarea psihanalitică
(curent care a avut o influenţă destul dc marc în interpretările
psihologiei şcolare franceze) relaţia educativă care se instaurează
între elev şi profesor se înscrie într-un dublu registru: conştient, cel al
comunicării interpcrsonale, şi inconştient, cel al afectelor şi
fantasmelor. Prin natura sa relaţia pedagogică este o relaţie
transferenţială. în relaţia elev -învăţător, copilul retrăieşte inconştient
experienţele copilăriei sale, legate de imaginile parentale, dar şi dc
conflictele mai recente. El va deplasa asupra persoanei învăţătorului
emoţiile, sentimentele simţite vizavi de imaginile parentale, va
proiecta o parte din idealul său. Copilul care
Serviciul psihologic şcolar
38
percepe învăţătorul ca un substitut al autorităţilor familiale îl va aborda cu
atitudinile şi comportamentele stabilite deja cu părinţii. Repetarea
conflictelor interne ale elevului în relaţia pedagogică detennină natura
transferului care poate fi pozitivă sau negativă. însă, oricare ar fi natura
sa, elevul va suscita întotdeauna fenomene de contra-transfer la pedagog.
Aceste reacţii afective inconştiente ale învăţătorului ca răspuns la
transferul elevului se vor repercuta, la rîndul lor, asupra relaţiei
pedagogice pentru a o consolida sau a o slăbi. Are loc un proces circular
inconştient care influenţează dezvoltarea personalităţii copilului. Dar
acesta nu este singurul pol influent în această relaţie duală: învăţătorul
învaţă pe alţii ceea ce este el. Anume gradul de maturitate afectivă a
învăţătorului va determina calitatea relaţiei pe care o stabileşte el cu
elevul. Or, profesorul este confruntat cu 2 copii: elevul-copil, care îi este
încredinţat, şi copilul refulat în el însuşi. Deseori, instruirea profesorului,
fără ca el să fie conştient, poartă amprentele transferului asupra elevului a
propriei sale copilării. Şi copilul care posedă puterea de a pătrunde adultul
în partea "arheologică" a persoanei sale, va "deranja" învăţătorul imatur
din punct de vedere afectiv, care nu va putea reacţiona decît în mod
defensiv. Relaţia educativă riscă atunci să se deruleze într-un mod
conflictual, întotdeauna defavorizantă pentru copil. Multe blocaje,
inhibiţii şcolare se situează la acest nivel.
Motivaţiile inconştiente ale alegerii profesiei pot, uneori, să
constituie o altă sursă de dificultăţi relaţionale. Dc exemplu, învăţătorul
care, prin alegerea profesiei sale, caută să evite confruntarea cu lumea
adulţilor poate recurge în mod excesiv la manifestări de autoritate pentru
a-şi masca sentimentul bazat de insecuritate sau, din contra, să adopte o
atitudine de supraprotecţie care-1 va confirma în poziţia sa de adult.
Morcau, bazîndu-se pe un şir dc lucrări, analizează ceea ce poate "să
fie jucat", la nivel imaginar, de profesor în cadrul relaţiei pedagogice.
Actul pedagogic pcnnitc învăţătorului să trăiască o imagine parentală
"bună", distribuind griji şi atenţie "elevilor-copii". Pornind de la această
poziţie imaginară de "bun părinte", învăţătorul nu poate concepe sarcina
sa pedagogică decît prin consacrarea totală a sa. El îşi rezervă dreptul de a
cere o supunere totală a elevilor autorităţii sale. Dacă cineva dintre elevi
refuză această supunere, el riscă să devină obiectul unei
AŞpr^TyTOREIiClale^^
iricsivităţi inconştiente din partea pedagogului. La nivelul cîmpului
educativ, aceasta se manifestă ca o rigiditate a atitudinilor pedagogice
liatliţionale. "înainte de a merge la copil, trebuie să cobori în sine", i
ecomandă psihanaliştii. Capacitatea profesorului de a guverna relaţiile
imaginare care se raportă la personajele semnificative ale propriei sale
copilării (părinţi, educatori), de a controla contra-atitudinilc sale faţă de
elev depinde mult dc formarea sa, formare care, după părerea
psihanaliştilor, trebuie să includă în mod necesar şi inconştientul.
CAPITOLUL IV ORIENTAREA
ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ
1. Noţiuni generale
Una din inovaţiile pedagogice moderne care atrag tot mai mult
atenţia practicienilor este orientarea şcolară şi profesională (O.Ş.P.).
Această orientare a devenit necesară în urma diversificării sporite a
funcţiilor sociale şi a diviziunii muncii; ca este eficace sub raportul
valorificării maxime a capacităţilor individuale, găsindu-şi aplicare atît
în folosul societăţii, cît şi al individului.
Orientarea şcolară şi profesională este un sistem de acţiuni şi
măsuri în care un individ sau un grup dc indivizi este ajutat să-şi aleagă
instituţia de învăţămînt, respectiv profesia, în concordanţă cu înclinaţiile
şi aptitudinile proprii şi cu cerinţele sociale. Or, realizarea unei
concordanţe maxime între structura şi profilul personalităţii, pe de o
parte, şi cerinţele sociale, pc de altă parte, constituie obiectul orientării
şcolare şi profesionale.
O. Oprea (1992) defineşte termenul de orientare şcolară şi
profesională ca "ansamblu al acţiunilor pedagogice prin care se
determină posibilităţile elevilor pentru o grupă sau alta de discipline
şcolare (umaniste, reale, tehnice etc.) în vederea opţiunii pentru un
învăţămînt de grad mai înalt". < )rientarca profesională este definită ca
"acţiune sistematică de formare a premiselor psihologice care determină
opţiunea tinărultii pentru un profil profesional. corespunzător
aptitudinilor şi capacităţilor sale".
E. Planchard (1992) menţionează, la rîndul său, că orientarea
şcolară nu se deosebeşte dc orientarea profesională decît în sensul că nu
este direct legată de alegerea profesiei, ci comportă un anumit număr de
procedee metodice pentru a-l ajuta pe fiecare individ să se dezvolte cît
mai bine prin anumite studii. Este, deci, anterioară orientării profesionale
propriu-zisc şi îi este subordonată.
( ) i icntarea şcolară şi profesională se bazează pe cunoaşterea i
i parităţilor individului (aptitudini, înclinaţii, interese, aspiraţii, atitudini,
u n i h \ aţii, trăsături de voinţă şi caracter), pe specificul profesiunii. Acest
l i p i , după cum menţionează E. Planchard (1992), presupune:
• cunoaşterea situaţiei economice a comunităţii naţionale şi mici
naţionale;
• cunoaşterea profesiunilor, a meseriilor şi a cerinţelor cerute de
acestea;
• incidentele pe care le prezintă profesia în dezavantajul persoanei:
surmenaj, instabilitate, accidente etc.
Printre caracteristicile actuale ale orientării, autorii vizaţi în
problemă evidenţiază următoarele: lărgirea conţinutului noţiunii de
orientare şcolară şi profesională; afirmarea caracterului educativ al
orientării; orientarea drept activitate continuă; tendinţa de a transforma
orientarea în autoorientare; constituirea unor sisteme naţionale de
orientare.
2. Aspecte psihologice ale O.Ş.P.
Orientarea şcolară şi profesională, problemă deosebit dc complexă,
poate fi abordată din diverse unghiuri dc vedere: economic, sociologic,
pedagogic, psihologic, acesta din urmă constituind obiectul prezentei
lucrări. In acest context, deşi orientarea poate fi influenţată dc diverşi
factori, la ora actuală cele mai multe tangenţe cu orientarea şcolară o arc
psihologia dezvoltării şi psihologia diferenţială.
2.1. Psihologia dezvoltării şi orientarea
în primul rînd, am putea evidenţia influenţa programelor de
învăţămînt asupra orientării şcolare, în măsura în care acestea respectă
sau nu cronologia medie dc dezvoltare intelectuală a elevilor.
Dezvoltarea intelectuală a fost descrisă dc mai mulţi psihologi. De
exemplu, Piagct o divizează în "stadii" - perioade ale dezvoltării
caracterizate prin nivelul şi felul operaţiilor intelectuale de care este
capabil copilul şi, în special, prin structura acestor operaţii care stabileşte
între ele un echilibru provizoriu şi parţial. Au fost descrise mai multe
stadii care jalonează dezvoltarea într-o ordine constantă. însă vîrsta de
acces la un stadiu dat poate varia dc la un copil la altul.
 42 4 . 1 __________________________ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar

Serviciul psihologic smlar

Unul dintre stadiile descrise de Piaget prezintă un mare interes Deseori, în opinia celor care utilizează testele în şcoală, acestea se
pentru orientarea şcolară, deoarece el constituie o achiziţie de o importanţă prezintă ca probe comparabile cu tehnicile pedagogice tradiţionale de
majoră, situîndu-se la etapa în care se elaborează sau chiar se iau anumite evaluare. Există însă două diferenţe importante între teste şi probele
decizii de orientare. E vorba de stadiul operaţiilor formale, pe care unii şcolare, diferenţe care au consecinţe asupra modalităţii de utilizare a lor
copii îl pot atinge la vîrstă de 11 ani, iar alţii cu mult mai tîrziu. Acest în orientare.
stadiu se caracterizează anume prin faptul că operaţiile intelectuale care Una dintre aceste diferenţe vizează etalonarea materialului utilizat
pînă atunci puteau fi aplicate doar asupra acţiunilor reale sau în teste, condiţiile de aplicare a lor, metodele de apreciere a răspunsuri lor
reprezentărilor imediate ale acestor acţiuni, acum sc pot aplica asupra înţelegerea întrebărilor unui test poate constitui obiectul unei explicaţii
propoziţiilor, ipotezelor, enunţurilor verbale. La acest stadiu gîndirea preliminare, care are drept scop eliminarea eventualelor ambiguităţ i de
copilului se poate deplasa de la posibil la real, şi nu numai invers, cum era formulare şi adaptarea întrebărilor la nivelul copiilor pentru care este
pînă acum. Or, importanţa capacităţii este evidentă: copilul începe să
achiziţioneze instrumente de gîndire universale care vor putea fi aplicate nu
numai asupra unui material concret, ci şi asupra oricărui material sau chiar
în absenţa lui. în această perioadă programele şi manualele propun exerciţii
care solicită gîndirea formală.
Specialiştii consideră că la vîrstă cînd utilizarea gîndirii fonnale este astfel
prezentată, există suficiente motive de a crede că acei copii care încă nu au
ajuns la acest stadiu al dezvoltării, mai tîrziu vor accede la acest nivel
operaţional. Astfel, probabil, se explică faptul că mai mulţi copii medii sau
mediocri devin din ce In CC mai slabi pe măsură ce programele avansează.
Luînd în consideraţie ulcea lui Piaget, conform căreia cronologia stadiilor
depinde mai ales dc mediul social care poate accelera, întîrzia sau chiar stopa
apai iţia unui stadiu, unii autori (Reuchlin, 1978) consideră că handicapul
şcolai al unor copii care se traduce şi în orientarea lor şcolară, creşte drept
rezultat al caracterului anticipativ al exerciţiilor educative ()i, incidenţele
alegerii programelor de învăţămînt asupra orientării şcolare pol fi foarte
diferite, în funcţie de faptul dacă progresia lucrărik>i prevăzute de programe
respectă sau nu cronologia medic dc dezvoltau- intelectuală a copiilor.
O altă consecinţă importantă pentru orientarea şcolară o are perioada
în care toţi copiii urmează acelaşi mvaţamint (trunchiul comun). în multe ţări
ale lumii această perioada are tendinţa de a creşte. Unul din motivele acestei
tendinţe este dorinţa dc a nu sancţiona, printr-o orientare şcolară prematură,
copii de origine socială modestă, a căror dezvoltare poate fi mai lentă.
Totodată este clar că începutul studiilor de specializare nu poate fi mult timp
animat. Prin urmare, apare necesitatea stabilirii unui timp optim luînd în
calcul o totalitate de factori. Unul dintre aceştia ar putea fi indicat de
psihologie. Mai mulţi psihologi au menţionat existenţa probabilă a unui
proces de diferenţiere a aptitudinilor. La primul nivel al dezvoltării
intelectuale acest proces vizează toate aspectele inteligenţei, imprimînd
diferenţelor interindividuale un caracter general. Ulterior, anumite aspecte ale
inteligenţei se dezvoltă mai mult la unii indivizi, altele - la alţii. Rezultă 0
diferenţiere interindividuală care nu mai are un caracter general, unii indivizi
fiind mai apţi decît alţii în anumite tipuri de operaţii sau în tratarea anumitor
conţinuturi. Bineînţeles, orice orientare trebuie să ţină cont, atît cît e posibil,
de aceste superiorităţi sau inferiorităţi la scara individuală. Ea n-ar trebui să
intervină decît după momentul cînd diferenţierea aptitudinilor este
perceptibilă (Reuchlin, 1978).
Cele expuse mai sus demonstrează în ce sens şi în ce limite psihologia
vizează problemele de orientare şcolară la nivel de dezvoltare, însă orientarea
poate fi tratată şi la nivel de categorii individuale.

2.2. Psihologia diferenţială şi orientarea

Orientarea prezentată la nivelul categoriilor individuale relevă
diferenţele care pot fi atestate între aceste categorii şi, prin urinare, între
indivizi. A şti cum să interpretezi diferenţele constatate la o anumită vîrstă, a
cunoaşte gradul lor de stabilitate, valoarea lor predictivă, originea lor - iată
doar cîteva dintre sarcinile dificile la care se cer răspunsuri în cadrul
orientării. Dar aceste întrebări pot fi puse doar pornind de la descrieri
obiective ale diferenţelor în cauză, utilizabile în orientarea şcolară şi
profesională. Instrumentele cele mai importante de descriere pe care
orientarea le-a preluat de la psihologia diferenţială sînt testele.
Serviciul psihologic şcolar
44
destinat testul. Explicaţiile privind sarcina care trebuie realizată, timpul
rezervat pentru a o îndeplini sînt aceleaşi pentru toţi copiii. Deseori copilul
este chemat să aleagă un răspuns pe care îl crede adevărat din cele care i se
propun. In acest caz, acolo unde există condiţiile respective, prelucrarea
testului poate fi realizată la calculator, care constată dc cîte ori copilul a
găsit răspunsul corect. De exemplu, în multe state această corecţie
automatizată permite profesorilor să obţină date foarte detaliate: frecvenţa
diferitelor tipuri de erori; procentajul reuşitei la fiecare întrebare în clasă;
nota globală a fiecărui elev; distribuţia acestor note etc.
Etalonarea testelor, analiza lor cantitativă prezintă un anumit interes
în materie dc orientare. Testele oferă serii de rezultate comparabile. Deseori
rezultatele sînt dispuse în tablouri numerice (etaloane) care reflectă modul
de distrubuire a răspunsurilor, diferite grade de reuşită în grupe de sute sau
mii dc copii de un anumit nivel şcolar. Asemenea tablouri constituie o bază
de referinţă cu mult mai exactă decît rezultatele unei clase anumite în care
este integrat un copil. Un profesor poate fi informat asupra nivelului clasei
sale în raport cu ansamblul populaţiei.
Conform unor studii franceze (Rcuchlin, 1978), consilierii în
orientarea şcolară şi profesională, utilizînd aceleaşi teste în mai multe şcoli,
au putut constata că deseori deciziile dc orientare prezentate de profesori se
refereau la criterii de apreciere diferite dc la o şcoală la alta.
Prin urmare, etalonarea (normalizarea), prima deosebire a testelor de
procedeele şcolare tradiţionale de evaluare, permite cunoaşterea mai bună a
semnificaţiei unei observaţii individuale în contextul unui număr marc de
observaţii camparabile.
A doua deosebire a testelor de procedeele tradiţionale pe evaluare
este capacitatea lor dc a furniza informaţii multilaterale privind fiecare
copil, lărgind astfel baza obiectivă de informare şi de evaluare.
Cele menţionate mai sus se referă în special la testele dc cunoştinţe,
care se aplică pc larg în multe ţări ale lumii şi, deocamdată, foarte puţin în
Moldova. O versiune a testelor de cunoştinţe care pot furniza rezultate
comparabile sînt probele utilizate actualmente la noi în cadrul examenelor
de bacalaureat.
O altă categorie de teste, cu mult mai numeroase şi care nu fac apel la
cunoştinţe, sînt teslele de inteligenţă. Ele invită copilul să raţioneze asupra
unor date care îi sînt furnizate. Materialul testelor de inteligenţă este foarte
variat prin forma şi raţionamentele solicitate.
ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar
Totuşi, în interiorul acestui grup, pot fi evidenţiate subgrupuri mai
omogene. Cele mai distincte sînt probele verbale, care fac apel la limbaj, şi
cele nonverbale, care fac apel, de exemplu, la raţionamente cu scrii de
figuri. In cadrul probelor verbale pot fi evidenţiate subgrupe mai restrînse
care formează categorii relativ mai omogene şi sînt deseori numite probe
de aptitudini.
Am putea califica în acelaşi context şi chestionarele de interese probe
de importanţă majoră în orientare. în aceste chestionare copiii sînt întrebaţi
care activităţi le plac mai mult, care mai puţin. Analizînd corelaţiile dintre
răspunsuri, s-a constatat o mare stabilitate în felul în care aceste răspunsuri
se organizează. De exemplu, în cercetările franceze realizate asupra
băieţilor din ciclul mediu (Rcuchlin, 1978), răspunsurile s-au grupat într-un
mod foarte coerent în următoarele categorii de interese: ştiinţifice, literare,
tehnice, sociale etc. Aceste categorii, la rîndul lor, s-au organizat în
categorii mai mari care opun, de exemplu, interesul pentru persoane
interesului pentru lucruri, interesele intelectuale cu interesele sportive etc.
Este foarte important, în materie de orientare, ca observaţiile şcolare
să fie însoţite de observaţii care vizează mai mult copilul decît elevul. Dc
exemplu, un copil poate obţine la un test de inteligenţă un rezultat net
superior celui obţinut la şcoală, la probele dc cunoştinţe. în acest caz,
trebuie să presupunem că activitatea şcolară a copilului întîmpină anumite
obstacole, cum ar fi condiţiile familiale defavorabile, lipsa interesului faţă
de studii etc. Uneori aceste probleme pot rămîne necunoscute pentru
învăţător. Un copil dotat care obţine numai rezultate medii sau mediocre,
de regulă, nu atrage atenţia asupra sa în clasă. Or, anume acesta poate fi
dintr-un mediu familial defavorizat.
Informaţiile analitice asupra fomici inteligenţei şi a aptitudinilor pot fi
de asemenea foarte utile. De exemplu, un copil a cărui inteligenţă
nonverbală este net superioară inteligenţei verbale ar putea fi handicapat în
ceea ce priveşte mînuirea limbii de un mediu defavorizat. în acest caz
dificultăţile şcolare necesită alte măsuri dc recuperare şi altă orientare.
Cunoaşterea intereselor extraşcolare ale unui copil oferă date foarte
importante pentru orientarea lui. Ea poate sta la baza unei informări a
copilului şi familiei sale asupra perspectivelor lui şcolare şi profesionale. I
'a poate constitui obiectul unei convorbiri mai detaliate privind motivaţia
acestor interese.
Serviciul psihologic şcolar
46
Prin urmare, testele permit includerea observaţiilor şcolare şi
familiale într-im context mai larg, interpretarea corectă şi comple= tarea
lor.
însă aplicarea testelor are şi anumite limite. Observaţiile critice
referitor la teste au vizat, în primul rînd, etalonarca lor strictă, mai ales în
ceea ce priveşte testele de cunoştinţe. Deseori s-a contestat corectitudinea
alegerii întrebărilor incluse în test. S-a afirmat că forma răspunsurilor la
alegere duce la verificarea doar a posedării unui element dc cunoştinţe şi nu
permite aprecierea calităţilor care organizează şi aplică aceste cunoştinţe.
Bineînţeles, criticilc sînt, în mare măsură, fondate, de aceea specialiştii sînt
preocupaţi dc înlăturarea acestor lacune. Se formulează întrebări pentru
care alegerea răspunsului exact nu depinde doar de un simplu efort dc
memorie, dar rezultă dintr-o seric dc comparaţii şi deducţii. Deseori testele
cu răspunsuri la alegere sînt completate cu probe în care forma răspunsului
este mai liberă. Acestea sînt necesare atunci cînd se cerc aprecierea calităţii
expresiei în limba maternă sau într-o limbă străină.
O altă obiecţie referitor la testele utilizate în orientare, în special la
cele dc inteligenţă şi aptitudini, este valoarea lor prognostică. Această
valoare este deseori infinnată prin prezentarea unor cazuri particulare în care
rezultatele testării la o anumită dată nu au fost confirmate ulterior. O astfel
dc abordare a problemei nu este convingătoare. întrebarea trebuie pusă la
nivel dc grupuri destul de largi, şi nu dc cazuri individuale. Au fost
efectuate numeroase studii de verificare a valorii prognostice a testelor şi s-
a constatat că acestea au furnizat rezultate diferite, dar, în general,
acceptabile. De fapt, un pronostic fondat pe testele de inteligenţă generală
este mai valid decît unul bazat pe testele de aptitudini, iar un pronostic
fondat concomitent pe procedeele şcolare tradiţionale de evaluare şi pe
teste dă rezultate bune etc.
Contestarea testelor se referă şi la originea diferenţelor individuale.
Chiar de la începuturile sale, psihologia diferenţială încerca să explice
motivul diferenţelor aptitudinale, în fond, prin eritajul genetic al fiecănii
individ. Dc aceea, testele erau menite să „măsoare" anume acest critaj
genetic. Ulterior, o scrie dc afirmaţii cu un caracter absolut contrar şi, prin
urmare, dc asemenea unilateral, negau orice substrat genetic al diferenţelor
constatate între indivizi sau grupuri dc indivizi. Un exemplu pare a fi foarte
elocvent în acest sens. Se ştie că sînt două categorii de gemeni: monozigoţi,
care se dezvoltă într-o placentă şi au un patrimoniu ereditar identic, fiind
"acelaşi individ în două exemplare" şi dizigoţi, care se dezvoltă relativ
independent unul de altul în stadiile embrionare. Diferenţele dintre
monozigoţi sînt atribuite în întregime factorilor de mediu, pe cînd cele
dintre bizigoţi sînt atribuite atît diferenţelor de constituţie genetică, cît şi
diferenţelor de mediu. Or, diferenţele observate între dizigoţi sînt cu mult
mai semnificative decît cele observate între monozigoţi. Deci, este
imposibil să ne imaginăm un sistem de educaţie şi de orientare în care
diferenţele constituţionale nu ar interveni, tot aşa cum este imposibil ca
orientarea să fie fondată numai pe aceste diferenţe constituţionale.
2.3. Abordarea clinică în practica de orientare
Din cele de mai sus rezultă că practica de orientare la nivel
individual nu poate fi redusă la o serie de măsuri care, realizate la un
anumit moment al dezvoltării, ar da informaţii definitive asupra copilului şi
ar permite orientarea lui. Interesul prezentat dc probele etalonatc
(nonnalizate) este indiscutabil. Dar rezultatele furnizate dc aceste probe
constituie doar nişte elemente ale unui ansamblu informaţional cu mult mai
larg, o bună parte a căruia nu poate fi sesizată cu ajutorul procedeelor
nonnalizate. Este vorba despre informaţii care pot fi obţinute dc la copil,
din familie, de la învăţători, din observaţii asupra comportamentului
47 ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar
copilului, asupra mediului său familial sau şcolar. Toate aceste elemente,
aflate într-o interacţiune complexă, au sens doar dacă sînt abordate în
perspectiva evoluţiei lor: anume viaţa copilului trebuie cunoscută, istoria
influenţelor la care a fost expus. Copilul trebuie cunoscut în multitudinea
aspectelor sale, în experienţa vieţii sale. El nu reprezintă în ochii
psihologului doar un obiect pe care trebuie să-1 descrie. Acest copil este o
persoană cu care psihologul stabileşte relaţii, o persoană care trebuie
înţeleasă şi de care trebuie să fii înţeles, o persoană care poate juca în
propria sa orientare un rol esenţial.
Nici un procedeu, oricît de explicit ar fi, nu permite înţelegerea
perfectă a integrităţii unei persoane. Psihologia relevă legile generale ale
comportamentului indivizilor. Dar efectele particulare ale acestor legi
deseori ies din sfera metodelor de descriere, explicaţie şi previziune.
Acelaşi lucru se poate spune şi privitor la determinarea exactă a
mijloacelor care urmează a fi aplicate pentm a transfonna un individ,
pentru a-i facilita dezvoltarea şi integrarea socială în anumite
circumstanţe. Foarte multe depind în acest sens de arta psihologului.
Atitudinea care permite psihologului să perceapă interlocutorul său
ca pe o personalitate unică şi de a stabili cu el relaţii interpersonale este
calificată ca atitudine "clinică". Aceasta presupune utilizarea explicită a
analogiilor prin intermediul cărora clinicianul apropie într-un anumit fel
cazul de care se ocupă acum de alte cazuri deja cunoscute de el.
Clinicianul poate utiliza tipologii cunoscute, care îi permit să califice
individul respectiv în anumite categorii ale unui anumit sistem de
clasificare. El poate utiliza scheme pentru a reprezenta motivaţiile,
tendinţele depistate la interlocutor. Fiecare dintre aceste analogii, tipologii
şi scheme îi oferă posibilitatea de a integra datele privind interlocutorul,
impresiile care rezultă din contactul cu cl. Din ansamblul acestor modele
se degajă o imagine a persoanei care trebuie înţeleasă. Anume astfel poate
fi reprezentat demersul numit intuiţie elinică. Bineînţeles, astfel de
demersuri conţin şi riscul erorii. Analogiile pot fi înşelătoare, iar
tipologiile pot fi aplicate cu greu la problemele dc orientare. Nu poate fi
exclusă nici influenţa accentuată a personalităţii psihologului care trebuie
să poată dirija, controla această influenţă. însă riscurile menţionate sînt
inerente oricărei practici individuale. Viitorii specialişti în orientare
trebuie să fie atenţionaţi şi antrenaţi să evite, în măsura posibilităţilor,
acest risc.
Atitudinea clinică este adoptată în timpul contactelor psihologului cu
copilul. Ea nu se concretizează în nişte tehnici particulare, ci mai curînd
orientează felul în care aceste tehnici sînt aplicate şi în care sînt
interpretate rezultatele lor. însă cel mai clar se manifestă atitudinea clinică
în timpul convorbirilor cu copilul.
Există diverse modalităţi de a concepe convorbirile cu copilul, după
cum există diverse tipuri de atitudine clinică. Una dintre aceste modalităţi
este convorbirea directivă. Aceasta constă într-un schimb de informaţii
care se derulează sub dirijarea psihologului. Acesta îi pune copilului
întrebări, într-o anumită măsură structurate sau, cel puţin, centrate pe
anumite aspecte, cum sînt: sănătatea şi aptitudinile fizice, rezultatele
şcolare, inteligenţa generală, aptitudinile speciale, dispoziţiile, interesele,
circumstanţele particulare personale sau familiale. După informaţiile
oferite dc copil, psihologul, la rîndul lui, furnizează copilului, familiei sau
învăţătorilor informaţii privind perspectiva copilului. Această formă de
convorbire se caracterizează prin rolul activ al psihologului, prin
pasivitatea copilului şi prin faptul că schimbul de informaţii se siUiează în
întregime pe plan cognitiv, fără a implica afectivitatea copilului.
La cealaltă extremă a acestei forme de convorbire se situează
convorbirea nondirectivă, recomandată de C.Rogers în teoria sa
Serviciul psihologic şcolar 47 ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar
46

psihoterapeutică. Psihologul nu interoghează subiectul, nu face aprecieri, • Transferul accentului de pe selecţia bazată pe aptitudini la
nu-i propune explicaţii sau soluţii. El se limitează să-1 facă pe subiect să orientarea bazată pe aptitudini;
simtă că este acceptat ca persoană responsabilă, adoptînd în raport cu acesta • Orientarea tinerilor spre grupuri dc meserii sau profesii înrudite;
o atitudine atentă. Convorbirea devine un mijloc de a-1 face pe copil să • Formarea unor cadre şi instituţii specializate pentru orientarea
înţeleagă problema pe care el trebuie să o rezolve de sine stătător. şcolară şi profesională.
O atitudine totalmente nondirectivă este de asemenea puţin frecventă înţelegerea rolului şi eficienţei orientării şcolare şi profesionale
în practică. Ar fi o greşeală să se confunde convorbirea psihoterapeutică cu necesită studierea atît a elementelor ei componente (principii, conţinut,
cea de orientare. Bineînţeles, copilul aşteaptă de la psiholog informaţii etape, metode ), cît şi a tipurilor de O.Ş.P. existente în diferite ţări.
asupra sa şi asupra activităţii sale viitoare, informaţii pe care el încă nu le Prezentăm mai jos un tabel privind diferite sisteme de O.Ş.P. şi
poate descoperi cu propriile puteri. formarea cadrelor cc deservesc aceste sisteme în diverse ţări (Badea,
în convorbirea de orientare psihologul trebuie să evite orice extreme,
1991).
menţinînd o atitudine neutră, care asigură respectul şi autonomia copilului,
orientîndu-1 spre decizie. Un exemplu elocvent în acest sens este analiza Tara Sistemul de O.Ş.P. Formarea cadrelor
metodologică a procesului de consiliere, propusă de Nepveu (Reuchlin, Anglia O.Ş.P. se realizează sub formă de Personalul specializat
1978), ale cărui faze succesive corespund diferitelor forme de convorbire. consultaţii pentru elevi, profesori, are studii superioare şi
în faza expresiei consilierul se străduieşte să cîştige încrederea părinţi. specializare în O.Ş.P.
copilului, să-1 facă să se exteriorizeze, fapt care este deseori destul de Belgia Orientarea şcolară se realizează în Personalul specializat
şcoală, iar orientarea profesională în are licenţă în O.Ş.P.
dificil. Atitudinea este absolut nondirectivă şi permisivă. Nici o întrebare
afara şcolii, prin servicii
indiscretă. Copilul nu trebuie să se simtă obligat să vorbească, dar trebuie ^specializate.
să simtă interesul manifestat faţă de el ca persoană şi faţă de ceea ce spune. Bulgaria O.Ş.P. se realizează în şcoală în Un rol important
în faza explorării convorbirea devine un element de analiză. Centrul procesul de învăţămînt. revine dirigintelui,
interesului este de asemenea copilul. Consilierul ghidează convorbirea într- jpedagogilor.
o manieră foarte flexibilă, respectînd spontaneitatea gîndirii interlocutorului Canada O.Ş.P. se realizează în centrele de Personalul specializat
său, în măsura în care acesta se referă la temele care par esenţiale pentru consiliere pentru elevi, părinţi şi are licenţă şi
înţelegerea subiectului şi a motivaţiei sale. Procedînd în acest mod, profesori; se îmbină cu activitatea specializare în O.Ş.P.
consilierul rămîne neutru, evitînd orice judecată, presiune sau sugestie, dar de O.Ş.P. integrată în procesul de
făcîndu-1 pe subiect să simtă interesul său pentru înţelegerea problemelor învăţămînt (de exemplu, cursuri
profesionale opţionale).
lui. Consilierul reia ceea ce zice subiectul pentru a rezuma, clarifica şi a
Elveţia Orientarea şcolară se realizează în Personalul specializat:
suscita eforturi de conştientizare.
şcoală şi este obligatorie, orientarea director, profesori,
Faza soluţionării şi deciziei este ultima fază a ciclului care poate să se profesională se realizează prin psiholog şcolar cu
repete dc mai multe ori cu acelaşi copil. Este vorba de a oferi copilului şi intermediul serviciilor specializate şi stagiu în O.Ş.P.
familiei sale o informaţie asupra posibilităţilor personale ale subiectului este facultativă.
(diagnostic) şi o informaţie asupra căilor oferite (prognoză de reuşită şi Franţa Activitatea de bază a O.Ş.P. se Personalul specializat
integrare). Diagnosticul este propus ca o ipoteză care este deseori obiectul realizează în şcoală sub formă de are diplomă de consilier
unui dialog. Se exclude, bineînţeles, orice fel de judecată morală, dc asistenţă. Echipa de specialişti şi este angajat prin
aprobare sau dezaprobare. Se insistă asupra caracterului relativ de asigură examinarea, informarea şi concurs.
interpretare a rezultatelor examenului psihologic. în ceea ce priveşte orientarea, adaptarea şcolară.
informaţia referitoare la contextul şcolar şi profesional, social şi economic, Germania Există centre de informare şi Personalul este
este necesar a-i asigura copilului un rol activ în recepţionarca acestor orientare pentru elevi, adulţi şi constituit din cadre
handicapaţi. în şcoală, O.Ş.P. este didactice cu specializări
informaţii, în discutarea lor, rolul consilierului rămînînd esenţial în
disciplină de învăţămînt. în O.Ş.P.
ghidarea cercetării informaţiei de către copil.
Italia Orientarea şcolară are ca scop prevenirea Personal specializat în O.Ş.P.
eşecului şcolar, iar orientarea profesională a
evoluat dc la selecţie spre asistenţă socială
3. Serviciile de orientare şcolară şi profesională (inclusiv, tratament terapeutic). Se manifestă
tendinţa de îmbinare a orientării şcolare (în
3.1. Structura serviciilor de orientare şcolară şi profesională şcoală) cu orientarea profesională (în afara
şcolii).
Organizarea pe larg a serviciilor dc O.Ş.P. se datorează avantajelor
Japonia O.Ş.P. este integrată în procesul de învăţămînt Consilierul are specializare în
observate, mai ales, a celor sociale. Structura acestor servicii şi modificările şi are ca scop informarea profesională şi O.Ş.P.
ce au avut loc în ea au fost determinate de evoluţia concepţiei despic O.Ş.P. orientarea în funcţie de aptitudini.
(Rcuchelin, 1978). în ultimele decenii ale secolului al XX-lca pe plan Polonia Ca structuri mai importante se disting: Personalul specializat are studii
mondial s-au manifestat noi tendinţe privind orientarea şcolară şi cabinetele de consiliere profesională raionale superioare.
subordonate inspectoratului şcolar, laboratoa-
profesională. Ar putea fi menţionate în această ordine dc idei:
rele de psihologie a muncii din întreprinderi.
• Trecerea de la selecţia profesională la orientarea profesională şi, de în şcoli rolul principal îl au diriginţii, care
la aceasta, la orientarea şcolară şi profesională; organizează informarea profesională şi alte
• Conceperea O.Ş.P. ca proces educativ de durată în scopul activităţi extraşcolare.
autoorientării tinerilor; SUA Activitatea O.Ş.P. se desfăşoară sub formă de Consilieri şcolari cu licenţă în
consultaţii pentru elevi, profesori şi părinţi. O.Ş.P.
Există servicii specializate de trei tipuri:
Serviciul psihologic şcolar 47 ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar
46

pentru culegerea datelor despre elev, pentru

informarea asupra pieţei muncii, pentru
consilierea elevilor.
Suedia O.Ş.P. se desfăşoară în procesul de învăţămînt. In şcoală funcţionează personal
Principiul de bază al întregii activităţii este: specializat în O.Ş.P. (profesori,
„Să ajutăm individul să se ajute pe el însuşi". consilieri şi psihologi şcolari).
Ungaria Activitatea O.Ş.P. este integrată în procesul de Rolul principal revine
învăţămînt; nu există servicii specializate în dirigintelui, care organizează
O.Ş.P. munca de îndrumare prin ora de
diriginţie.
Fosta Orientarea şcolară şi profesională era Un rol important revenea
URSS integrată în procesul de învăţămînt. dirigintelui care organiza
informarea profesională şi alte
acţiuni educative.

Din cele expuse mai sus putem desprinde următoarele concluzii:

1. în majoritatea ţărilor avansate există un sistem de O.Ş.P;
2. Putem distinge patru tipuri de sisteme de O.Ş.P.:

• O.Ş.P. se realizează în şcoală sub formă de consultaţii pentru elevi şi

părinţi (Anglia, Franţa, Canada, SUA, Suedia etc);
• O.Ş.P. se realizează în procesul de învăţămînt, prin conţinutul
programelor şi manualelor şcolare şi al altor activităţi educative (Bulgaria,
Ungaria, fosta URSS);
• O.Ş.P. se realizează în afara şcolii, prin servicii specializate
(Germania, Polonia etc);
• orientarea şcolară se realizează în şcoală, iar orientarea profesională
în afara şcolii, prin serviciile de plasare (Belgia, Elveţia etc).
3. în majoritatea sistemelor personalul specializat are studii
superioare, fie iniţial în domeniul O.Ş.P, fie prin specializare ulterioară.

3.2. Conţinutul şi principiile orientării şcolare şi

profesionale
Referindu-ne la conţinutul şi principiile O.Ş.P., să menţionăm că
orientarea şcolară se constituie din procedee educaţionale, al căror scop
este de a contribui la dezvoltarea intelectuală şi la formarea personalităţii
fiecărui individ. Dat fiind că pregătirea pentru o carieră implică alegerea
studiilor, a programelor şi a şcolilor sau a altor centre de pregătire, devine
evident că orientarea profesională nu poate fi leparată de orientarea şcolară.
în ancheta realizată din iniţiativa UNESCO orientării şcolare i se da
sensul de „şcoală pe măsură". De fapt, orientarea şcolară nu vizează .
leterminarea imediată a profesiunii viitoare. Este o orientare pe termen lung
şi exclusiv în materie şcolară. în această ordine de idei, psihologul, u i
colaborare cu profesorii, părinţii şi medicul, are sarcina să găsească 11111
egim şcolar care ar corespunde cel mai bine elevilor şi să-i sfătuiască
privitor la alegerea viitoarelor studii. Orientarea şcolară este deci o verigă
pregătitoare pentru orientarea profesională propriu-zisă. O imagine mai
concretă despre munca cerută de această sarcină poate fi făcută 11111 ntindu-
ne experienţa Franţei în organizarea „claselor de orientare", i . u apoi - în
crearea „ciclului de observare". Este vorba de clase puţin numeroase, tară
un program rigid, în care misiunea principală a
Serviciul psihologic şcolar____________________________________________________________54 Analiza sociometrică a
profesorilor este de a descoperi (prin intermediul activităţilor şcolare, al unei clase "normale". Deşi
exerciţiilor speciale, al jocurilor etc.) aptitudinile, gusturile, modul de studiul relaţiilor interpersonalc
manifestare a inteligenţei elevilor, pentru a determina cît se poate de exact constituie un element
felul dc studii care li s-ar potrivi în viitor: literare, ştiinţifice, tehnice. indispensabil al înţelegerii
dinamicii unei "clase-
Aşadar, conform experienţei franceze, orientarea şcolară este
problemă", acesta poate, de
justificată la terminarea şcolii primare (în Franţa învăţămîntul primar este
asemenea, furniza informaţii
de 6 ani), adică între 12-13 ani, eficacitatea sa practică depinzînd dc
utile şi vizavi de o clasă
tipurile şcolare dc formaţie postprimară.
"normală". Experienţa arată că
Ulterior, în multe ţări a existat o puternică tendinţă de a diferenţia
cunoaşterea nivelului de
regimurile şcolare la nivelul învăţămîntului secundar. Această tendinţă nu
coeziune al clasei şi
presupune o ierarhizare verticală a studiilor, ci o diferenţiere orizontală,
consolidarea, în caz de
cerută dc individualizarea pedagogică.
necesitate, a coeziunii micilor
în materie de exemplificare, mai ales pentru facilitarea orientării
grupe permit ameliorarea
şcolare, s-ar putea face referinţă la „carnetul de trăsături individuale", care
randamentului şcolar al
ar trebui să însoţească fiecare copil în timpul şcolarităţii şi să fie destul de
elevilor: energia psihică
detaliat, pentru a pennitc o orientare justă. Practicarea testelor prognostice,
eliberată de dispariţia
convorbirile cu elevii şi părinţii, chestionarele alcătuite special pentru a fi
tensiunilor poate fi investită în
completate de profesori constituie doar unele din mijloacele menite să
învăţarea propriu-zisă.
cunoască mai bine personalitatea elevilor şi genul de muncă intelectuală
Măsurarea nivelului
care le-ar corespunde.
pedagogic al clasei. Cu
ajutorul examenelor colective,
psihologul poate evalua nivelul
global de instruire al elevilor
pentru un ansamblu de materii
predate (nivel pedagogic
mediu), poate analiza
CAPITOLUL V
achiziţiile şi lacunele într-o
disciplină concretă (ortografie,
PSIHOLOGUL ŞCOLAR calcul). Pornind de la profilul
clasei stabilit, interpretat şi
comentat de psiholog,
1. Cîmpul de intervenţie al psihologului şcolar 1.1.Clasa
pedagogul, la rîndul său, poate
La nivelul clasei intervenţiile psihologului şcolar vizează, în
să individualizeze instruirea,
majoritatea cazurilor, solicitările specifice emise de pedagogi, diriginte, prin a constitui grupe de muncă
direcţie. bazate pe părţile forte şi slabe
Ele sc pot materializa în examene psihologice şi pedagogice care, la ale fiecărui elev.
rîndul lor, ar putea include:
Analiza psihologică a unei „clase-prohleme ". Constatarea de către 1.2. Elevul
pedagog a unui slab randament şcolar asociat cu un comportament
Intervenţiile psihologului la
"specific" al elevilor (pasivitate, anxietate, agitaţie) poate să-1 oblige să
nivel de elev vizează mai multe
recurgă la serviciile psihologului şcolar. întrebările care apar în aşa caz sînt
aspecte: 1. Prevenirea
următoarele: care este originea comportamentului observat; dacă el este
tulburărilor de inadaptare şi
specific elevilor din clasă sau este legat dc funcţionarea gmpului; în ce caz
de insucces şcolar Existenţa
se poate vorbi despre influenţa pedagogului în instalarea unui asemenea
fazelor critice inerente
comportament? în astfel de situaţii, examinarea cunoştinţelor şcolare, a dezvoltării psihologice a îmbogăţi datele deja obţinute.
nivelului intelectual sub aspectul său verbal şi nonvcrbal poate fi însoţită copilului şi derulării şcolare
de un examen aprofundat al personalităţii, al mecanismelor dc apărare, implică intervenţia sistematică
puse în joc în faţa dificultăţilor şi a eşecului, a atitudinilor adoptate vizavi a psihologului în anumite
de activitatea şcolară. Infonnaţia privind mediul socioeconomic şi perioade dc vîrsta a populaţiei
sociocultural, compoziţia familiei şi starea sănătăţii copiilor pot completa şcolare. Analiza cursului şcolar
rezultatul examenelor psihologice, fapt ce va contribui la o mai bună arată că două etape cer de la
înţelegere a clasei-problemă. în sfîrşit, o sociogramă ar releva eventuala elev un efort de adaptare
existenţă a liderilor şi a influenţei lor, a conflictelor dintre subgrupe etc. extrem de important: intrarea
care pot canaliza energia elevilor în detrimentul învăţării. Intervenţiile în şcoala primară şi trecerea de
psihologului, în majoritatea cazurilor, duc la o ameliorare sau chiar la la şcoala primară la cea
dispariţia factorilor de deteriorare a climatului clasei. secundară.
De-a lungul primului an
al şcolii primare, elevul este
confruntat cu o dublă exigenţă:
una de ordin pedagogic, alta de
natură psihologică. Lui i se
cere: pe de o parte, să
asimileze disciplinele de bază,
iar, pe de altă parte, să
demonstreze capacitatea de a
se separa de mediul familial
pentru a se insera în grupul
semenilor şi aptitudinea de a
lucra autonom, respectînd
regulile şi disciplina clasei.
Pentru a evita apariţia
dificultăţilor şcolare şi a
comportamentelor nedorite,
psihologul şi-ar putea
concentra intervenţiile sale la
nivelul activităţilor de
profilaxie. Este vorba de o
muncă de prevenire,
considerată ca extrem de
eficace. Or, studiile lui Zazzo
(1966) atribuie, în mare
măsură, scăderea cotei
eşecurilor şcolare (de la 50%
la 20%), observată în 14 şcoli
primare pariziene, activităţii
de prevenire aduse de echipele
de psihologi şcolari.
La nivel individual
intervenţiile psihologului
trebuie orientate în mod
special asupra examenelor
psihologice ale subiecţilor din
"grupul de risc". Aceste
examene pot viza gradul
scăzut al nivelului intelectual,
deficitul instrumental,
imaturitatea afectivă, mediul
familial puţin stimulativ sau
patogen.
Primul bilanţ psihologic
poate fi completat de o
examinare mai profundă a
anumitor aspecte ale
personalităţii sau a funcţionării
cognitive, de o convorbire
individuală sau familială, în
funcţie de caz, care ar
în acelaşi context pot fi
realizate şi verificări periodice,
care permit să se măsoare
eficienţa măsurilor pedagogice
aplicate, să se evalueze
evoluţia psihologică şi să se
opereze, dacă e nevoie,
ajustările necesare.
2. Examinarea elevului
în dificultate sau în
situaţie de eşec şcolar
în această rubrică pot fi
incluse diverse categorii
de elevi:
A. Retardaţii şcolari.
Noţiunea de „retard" decurge
din stabilirea
unor norme şcolare în consecinţa unei deficienţe de relevă incapacitatea unor elevi •Opoziţia impulsivă şi
corespundere cu vîrsta fiecărei sănătate (anemie, astenie, de a se adapta la acest nou imediată sau, din contra,
clase (de exemplu, insomnie) sau expresia unei cîmp social sau inaptitudinea gîndită care se poate manifesta
6,5-7 ani - clasa întîi). Există stări tensionate pe care o lor de a-şi realiza sarcinile într-o multitudine de forme:
însă un procentaj de elevi trăieşte copilul (dificultate la şcolare cerute din cauza unor pasivitate, nesupunere,
normali care integrarea în grupul-clasă, trăsături de personalitate, deşi
indisciplină, mînie, dezordine;
nu corespund exigenţelor schimbarea clasei), sau o arc un nivel intelectual nonnal.
•Agresivitatea, care
şcolare. în asemenea cazuri, manifestare a unei suferinţe Solicitările de examinare cele
poate fi orientată împotriva
psihologului îi (boala sau decesul unui părinte, mai frecvente vizează:
profesorului şi manifestată sub
revine misiunea dc a căuta mai disocierea familială, naşterea tulburările structurale şi
forma unei opoziţii sistematice
întîi de toate cauzele acestui mai puţin dorită a unui copil). cazurile grave de inadaptare. în
sarcinilor şcolare propuse şi
„retard Aceste circumstanţe primul caz, structura psihică se
regulamentului impus. Dar ea
simplu" care, de obicei, sînt: traumatizante reduc energia caracterizează printr-o lipsă de
poate să se manifeste şi
absenteismul, schimbarea necesară pentru investiţia armonie, printr-un echilibru
împotriva colegilor şi să se
localităţii, şcolară. Deseori, diminuarea precar, structura rămînînd,
exprime sub formă de glume,
metodele pedagogice inadaptatc rezultatelor şcolare este însoţită totuşi, din punct de vedere
la personalitatea sau la modul de diverse modificări ale calitativ, normală. tachinări, îmbrîncituri, prin
de conduitei. Copilul începe să Dczarmoniile menţionate se deteriorarea bunurilor lor sau
funcţionare cognitivă a manifeste un comportament cu pot referi la: prin atacuri corporale. Uneori,
elevului, o relaţie educativă de totul inadaptat: crize subite şi • Imaturitatea afectivă anume i echizitele şcolare
calitate proastă. inexplicabile de plîns, refuz de relevată printr-o scrie de devin ţinta acestor atacuri:
Ulterior, psihologul va propune a merge la şcoală, de a mînca, comportamente: dependenţă caiete boţite, cărţi rupte,
măsurile psihopedagogice manifestări de agresivitate, excesivă de învăţător şi mobilier distrus;
susceptibile coşmaruri, închistarea în sine. utilizarea unor comportamente • Sentimentul de
să reducă acest retard pentru a Problema pusă în faţa menite să capteze atenţia lui; inferioritate poate fi real sau
permite copilului, în cele mai psihologului este de a deosebi frică faţă de învăţător şi imaginar, dar întotdeauna
bune o reacţie la o situaţie sau la manifestarea unei atitudini de coexistînd cu un ansamblu
cazuri, să urmeze o şcolaritate stări traumatizante de opoziţie sau de supunere totală; complex şi variabil de
normală. tulburările structurale organice. refuz sau dificultate de a stabili agresivitate, dc culpabilitate,
B. Copiii "puţin dotaţi". Aceste reacţii pot fi considerate relaţii cu semenii, resimţiţi ca de supunere forţată şi de
Este vorba, mai ales, de un eşec drept mecanisme de degajare, rivali şi tendinţa de închistare devalorizare a
global care mărturisesc despre criza în sine; propriei persoane;
la elevii cu capacităţi pe care o trăieşte actualmente • Hiperemotivitatea • Sentimentul de
intelectuale subnormale, care copilul şi de eforturile caracterizată prin discordanţa insecuritate şi anxietate, de
au urmat primii ani desfăşurate pentru a o stăpîni. reacţiilor -bucurie, satisfacţie, care unii elevi încearcă să se
de şcolaritate cu greu. în plăcere, tristeţe, mînie, elibereze, adoptînd
Aceste stări reacţionale sînt
colaborare cu profesorul, descurajare - vizavi de comportamente agresive, care
tranzitorii. Depistarea lor
psihologul stabileşte evenimentele declanşatoare nu lac decît să alimenteze
precoce de către psihologul
pentru aceşti elevi "puţin minime. Deseori, mecanismele sentimentul lor de
şcolar şi aplicarea măsurilor
dotaţi" un volum de material de disimulare puse în funcţie culpabilitate;
adecvate favorizează depăşirea
pentru a fi dc subiect sau de acţiunea • Cazuri grave de
crizei. In cazurile uşoare,
învăţat, ţinînd cont dc educativă a mediului inadaptare, cînd elementele
declanşate, dc obicei, de
capacităţile lor şi dc ritmul dc mobilizează prea mult atenţia normale sînt absente în
evenimentele legate de viaţa
structura psihică, ce apare ca
achiziţie a lor, de şcolară, o seric dc convorbiri şi energia acestuia în
tensionată şi rău echilibrată.
atitudinea lor faţă de eşec sau cu psihologul şcolar constituie detrimentul randamentului
de succes. Verificările un ajutor real pentru copil. activităţii şcolare; Simptomele (agresivitate,
sistematice permit Concomitent, învăţătorul, • Inhibiţia întîlnită mai inhibiţie, angoasă,
să se unnărească evoluţia lor avertizat de către psiholog de frecvent la emotivi şi timizi impulsivitate etc.) marchează
intelectuală şi afectivă, starea elevului, va orienta poate, în unele circumstanţe alterările precoce ale
achiziţiile lor şcolare propriile sale atitudini emoţionale puternice personalităţii. Tulburările de
şi să se controleze eficacitatea educative pentru a ajuta copilul (numeroase în viaţa de elev), să contact şi de adaptare la
măsurilor psihopedagogice să o depăşească şi să-şi suscite reacţii de nelinişte, realitate, proiecţiile
aplicate. găsească echilibrul. în funcţie mutism, lapsus de memorie, fantasmatice ne fac să
C. Diminuarea de intensitatea unor stări dificultăţi dc raţionare. Aceste suspectăm o organizare
succesului şcolar. Solicitarea nevrotică sau chiar existenţa
reacţionale, psihologul şcolar reacţii, din cauza celor pe care
unui examen unei psihoze. în aceste cazuri
poate recomanda o le pot provoca în clasă
individual este, uneori, adresată se apelează la competenţa
psihoterapie în afara şcolii. Cea (rîsetelc, batjocura colegilor,
psihologului de către învăţători psihologului (de aici vine şi
mai mică suspiciune de sancţiunile profesorilor), riscă
sau necesitatea unei bune pregătiri
tulburări structurale mai să accentueze şi mai mult
părinţii elevului, la care se psihopatologice a acestuia).
organizate necesită orientarea hiperemotivitatea şi timiditatea
observă o diminuare a Deşi rolul psihologului în
spre o consultaţie specializată. elevului, acesta văzîndu-se
rezultatelor la învăţătură. acest caz este doar unul
D. Tulburări de prins într-un cerc vicios; intermediar, acest rol este
Această diminuare poate fi personalitate. Deseori, şcoala
dublu. Mai întîi de toate, la
nivel de părinţi, graţie n rezultatele actuale şi să dea o • să identifice registrele
examenului clinic practicat şi a imagine semnificativă a reacţiilor parentale:
convorbirii cu părinţii, l evoluţiei psihologice şi şcolare dramatizare, supraprotecţie,
psihologul îi poate face pe ă a copilului. pedeapsă, supraestimarea
aceştia să conştientizeze rezultatelor şcolare;
necesitatea unei consultaţii O 1.3. Familia • să discearnă
specializate. r evenimentele semnificative ale
Rolul familiei în
Mai pot fi semnalate şi i
inadaptarea şcolară este mare. vieţii elevului şi familiei sale
cazurile unor elevi, a căror e
Mulţi copii transpun în sfera şi să estimeze influenţa pe care
reuşită şcolară nu se poate n
şcolară problemele tare îşi au au putut să o aibă ele asupra
realiza decît în detrimentul unor t
a originea anume în familie. dezvoltării psihologice a
aspecte ale personalităţii. Puţin copilului şi asupra situaţiei
jenanţi pentru profesori şi r Deseori copilul poate utiliza
e sale şcolare.
părinţi, ci nu sînt în general eşecurile sale şcolare pentru a
observaţi decît după apariţia a perpetua o situaţie conflictuală Un rol deosebit în cadrul
unor simptome (dificultăţi de s familială care îi asigură intervenţiei psihologului
adormire, coşmaruri nocturne, e revine comunicării
anumite beneficii secundare.
conduite fobice sau f rezultatelor. Convorbirea
Categoriile de copii care
a consacrată comunicării
obsesionalc), care semnalează utilizează cîmpul şcolar ca loc
c rezultatelor constituie o
organizarea nevrotică a de expresie a problemelor
e prelungire a examenului
personalităţii. Apariţia acestor personale sau a conflictelor
î psihologic solicitat de părinţi.
simptome la o vîrsta familiale este într-adevăr foarte
n De fapt, este vorba nu de o
neobişnuită, rigiditatea şi larg. Cele mai frecvente par a
b comunicare, ci de o
permanenţa lor trebuie să incite fi situaţiile cînd copilul este
a „descoperire" de către părinţi a
psihologul şcolar să orienteze
z prizonierul atitudinilor sensului rezultatelor şcolare
aceşti subiecţi la o consultaţie
a parentale de supraprotecţie. ale copilului lor. Funcţia
psihiatrică.
: Pentru a păstra dragostea principală a psihologului
E. Deficienţele
intelectuale. Psihologul şcolar
• examenelor psihologice părinţilor şi securitatea de care constă în a le facilita părinţilor
individuale aprofundate, arc nevoie, pentru a păstra conştientizarea manierei lor de
examinează elevii semnalaţi de
aplicînd probe de inteligenţă supraprotecţia de care se a vedea copilul, dificultăţile lui
profesori ca inapţi să urmeze un
verbale şi nonverbale, probe bucură, copilul poate alege şcolare sau comportamentale.
învăţămînt normal din cauza
psihomotoare, teste de calea neînvăţării şcolare. în Pentru unii părinţi, o
posibilităţilor lor intelectuale
cunoştinţe şcolare, probe de cele mai dese cazuri aceştia convorbire bine dirijată poate
estimate ca insuficiente. Ca personalitate etc.;
urmare a unei investigaţii sînt: copiii unor părinţi care constitui momentul dc
• convorbirilor reacţionează negativ sau schimbare a atitudinii faţă de
aprofundate psihologul poate individuale cu elevul în scopul copil şi chiar faţă dc şcoală, cît
orienta elevul spre o clasă de agresiv la exigenţele şcolii,
de a afla mai bine motivaţiile şi de înţelegerea necesităţii
integrare şcolară, o reeducare cxpunînd copilul la un eşec
sale, planurile privind viitorul unui ajutor pedagogic sau
psihopedagogică sau o şcolar; copiii prea corcoliţi ai
profesional, gradul de psihologic pentru copil sau,
psihoterapie. maturitate, echilibrul unor mame rămase singure,
care îşi exprimă indiferenţa uneori, şi pentru ei, părinţii.
3. emoţional, autonomia sa;
O faţă de ruperea legăturii Deseori motivul
• convorbirilor cu părinţii consultării psihologului dc
ri în cursul cărora psihologul conjugale prin grijile excesive
e către părinţi este solicitarea
caută să sesizeze vizavi de copil.
n unui sfat care, în cele mai dese
caracteristicile mediului în toate aceste situaţii
t cazuri, sc poate referi la:
familial, eventualele lor atitudinile parentale sînt
a supravegherea lucrului pentru
repercusiuni asupra adaptării prejudiciabile dezvoltării acasă; pedepse şi recompense;
r şcolare: nivelul sociocultural al psihice a copilului, alegerea
e lecţiile particulare; educaţia
familiei, importanţa acordată simptomului de neînvăţare sexuală etc. In alte cazuri,
a
de către părinţi studiilor fiind manifestarea unor dorinţa dc a primi un sfat
ş
copilului, culturii, beneficii secundare care poate maschează solicitări cu mult
c
reprezentările lor despre conduce, din păcate, doar la mai profunde. De exemplu, o
o
şcoală, posibilităţile financiare limitarea copilului. Intervenţia solicitare de ajutor personal, o
l
de a asigura studiile etc; psihologului depinde mult de nevoie de siguranţă, de
a
r înţelegerea cauzelor acestor revalorizare personală sau de
ă • rezultatelor şcolare eşecuri sau dificultăţilor deculpabilizarc vizavi de
şi obţinute, observaţiilor asupra metodele „educative" care au
şcolare. Pentru aceasta
p eşuat. Uneori poate fi vorba dc
comportamentului şcolar psihologul trebuie să poată:
r singurul mijloc găsit de părinţi
relevat de profesor; • să „citească" cele pentru a aborda o problemă
o • rezultatelor examenelor nespuse de părinţi şi copil,
f conjugală.
psihologice ale elevului din sentimentele acestora:
e momentul intrării lui în şcoală, culpabilitate, anxietate,
si 1.4. Colaborarea cu
care vin să îmbogăţească agresivitate, indiferenţă; profesorii
o
 Colaborarea cu profesorii comunicate pedagogului în evitînd totodată ideea dotării către profesor, evoluţia
este piatra unghiulară a scopul dc a-1 ajuta să perceapă psihologului cu puterea magică motivaţiei la copil
psihologiei şcolare. Ea şi să înţeleagă elevul, să de a rezolva absolut toate demonstrează deplasarea
constituie condiţia adapteze mai eficient problemele interne ale interesului psihologilor şcolari
indispensabilă pentru integrarea obiectivele şi metodele sistemului şcolar. spre studiul personalităţii
psihologiei în cîmpul educativ educative la posibilităţile elevului.
şi a utilizării depline a elevului, să moduleze relaţia 1.5. Cercetarea Cercetările actuale
serviciilor pe care ca poate să le pedagogică. demonstrează o abordare
ofere. Această colaborare se O colaborare sănătoasă ar Psihologia şcolară nu clinică a psihologiei în cîmpul
poate face la diferite nivele: poate fi redusă la o ştiinţă educativ. Accentul este pus pe
trebui să-i permită
A. La nivelul elevului. aplicativă. Prin funcţia sa de imaginea de sine a copilului în
învăţătorului să-şi
Rezultatele examenului cercetător, psihologul şcolar raport cu eşecul şcolar, reuşita
perfecţioneze spiritul dc contribuie la avansarea
psihologic individual al oricărui şi imaginile sale parentale. Au
observaţie, să-şi mărească cunoştinţelor în domeniul
elev, indiferent de originea fost create tehnici proiective
sensibilitatea la diversele psihologiei şi psihopedagogiei.
solicitării (familie, învăţător, specifice pentru realitatea
reacţii ale elevilor. în cadrul primelor şcolară. Actualmente
administraţie) sau rezultatele la
testele colective care au reţinut B. La nivelul clasei. cercetări în psihopedagogie abordarea sistemică în cîmpul
atenţia psihologului, trebuie să Colaborarea pedagogului cu psihologii şcolari au centrat educativ a suscitat un curent
fie explicate profesorului în psihologul la acest nivel investigaţiile lor asupra de cercetări consacrate creaţiei
tenneni clari, precişi, evitînd vizează mai mult studiului funcţiilor intelectuale instrumentelor specifice
terminologia strict psihologică experimentarea unei noi solicitate de diverse discipline acestei abordări.
sau psihanalitică rezervată metode dc învăţare, şcolare şi asupra creării
participarea acestuia la o testelor. Anume primei echipe 2. Metodele de
specialiştilor. De exemplu,
cercetare pe care psihologul de psihologi şcolari francezi, în investigaţie ale
comunicarea coeficientului de
şcolar ar dori să o întreprindă. colaborare cu Laboratorul dc psihologului şcolar
inteligenţă rar poate fi utilă.
Comunicînd CI. (I.Q.) al Savanţii relevă avantajele unei psihobiologic a copilului
Psihologul şcolar este
elevului, psihologul riscă să asemenea colaborări: interes condus de Zazzo, i se datorează
mai întîi de toate în serviciul
conserve copilul în situaţia de sporit al învăţătorului pentru reetalonarea testului de
inteligenţă Binet-Simon care a şcolii şi al elevului dc rînd.
eşec, chiar de irecuperabilitate. profesia sa, menţinerea
devenit unul din principalele însă el este obligat să recurgă
Se consideră mai preferabil să flexibilităţii gîndirii graţie
instrumente ale psihologilor. la examinarea psihologică a
se vorbească în termeni de discuţiilor referitor la cercetare.
Continuarea lucrărilor acestor elevilor inadaptaţi din cauza
vîrstă mintală, cu condiţia de a După părerea specialiştilor,
pionieri în psihologic a permis deficitului intelectual, a
o raporta la vîrstă reală a pedagogul beneficiază, în
crearea sau reetalonarea altor perturbărilor afective,
copilului, de exemplu, să se asemenea cazuri, de un mod de
teste. în această epocă, în mai caracterialc sau relaţionale.
explice profesorului că elevul perfecţionare profesională
multe ţări (Elveţia, Belgia, Demersul său, în asemenea
dc 10 ani care prezintă la un superior cursurilor sau
Franţa) sînt realizate cercetări cazuri, ar putea fi cel al unui
test de inteligenţă o vîrstă prelegerilor privind psihologia
mintală de 5 ani, a avut în 10 consacrate analizei psiholog clinician. Or,
copilului. Pe de altă parte,
ani o dezvoltare intelectuală de instrumentale a materiilor de instrumentele sale dc
această colaborare oferă
5 ani. Altfel zis, acest elev face învăţămînt: lectură, calcul, psihodiagnostic aparţin atît
psihologului ocazia de a sonda
într-un an achiziţii pe care un vocabular, gramatică. cîmpului psihologiei şcolare,
realitatea şcolară. însă această
copil normal le realizează în 6 Ulterior, centrul de cît şi celui al psihologici
colaborare necesită o veritabilă
luni. Ar fi bine să se nuanţeze interese pare a se deplasa clinice.
muncă de echipă bazată pe un
semnificaţia retardului mintal în asupra problemelor pedagogice Principalele metode dc
interes comun şi constant
funcţie de vîrstă elevului: 3 ani puse dc deficienţii mintali: investigaţie ale psihologului
pentru cercetarea realizată.
de retard mintal la vîrstă de 6 elaborarea bateriei de depistare
Părerea altor autori şcolar sînt testele, convorbirile
ani lasă să se întrevadă un viitor a deficienţilor mintali;
asupra colaborării psiholog - familiale şi individuale.
mai sumbru decît un retard evidenţierea factorilor de
profesor este mai pesimistă. adaptare socială şi profesională
mintal de 3 ani la vîrstă de 12 A. Testele
Unele cercetări realizate în a adolescenţilor debili, studiul
ani. în primul caz, copilul a 1. Scările globale de
mediul şcolar au arătat mediului social şi familial al
achiziţionat într-un an ceea ce inteligenţă. Cele mai utilizate
existenţa unei rezistenţe deficienţilor mintali.
copiii normali achiziţionează în în psihologia
puternice a pedagogilor faţă de într-o perioadă mai
6 luni; în al doilea caz, copilul a schimbare. Se presupune chiar şcolară sînt adaptările şi
recentă cercetările se
făcut într-un an achiziţiile pe că în spatele solicitărilor de reviziile Scării metrice de
orientează spre studiul
care un copil nonnal le intervenţie psihologică s-ar inteligenţă Binet-
influenţei mediului
realizează în 9 luni. Este ascunde aşteptări care ar Simon şi WISC(Scara
sociocultural asupra percepţiei
interesant, de asemenea, de a Wcchsler).
demonstra neputinţa elevului de către profesor;
infonna pedagogul despre Dintre adaptările Binet-
operaţională a psihologului. asupra reuşitei şcolare şi
obstacolele întîmpinatc dc elev, Simon putem menţiona:
După părerea savanţilor, influenţei acesteia asupra
depăşite sau nu, pentru a atinge • Revizia Stanford,
posibilitatea pentru psiholog de percepţiei elevului dc către
acest nivel; despre reacţiile publicată de Terman.
a realiza o activitate eficientă părinţi şi învăţători. Lucrările
copilului faţă de reuşită sau
în şcoală se bazează pe privind influenţa factorilor de Rezultatele se exprimă în
eşec; despre trăsăturile
necesitatea de a defini foarte sex (al profesorilor şi elevilor) vîrsta mintală şi poate fi
personalităţii; despre mediul
exact statutul şi funcţiile sale, asupra reprezentării elevului de calculat un CI. de tip Stern;
familial. Toate acestea sînt
 • Noua Revizie Stanford,
elaborată de Terman şi
colaboratoarea sa Merrill care a
ameliorat revizia precedentă
cxtinzînd scara înspre nivelele
inferioare (pînă la 2 ani) şi
superioare (pînă la adultul
superior III) şi mărind
sensibilitatea scării prin
majorarea numărului dc probe;
• Noua Scară Metrică de
Inteligenţă (NEMI) de Zazzo
care cuprinde un mozaic de
itemi clasaţi după dificultatea
creseîndă conform unui ctalonaj
care situează fiecare item la
nivelul său de vîrsta (vîrsta
minimală la care majoritatea
copiilor reuşesc la item).
Rezultatul obţinut de subiect
este exprimat în vîrsta mintală
care, fiind împărţit la vîrsta
cronologică, reprezintă CI.
• Scara Wechslcr pentru
copii (WISC) este foarte utilă
pentru psihologul şcolar.
Repartiţia celor zece teste în
scară „verbală" şi scară
„nonverbală" sau de
performanţă permite calcularea
a trei CI.: general, verbal şi de
performanţă. CI. obţinut la
WISC semnalează situarea
elevului în grupul dc copii dc
aceeaşi vîrsta şi indică dacă
elevul este „inferior" sau
„superior" copilului mijlociu
din grup.
2. Testele nonverbale şi
de performanţă. Utilizarea
scărilor
globale de inteligenţă de tip
Binet pun un şir de probleme
pentru anumite
categorii de copii (elevii din
familiile defavorizate, copii cu
deficienţe

Serviciul psihologic şcolar_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________66
fizice (auditive, vizuale), copii - reprezentanţi ai diferitelor culturi) din
cauza caracterului prea verbal al acestor teste. O utilizare suplimentară a
unui test de performanţă, independent de vocabular, este foarte utilă.
Dintre cele mai cunoscute teste de performanţă putem menţiona:
• Cuburile Kohs. Metoda constă în reproducerea unor modele mozaic
desenate pe cîte un cartonaş, folosind cuburi colorate. Testul permite a
aprecia gîndirea abstractă, coordonarea videomotoare, organizarea spaţială.
• Labirinturile Porteus. E vorba de o seric dc labirinte imprimate, de
dificultate creseîndă. Copilului i se cere să parcurgă fiecare labirint cu un
creion, fără a reveni înapoi. Se obţine o vîrstă mintală şi un CI. Testul este
considerat de valoare pentru predicţia adaptabilităţii sociale.
• Scara de performanţă Arthur. în versiunea mai recentă ca cuprinde
cinci teste: Cuburile Kohs, Labirinturile Porteus, Planşa Scguin, Testul
Şablon Arthur, Completarea de Imagini Healy.
3. Testele de cunoştinţe şcolare. Aceste probe se constituie din
întrebări care reprezintă programele şcolare. Ele se pot referi la o
disciplină sau la un ansamblu de discipline şcolare. în general, ele sînt
destinate pentru un anumit nivel şcolar (şi nu vîrstă cronologică). în
mediul şcolar testele de cunoştinţe servesc, bineînţeles, pentru
verificarea cunoştinţelor şcolare. Pot fi evidenţiate un şir de teste care
permit măsurarea nivelului copilului în lectură, ortografie, calcul, limbaj
oral sau scris etc.
4. Testele de personalitate
• Chestionarele. Utilizarea lor în psihologia şcolară este destul de
frecventă la vîrstele mari şi redusă la vîrstele mici din cauza riscului
erorilor legate de lectura întrebărilor şi, evident, a răspunsurilor date.
Aceste două cauze pot genera la elev descurajare, blocaj sau opoziţie. Sînt
cunoscute totuşi chestionarele de personalitate ale lui Parter şi Cattell,
aplicabile copiilor de 8-12 ani, care măsoară 14 factori ai personalităţii.
• Metodele proiective:
- Testul Rorschach care poate fi de mare folos psihologului şcolar,
mai ales la examinarea cazurilor grave de inadaptare;
-Probele tematice. Ele se bazează pe principiul enunţat în 1937 de
Murray, autorul primului test de acest tip (T.A.T. - Test de Apercepţie
Tematică) de a prezenta subiectului planşe reprezentînd personaje şi de a-1
invita să „povestească o istorie" pentru fiecare planşă.
ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar
67
- Este bine cunoscută varianta pentru copii a lui Bellak - CAT.
Proba este destinată copiilor în vîrstă de 3-10 ani. Ea este compusă din 10
planşe reprezentînd animale cu care copiii se identifică uşor. CAT
permite evidenţierea anumitor conflicte (rivalitate fraternală, fiică sau
dorinţă dc a bate pe cineva), a mecanismelor de apărare, a tendinţelor
agresive, a angoasei. Testul relevă de asemenea anumite preocupări
privind naşterea copiilor, raporturile parentale, locul pe care-1 ocupă
copilul în familie, identificările. în baza acestor informaţii, psihologul
şcolar poate evalua mai bine cantitatea energici psihice disponibile pentru
investiţia şcolară.
- Testul Patte Noire (Pată Neagră - P.N.) a lui Corman este bazat
pe acelaşi principiu şi vizează studiul dinamismului profund al
personalităţii. El se constituie din 18 planşe care reprezintă „eroul"
-purceluşul Pată Neagră în diferite situaţii. Testul este aplicabil copiilor
înccpînd cu vîrstă de 5 ani.
- Testul de Frustralie Rosenzweig se bazează parţial pe acelaşi
principiu ca şi T.A.T., dar are şi unele diferenţe. în plan teoretic el se
bazează pe teoria frustraţici, care studiază comportamentul omului aflat
în faţa unui obstacol. în confonnitate cu direcţia agresivităţii, răspunsurile
subiectului pot fi clasificate ca extrapunitive, intrapunitive şi apuni-tive.
în conformitate cu tipul reacţiei, se disting răspunsuri dc predominanţă a
obstacolului, de apărare a Eu-lui şi de soluţionare a problemei. Varianta
pentru copii a probei este destinată celor dc 4-14 ani.
- Testele de Completare. Subiectul trebuie să completeze un lanţ de
asociaţii, o frază, o istoric al căror început îl constituie stimulul.
- Metoda de completare a istoriilor lui Thomas conţine 14 istorii
scurte ale căror sfirşit este imaginat de copil. Primele şapte se referă la
conflictele conştiente şcolare sau familiale; celelalte şapte au ca temă
visele, coşmarurile, dorinţele, proiecţiile în viitor.
-Fabulele lui Duss presupun inventarea de către copil a sfîrşiUilui
celor 10 fabule netenninate în care eroul (cu care se identifică copilul)
este plasat într-o situaţie corespunzătoare unui stadiu dc dezvoltare
afectivă. Producţia unui răspuns simbolic, apariţia unei ezitări, a unei
indispoziţii indică, după părerea autoarei, o fixare asupra complexului
care constituie obiectul fabulei.
- Testul poveştilor de Royer se adresează copiilor în vîrstă de 4-13
ani cărora li se cere să completeze, verbal, 21 de istorii ghidate
Serviciul psihologic şcolar 68
de o serie de întrebări. Temele, care reflectă în general viaţa animalelor
sînt regrupate în şase rubrici: traumatismul la naştere, frustraţiile afective,
problemele motorii, echilibrul afectivo-sexual, anturajul apropiat şi
îndepărtat al copilului, motivele predominante.
- Testul Desenul unui om de Machover este o metodă proiectivă
elaborată pe baza testului Goodenough menit să determine nivelul de
dezvoltare intelectuală la copii şi adolescenţi. Subiectului i se propune să
deseneze, cu creionul, pe o filă de hîrtie un om. în interpretarea testului
autorul reiese din postulatul că desenul este expresia Eu-lui subiectului. O
atenţie deosebită se atribuie analizei diverselor detalii ale desenului:
mărimea lui, locul unde este situat pe filă, prezentarea părţilor principale
ale corpului etc.
- Testul Desenul familiei de Corman este destinat studierii relaţiilor
intrafamilialc. Conform instrucţiunii, copilului i se propune să deseneze
nu „o familie" sau „familia sa", ci „familia aşa cum şi-o închipuie" el.
Interpretarea testului permite de a sesiza în ce mod copilul se situează în
interiorul constelaţiei familiale (sentimentul de abandon, de opoziţie),
existenţa eventualelor conflicte (rivalitate fraternală), sistemul de apărare,
modele dc identificare.
- Desenul şcolii reale şi şcolii imaginare este un test relativ recent
elaborat de Caglar. Copilul este invitat să deseneze succesiv o şcoală, pe
urmă şcoala visurilor sale pe care i-ar putea-o da o zînă. După realizarea
sarcinii copilul trebuie să inventeze o istorie, pornind de la desenul său.
Prima parte a probei vizează expresia atitudinilor, sentimentelor,
conflictelor legate de experienţa şcolară. în partea a doua copilului i se dă
posibilitatea imaginară de a modela o şcoală în conformitate cu
necesităţile sale şi cu dorinţele inconştiente. Desenul şcolii visurilor
permite evidenţierea conflictelor psihice interne ale copilului şi calitatea
activităţii sale fanteziste. Actualmente proba este în curs de etalonare
pentru copiii de 5-11 ani.
B. Convorbirea (întreţinerea) familială
Convorbirea sau întreţinerea cu familia poate furniza informaţii
preţioase pentru alegerea măsurilor de rigoare. Convorbirea familială
poate fi de investigaţie (1) şi de susţinere (2).
Convorbirea de investigaţie permite:
• a contura sensul şi importanţa inadaptării şcolare a copilului în
viaţa familiei;
• a evalua investiţia părinţilor în şcolaritatea copilului, aşteptările,
aspiraţiile lor;
• a constata felul de susţinere a copilului;
• a regăsi soluţiile deja încercate de familie pentru a rezolva
problema;
• a explora zonele de dezacord şi utilizarea acestui dezacord de către
familie;
• a descoperi rolul pe care familia îl poate atribui copilului-problemă
(rolul de vinovat, de victimă, Eu-1 ideal, Eu-1 negativ etc);
• a sublinia eforturile întreprinse de familie pentru a rezolva
problema şi mai ales pentru a pune în evidenţă aspectele pozitive ale
copilului, atît în domeniul şcolar, cît şi în cel extraşcolar.
Această listă a domeniilor de investigare a familiei, bineînţeles,
poate fi completată. Anume întrevederea familială îi permite psihologului
să simtă ordinea şi importanţa atribuită fiecărei dintre aceste rubrici.
Totuşi, ideea de bază în jurul căreia se organizează întrevederea familială
69 ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar
de investigaţie este de a verifica dacă tulburările de învăţare şcolară nu
sînt simptomul unei disfuncţiuni familiale.
Convorbirea familială de susţinere. Cînd „elevul rău" nu este
purtător al simptomului familiei şi, în consecinţă, nu este necesar dc a
modifica structura caracterială a membrilor ci, psihologul poate
întreprinde o serie de întrevederi centrate asupra problemelor pe care le
trăieşte familia confruntată cu dificultăţile şcolare ale unuia dintre
membrii săi. Scopul principal al unor asemenea convorbiri familiale este
de a ajuta familia să reajusteze atitudinile faţă de anumite aspecte precise
ale problemei şcolare: acceptarea reacţiilor emoţionale provocate de
neînvăţarea copilului, reevaluarea nivelului de aspiraţii al părinţilor,
experimentarea unor noi moduri de ajutor acordat elevului în dificultate.
C. Convorbirea individuală
1. Convorbirea cu copilul
Una din formele acestei convorbiri este convorbirea pretest.
întîlnirea cu psihologul este un moment emoţional pentru copilul în
situaţie de eşec şcolar. Astfel, psihologului îi revine misiunea de a crea un
climat de securitate favorabil aplicării testelor. Concomitent, psihologul
deja se află într-o situaţie favorabilă pentru a observa şi a acumula
informaţie care ar răspunde la următoarele întrebări: cc importanţă
atribuie copilul examenului psihologic; care sînt cerinţele sale; ce
comportamente adoptă el faţă de autoritate întruchipată în persoana
psihologului; cum evoluează atitudinile şi comportamentele sale.
O altă fonnă este convorbirea centrată pe copil. Obiectivele acestei
convorbiri sînt diverse: de acumulare a informaţiei furnizate de elev
vizavi de „istoria" personală, şcoală, familie, relaţiile intrafamiliale pentru
a le putea compara cu cele furnizate de părinţi sau livrate la nivel
inconştient în desene sau povestiri în cadrul testelor dc personalitate.
Convorbirea urmăreşte scopul de a evidenţia punctul de vedere al
copilului vizavi de problema care stă la baza examenului psihologic.
Convorbirea se organizează în jurul unor întrebări-cheie: cum percepe
copilul problema, cum o trăieşte, ce evoluţie prevede, ce mijloace
(conştiente sau inconştiente) utilizează pentru a depăşi situaţia. Acest tip
de convorbire poate fi utilizat şi pentru elevii fără probleme pentru a
sesiza cum percepe fiecare copil şcolaritatea sa şi cum o trăieşte.
Convorbirea de orientare are scopul de a evidenţia motivaţiile,
planurile privind viitorul profesional, gradul de maturitate, echilibrul
emoţional, autonomia sa.
2. Anamneză
Unii autori (Caglar, 1996) clasează în seria convorbirilor individuale
şi anamneză, deoarece, de regulă, la acest tip de convorbire se prezintă
mama. în cadrai anamnezei se obţin informaţii privind antecedentele
natale, bolile, dezvoltarea, „istoria" şcolară, situaţiile de „doliu"
(evenimente ale vieţii personale sau familiale care au stat la baza unei
schimbări importante legate de o pierdere: schimbarea clasei, spitalizarea
copilului sau a părinţilor, decesul unei persoane apropiate), nivelul
sociocultural şi socioeconomic al familiei, relaţiile intrafamiliale, reacţiile
şi aşteptările părinţilor privind şcolaritatea copilului. Depăşind o simplă
reconstituire cronologică, psihologul va căuta să sesizeze sensul şi să
evalueze ponderea evenimentului semnificativ în viaţa copilului. Iată de
ce psihologul va atrage o atenţie deosebită erorilor, impreciziilor,
contradicţiilor relevate în discursul părinţilor, deoarece anume aceste
distorsiuni sînt revelatoare.
Serviciul psihologic şcolar 68 69 ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar

11. Mă simt jenat dacă cineva mă se uită la mine pe stradă

sau într-un magazin.
12. Simt deseori pulsaţii puternice în artere.
13. Dacă cineva mi-a făcut o mare nedreptate, îi doresc o
pedeapsă pe măsură.
PARTEA A II-A 14. Cred că răul trebuie să fie răsplătit cu bine, şi eu
acţionez în acelaşi sens.
ASPECTE PRACTICE ale serviciului 15. Simt că ameţesc şi văd negru înaintea ochilor dacă mă
psihologic şcolar (Instrumentarul ridic brusc din poziţia culcată.
16. Visez pe parcursul zilei mai mult decît este bine pentru mine.
psihologului şcolar) 17. Sînt prudent cu oamenii care se poartă mai prietenos
decît mă aştept.
CAPITOLUL I TESTE DE
18. Dacă trebuie să recurg la forţa fizică pentru a-mi apăra un drept,
aşa fac.
PERSONALITATE 19. Pot înveseli o companie monotonă.
20. Mă pierd foarte repede.
21. Nu mă supăr dacă alţii critică ceva legat de persoana
1. CHESTIONARUL DE PERSONALITATE FPI
mea sau de munca mea.
Forma B (F. Fahrenberg, H. Selg, R. Hampel) Chestionarul FPI este 22. Deseori, chiar pe vreme caldă, îmi simt mîinile şi picioarele reci.
utilizat la diagnosticarea stărilor şi însuşirilor de personalitate în procesul 23. în relaţiile cu oamenii sînt neîndemînatic.
de adaptare socială şi de reglare 24. Mă simt de multe ori, fără temei, un om lipsit de noroc.
comportamentală. 25. Uneori n-am nici o dorinţă să am vreo ocupaţie.
Forma B a chestionarului conţine 114 itemi şi sc administrează în
grup sau individual (iară limită de timp) persoanelor cu nivel educaţional 26. De multe ori, fără să fi făcut vreo muncă grea, am
şi dezvoltare intelectuală medie, capabile să surprindă semnificaţia itemi senzaţia că nu pot respira, că nu-mi ajunge aer.
lor. 27. Am comis erori în viaţă.
Instrucţiuni: In paginile ce urmează veţi găsi o serie de afirmaţii 28. De multe ori am sentimentul că alţii rîd de mine.
asupra anumitor feluri de comportament, atitudini şi interese 29. îmi fac plăcere sarcinile care cer acţiune rapidă.
(Formularul 1). Puteţi răspunde la aceste afirmaţii prin „da" sau „ nu ". 30. Dacă mă gîndesc la cîte am avut de înfruntat în viaţă,
Notaţi răspunsul dvs. la fiecare din ele în foaia de răspuns, punînd nu sînt întru toml mulţumit de soarta mea.
semnul „x" în locul prevăzut pentru aceasta (Formularul 2). Nu există 31. Deseori nu am poftă de mîncare.
răspunsuri „bune" sau răspunsuri „proaste ". Răspundeţi aşa cum se 32. în copilărie îmi făcea plăcere cînd alţi copii erau
potriveşte cel mai bine felului dvs. de a fi. Nu reflectaţi timp îndelungat pedepsiţi de părinţi sau de profesori.
asupra unei afirmaţii, ci daţi răspunsul ce vă vine spontan. Bineînţeles, 33. De obicei iau repede decizii bune.
nu pot fi prevăzute toate particularităţile comportamentale ale persoanei. 34. Nu spun întotdeauna adevărul.
Poate de aceea unele afirmaţii nu vi se vor potrivi. Totuşi, în toate 35. Urmăresc cu plăcere cum cineva caută ieşire dintr-o încurcătură.
cazurile găsiţi alternativa care pare să fie cea mai apropiată de dvs. şi 36. Cred că un cal care nu trage bine trebuie să simtă biciul.
puneţi semnul „x" în locul „ da " sau „ nu ". 37. Nu regret pentru cele întîmplate în trecut.
38. Nu pot găsi un motiv care m-ar determina să bat pe cineva.
Formularul 1 3 9. Aproape în fiecare săptămînă întîlnesc pe cineva pe care nu-1
suport.
CHESTIONARUL FPI-B
40. Uneori îmi pare că nu sînt bun de nimic.
1. Am citit indicaţiile şi sînt gata să răspund sincer la fiecare întrebare. 41. Permanent mă aflu într-o încordare şi mi-e greu să mă relaxez.
2. Seara prefer să mă distrez într-o companie veselă. 42. Deseori am senzaţia de vomă şi balonare.
3. Dacă vreau să fac cunoştinţă cu cineva, îmi este greu să iniţiez o 43. Dacă cineva i-a făcut un rău prietenului meu, sînt alături de el
conversaţie potrivită. pentru a-1 ajuta să se răzbune.
4. Deseori am dureri de cap. 44. De multe ori întîrzii la o întîlnire sau la serviciu.
5. Uneori simt bătăile inimii pînă în gît. 45. Sincer vorbind, am chinuit multe animale.
6. îmi pierd repede calmul, dar mă calmez la fel de repede. 46. Dacă întîlnesc pe neaşteptate un vechi prieten, îmi vine să-1
7. Uneori rîd la o glumă indecentă. îmbrăţişez.
8. Dacă vreau să ştiu ceva, caut să mă informez mai curînd dintr-o 47. în situaţii enervante sau de teamă mi se usucă în gură şi-mi tremură
carte decît să întreb pe cineva. mîinile.
9. Prefer să nu intru într-o cameră, dacă nu sînt sigur că apariţia 48. Cîteodată sînt posomorit fără a şti cu adevărat de cc.
mea va fi neobservată. 49. Cînd merg să mă culc, adorm, de regulă, în cîte va minute.
10. Pot să mă înfurii atît de tare, încît să sparg, spre exemplu, vesela. 50. îmi face plăcere să indic asupra greşelilor altora.
51. Uneori mă laud.
Serviciul psihologic şcolar 68 69 ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar

52. Am participat activ la organizarea unui cerc sau a unui grup. 55. Sînt o fire vioaie.
53. Privesc deseori în altă parte a străzii, pentru a evita întîlnirea cu 56. Cîteodată mă îndoiesc dacă oamenii cu care vorbesc sînt interesaţi
cineva cunoscut. într-adevăr de ceea ce spun eu.
54. Din cînd în cînd „mă fac mare şi tare" (o fac pe grozavul).
Serviciul psihologic şcolar 74
75 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

40. Uneori am pete roşii pe gît sau pe faţă. 95. Chiar dacă ceva mă scoate din sărite, mă liniştesc, de
57. Cînd sînt într-adevăr furios, sînt capabil să lovesc pe cineva. cele mai multe ori, repede.
58. Dacă cineva mă tratează urît, nu mă enervează acest 96. Fiind copil, manifestam interes pentru temele interzise.
lucru şi nu mă supăr. 97. Uneori îmi face plăcere să jignesc oamenii pe care îi iubesc.
59. îmi este greu să-i contrazic pe cunoscuţii mei. 98. îmi fierbe sîngele, dacă mă păcăleşte cineva.
60. Uneori mă îngrijorează eventualitatea unui ghinion. 99. Adesea mă mustră conştiinţa (am înclinaţie spre o mare
61. Nu pot să-i sufăr pe toţi cunoscuţii mei. conştiinciozitate).
62. De multe ori am gînduri de care ar trebui să-mi fie ruşine. 100. Adesea mă pierd în gînduri le mele.
63. Nu ştiu de ce, dar uneori aş vrea să distrug, să fac ţăndări ceva. 101. Uneori sînt bucuros de paguba altora.
64. Deseori simt împăcare cînd aud că oamenilor care îmi 102. Mă necăjesc adesea prea repede din cauza altora.
sînt antipatici le merge rău. 103. Vorbesc cîteodată de lucruri în care nimic nu pricep.
65. Mîinilc şi picioarele mele sînt deseori agitate. 104. Mă simt deseori ca un „butoi cu pulbere", gata să exploadez.
66. Prefer o seară consacrată unui hobby, decît să mă aflu 105. Deseori mă simt obosit, extenuat.
într-o companie veselă. 106. îmi face atîta plăcere să comunic cu alţi oameni, încît
67. De cele mai multe ori comportamentul meu este mai folosesc orice ocazie să vorbesc deschis şi cu un străin.
bun în societate decît acasă. 107. Cu regret, adesea îi apreciez prea repede pe alţi oameni.
68. Deseori mă grăbesc să fac observaţii, aprecieri pe care 108. Dimineaţa, cînd mă scol, am o dispoziţie bună, care mă
ar fi mai bine să nu le expun. face să cînt sau să fluier.
69. Nu-mi place să fiu în centrul atenţiei. 109. Cînd trebuie să iau decizii importante, mă simt nesigur
chiar după un timp îndelungat de gîndire.
70. Am puţini cunoscuţi buni.
71. Observ adesea o mişcare involuntară a ochilor mei, o
110. în cazul unei dispute am tendinţa să vorbesc mai tare
decît de obicei.
tresărire a feţei sau a umerilor.
72. După o petrecere am adesea dorinţa să-i supăr în vreun
111. Depăşesc destul de uşor decepţiile.
112. Deseori îmi muşc buzele sau îmi rod unghiile.
fel pe alţi oameni.
113. Mă simt cel mai fericit atunci cînd sînt singur.
73. Dacă mă gîndesc la întreaga suferinţă de pe pămînt, îmi
114. Cîteodată îmi este într-adevăr dor de o emoţie.
pare rău că m-am născut.
74. Cine mă insultă şi-a făcut rost de o palmă. Formularul 2
75. Dacă sînt furios, spun lucruri necuviincioase.
76. îmi place să adresez o întrebare sau să răspund la ea în Foaie de răspuns
aşa mod ca interlocutorul meu să se piardă. Numele, prenumele________________________
77. De multe ori amîn ceva ce trebuie făcut imediat.
Data ___________________Vîrsta_____________
78. Nu este felul meu să spun glume şi anecdote.
79. Greutăţile zilnice îmi tulbură adesea liniştea. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
80. în anumite situaţii sînt cuprins foarte uşor de emoţii şi da nu da nit da nu da nu da nu da nu
simt o agitaţie coiporală. 1. 20. 39. 58. 77. 96.
2. 21. 40. 59. 78. 97.
81. Fac parte, din păcate, din categoria persoanelor care se 3. 22. 41. 60. 79. 98.
înfurie uşor. 4. 23. 42. 61. 80. 99.
5. 24. 43. 62. 81. 100.
82. îmi vine greu să vorbesc sau să explic ceva în faţa unui 6. 25. 44. 63. 82. 101.
grup mare de oameni. 7. 26. 45. 64. 83. 102.
8. 27. 46. 65. 84. 103.
9. 28. 47. 67. 85. 104.
10. 29. 48. 68. 86. 105.
84. Dispoziţia, toanele mele se schimbă frecvent. I I . 30. 49. 69. 87. 106.
12. 31. 50. 70. 88. 107.
85. Obosesc mai repede decît alţi oameni. 13. 32. 51. 71. 89. 108.
86. Dacă mă supăr sau am necazuri mari, simt un disconfort 14. 33. 52. 72. 90. 109.
15. 34. 53. 73. 91. 110.
în întreg organismul. 16. 35. 54. 74. 92. 111.
87. Sînt adesea copleşit de gînduri inutile. 17.
18.
36.
37.
55.
56.
74.
75.
93.
94.
112.
113.
88. Familia mea şi cunoscuţii mă înţeleg cu greu. 38. 57. 76. 95. 114.
89. Organismul meu are nevoie de mai mult de 8 ore de 1 19.
somn pentru a se reface cum trebuie. Testul FPI conţine 9 scale de bază la care, pentru a obţine o imagine
90. Rostesc adeseori ameninţări la care nu gîndesc deloc serios. mai completă a personalităţii celui investigat, autorii au mai adăugat trei
91. De cele mai multe ori privesc cu încredere în viitor.
scale suplimentare.
92. îmi bat joc cu plăcere de alţi oameni.
93. Deseori sînt motivul dispoziţiei proaste a altor oameni.
Descrierea scalelor
94. Aproape întotdeauna am un răspuns adecvat situaţiei.
Serviciul psihologic şcolar 74
Scala I - Nervozitate. Valoarea mare de testare indică disconfort
psihosomatic (tulburări de somn, dureri şi stări generale proaste, oboseală
cu fenomene de epuizare, nelinişte, instabilitate), stări de iritaţie afectivă
însoţite de tulburări vegetative şi musculare manifeste. Valoarea mică
arată prezenţa unor tulburări psihosomatice minore, rezonanţă afectivă
scăzută.
Scala a H-a - Agresivitate spontană. Valoarea mare de testare
indică un comportament impulsiv, sadic. în relaţiile cu oamenii subiectul
face glume de prost gust sau lipsite de sens, se bucură de necazul altora.
Este nestăpînit, agitat, manifestă nevoia de schimbare, setea de aventură,
tendinţa spre exaltare - toate acestea reprezentînd tabloul imaturităţii
emoţionale. Valoarea mică exprimă tendinţa de agresiune spontană
minimă, stăpînire de sine, comportare stabilă.
Scala a IH-a - Depresie. Valoarea mare de testare indică fluctuaţie
mare în dispoziţii, prcvalînd însă stările depresive, tensionate, pesimiste.
Subiectul este, în general, indispus, nemulţumit, epuizat, irascibil, anxios,
cu sentimentul unui pericol nedefinit, cu complexe de inferioritate adînc
înrădăcinate. Arc în permanenţă probleme, sentimentul de culpabilitate,
îşi face singur reproşuri. Valoarea mare indică o dispoziţie echilibrată, un
raport emoţional bun cu ceilalţi. Subiectul este relaxat, optimist, cu puţine
griji.
Scala a IV-a - Emotivitate. Valoarea mare de testare denotă o stare
de instabilitate emotivă, iritabilitatc, tensiune. Subiectul este nerăbdător,
neliniştit, tulburat chiar la dificultăţi minore, banale. Devine furios, apoi
agresiv, cu acţiuni de afect sau chiar acte violente. Valoarea mică indică
stări de impulsivitate redusă. Subiectul este calm, flegmatic, stăpînit
emoţional, răbdător.
Scala a V-a - Sociabilitate. Valoarea mare de testare indică un
subiect sociabil, activ, comunicativ şi prompt Ia replică, el leagă uşor
prietenii şi are un cerc marc dc cunoştinţe. Valoarea mică indică un
subiect cu dorinţa de contact redusă (care sc mulţumeşte cu propria
persoană), cu un cerc redus dc cunoştinţe. Persoana este distantă, ciudată,
puţin întreprinzătoare, taciturnă.
Scala a Vl-a — Caracter calm. Valoarea mare de testare indică un
subiect care are încredere în sine, care nu poate fi enervat uşor, nu se
abate din drumul său, este răbdător, optimist, energic. Valoarea mică
indică un subiect iritabil, decepţionat, supărăcios, susceptibil, descurajat,
pesimist.
Scala a VH-a - Dominare. Valoarea mare de testare indică acte de
agresiune fizică, verbală sau imaginară; tendinţe spre o gîndire autoritar-
conformistă; agresivitate în limita formelor convenţionale de convieţuire
în societate. Valoarea mică indică tactul, toleranţa, atitudinea ponderată a
subiectului.
Scala a VlII-a - Inhibiţie. Valoarea mare de testare indică
timiditate, inhibare în contactul cu alte persoane, incapacitate de contact,
nelinişte, tremurături, paloare sau roşcată, tulburări digestive. Valoarea
mică indică dezinvoltură, încredere în propriile puteri, disponibilitate de a
acţiona, abnegaţie.
Scala a IX-a - Fire deschisă. Valoarea mare de testare indică un
subiect cu spirit autocritic, atitudine dezinvoltă, capacitate de a recunoaşte
micile slăbiciuni şi defecte pe care le are, probabil, fiecare. Valoarea
mică indică disimularea micilor slăbiciuni şi defecte, dorinţa de a produce
75 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
o impresie bună, lipsa de sinceritate şi spirit autocritic, atitudine dc
automulţumire a subiectului.
Scala a X-a - Extraversiune - Introversiune. Valoarea mare indică
sociabilitatea, nevoia de contact, degajarea, vioiciunea, impulsivitatea
subiectului. Valoarea mică indică nesociabilitatca, calmul, rezervarea,
constanţa, stăpînirea, pasivitatea subiectului.
Scala a Xl-a - Labilitate emoţională. Valoarea mare dc testare
indică indispoziţie sau dispoziţie labilă, tristeţe, iritabilitate, violenţă,
agitaţie, meditări inutile, sentiment de culpabilitate, apatie, dificultăţi dc
contact. Valoarea mică indică o dispoziţie stabilă şi echilibrată, degajare,
calm, stăpînirc dc sine, siguranţă de sine, capacitate de concentrare.
Scala a XII-a - Masculinitate - Feminitate. Valoarea mare de
testare indică o implicare activă în anumite situaţii, optimism, caracter
întreprinzător, dispoziţie echilibrată, puţine neplăceri fizice fără tulburări
psihosomatice generale. Valoarea mică indică o atitudine de uşoară
rezervă, neîncredere în sine, descurajare uşoară, neplăceri fizice şi
tulburări psihosomatice generale: în special pulsul neregulat, ameţeli,
mîini şi picioare reci, genunchi moi în cazul unor emoţii, sensibilitate la
schimbările atmosferice.
Analiza rezultatelor
Analiza se realizează în două etape. Mai întîi se urmăresc
răspunsurile la itemi potrivit scalelor FPI 1 - FPI 12, aflîndu-se astfel
valorile brute individuale. (Fiecare răspuns al subiectului ce corespunde
cu cel al scalelor de mai jos se egalează cu un punct).
Scala FPI 1 - Nervozitate -17 itemi
Da: 4, 5, 12, 15, 22, 26, 31,41, 42, 57, 66, 72, 85, 86, 89, 105. Nu:
49.
Scala FPI 2 - Agresivitate - 13 itemi
Da: 32, 35, 45, 50, 64, 73, 77, 93, 97, 103, 112, 114. Nu: 99.
Scala FPI 3 - Depresie - 14 itemi
Da: 16, 24, 27, 28, 30, 40, 48, 56, 61, 74, 84, 87, 88, 100. Nu:-
Scala FPI 4 - Emotivitate - 11 itemi
Da: 6, 10, 58, 69, 76, 80, 82, 102, 104, 107, 110.
Nu:-
Scala FPI 5 - Sociabilitate - 15 itemi
Da: 2, 19, 46, 52, 55, 94, 106.
Nu: 3, 8, 23,53,67,71,79, 113. Scala
FPI 6 - Caracter calm - 10 itemi
Da: 14, 21, 29, 37, 38, 59, 91, 108, 111.
Nu:-
Scala FPI 7 - Dominare - 10 itemi
Da: 13, 17, 18, 36, 39, 43, 65, 75, 90, 98. Nu: -
Scala FPI 8 - Inhibiţie - 10 itemi
Da: 9, 11,20,47, 60, 70,81,83, 109. Nu:
33.
Scala FPI 9 - Fire deschisă (sinceritate) - 13 itemi
Da: 7, 25, 34, 44, 51, 54, 62, 63, 68, 78, 92, 96, 101. Nu:-
Scala FPI 10 - Extraversiune - Introversiune- 12 itemi Da: 2, 29, 46, 51,
55, 76, 93, 95, 106, 110. Nu: 20, 87.
Scala FPI 11 - Labilitate emoţională - 14 itemi
Da: 24, 25, 40, 80, 83, 84, 85, 87, 88, 102, 112, 113. Nu; 4, 59.
Serviciul psihologic şcolar 74
75 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

Scala FPI 12 - Masculinitate-Feminitale - 15 itemi Da: 84.

18, 29, 33, 50, 52, 58, 65, 91, 104. Nu: 16, 20,31,47, La etapa a Il-a, din raţiuni practice şi din cauza dependenţei unor
Serviciul psihologic şcolar_____________________________________________________________80 8 1 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

scale FPI de particularităţile de sex şi vîrsta, se recomandă ca valorile Profilul personalităţii

brute FPI individuale să fie transformate în valori standard FPI conform
Nr. Valorile standard
tabelului ce urmează.
scalei

Valoarea brută
Serviciul psihologic şcolar____________________________________________________________80 8 1 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

Tabel de transformare a valorilor brute în valori standard

Valorile standard după scale Scala FPI 7 - Dominare: cotele mari sînt asociate cu cote similare
Valoare
pe scalele FPI 2, 3,4, 11.
brută
I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Scala FPI 8 - Inhibiţie: cotele mari sînt asociate cu cote similare pe
scalele FPI 1, 3, 11 şi cote mici pe scalele FPI 5, 12.
0 1 1 . fa: 1 1 iţşti 1 1 1 1
H
*
1 1 1 3 3 1 1 3 3 1 i 2 1
2 4 3 4 4 1 2 4 5 1 3 1
■i
3 4 4 4 5 1 3 5 6 2 2 4 I
4 5 5 5 6 2 4 6 6 3 3 4 .1
s 5 5 6 7 2 i 7 7 3 4 5 2
6 6 7 6 7 3 6 8 7 4 4 6 3
7 7 8 7 8 3 7 8 8 5 5 7 4
8 7 8 7 8 4 9 9 9 5 6 7
9 8 8 8 9 5 9 9 9 6 7 8 6
10 8 9 8 9 5 9 9 9 8 8 8 8
1I 8 9 8 9 6 - - - 8 9 8 8
12 8 9 9 - 7 - - - 9 9 9 9
13 9 9 9 - 8 - - 9 _ 9 9
14 9 - 9 - 9 - - - - - 9 9
13 9 - - - - - - - - - - 9
16 9 - - - - - - - - - - -
17 9 - - - - - - - - - -
-

Rezultatele obţinute se marchează printr-un semn convenţional

(ccrculeţ, cruciuliţă etc.) în punctul corespunzător valorii standard şi
scalei respective. Unind cu linii drepte punctele marcate, vom obţine
imaginea grafică a profilului personalităţii.

12

Testarea cu chestionarul FPI preconizează următoarele configuraţii

ale profilului personalităţii.
Scala FPI 1 - Nervozitate: cotele mari sînt asociate cu cote similare
la scalele FPI 3,4, 8, 11 şi cote mici la scala FPI 12.
Scala FPI 2 - Agresivitate: cotele mari sînt asociate cu cote similare
la scalele FPI 4, 7, 9, 10, 12.
Scala FPI 3-Depresie: cotele mari sînt asociate cu cote similare la
scalele FPI 1, 4, 7, 8, 9, 11 şi cote mici la scala FPI 12.
Scala FPI 4 - Flexibilitate: cotele mari sînt asociate cu cote similare
pe scalele FPI 1, 2, 3, 7, 11.
Scala FPI 5 - Sociabilitate: cotele mari sînt asociate cu cote
similare pe scala FPI 10 şi cote mici pe scala FPI 8.
Scala FPI 6 - Calm: apare ca fiind o scală independentă, ea nu
corelează cu nici una din celelalte scale.
Serviciul psihologic şcolar______________________________________________82 83 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

Scala FPI 9 - Sinceritate: cotele mari sînt asociate cu cote similare 4. Vă este greu să acceptaţi un refuz?
pe scalele FPI 2, 3, 11. 5. Vă opriţi pentru a vă gîndi înainte de a face ceva?
Scala FPI 10 - Extraversie: cotele mari sînt asociate cu cote 6. Dacă promiteţi ceva, întotdeauna vă ţineţi dc cuvînt?
similare pe scala FPI 5. 7. Vi se schimbă adesea dispoziţia?
Scala FPI 11 - Labilitate emoţională: cotele mari sînt asociate cu 8. în general, vorbiţi şi acţionaţi repede, fără a vă opri pentru a
cote similare pe scalele FPI 1, 2, 3, 4, 7, 8, 9 şi cote mici pc scala FPI 12. reflecta asupra lucrurilor?
Scala FPI 12 - Masculinitate: cotele mari sînt asociate cu cote mici 9. Vă simţiţi vreodată pur şi simplu indispus, fără a avea un motiv
pe scalele FPI 1,3,8,11. serios?
10. Aţi face orice cînd sînteţi pus la ambiţie?
11. Sînteţi vreodată timid cînd doriţi să vorbiţi cu o persoană
2. CHESTIONAR DE PERSONALITATE
dc sex opus dc care vă simţiţi atras?
(H. Eysenck) 12. Vi se întîmplă să vă pierdeţi, din cînd în cînd, cumpătul
Chestionarul dc personalitate Eysenck determină doi factori de şi să vă înfuriaţi?
bază: extraversiunea/introversiunea şi nevrotismul. Primul factor c 13. Acţionaţi deseori la inspiraţia de moment?
bipolar şi reprezintă caracteristica individual-psihologică a omului, 14. Vă necăjiţi adesea pentru lucruri pe care nu trebuie să le
spuneţi sau să le faceţi?
extremele căreia corespund orientării personalităţii la lumea exterioară
15. Preferaţi, de obicei, să citiţi în loc să vă întîlniţi cu alţi oameni?
(extraversiunc) sau la lumea interioară (introversiune). Se consideră că
16. Puteţi Ii jignit cu uşurinţă? -
extravertiţii sînt sociabili, impulsivi, flexibili şi foarte adaptabili. 17. Vă place să ieşiţi des în oraş (la plimbare)?
Introvertiţii, din contra, sînt rezervaţi, pasivi, nesociabili şi, deseori, 18. Vi se întîmplă să aveţi gînduri şi idei care nu v-ar place
întîmpină dificultăţi de adaptare socială. să fie cunoscute de alţii?
Factorul al doilea - nevrotismul - reprezintă însuşirea, starea ce
caracterizează omul din punctul de vedere al stabilităţii emoţionale,
1. Vă simţiţi uneori plin de vioiciune, iar alteori apatic?
anxietăţii etc. Acest factor este, de asemenea, bipolar şi formează o scală
19. Preferaţi să aveţi prieteni puţini, dar aleşi?
la unul din polii căreia se află persoanele foarte stabile, adaptative, iar la
20. Deseori visaţi?
celălalt pol - persoanele extrem de nestabile, nevrotice şi nonadaptative.
21. Cînd oamenii ridică tonul la dvs., răspundeţi în acelaşi mod?
Majoritatea oamenilor se află între aceşti doi poli, mai aproape de centru.
22. Deseori aveţi sentimente de vinovăţie?
Intersecţia acestor două caracteristici bipolare permite raportarea
23. Consideraţi că toate obişnuinţele dvs. sînt bune şi dezirabile?
destul dc clară a omului la unul din cele patru tipuri temperamentale.
24. Dc obicei vă puteţi destinde şi petrece foarte bine cînd participaţi la
o petrecere veselă?
Instabilitate emoţională 25. Credeţi despre dvs. că sînteţi foarte sensibil?
26. Cei din jur vă consideră foarte vioi?
(Nevrotism) 27. După ce aţi făcut un lucru important, vi se înfîmplă deseori să aveţi
sentimentul că aţi fi putut să-1 faceţi mai bine?
melancolic coleric 28. Cînd sînteţi cu alţi oameni, sînteţi în majoritatea cazurilor tăcut?
29. Bîrfiţi cîteodată?'
Introversiune 30. Vi se înfîmplă să nu puteţi dormi din cauza unor gînduri care vă
preocupă?
flegmatic
1 31. Dacă doriţi să vă informaţi asupra unei probleme, preferaţi să aflaţi
Extraversiune răspunsul din cărţi, în loc să discutaţi cu cineva despre acest lucru?
sangvin ic 32. Aveţi vreodată palpitaţii sau o greutate la inimă?
33. Vă place genul de muncă ce necesită multă atenţie?
Stabilitate emoţională 34. Aveţi crize dc tremurături şi frisoane?
Chestionarul cuprinde 57 dc întrebări la care subiectul trebuie să 35. Aţi declara întotdeauna la vamă tot ce aveţi, dacă aţi şti că nu v-ar
răspundă prin cuvintele „Da" sau „Nu", în conformitate cu felul său de a prinde niciodată?
fi. Testul poate fi aplicat atît individual, cît şi colectiv. 36. Vă displace să fiţi într-o societate în care oamenii joacă feste unul
altuia?
37. Sînteţi o persoană iritabilă?
Chestionar de personalitate Eysenck
38. Vă place să faceţi lucruri în care trebuie să acţionaţi rapid?
Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie fiecare întrebare şi răspundeţi prin 39. Vă frămîntaţi în legătură cu anumite lucruri îngrozitoare care s-ar
„da" sau „ nu ", în funcţie de faptul dacă conţinutul ei corespunde sau nu putea înfîmplă?
cu felul dvs. de a fi. Este în interesul dvs. să nu pierdeţi prea mult timp la 40. Sînteţi lent şi lipsit dc grabă în felul dvs. de a vă mişca?
nici o întrebare. Fiţi atent pentru a nu omite nici una din întrebări. Nu 41. Intîrziaţi deseori la întîlnire sau la serviciu?
există întrebări juste sau nejusle, prezentul chestionar reprezintă doar o 42. Aveţi deseori coşmaruri?
măsură a modelului în care dvs. vă comportaţi. 43. Vă place atît de mult să discutaţi, încît intraţi cu uşurinţă în vorbă şi
cu necunoscuţi?
44. Simţiţi deseori dureri?
45. Dacă nu v-aţi afla mai mult timp printre oameni, v-aţi considera
Formularul A
nefericit?
1. Deseori doriţi să fiţi în situaţii care să vă stimuleze? 46. Vă consideraţi o persoană nervoasă?
2. Aveţi frecvent nevoie dc prieteni care să vă înveselească?
3. Sînteţi o persoană care dc obicei nu-şi face griji?
Serviciul psihologic şcolar______________________________________________82 83 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

48. Din toţi oamenii pe care îi cunoaşteţi sînt unii care categoric nu vă 33. Vă place să vă planificaţi acţiunile cu mult timp înainte?
plac? 34. Aveţi ameţeli?
49. Consideraţi că aveţi suficientă încredere în dvs.? 35. Răspundeţi întotdeauna la o scrisoare cît mai repede posibil după cc
50. Puteţi fi cu uşurinţă jignit cînd oamenii vă găsesc defecte personale aţi primit-o?
sau greşeli în muncă? 36. Dc obicei puteţi rezolva lucrurile mai bine gîndindu-vă la ele singur,
decît dacă le discutaţi cu alţii?
51. Vă este greu să vă distraţi la o petrecere veselă?
37. Vi sc taie vreodată răsuflarea fără a fi efectuat o muncă grea?
52. Sînteţi frămîntat de sentimente de inferioritate?
38. Nu vă deranjează să lăsaţi lucrurile „aşa cum sînt"?
53. Vă este uşor să învioraţi o petrecere plictisitoare? 39. Sînteţi nervos?
54. Vorbiţi cîteodată de lucruri despre care nu deţineţi informaţii 40. Preferaţi să planificaţi munca sau să o executaţi efectiv?
suficiente? 41. Vi se întîmplă cîteodată să amînaţi pe mîine ceea ce trebuie să faceţi
55. Sînteţi îngrijorat în legătură cu sănătatea dvs.? astăzi?
56. Vă place să faceţi farse altora? 42. Vă simţiţi neliniştit atunci cînd vă aflaţi în ascensor, avion, tunel?
57. Suferiţi de insomnie? 43. Cînd vă împrieteniţi cu cineva, dvs. aveţi iniţiativa?
44. Aveţi dureri de cap violente?
Formularul B 45. Aveţi, în general, convingerea că lucrurile se vor aranja de la sine şi
(poate fi utilizat pentru testarea repetată a aceluiaşi subiect) că, într-un fel sau altul, totul va ieşi bine pînă la sfîrşit?
46. Adormiţi greu la ora culcării?
1. Vă place ca în jurul dvs. să fie agitaţie? 47. Consideraţi că este necesar, în anumite situaţii, să ascundeţi
2. Aveţi vreodată sentimentul de nelinişte că doriţi ceva, dar nu ştiţi adevărul?
ce anume? 48. Rostiţi cîteodată primul lucru care vă vine în minte?
3. Aveţi aproape întotdeauna un răspuns „pregătit" cînd vi se
adresează cineva? 50. Vă frămîntaţi mult după o întîmplare neplăcută?
4. Vă simţiţi uneori fericit sau trist fără vreun motiv real? 51. Sînteţi de obicei un om „închis" în raporturile cu ceilalţi, cu excepţia
prietenilor foarte apropiaţi?
5. De obicei staţi retras la petreceri şi reuniuni?
52. Intraţi deseori în încurcătură din cauza că acţionaţi fără să vă gîndiţi
6. în copilărie întotdeauna făceaţi ceea ce vi se spunea imediat şi
bine?
fără murmur?
53. Vă place să faceţi glume şi să povestiţi anecdote prietenilor?
7. Sînteţi cîteodată morocănos? 54. Preferaţi să cîştigaţi la jocuri dc noroc?
8. Cînd sînteţi antrenat într-o ceartă, preferaţi să discutaţi pentru a o 55. Vă simţiţi adesea nesigur pe dvs. în prezenţa superiorilor?
lichida sau să tăceţi, aşteptînd să treacă furtuna? 56. Cînd şansele sînt împotriva dvs., sînteţi dc obicei de părere că merită
9. Sînteţi capricios? să riscaţi?
10. Vă place să vă aflaţi în societatea oamenilor? 57. Aveţi frecvent crampe la stomac înaintea unui eveniment important?
11. Aveţi frecvent insomnii din cauza grijilor?
12. Vă supăraţi cîteodată? Tabelul de mai jos conţine cheia răspunsurilor semnificative pentru
13. Credeţi că sînteţi un om norocos?
factorii: sinceritate, extraversiune/introversiune, nevrotism. Fiecare
14. Vi se înfîmplă frecvent să vă hotărîţi prea tîrziu?
răspuns al subiectului care corespunde cu cheia dc mai jos sc egalează cu
15. Vă place să lucraţi singur?
16. Vă simţiţi deseori apatic şi obosit fără vreun motiv serios? un punct. Sinceritate:
Da: 6, 24, 36.
Nu: 12, 18, 30,42,48, 54.
17. Sînteţi vioi?
Extraversiune/introversiune:
18. Rîdeţi cînd auziţi o glumă necuviincioasă?
Da: 1, 3, 8, 10, 13, 17, 22, 25, 27, 39, 44, 46, 49, 53, 56.
17. Vă simţiţi adesea „sătul pînă în gît"?
19. Vă simţiţi cel mai bine în hainele de toate zilele? Nu: 5, 15,20, 29,32, 34, 37, 42,51.
20. Vi se întîmplă adesea să vă fugă gîndurile cînd încercaţi să Nevrotism:
rezolvaţi cu atenţie un lucru? Da: 2, 4, 7, 9, 11, 14, 16, 19,21,23,26, 28,31,33,35,38, 40, 43,45,47,
21. Puteţi să vă formulaţi repede ideile? 50,52,55,57.
22. Rămîneţi adesea „dus pe gînduri"?
23. N-aveţi nici un fel de prejudecăţi? Modul de interpretare a factorului sinceritate
24. Vă plac păcălelile, festele?
25. Vă gîndiţi frecvent la trecutul dvs.? Expresie numerică Interpretarea
26. Vă place foarte mult mîncarea gustoasă? 0-3 sincer
27. Cînd sînteţi amărît, simţiţi nevoia să vorbiţi cu un prieten despre 4-6 situativ
problema dvs.? 7-9 nesincer*
28. Vă împotriviţi colectei dc bani în scopul unei cauze bune?
29. Vă lăudaţi cîteodată? * în cazul de faţă este vorba doar despre gradul de sinceritate al
30. Sînteţi susceptibil în anumite privinţe? răspunsurilor şi nicidecum despre nesinecritate ca trăsătură de
31. Preferaţi să staţi singur în loc să mergeţi la o petrecere?
personalitate.
32. Vi se întîmplă vreodată să fiţi atît dc agitat, încît să nu puteţi sta
prea multă vreme pe scaun?
Serviciul psihologic şcolar______________________________________________82
Modul de interpretare a factorilor extraversiune/
introversiune şi nevrotism
Introversiune Extraversiune
considerabilă moderată moderată
1 -7 8-11 12- 18
Stabilitate emoţională Instabilitate emoţională
ridicată medie ridicată
1 - 10 11 - 14 15 - 18
3. CHESTIONAR CARACTEROLOGIC
(H. Leonard, H. Schmieschek)
Chestionarul determină manifestările caracterologice dominante. El
este alcătuit din 88 de întrebări care, fiind clasate în 10 grupe (I -X),
permit evidenţierea unor trăsături „accentuate" ale caracterului.
Grupa I, cu 12 întrebări, se referă la demonstrativitate.
Grupa a Il-a, cu 12 întrebări, se referă la hiperexactitate.
Grupa a IlI-a, cu 12 întrebări, se referă la hiperperseverenţă.
Grupa a IV-a, cu 8 întrebări, se referă la nestăpînire.
Grupa a V-a, cu 8 întrebări, se referă la hipertimie.
Grupa a Vl-a, cu 8 întrebări, se referă la distimie.
Grupa a VH-a, cu 8 întrebări, se referă la ciclotimie.
Grupa a VHI-a, cu 4 întrebări, se referă la exaltare.
Grupa a IX-a, cu 8 întrebări, se referă la anxietate.
Grupa a X-a, cu 8 întrebări, se referă la emotivitate.
Instrucţiuni: Vi se prezintă un şir de afirmaţii referitoare la
caracterul dvs. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi răspundeţi prin „da",
dacă ceea ce conţine ea vi se potriveşte, sau prin „nu", dacă nu vi se
potriveşte. Nu lăsaţi nici o întrebare fără răspuns.
Chestionarul poate fi utilizat individual sau în colectiv. Subiecţii nu
sînt presaţi sau invitaţi să lucreze repede. Timpul de lucru este liber, dar,
în general, variază între 30 şi 60 de minute, în funcţie de rapiditatea
gîndirii şi de gradul de înţelegere al fiecărui subiect. Se citeşte fiecare
întrebare şi se răspunde imediat, la rînd.
1. în general sînteţi un om vioi şi fără griji?
2. Sînteţi sensibil lajigniri?
3. Vă dau uneori repede lacrimile?
4. După ce aţi terminat cu bine o treabă oarecare, vi se întîmplă,
totuşi, să vă îndoiţi că aţi făcut bine şi nu aveţi linişte pînă nu vă
convingeţi încă o dată?
5. în copilărie aţi fost îndrăzneţ ca şi ceilalţi copii de vîrsta dvs.?
6. Dispoziţia dvs. este schimbătoare - de la mare bucurie la
deprimare?
7. De obicei, într-o reuniune amicală, sînteţi în centrul atenţiei
celorlalţi?
8. Sînt zile în care, fără vreun motiv evident, sînteţi indispus şi
iritat, încît este mai bine să nu vi se adreseze nimeni?
9. Credeţi că sînteţi o persoană serioasă?
10. Sînteţi în stare să vă entuziasmaţi puternic?
11. Sînteţi foarte întreprinzător?
12. Uitaţi uşor cînd cineva v-a jignit?
13. Sînteţi foarte milos?
14. Atunci cînd puneţi o scrisoare în cutie, obişnuiţi să
controlaţi cu mîna, dacă plicul a intrat?
15. Aveţi ambiţia ca la locul de muncă să faceţi parte din cei mai buni?
16. Vă este frică (sau v-a fost cînd eraţi mic) de furtună şi de cîini?
17. Cred despre dvs. unii oameni că sînteţi un pic pedant?
18. Dispoziţia dvs. depinde dc întîmplările prin care treceţi?
19. Sînteţi întotdeauna agreat, simpatizat de către cunoscuţii dvs.?
83 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
20. Aveţi uneori stări de nelinişte şi de tensiune (încordare) puternică?
21. De obicei vă simţiţi apăsat de ceva, deprimat?
22. Aţi avut pînă acum crize de plîns sau crize nervoase (şoc)?
23. Vă vine greu să staţi pe scaun un timp mai îndelungat?
considerabilă
19-24
24. Cînd cineva v-a făcut o nedreptate, luptaţi energic pentru
interesele dvs.?
25. Sînteţi în stare să tăiaţi un animal?
foarte ridicată 26. Vă supără faptul că acasă perdeaua sau faţa de masă sînt
19-24
puţin cam strîmbe şi le îndreptaţi imediat?
27. Cînd eraţi copil, vă era frică să rămîneţi seara singur în casă?
28. Vi se schimbă des dispoziţia fără motiv?
29. în activitatea dvs. profesională sînteţi totdeauna cel mai capabil?
30. Vă înfuriaţi repede?
31. Puteţi fi, cîteodată, cu adevărat exuberant, voios?
1. Puteţi uneori să trăiţi un sentiment de fericire deplină?
32. Dc obicei, spuneţi oamenilor în mod deschis părerea dvs.?
33. Puteţi distra o societate, puteţi fi sufletul unei companii?
34. Vă impresionează dacă vedeţi sînge?
35. Vă place o activitate cu mare răspundere personală?
36. Sînteţi înclinat să interveniţi pentru oamenii cărora li s-a făcut o
nedreptate?
37. Vă este teamă să intraţi singur într-o pivniţă, într-o cameră
întunecoasă?
38. Preferaţi activităţile care trebuie făcute încet şi foarte exact celor
care pot fi făcute repede şi fără migală?
39. Sînteţi o persoană foarte sociabilă?
40. La şcoală vă plăcea (vă place) să recitaţi poezii?
41. Aţi fugit vreodată de acasă cînd eraţi copil?
42. Vi sc parc grea viaţa?
43. Vi s-a întîmplat să fiţi atît dc tulburat de conflicte sau necazuri, încît
a fost imposibil să mai mergeţi la lucra?
44. S-ar putea spune despre dvs. că, în general, nu vă pierdeţi prea
repede buna dispoziţie atunci cînd aveţi un insucces (cînd nu vă
reuşeşte ceva)?
45. Dacă v-a jignit cineva, faceţi primul pas spre împăcare?
46. Vă plac animalele?
'48. Vă întoarceţi uneori din drum ca să vă convingeţi că acasă sau la locul
dc muncă totul este în regulă şi că nimic rău nu se poate întîmplă?
49. Sînteţi cîteodată chinuit dc o frică inexplicabilă că dvs.
sau radelor dvs. li s-ar putea întîmplă ceva rău?
50. Credeţi că dispoziţia dvs. depinde de starea vremii?
51. V-ar deranja cumva să vă urcaţi pe o scenă şi să vorbiţi în
faţa unui public?
52. Cînd cineva vă necăjeşte tare şi cu intenţie, aţi fi în stare
să vă ieşiţi din fire şi să vă încăicraţi?
53. Vă plac mult petrecerile?
54. Vă simţiţi adînc descurajat cînd aveţi decepţii?
55. Vă place o muncă unde dvs. trebuie să organizaţi mult?
56. In mod obişnuit urmăriţi insistent scopul pe care vi l-aţi
propus, chiar dacă întîmpinaţi obstacole?
57. Poate să vă impresioneze într-atît un film tragic, încît să
vă dea lacrimile?
58. Vi se întîmplă să adormiţi cu greu pentru că vă gîndiţi la problemele
cotidiene sau de viitor?
59. Fiind elev le-aţi suflat colegilor sau i-aţi lăsat să copieze după dvs.?
60. V-ar displace să treceţi prin cimitir noaptea?
61. Vă îngrij iţi în mod deosebit ca acasă la dvs. fiecare lucru să aibă un
loc al lui?
Serviciul psihologic şcolar______________________________________________82 83 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

62. Vi sc întîmplă dimineaţa să vă sculaţi prost dispus şi necăjit, stare Da: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86. Nu:-
care durează cîteva ore? 5. Grupa a V-a - Hipertim
63. Puteţi să vă adaptaţi uşor la situaţiile noi? Da: 1, 11,23,33,45,55,67, 77 Nu:-
64. Aveţi uneori dureri de cap? 6. Grupa a Vl-a - Distimic
65. Rîdeţidcs? Da: 9, 21,43, 75, 87.
66. Faţă de oamenii pentru care nu aveţi consideraţie, vă puteţi purta Nu: 31,53,65.
foarte prietenos, încît ci să nu observe adevărata dvs. părere despre 7. Grupa a VH-a - Ciclotim
ei? Da: 6, 18, 28, 40, 50, 62, 72,84. Nu:-
67. Sînteţi o persoană vioaie, plină dc viaţă? 8. Grupa a Vlll-a - Exaltat
68. Suferiţi mult din cauza nedreptăţii? Da: 10, 32, 54, 76. Nu:
69. Sînteţi un prieten al naturii? -
70. Aveţi obiceiul ca atunci cînd plecaţi dc acasă sau mergeţi la culcare 9. Grupa a IX-a - Anxios
să controlaţi întotdeauna starea unor lucruri (de exemplu, dacă e Da: 16, 27,38,49, 60,71,82. Nu: 5.
stins aragazul, dacă sînt scoase din priză aparatele electrice, dacă 10. Grupa a X-a - Emotiv
sînt încuiate uşile etc.)?
Da: 3, 13,35,47,57, 69, 79. Nu: 25.
71. Sînteţi sperios?
La etapa a doua în Tabelul de sinteză se notează valorile brute pentru
72. Vi se poate schimba dispoziţia în urma consumării alcoolului? fiecare grupă (I-X). Aceste valori se multiplică prin coeficientul stabilit
73. Colaboraţi sau aţi colaborat cu plăcere în trecut la cercuri teatrale pentru fiecare grupă, obţinîndu-se astfel un rezultat care poate varia de la 0
de amatori? la 24. Cu cît acest rezultat este mai mare (adică se apropie de 24), cu atît
74. Vă este uneori foarte dor de depărtări? este mai mare şi gradul de semnificaţie a trăsăturii respective, mareîndu-se
75. Dc obicei priviţi viitorul cu pesimism? astfel direcţia de „accentuare" a personalităţii.
76. Vi sc poate schimba atît de puternic dispoziţia, încît să aveţi uneori
un mare sentiment dc bucurie, pentru ca apoi să cădeţi într-o stare Tabelul de sinteză
dc amărăciune? Grupa Nr. Valorile Coeficientul Rezultat Procentaj
77. Vă este uşor să creaţi bună dispoziţie într-o societate, reuniune? de întrebări brute de înmulţire

I 12 2
78. Dc obicei, rămîncţi multă vreme supărat? II 12 2
79. Sînteţi foarte puternic impresionat de suferinţa altor oameni? III
80. în mod obişnuit, în caietele de şcoală scrieţi încă o dată 12 2
IV 8 3
o pagină, dacă sc întîmplă să faceţi o greşeală?
81. Sc poate spune că, în general, cu oamenii sînteţi mai V 8 3
mult prudent şi bănuitor decît încrezător? VI 8 3
82. Aveţi deseori vise cu situaţii dc spaimă? VII 8 3
83. Sînteţi deseori terorizat de gîndul că, fiind pe peronul VIII 4 6
unei gări, vă puteţi arunca înaintea trenului împotriva voinţei dvs.? IX 3
78. în mod obişnuit, deveniţi vesel într-un loc plăcut? X 8 3
84. în general, vă debarasaţi uşor de problemele apăsătoare şi nu vă mai
gîndiţi la ele?
Coeficientul ajută şi la compararea cantitativă a rezultatelor, întrucît,
85. Cînd consumaţi alcool deveniţi, de obicei, impulsiv? prin înmulţirea efectuată, se obţin valori standard comparative. Valoarea 24
86. în discuţii sînteţi mai degrabă zgîrcit la vorbă decît vorbăreţ? indică un procentaj simptomatic de 100%; valoarea 18 indică 75%;
87. Atunci cînd trebuie să colaboraţi la o reprezentaţie teatrală, aţi valoarea 12 indică 50%; valoarea 6 indică 25%. Cu referire la interpretarea
putea să vă însuşiţi atît de bine rolul, încît pe scenă să uitaţi complet rezultatelor, autorul chestionarului promovează ideea că se poate vorbi de o
că sînteţi un altul? „accentuare" în cazul în care numărul de răspunsuri semnificative
depăşeşte 50%.
Analiza rezultatelor Personalităţile „accentuate" nu sînt patologice. Ele se caracterizează
Analiza se efectuează în două etape. Mai întîi se urmăresc prin evidenţierea unor trăsături pregnante de caracter.
răspunsurile la întrebări pentru fiecare dintre cele 10 grupe de trăsături (I-
X), conform cheii prezentate mai jos, aflîndu-se, astfel, valorile brute Descrierea accentuărilor după Leonhard
individuale. 1. Tipul demonstrativ: egocentrism, teatralism şi demonstrativitate
1. Grupa I - Demonstrativ comportamentală, autoapreciere neadecvată.
Da: 7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66, 73, 85, 88. 2. Tipul hiperexact: punctualitate, acurateţe şi pedantism exagerat.
Nu: 51. 3. Tipul lupe/perseverent: sensibilitate la obide şi supărări, spirit
2. Grupa a II-a - Hiperexact răzbunător, implicare emotivă dc lungă durată în tot ce i sc întîmplă.
Da: 4, 14, 17, 26, 39, 48, 58, 61, 70, 80, 83. 4. Tipul impulsiv: impulsivitate sporită, control scăzut asupra
Nu: 36. imboldurilor şi tentaţiilor.
3. Grupa a IlI-a - Hiperperseverent 5. Tipul hipertim: dispoziţie preponderent bună, spirit întreprinzător,
Da: 2, 15,24, 34,37,56, 68, 78,81. Nu: 12, activism înalt.
46, 59. 6. Tipul distimic: deprimare accentuată, centrarea atenţiei asupra
4. Grupa a IV-a - Nestăpînit aspectelor sumbre ale vieţii, inhibiţie ideomotoră.

4. CHESTIONAR CARACTEROLOGIC
(T.V. Matalina)
Serviciul psihologic şcolar______________________________________________82
7. Tipul ciclotimie: alternare a fazelor hipertimice şi distimiec.
8. Tipul exaltat: trăire intensă, uneori nemotivată, a stărilor de
bucurie, fericire, satisfacţie şi alternarea frecventă a acestora cu
stările dc tristeţe şi disperare.
9. Tipul anxios: predispuncre spre fobie, timiditate şi anxietate
exagerată.
10. Tipul emotiv: sensibilitate, profunzime şi fineţe a trăirilor spirituale.
Chestionarul caracterologic a fost elaborat în baza binecunoscutelor
teste de personalitate (Eysenck, Cattell, Leonhard etc). El cuprinde 60 dc
itemi ce determină două caracteristici ale personalităţii adolescentului:
extraversiunea/introversiunca şi nevrotismul. Corapor-tarca acestora
permite o eventuală tipizare a caracterului şi elaborarea în baza ci a
diverselor recomandări. Testul poate fi aplicat persoanelor între 12-17 ani
şi îşi găseşte o arie largă de utilizare şi în orientarea şcolară şi
profesională.
Instrucţiuni: Răspundeţi prin „da" sau „nu" la afirmaţiile ce
urmează. Scrieţi aceste răspunsuri în dreptul afirmaţiei respective.
Chestionar caracterologic
1. . Vă place să fie gălăgie şi agitaţie în jurul dvs.?
2. Deseori aveţi nevoie de prieteni care v-ar putea susţine?
3. Reacţionaţi prompt întotdeauna cînd sînteţi rugat să faceţi ceva?
4. Vi se întîmplă deseori să fiţi iritat de ceva?
5. Vi se schimbă deseori dispoziţia?
6. Vă simţiţi mai bine şi mai plăcut în lumea cărţilor decît în
societatea semenilor?
7. Deseori diverse gînduri vă împiedică să adormiţi?
8. Procedaţi întotdeauna aşa cum vi sc spune?
9. Vă place să faceţi glume pe seama altora?
10. Vă simţiţi vreodată necăjit, fără vreun motiv serios?
11. Puteţi spune despre dvs. că sînteţi o persoană veselă, plină dc
viaţă?
12. Aţi încălcat vreodată regulile dc conduită?
13. Sînteţi o persoană iritabilă?
14. Vă place să le faceţi pe toate cît se poate dc repede?
15. Vă frămîntă gîndul că s-ar putea întîmplă anumite lucruri
îngrozitoare?
16. Vi se poate încredinţa orice secret?
17. Vă vine uşor să învioraţi o petrecere plictisitoare?
18. Aveţi vreodată palpitaţii sau senzaţia dc greutate pe inimă?
19. Cînd vă împrieteniţi cu cineva, manifestaţi primul iniţiativa?
20. Aţi minţit vreodată?
21. Puteţi fi cu uşurinţă jignit cînd oamenii vă găsesc defecte personale
sau greşeli în muncă?
22. Deseori glumiţi şi povestiţi istorii hazlii prietenilor?
23. Deseori vă simţiţi obosit?
24. Mai întîi vă pregătiţi temele şi apoi le faceţi pe toate celelalte?
25. De obicei sînteţi vesel şi satisfăcut de toate?
26. Sînteţi supărăcios?
27. Vă place mult să comunicaţi cu semenii?
28. Dacă cei apropiaţi vă roagă să-i ajutaţi în gospodărie, o faceţi
întotdeauna?
29. Aveţi deseori ameţeli?
30. Se întîmplă să-i jenaţi pe alţii prin acţiunile şi faptele dvs.?
31. Vă simţiţi plictisit?
2. Vă lăudaţi din cînd în cînd?
32. Cînd vă aflaţi în societatea unor persoane necunoscute,
sînteţi, de obicei, tăcut?
83 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
33. Cînd sînteţi emoţionat, vi se întîmplă să nu puteţi sta locului?
34. De regulă, vă este uşor să luaţi o decizie?
36. Cînd lipseşte profesorul de la ore, niciodată nu sînteţi gălăgios?
3 7. Deseori aveţi coşmaruri?
38. De obicei vă puteţi destinde şi vă distraţi foarte bine cînd vă aflaţi
într-o companie veselă?
39. Puteţi fi cu uşurinţă jignit?
40. Bîrfiţi cîteodată?
41. în general, vorbiţi şi acţionaţi repede, fără a ezita pentru a reflecta
asupra lucrurilor?
42. Dacă nimeriţi într-o situaţie banală, vă simţiţi intimidat mult timp
după aceasta?
43. Vă plac mult jocurile vesele şi zgomotoase?
44. Mîncaţi întotdeauna tot ce vi se oferă?
45. Cînd sînteţi rugat să faceţi ceva, vă este greu să refuzaţi?
46. Vă place să mergeţi deseori în ospeţie?
47. Aveţi momente cînd nu vă e dragă viaţa?
48. Aţi fost vreodată brutal cu părinţii?
49. Prietenii vă consideră vesel şi plin dc viaţă?
50. Vă sustrageri deseori în timp ce vă pregătiţi temele?
51. Preferaţi, de obicei, să priviţi cum se distrează o companie veselă
fără a vă implica activ?
52. Dc obicei adormiţi cu greu cînd vă chinuie diferite gînduri?
53. Sînteţi absolut sigur că veţi duce la bun sfîrşit lucrul ce vi s-a
încredinţat?
54. Uneori vă simţiţi foarte solitar?
55. Vă simţiţi vreodată timid, cînd sînteţi nevoit să intraţi în vorbă cu o
persoană necunoscută?
56. Vă daţi seama de o eroare, cînd e tîrziu deja să mai întreprindeţi
ceva?
57. Cînd cineva ridică vocea la dvs., răspundeţi în acelaşi mod?
58. Vă simţiţi uneori vesel sau trist fără motiv real?
59. Consideraţi că este imposibil să vă distraţi din plin în societatea
semenilor?
60. Cînd acţionaţi fară a reflecta asupra lucrurilor, vă neliniştiţi frecvent?
Prelucrarea rezultatelor
I. Extraversiune (E):
Da: 1,3,9, 11, 14, 17, 19,22,25,27, 30,35,38,41,43,46,49. Nu: 6,
33,51,55,59.
II. Nevrotism (N):
Da: 2,5,7, 10, 13, 15, 18,21,23,26, 29,31,34, 37,39, 42,45, 47, 50, 52,
54, 56, 58, 60.
III. Minciună:
Da: 8, 16, 24, 28, 36, 44.
Nu: 4, 12, 20, 32,40, 48.
Comportarea celor două caracteristici dc bază (extraversiune şi
nevrotism) permite o clasificare în 32 dc tipuri caracterologice.
Tabelul tipurilor caracterologice
Serviciul psihologic şcolar______________________________________________82
Norma pentru adolescenţi de 12-17 ani:
Extraversiune (E) — 11-14 puncte, Nevrotism
(N) - 10-15 puncte, Minciună - 4-5 puncte.
Mai jos urmează descrierea verbală a particularităţilor fiecărui tip.
Tipul l.E:0-4; N: 0-4
Calm, paşnic, imperturbabil, răbdător, stăpîn pe sine. în grup este
modest. Nu-şi impune prietenia, dar nici nu o respinge pe a altcuiva,
îndărătnic şi ambiţios, cînd înţelege că are dreptate.
Tipul 2. E: 20-24; N: 0-4
Optimist, crede în succes. Impresionabil, vesel, sociabil, vorbăreţ.
Superficial, impasibil. Preferă să fie în centrul atenţiei. Iartă uşor
ofensele, conflictele le transformă în glumă. îl tentează tot ce este nou. Se
bucură dc simpatia tuturor.
Tipul 3. E: 20-24; N: 20-24
Activ, ironic. Tinde să fie cu toată lumea „pe picior de egalitate".
Foarte ambiţios. Fiind în dezacord cu părerea adulţilor, se plasează în
opoziţie. Nu suportă indiferenţa faţă de propria persoană.
Tipul 4. E: 0-4; N: 20-24
83 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
Neliniştit, încordat, neîncrezător în sine, nesociabil, susceptibil. Se
adaptează greu. Solicită susţinere şi protecţie. Nu preferă modul activ de
viaţă. Contemplativ, predispus spre cugetări filozofice. Dramatizează uşor
orice situaţie.
Tipul 5. E: 0-4; N: 4-8
Contemplativ, calm, docil, impasibil. Nu manifestă interes faţă de
lumea înconjurătoare şi, în consecinţă, nu obţine succese deosebite.
Predispus spre colizii interioare, deseori imaginate.
Tipul 6. E: 0-4; N: 16-20
Visător, sensibil, stăpînit, echilibrat, timid în situaţii necunoscute.
Evită anturajul aglomerat. Nu crede în propriile puteri. Nu face panică, nu
dramatizează lucrurile.
Tipul 7. E: 0-4; N: 8-16
Modest, sfios, activ. Preferă să rămînă neobservat. Prieten devotat şi
corect. Ajutor de nădejde, lipsit însă de capacităţi organizatorice. De
regulă, nu este membru al unor grupări sau companii. Preferă prietenia în
doi. Acordă multă atenţie relaţiilor intcrpersonale.
Tipul 8. E: 4-8; N: 0-4
Calm, sociabil. Fire predominant contemplativă, mai puţin
întreprinzătoare, indiferent faţă de succese. Preferă să trăiască „ca toţi". în
relaţii este cumpătat, echilibrat. Evită conflictele.
Tipul 9. E: 8-16; N: 0-4
Activ, plin dc viaţă, sociabil, credul. în relaţii nu este pretenţios.
Manifestînd rezistenţă redusă în condiţii dificile, este uşor influcnţabil şi se
lasă atras în grupuri asociale. Curios, predispus spre tot ce este nou. Nu
este apt de apreciere şi autoapreciere adecvate.
TipullO.E: 16-20; N: 0-4
Tip artistic. îi place să distreze o societate. Lipsit de suficientă
perseverenţă. Sociabil, superficial, echilibrat.
Tipul 11. E: 20-24; N: 4-8
Activ, sociabil, rafinat, ambiţios. Acceptă lesne distracţiile însoţite de
risc. Uneori nu alege prietenii şi mijloacele de realizare a scopurilor.
Deseori manifestă egoism. Are aptitudini organizatorice.
Tipul 12. E: 20-24; N: 8-16
Impresionabil, activ, lider înnăscut. Bun organizator. Cu sentimentul
propriei demnităţi bine dezvoltat. Deseori se amorezează. Se
pasionează uşor de oameni şi evenimente.
Tipul 13. E: 20-24; N: 16-20
Tip complex. Vanitos, energic, plin de viaţă. De regulă, este dominat
de necesităţi materiale. Se dedă plăcerilor cotidiene. Prin orice metode
tinde să obţină succes, să aibă profit. Detestă rataţii. Sociabil, demonstrativ.
Tipul 14. E: 16-20; N: 20-24
Autoritar, pedant, suspicios. Tinde spre poziţia de lider. Savurează
orice situaţie în care deţine întîietate. Ironizează pe seama celor mai slabi.
Despotic, răzbunător, sfidător. Predispus surmenajului.
Tipul 15. E: 8-16; N: 20-24
Morocănos, pedant, supărăcios, invidios, mereu nesatisfăcut. Deseori
excitat, posac, ursuz. în activitate este neîncrezător în sine. în relaţiile cu
oamenii preferă să fie subordonat. Cedează în faţa greutăţilor. In grupă, în
clasă se izolează. Răzbunător, nu are prieteni.
Tipull6.E: 4-8; N: 20-24
Serviciul psihologic şcolar______________________________________________82 83 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

Sensibil, suspicios, supărăcios, tăcut, stăpînit. Pesimist,
independent, cu spirit critic. Predispus spre o gîndire generalizatoare.
Deseori lipsit dc încredere în sine.
Tipul 17. E: 16-20; N: 4-8
Emotiv, entuziasmat, sociabil, plin de viaţă. în relaţiile cu cei din
jur nu este selectiv. Naiv, copilăros, nestatornic, fantezist. Se bucură de
simpatia celor din jur. Nu pretinde spre poziţii de lider. Preferă relaţiile
intim-amicale.
Tipul 18. E: 4-8; N: 16-20
Tip empatic, predispus să-i susţină pe cei mai slabi. Preferă relaţiile
intim-amicale. Dc regulă, are dispoziţie neutră, tinzînd spre tonalităţi
minore. Timid, calm, modest, neîncrezut în sine, contemplativ. în condiţii
dificile devine suspicios şi încordat.
Tipul 19. E: 4-8; N: 4-8
Liniştit, tăcut, raţional, meticulos, independent, consecvent, modest.
Deseori detaşat de realitate.
Tipul 20. E: 16-20; N: 16-20
Tip practic, demonstrativ, deseori fals. Sărac emoţional. Incapabil
de compătimire. Dispus spre confruntare. Perseverent în satisfacerea
intereselor personale.
Tipul21.E: 12-16; N: 8-12
Dotat, plin de viaţă, energic. Tip artistic. Preferat al publicului,
persoană „plină de noroc". Uneori însă aceste calităţi provoacă efect
negativ: obişnuit din copilărie să le obţină pe toate relativ uşor,
adolescentul nu-şi formează deprinderea de a depăşi prin efort unele
obstacole pentru a-şi atinge scopul propus. Superficial. Abandonează uşor
lucrul început.
Tipul 22. E: 8-12; N: 8-12
Pasiv-indiferent. încrezut în sine. în relaţiile cu cei din jur exigent şi
dur. Pedant, raţional, răzbunător. Deseori încăpăţinat. Indiferent faţă dc
opiniile altora. Rigid, preferă activităţile monotone, cotidiene. Vocea
inexpresivă.
Tipul 23. E: 16-20; N: 8-12
Activ, sociabil, vioi. Cu spirit de iniţiativă. Se pasionează uşor, dar
ştie să se autodirijeze. Ambiţios, preferă să fie lider. Manifestă capacităţi
Tipul 28. E: 8-12; N: 16-20
Melancolic, ambiţios, suspicios, grav, perseverent. Predispus spre
stări de tristeţe şi anxietate. Are un cerc restrîns de prieteni. Independent în
luarea deciziilor principale, dar în viaţa emoţională subordonat persoanelor
apropiate.
Tipul 29. E: 12-16;N: 16-20
Exigent faţă de cei din jur. Mîndru, încăpăţinat, ambiţios. Energic,
sociabil. Predominat de o dispoziţie „combativă". Camuflează eşecurile. Ii
place să fie în văzul tuturor.
Tipul 30. E: 16-20; N: 12-16
Mîndru, răzbunător, tinde să domine. Energic, perseverent, calculat.
Ferm în realizarea succeselor.
Tipul31.E: 8-12; N: 12-16
Timid, indiferent, devotat. în anturajul celor apropiaţi manifestă mult
spirit de observaţie şi umor rafinat. Predispus către relaţii confidenţiale.
Evită situaţiile periculoase. Nu suportă tempoul impus din exterior. Ia
decizii prompte. Deseori regretă unele fapte şi acţiuni. Dc regulă, sc acuză
numai pc sine.
Tipul 32. E: 12-16; N: 12-16
Ambiţios, răzbunător, energic, îndîrjit. Eşecurile nu-i reduc
încrederea în sine. Conflictogen. Nu cedează nici atunci cînd ştie că nu are
dreptate. N-are remuşcări. Lipsit de empatie. Pune preţ pe aspectul
informativ al comunicării. Sărac emoţional.
5. TEST DE PERSONALITATE
(G.Bonlilă)
Testul conţine 76 de întrebări, la care subiectul urmează să răspundă
prin cuvintele „da" sau „nu", după cum acestea corespund felului de a fi al
subiectului. Testul poate fi aplicat atît colectiv, cît şi individual.
Instrucţiuni: Formularele pe care le-aţi primit conţin un şir de
întrebări la care urmează să răspundeţi. Citiţi flecare întrebare cu toată
atenţia, pentru a înţelege bine conţinutul ei. Dacă ceea ce conţine
întrebarea se potriveşte cu felul dvs. obişnuit de a fi şi de a acţiona,
subliniaţi cuvîntul „da" din marginea din dreapta a
1Q3___________________________ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

organizatorice. Se bucură de respectul celor din jur. formularului. Dacă întrebarea nu se potriveşte cu felul dvs. de a fi,
Tipul 24. E: 12-16; N: 4-8 subliniaţi cuvîntul „nu".
Activ, energic, echilibrat. Sociabilitate moderată. Are un cerc
restrins de prieteni. îşi poate fixa sarcini pe care mai apoi le realizează. Test de personalitate
Nedispus spre confruntare. Vulnerabil. 1. Ţi-e frică de întuneric? Da Nu
2. Ţi-c frică dc furtună? Da Nu
Tipul 25. E: 8-12; N: 4-8 3. Ţi-e frică de apă? Da Nu
Activ. Uneori exploziv, alteori vesel, mai frecvent nepăsător. Lipsit 4. Ţi-e frică să treci printr-un tunel? Da Nu
de iniţiativă, acţionează după indicaţii. Inert în stabilirea contactelor 5. Ţi-e frică să treci un pod peste o apă? Da Nu
sociale. Incapabil de trăiri emoţionale profunde. Preferă activităţi 6. Cînd te afli pe o înălţime, simţi nevoia de Nu
monotone. a te arunca în gol? Da
Tipul 26. E: 4-8; N: 8-12 Te consideri fricos? Da Nn Nu
Calm, echilibrat, răbdător, pedant, ambiţios. Arc scopuri bine 8. Tc sperii în timpul nopţii? Da
9. Auzi noaptea zgomote care tc înspăimîntă? Da Nu
definite. Respectă principii riguroase. Vulnerabil.
10. Eşti mereu pornit pc ceartă? Da Nu
Tipul 27. E: 4-8; N: 12-16 11. Visezi cîteodată persoane care au decedat? Da Nu
Sensibil, melancolic-moderat. Devotat, apreciază mult relaţiile • 12. îţi rozi uneori unghiile aşa de tare încît să te doară? Da Nu
intim-amicale. Preţuieşte simţul umorului. Uneori intră în panică, alteori 13. Ţi se întîmplă să te bîlbîi din pricina emoţiei, fricii? Da Nu
este deprimat. Mai frecvent însă este calm şi visător. 14. Poţi să stai multă vreme fără să vorbeşti'? Da Nu
15. Ai avut sau ai vreun tic nervos? Da I©i
16. îţi place să-ţi schimbi des ocupaţia, activitatea? Da Nu
Serviciul psihologic şcolar______________________________________________82 83 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

17. Ţi se face observaţie că eşti distrat, neatent? Da Nu 22. Ai des dureri (de orice fel)? Da Nu
18. îţi place să stai multă vreme în acelaşi loc, 23. Simţi deseori că ţi se taie respiraţia? Da Nu
să faci acelaşi lucru? Da Nu 24. De obicei, te simţi bine, puternic şi sănătos? Da Nu
19. Plîngi uneori din pricina piedicilor care 25. Cînd te scoli dimineaţa, te simţi încă obosit? Da Nu
26. Te simţi aproape mereu obosit? Da Nu
ţi se pun în cale? Da Nu 27. Te plictiseşti cea mai mare parte din timp? Da KPu
20. Cînd te doare ceva, plîngi mai mult decît o fac 28. Ai deseori dureri de cap? Da Nn
celelalte persoane? Da Nu 29. Sînt anumite feluri de mîncare care îţi fac rău? Da Mi
21. Ţi se face rău cînd vezi sînge? Da Nu 30. Sînt mâncăruri pe care nu le poţi mînca? Da Nu
Serviciul psihologic şcolar 104

72. Ai dorit pînă acum răul altuia? Da Nu

73. Ironizezi pe seama altora pînă cînd îi faci să plîngă? Da Nu
31. De obicei, dormi bine? Da Nu
74. Simţi cîteodată plăcerea să faci rău unei persoane? Da Nu
32. Ştii întotdeauna bine ceea ce vrei să faci? Da Nji
75. Ai simţit uneori plăcerea să faci rău unui animal? Da Nu
33. Iţi este greu să te hotărăşti, atunci cînd vrei
76. Ai avut vreodată dorinţa să furi? Da Nu
să faci ceva? Da Nu
34. Ai superstiţii? Da Nu
35. Ai vrut vreodată pînă acum să fugi de acasă? Da Nu Prelucrarea rezultatelor
36. Te-ai simţit pînă acum înclinat să fugi de acasă? Da Nu
37. Ai fugit vreodată pînă acum de acasă? Da Nu Sînt semnificative şi se vor lua în consideraţie numai răspunsurile
38. Ţi-c frică uneori să traversezi o stradă „nu" pentru itemii: 14, 18, 24, 31, 32,43,45,47, 48, 55, 57, 61, 62 şi
sau o piaţă largă? Da Nu răspunsurile „da" pentru toţi ceilalţi itemi.
39. Ţi-e frică să stai singur într-o cameră mică, închisă? Da Nu în continuare se va releva numărul de itemi semnificativi pentru
40. Ţi-e frică de foc (incendiu)? Da Nu fiecare dintre cele opt trăsături conform tabelului 1.
41. Ai avut pînă acum dorinţa să dai foc? Da NU Tabelul 1
42. Obişnuieşti să-ţi cercetezi cu atenţie locuinţa, îna-
inte de a te culca, să te convingi dacă nu-i un hoţ? Da Mh
1. Emotivitate simplă (întrebările 1, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 19,20, 21,
34, 40);
43. Iţi place să stai de vorbă cu prietenii tăi, să fii mereu
2. Psihastenie, obsesii (întrebările 2, 3, 4, 5, 6, 25, 26, 32, 33, 36,
în societatea acestora? Da Nu 38,39, 40,41,42, 53);
44. Iţi place să stai mai mult singur? Da Nu 3. Tendinţe schizoide (întrebările 27, 35, 43, 44, 46, 48, 49, 50, 51,52,
45. Ceilalţi prieteni sau colegi se feresc de tine? Da Nu 54);
46. Te înfurii des? Da Nu
4. Tendinţe paranoide (întrebările 35, 43, 44, 45, 47, 55, 56, 57, 58,
47. Dc obicei, eşti dominator, îţi place să dai ordine,
59, 60,61,62, 63,64, 65);
să-i organizezi pe cei din jur? Da Nu 5. Tendinţe depresive şi ipohondrice (întrebările 19, 22, 23, 24, 25, 26,
48. în general, eşti fericit, mulţumit? Da Nu 27, 28, 29, 30, 31, 46);
49. Uneori crezi că nu eşti la fel ca ceilalţi? Da Nu 6. Tendinţe impulsive şi cpileptoide (întrebările 31,37,65, 66, 67, 68,
50. Te gîndeşti uneori că nimeni nu te înţelege? Da Nu 69, 70);
51. îţi închipui adesea că tu ai o altă viaţă pe lîngă
7. Tendinţe instabile (labilitate psihică) (întrebările 14, 15,16,17, 18,
aceea de toate zilele? Da Nu 35, 36);
52. îţi închipui că ai fost un copil adoptat şi îţi este 8. Tendinţe antisociale (egocentrice) (întrebările 20, 71, 72, 73, 74, 75,
greu să scapi dc acest gînd? Da Nu 76).
53. Ai gînduri care te obsedează, de care nu poţi Cînd una şi aceeaşi cifră însoţeşte mai multe trăsături, ea este
să scapi? Da Nu semnificativă şi urmează a fi luată în considerare la fiecare rubrică a
54. Eşti deseori supărat de gîndul că lucrurile din trăsăturilor respective. (De exemplu, întrebarea 35 este semnificativă
jurul tău nu sînt în realitate? Da Nu pentru trăsăturile 3, 4, 7).
După analiza rezultatelor, pentru fiecare trăsătură se notează
55. Te împrieteneşti greu cu cineva? Da Nu
numărul corespunzător dc itemi semnificativi, indicaţi de către subiect
56. Te mustră uneori conştiinţa că ai săvîrşit fapte urîte? Dă Nu
57. Consideri că familia ta te iubeşte mai puţin decît (Tabelul 2). Acest număr se multiplică prin coeficientul stabilit pentru
fiecare rubrică, obţinîndu-se un număr care poate varia dc la 0 la 360. Cu
pe ceilalţi membri ai familiei? Da Nu
atît mai marc este gradul dc semnificaţie a trăsăturii respective.
58. Te gîndeşti uneori că nimeni nu te iubeşte? Da Nu
105 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psil lologi c şcolar
Tabelul 2
59. îţi este greu să te obişnuieşti la locul tău de muncă? Da Nu
60. îţi este greu să trăieşti în linişte acasă la tine? Da Nu Rubrici Numărul de Coeficient Total
61. Familia se poartă bine cu tine? Da Nu itemi
62. Şefii tăi se poartă bine cu tine? Da Nu I 28
63. Te gîndeşti deseori că cineva doreşte 11 24
să te urmărească? Da Pto III 30
64. Eşti neliniştit, uneori, la gîndul că cineva vrea IV 20
să-ţi facă un rău? Da Nu V 26
65. Te superi cînd cineva nu te lasă să faci ceea VI 36
ce vrei tu? m Nu vn 52
66. Ţi se întîmplă să spargi anumite lucruri, Nu VIII 52
atunci cînd te înfurii? Da Conform datelor experimentale (G. Bontilă, 1971), s-a stabilit că
67. Te înfurii uneori pentru lucruri care nu au toate valorile care trec de 120 indică tendinţe patologice. în asemenea
însemnătate? Da Nu cazuri se recomandă o investigaţie mai profundă, folosind tehnici
68. Ţi-ai pierdut cunoştinţa vreodată? Da Nu proiective de studiere a personalităţii, precum şi un examen psihiatric.
69. îţi pierzi deseori cunoştinţa? Da Nu
70. Simţi uneori că vederea ţi se tulbură? Da Nu
71. Ţi-ar plăcea o meserie unde s-ar sacrifica/ucide 6. SCALA DE ANXIETATE
animale? Da Nu (Spillberger)
Serviciul psihologic şcolar 104

Testul reprezintă o modalitate validă şi informativă de studiere a

anxietăţii care, detenuinînd în marc măsură comportamentul subiectului, Scala anxietăţii situative
în limite optime (anxietatea „utilă"), apare ca firească şi imanentă oricărei
Instrucţiuni: Citiţi atent fiecare afirmaţie şi, în funcţie de faptul
personalităţi active.
cum vă simţiţi în momentul de faţă, bifaţi cifra respectivă din dreapta
Pot fi delimitaţi unii parametri ai anxietăţii: anxietatea ca stare,
formularului 1. Nu pierdeţi prea mult timp cu nici o întrebare, deoarece
numită situativă sau reactivă, şi anxietatea ca particularitate stabilă a
personalităţii. nu există întrebări corecte sau incorecte, chestionarul constituind doar o
Anxietatea situativă apare ca reacţie emoţională la situaţii stresante examinare a stării dvs. actuale.
şi prezintă diferite grade dc intensitate şi durată, caracterizîndu-se prin
trăiri subiective: nelinişte, tensiune, nervozitate.
Anxietatea stabilă denotă o pcimanentă predispunere a subiectului
spre a percepe ca ameninţătoare un larg diapazon dc situaţii, reacţionând
la ele printr-o stare de alarmă.
Serviciul psihologic şcolar ______________108
Formularul
1
NuCredAşaFărăAfirmaţiieste aşacă este aşaesteîndoială, aşa
este1.Sînt calm.12342.Nu mă ameninţă nimic.12343.Sînt
încordat.12344.Mă simt încătuşat.12345.Mă simt
descătuşat.12346.Sînt indispus.12347.Mă neliniştesc
eşecurileposibile.12348.Simt o stare de nelinişte.12349.Sînt
alarmat.123410. 11.Simt o satisfacţie lăuntrică. Am încredere
în propriile1234puteri.123412.Mă enervez.123413.Nu-mi pot
găsi locul.23414.Sînt iritat.123415.Nu simt nici încordare,
nicitensiune.123416.Sînt mulţumit.123417. 18.Sînt îngrijorat.
Sînt prea excitat şi nu mă1234simt în apele mele.123419.Simt
bucurie.123420.Simt plăcere.1234
Scala anxietăţii stabile
Instrucţiuni: Citiţi atent fiecare propoziţie şi, în funcţie de faptul
cum vă simţiţi de obicei, bifaţi cifra respectivă din dreapta formularului
2. Nu pierdeţi prea mult timp cu nici o întrebare, deoarece nu există
întrebări juste sau nejuste, prezentul chestionar constituind doar o
măsură a stării dvs. obişnuite.
109 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
Formularul
2
Aproa-Une-Dese-Per-Afirmaţiipe
niciodatăoriorimanent21.Am o stare de
satisfacţie.123422.Obosesc repede.123423.Plîng uşor.,
L23424.Aş vrea să fiu la fel defericit ca şi alţii.î23425.Uneori
pierd, deoarece nu iau decizia destul derepede.123426.Mă
simt vioi.î23427.Sînt calm, liniştit.î23428.Eventualele
dificultăţi măîngrijorează mult.î23429.Mă întristez mult din
cauzaunor fleacuri.î23430.Sînt destul de fericit.î23431.Le
pun pe toate la inimă.î23432.Nu am suficientă încredereîn
propriile puteri.i23433.De obicei, mă simt
însiguranţă.î23434.Mă străduiesc să evit situa-ţiile critice şi
dificultăţile.î23435.Sînt trist.123436.Sînt
mulţumit.î23437.Orice fleac mă poate distra-ge şi mă
îngrijorează mult.23438.Suport dureros dezamă-girile şi nu le
pot da uitării.■ '''\\;23439.Sînt un om cumpătat.î23440.Grijile
îmi tulbură multliniştea.î234
Serviciul psihologic şcolar 110 111 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

Prelucrarea rezultatelor 29. Aproape tot timpul sînt îngrijorat din cauza cuiva sau a ceva.
30. Sînt predispus să iau totul în serios.
Anxietatea reactivă (AR), sau situativă, se calculează din relaţia: AR
31. Deseori plîng.
= El - E2 + 35, unde El este suma cifrelor bifate dc subiect {formularul 1) 32. Deseori am stări de vomă.
la întrebările: 3, 4, 6, 7, 9, 12, 13, 14, 17, 18; iar E2 -suma cifrelor bifate 33. Mă nelinişteşte mult propria sănătate.
de subiect (formularul 1) la întrebările: 1,2,5,8, 10, 11, 15, 16, 19, 20. 34. Deseori mă tem că voi roşi.
Anxietatea stabilă (AS) se calculează după aceeaşi formulă: AS = E1 35. Situaţia mea în mijlocul celor care mă înconjoară mă îngrijorează
- E2 + 35, unde E1 este suma cifrelor bifate dc subiect (formularul 2) la -mult.
întrebările: 22, 23, 24, 28, 29, 31, 32, 34, 35, 37, 38, 40; iar E2 - suma 36. Situaţia materială mă îngrijorează mult.
cifrelor bifate dc subiect (formularul 2) la întrebările: 21, 26, 27, 30, 33, 37. Uneori mă gîndesc la aşa lucruri, despre care n-aş vrea să vorbesc.
36, 39. 38. Am avut perioade cînd grijile îmi furau somnul.
Interpretarea rezultatelor: pînă la 30 de puncte - anxietate scăzută; 39. Uneori, cînd sînt într-o încurcătură, transpir şi mă jenez mult.
31 -45 dc puncte - anxietate moderată, mai mult de 46 dc puncte - 40. Chiar şi în zilele răcoroase transpir repede.
anxietate sporită. 41. Cîteodată sînt atît de agitat, încît nu pot adonni.
42. Sînt o persoană iritabilă.
43. Uneori mă simt absolut inutil.
7. SCALA DE ANXIETATE (.1. 44. Uneori îmi pare că sistemul nervos mi-e dereglat şi, din clipă în
Taylor) clipă, îmi voi pierde cumpătul.
Chestionarul este destinat examinării gradului dc anxietate. El 45. Deseori simt că ceva mă nelinişteşte.
conţine 50 de afirmaţii, la care persoana examinată răspunde prin „da" 46. Sînt cu mult mai sensibil decît majoritatea oamenilor.
cînd conţinutul afirmaţiei corespunde felului său de a fi şi prin „nu" cînd 47. Aproape tot timpul mi-e foame.
nu corespunde. Testarea se face individual sau colectiv şi durează 15-30 13. Nu-mi plac schimbările survenite pe neaşteptate.
de minute.
14. Viaţa mea decurge aproape întotdeauna într-o tensiune continuă.
15. Aşteptarea întotdeauna mă enervează.
Scala de anxietate
Prelucrarea rezultatelor
1. De regulă, sînt liniştit şi c greu să fiu scos din sărite.
2. Nervii îmi sînt dereglaţi nu mai mult decît la alţi oameni. a) Se calculează numărul răspunsurilor „da" la afirmaţiile 14-50.
3. De obicei, dorm liniştit. b) Se calculează numărul răspunsurilor „nu" la afirmaţiile 1-13.
4. Rareori am dureri de cap. c) Se calculează suma rezultatelor „a" şi „b".
5. Rareori obosesc.
6. Aproape întotdeauna mă simt destul de fericit. Rezultatele sumare:
7. Am încredere în propriile puteri.
8. Aproape niciodată nu roşesc. 40-50 dc puncte denotă un grad foarte ridicat dc anxietate;
9. în comparaţie cu prietenii, mă simt destui de îndrăzneţ. 25-40 dc puncte relevă un grad ridicat de anxietate;
10. De obicei, ara dispoziţie bună. 15-25 dc puncte indică un grad mediu (cu tendinţă spre un grad
11. Rareori am palpitaţii sau o greutate pc inimă. ridicat) de anxietate;
12. De obicei, mîinile îmi sînt calde. 5-15 puncte denotă un grad mediu (cu tendinţă spre un grad scăzut)
de anxietate.
13. Sînt timid, dar nu mai mult decît alţii.
14. Bineînţeles, îmi lipseşte încrederea în propriile puteri.
8. CHESTIONAR ASUPRA NELINIŞTII (Q.I.P.S.)
15. Uneori îmi pare că sînt de nimic.
16. Periodic mă cuprinde o nelinişte atît de accentuată, încît nu pot sta Chestionarul evaluează intruziunile cognitive sau neliniştile
locului. excesive fără suport real care constituie principalele simptome ale
17. Noaptea adorm cu greu. tulburării dc anxietate generalizată. Este un chestionar care cuprinde 16
18. Nu-mi ajunge tărie de caracter pentru a înfrunta dificultăţile. itemi pe care subiectul îi evaluează pe o scară de 5 puncte, după cum
19. Aş vrea să fiu tot atît de fericit cum sînt, după părerea mea, alţii. urmează: 1 - deloc caracteristic; 2 - puţin caracteristic; 3 -caracteristic; 4 -
20. Uneori îmi pare că am în faţă greutăţi pe care nu le-aş putea foarte caracteristic; 5 - extrem de caracteristic.
înfrunta. Instrucţiuni: Vă rugăm să utilizaţi scara de 5 puncte pentru a
21. Deseori visez. exprima în ce măsură fiecare din enunţurile de mai jos corespund
22. Observ că-mi tremură mîinile cînd încerc să fac ceva. situaţiei, stării dvs. (scrieţi numărul corespunzător în spaţiul rezervat).
23. Somnul îmi este neliniştit, adesea se întrerupe.
24. Mă neliniştesc mult posibilele eşecuri.
□ 1. Dacă nu am destul timp pentru a face totul, nu mă îngrijorez. □2.
25. Uneori simt frică, chiar dacă nu mă ameninţă nimic.
Neliniştea mă copleşeşte.
26. Mă concentrez cu greu asupra unei activităţi sau însărcinări.
27. De obicei, lucrez cu o marc încordare. □3. Nu am tendinţa de a mă îngrijora în legătură cu diverse lucruri. □4.
28. Nimeresc uşor în încurcătură. Mai multe situaţii mă aduc în stare de nelinişte. □5. Ştiu că nu ar trebui
Serviciul psihologic şcolar 110 111 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

să mă îngrijorez, dar nu pot să mă stăpînesc. □6. Cînd sînt presat de timp, pentru viitor.
de persoane, mă îngrijorez mult. 11. Lucrurile neplăcute apar în faţa mea mai
□7. Mă îngrijorez permanent în legătură cu orice. □8. îmi este uşor să degrabă decît cele plăcute.
scap de gînduri neliniştitoare. □9. îndată ce termin ceva de făcut, încep 12. Nu sper să am ceea ce îmi doresc cel mai
imediat să-mi fac griji în legătură cu lucrurile pe care le mai am de făcut. mult.
□ 10. Nu mă îngrijorez niciodată. 13. Cînd mă gîndesc la viitor, mă aştept să fiu
□ 11. Cînd nu pot să fac nimic pentru a scăpa de o grijă, nu mă mai mai fericit decît acum.
agit în legătură cu aceasta. 14. Lucrurile nu sînt aşa cum le doresc.
□ 12. Sînt neliniştit de cînd mă ştiu. 15. Am încredere în viitor.
□ 13. îmi dau seama că anumite subiecte mă îngrijorează. 16. Nu am avut niciodată ceea ce am vrut, prin
□ 14. Cînd încep să mă îngrijorez, nu mă pot linişti uşor.
urmare, c caraghios să-mi doresc ceva,
□ 15. îmi fac griji tot timpul.
indiferent cc.
□ 16. Mă îngrijorez în legătură cu proiectele mele pînă cînd acestea
17. Este cu totul improbabil să am o satisfacţie
sînt duse la bun sfîrşit.
reală în viitor.
Cotare: Scorul la 5 itemi (1, 3, 8, 10, 11) trebuie să fie inversat pentru 18. Viitorul mi se pare vag şi nesigur.
corectare. Apoi este suficient să se adune notele obţinute la aci 16 19. Mă aştept mai mult la momente bune decît la
itemi (limite: 16-80). momente rele.
Norme engleze: 20. Nu serveşte la nimic să caut să obţin lucrurile abaterea standard
Valorile medii (abaterea standard) sînt: pe care mi le doresc, pentru că, probabil, nu 3,65
♦subiecţii nonanxioşi- 43,81 (11,32) le mai pot obţine. 4,83
♦subiecţii cu anxietate generalizată - 67,66 (8,86).
Cotare: Se atribuie nota 1 la itemii 2, 4, 7, 9, 11, 12, 14, 16, 17,
18,20, dacă aceştia sînt cotaţi ca adevăraţi. Se atribuie nota 1 la itemii
9. SCALA DE DISPERARE 1,3,5, 6, 8, 10, 13, 15, 19, dacă sînt cotaţi ca falşi.
Norme: scoruri între 0-20; o valoare medie de 13 a fost găsită la
(Scala H ) subiecţii care avuseseră tentative de suicid.
Scala prevede măsurarea pesimismului la depresivi, evaluarea Norme engleze (media-abaterca standard)
potenţialului suicidar, evaluarea schemelor cognitive disfuncţionale al - subiecţi de control: 2,3 (1,8) - 4,45 (3,09)
căror numitor comun este absenţa proiecţiei pozitive în viitor. Este o scală -pacienţi depresivi 7, 87 (6,10) - 15, 29 (4,47)
media
care reflectă indirect intenţia suicidară.
5,36
13,05
Scala H
Norme franceze
Instrucţiuni: Vă rugăm să atribuiţi fiecărei afirmaţii din tabelul de - subiecţi de control
mai jos caracteristicile de adevărat sau fals, notînd semnul „X" în - subiecţi depresivi
dreptul rubricii corespunzătoare.
Afirmaţii Adevărat Fals 10. CHESTIONAR DE GÎNDURI AUTOMATE (Q.P.A.)
1. Aştept viitorul cu speranţă şi entuziasm.
2. Ar fi mai bine să renunţ, pentru că nu pot face Chestionarul dc gînduri automate (Q.RA.) vizează evaluarea
ca lucrurile să meargă mai bine pentru mine. conţinutului negativ al monologului interior al subiecţilor depresivi.
3. Cînd ceva merge prost, îmi amintesc că aceasta Identificarea gîndurilor automate negative permite modificarea lor
interioară în cursul terapiei cognitive.
nu va dura mult.
Q.RA. este un chestionar ce cuprinde 30 dc itemi care evaluează
4. Nu-mi pot imagina cum va fi viata mea peste frecvenţa gîndurilor automate în cursul săptămînii precedente pc o scară
10 ani. de 5 puncte: 1- deloc; 2 - uneori; 3 - destul de des; 4 - deseori; 5 -
5. Am destul timp pentru a realiza ceea ce-mi întotdeauna.
doresc să realizez în plus.
6. In viitor mă aştept să reuşesc în ceea ce mă Q.RA.
priveşte pe mine. Instrucţiuni: Veţi găsi în continuare o listă de 30 de gînduri care
7. Viitorul meu mi se pare sumbru. pot apare în mintea oamenilor. Vă rugăm să citiţi cu atenţie fiecare gînd
8. Sper să am mai multe lucruri bune în viaţă şi să indicaţi cu ce frecvenţă au apărut ele în mintea dvs. pe parcursul
decît au în medie ceilalţi oameni. ultimei săptămîni, făcînd un semn în căsuţa corespunzătoare frecvenţei.
9. Nu am nici un răgaz şi nu sînt motive să cred Cotare: Scorul global al chestionarului este obţinut pornind de la
că voi avea un viitor. notele atribuite fiecănii item dc către subiect (limite: 30-150). Cu cît
10. Experienţa mea trecută m-a pregătit perfect scorul este mai ridicat, cu atît subiectul arc mai multe gînduri automate
negative.
Serviciul psihologic şcolar 110 111 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

Norme engleze: - subiecţi de control: 46, 24 (11,97)

-subiecţi de control: 34,9 (13,4) - 52,6 (18,6) - subiecţi depresivi 95,7 (23,35).
- subiecţi depresivi: 82,5 (27,5) - 108, 8 (26,3)
Norme franceze:
Serviciul psihologic şcolar 116 117 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

11. SCALA REVIZUITĂ A FOBIILOR SPECIFICE COPIILOR

(Ollendick, 1983)

Scala are drept obiectiv evaluarea fobiilor specifice copiilor de 9-12

ani: frica de anumite animale, de şcoală, de eşec, de întuneric etc.
Instrucţiuni: Prezentăm mai multe cazuri-situaţii în care fetele şi
băieţii au deseori frică. Citeşte atent fiecare din situaţii şi încercuieşte
cifra care descrie cel mai bine frica pe care o simţi: 1 -situaţia nu
provoacă nici o frică; 2 - situaţia provoacă frică nesemnificativă; 3-
situaţiaprovoacă o frică semnificativă. Nu există răspunsuri bune sau rele.
Nu uita: trebuie să încercuieşti cifra l , 2 sau 3 din dreptul situaţiei
descrise, după cum este indicat mai sus.
Serviciul psihologic şcolar ______________________________ _________________JJ8 119_________________ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

26. Un hoţ intră în casă. 1 2 3

27. A călători cu avionul. 1 2 3 64. A fi pedepsit de tata. 1 23
28. A fi întrebat pe neaşteptate de profesor. 1 2 3
65. A fi reţinut la şcoală. 1 23
29. A avea rezultate proaste la şcoală. 1 2 3
66. A face greşeli. 1 23
30. De lilieci sau păsări. 1 2 3
67. A urmări filme străine. 1 23
31. A fi criticat de părinţi. 1 2 3
68. De zgomotul de sirenă. 1 23
32. Dc arme. 1 2 3
69. A face un lucru nou. 1 23
33. A fi implicat într-o învălmăşeală. 1 2 3
70. A mă molipsi de o boală gravă. 1 23
34. De foc; a fi ars. 1 2 3
71. De spaţiile închise. 1 23
35. A fi înjunghiat sau rănit. 1 2 3
72. De cutremure de pămînt. 1 23
36. A fi în mulţime. 1 2 3 73. De o ţară duşmană. 1 23
37. De furtuni. 1 2 3 74. De ascensoare. 1 23
38. A mînca ceva ce nu-ţi place. 1 2 3 75. De locurile întunecoase. 1 23
39. De motani. 1 2 3 76. A mă sufoca. ' 23
40. A pica la un examen. 1 2 3 77. A fi înţepat de o albină. 1 23
41. A fi lovit de un automobil. 1 2 3 78. Dc viermi sau melci. 1 23
42. A fi obligat să merg la şcoală. 1 2 3 79. De guzgani sau şoareci. • 23
43. A participa la jocuri zgomotoase în timpul 80. A susţine un examen. 1 23
educaţiei fizice. 1 2 3
4 4 . A auzi Cotare: Prevalarea fobiilor este determinată adunînd numărul
părinţii certîndu-se. 1 2 3 itemilorcare au obţinut nota 3. Scorni total reprezintă intensitatea fricii
4 5 . De la copil. Este dc ajuns să se sumeze scorul obţinut la fiecare item.
camerele întunecoase. 1 2 3 Norme engleze:
4 6 . A dansa Copii normali de 8-11 ani:
în faţa unui public. 1 2 3 - fete 137, 24 (39,41) - 146, 23 (44,32)
4 7 . Dc -băieţi 122,43 (25,81) - 126,04 (31, 26)
furnici sau scarabei. 1 2 3 Copii fobiei (7-12 ani):
4 8 . A fi -fete 175,42(40,55)
criticat dc alţii. 1 2 3 -băieţi 151,65 (28, 59).
4 9 . De
persoanele care par bizare. 1 2 3
5 0 . Avedcas
înge. 1 2 3
5 1 . A merge
Ia medic. 1 2 3 CAPITOLUL II
5 2 . De cîini necunoscuţi sau cu înfăţişare răutăcioasă. 1
2 3 TESTE DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI
5 3 . A trece
PROFESIONALĂ
prin cimitire. 1 2 3
5 4 . A fi
avertizat. I 2 3 1 . V-AŢI ALES BINE PROFESIA?
5 5 . A-mi (D. Super)
taia părul. 1 2 3
Care sînt valorile dvs. profesionale? Profesia la care v-aţi gîndit (sau
5 6 . De apă
pe care o practicaţi) corespunde înclinaţiilor, intereselor, aspiraţiilor dvs.?
adîncă sau de marc. 1 2 3
Chestionarul dc mai jos vă va ajuta să vă cunoaşteţi mai bine în acest
5 7 . Dc
sens. Pentru aceasta notaţi, în dreptul întrebării una din cifrele 5, 4, 3, 2
coşmaruri. 1 2 3
sau 1, în funcţie de semnificaţia pe care i-o atribuiţi fiecărei caracteristici
5 8 . A cădea
dc la înălţime. 1 2 3 profesionale descrise în afirmaţiile de mai jos: 5 -foarte important; 4 -
5 9 . A fi important; 3 - mai puţin important; 2 - puţin important; 1 - neînsemnat.
electrocutat. 1 2 3 Ce semnificaţie are pentru dvs. profesia?
6 0 . A merge 1. Care necesită mereu rezolvarea unor noi probleme.
la culcare în întuneric. 1 2 3 2. In care trebuie să-i ajutaţi pe alţii.
6 1 . A fi 3. Care este retribuită mai avantajos.
bolnav în maşină. 1 2 3 4. La care munca este foarte variată.
6 2 . A fi 5. Care presupune îndeplinirea sarcinilor în timpul unor deplasări.
singur. 1 2 3 6. Care sporeşte prestigiul dvs.
6 3 . A fi 7. Care cere aptitudini artistice.
obligat să port hainele altora. 1 2 3 8. In care se lucrează în echipă.
Serviciul psihologic şcolar ______________________________ _________________JJ8
9. Care oferă perspective de avansare.
10. In care vă puteţi realiza după propria dorinţă.
11. In care şeful se poartă la fel cu toţi subalternii şi are încredere în
ei.
12. Care asigură un mediu plăcut pentru lucru.
13. Care oferă posibilitatea de a estima la sfîrşitul fiecărei zile de
muncă realizările înregistrate.
14. In care v-aţi putea exercita autoritatea asupra altora.
15. In care se experimentează noi idei şi sugestii.
16. în care se creează noi produse.
17. Unde rezultatele muncii dvs. să fie cunoscute.
18. în care şeful să aibă simţul măsurii în aprecieri şi decizii.
19. Care este foarte solicitată şi care oferă numeroase locuri de
muncă.
20. în care v-aţi putea pune în valoare simţul pentru frumos.
21 Care v-ar oferi posibilitatea de a lua decizii personale.
22. Cu largi posibilităţi de avansare, cu obţinerea unei
retribuţii corespunzătoare.
23. Care solicită intens capacitatea de a rezolva probleme
noi prin soluţii nuanţate.
24. în care vă puteţi aplica aptitudinile de a conduce un colectiv.
25. Care se desfăşoară într-un local în care condiţiile mediului
ambiant
să vă asigure sănătatea.
26. Care nu afectează modul de viaţă dorit de dvs.
27. Care oferă posibilităţi de a lega prietenie trainică cu colegii de
muncă.
28. în care importanţa muncii dvs. poate fi apreciată de alţii.
29. în care nu faceţi permanent acelaşi lucru.
30. Care vă dă sentimentul că îi puteţi ajuta pe alţii.
31. în care aţi putea contribui la bunăstarea altora.
32. Care vă permite să activaţi în diverse direcţi i.
33. în care aţi putea fi admirat de alţii.
34. în care să aveţi relaţii bune cu colegii.
35. Care contribuie la asigurarea unui mod plăcut de viaţă.
36. în care aveţi posibilitatea de a munci într-un mediu plăcut (bine
iluminat, liniştit, curat, spaţios).
37. în care puteţi planifica şi organiza munca altora.
38. Care solicită continuu capacităţile dvs. intelectuale.
39. La care munca dvs. va fi retribuită astfel încît să vă asigure un
mod de viaţă corespunzător dorinţelor dvs.
40. în care depindeţi de cît mai puţine persoane.
411 în care produceţi obiecte, lucrări de artă.
42. în care să puteţi fi sigur că în cazul pierderii ei puteţi obţine o
altă profesie în cadrul aceleiaşi întreprinderi.
43. în care şeful c o persoană foarte politicoasă.
44. în care să puteţi vedea rezultatele eforturilor dvs.
45. în care să puteţi contribui la elaborarea noilor idei.
Prelucrarea rezultatelor
Chestionarul cuprinde 15 factori. Fiecare din ei descrie o
caracteristică esenţială, specifică unui ansamblu de profesii sau
activităţi, prin intermediul a 3 itemi. Astfel:
1. Altruism (2, 30, 31) - profesii care vizează lucrul cu oamenii
şi contribuie la ameliorarea vieţii acestora: medicină, relaţii umane,
asistenţă socială, învăţămînt, comerţ etc.
2. Simţ estetic (7,20,41) - profesii care pennit realizarea unor
obiecte de artă, artizanat etc.
119_________________ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
3. Creativitate (15, 16, 45) - activităţi care permit crearea unor noi
produse, aplicarea noilor idei, inventarea lucrărilor noi: profesii
tehnice, ştiinţifice, literare, organizatorice etc.
4. Stimulare intelectuală (1,23,38) - activităţi care oferă
posibilitatea de a învăţa ceva nou şi solicită o gîndirc independentă,
reflecţii abstracte.
5. Reuşita obiectuală (13, 17, 44) - activităţi cu caracter executiv,
finalizate prin produse concrete şi care generează sentimentul dc
satisfacţie pentru buna executare a sarcinilor profesionale.
6. Independenţă (5,21,40) - ocupaţii care pennit persoanei să
lucreze după propriul ci ritm şi să aplice noi idei (concepţii).
7. Prestigiu (6, 28, 33) - ocupaţii cu un statut social ridicat care
conferă importanţă şi impun respect.
8. Conducere (14, 24, 37) - profesii care oferă posibilitatea de a
planifica şi organiza munca altora.
9. Avantaje materiale (3, 22, 39) - valoare asociată unor munci cu
remunerare mai avantajoasă. Tendinţa dc orientare după cîştiguri
materiale.
1O.Siguranţă (9, 19,42) - valoare asociată unor profesii care prezintă
certitudinea menţinerii lor, asigurarea aceluiaşi tip de muncă şi
garantarea veniturilor materiale.
11 .Ambianţa muncii (12,25,36) - ocupaţii în condiţii bune de muncă.
12.Relaţii cu superiorii (11, 18, 43) - alegerea locului de muncă în
conformitate cu cadrele dc conducere din domeniul respectiv. 13.Relaţii
cu colegii de muncă (8,27,34) - alegerea locului de muncă după criteriul
unor relaţii bune în colectivul de muncă.
14.Modul de viaţă (10, 26, 35) - valoare asociată unei aşa activităţi
care permite a duce un mod de viaţă corespunzător aspiraţiilor
persoanei respective. Profesii cu program neregulat, care implică
deplasări, călătorii etc.
15. Varietate (4,29,32) - profesii care permit diverse activităţi (variate,
nerepetative). Orientare spre satisfacţii personale. Sc face totalul notelor
acordate fiecărui factor la cei 3 itemi. Scorul poate varia de la 3 la 15.
Apoi se stabileşte ordinea ierarhică a factorilor. Primii 3-5 din ci, la care
se obţine punctajul cel mai marc, reprezintă domeniul dc activitate în care
subiectul poate obţine succes şi sc poate realiza din punct de vedere
profesional.
2. CHESTIONAR DE DELIMITARE A INTERESELOR
PROFESIONALE
(E. A. Klimov)
PrezcnUil chestionar vizează cinci direcţii de interese profesionale
proiectate conform tipurilor de profesii clasificate de E. A. Klimov: 1) om
- natură; 2) om - tehnică; 3) om - om; 4) om - semn grafic; 5) om -
imagine artistică. Chestionarul, care poate fi administrat atît individul cît
şi în grup, conţine 20 de perechi de allnnaţii care servesc la delimitarea
direcţiei de activitate profesională pentru care subiectul testat manifestă
cel mai marc interes.
Instrucţiuni: Admitem că după o pregătire profesională
corespunzătoare veţi putea îndeplini orice muncă. în cazul în care vi se
va oferi posibilitatea să alegeţi între două activităţi propuse, pentru care
dintre ele veţi opta? Citiţi cu atenţie fiecare dintre cele 20 de perechi de
afirmaţii ce urmează. Defecare dată alegeţi doar una din alternative,
punînd semnul „x" în spaţiul respectiv din fişa răspunsurilor.
Serviciul psihologic şcolar ______________________________ _________________JJ8 119_________________ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

îmi place: 11a □ 11b □ 12a □ 12b □ 13a □

1. a. Să îngrijesc animalele. 13b □ 14a □ 14b □ 15a □ 15b □
b. Să deservesc maşini, aparate. 16a □ 16b □ 17a □
2. a. Să le fiu de ajutor celor bolnavi. 17b □ 18a □ 18b □
b. Să compun scheme şi programe pentru tehnica dc calcul. 19a □ 19b □
3. a. Să urmăresc calitatea ilustraţiilor, picturii de afiş, a discurilor, 20a □ 20b □
b. Să controlez procesul de dezvoltare a plantelor.
Fişa răspunsurilor este concepută astfel ca să se poată realiza un
4. a. Să prelucrez diverse materiale (lemn, stofă, metal, masă calcul rapid al semnelor „x" din toate cele 5 coloniţe ce le cuprinde.
plastică), b. Să fac reclamă la mărfuri, să vînd mărfuri.
Fiecare coloniţă reprezintă o anumită direcţie de interes profesional
5. a. Să discut despre articole şi cărţi ştiinţifico-populare.
b. Să discut despre literatură artistică (piese de teatru, concerte). dispuse în următoarea ordine:
6. a. Să cresc animale de diferite rase. 1. om - natură - toate profesiile legate de cultura plantelor,
b. Să-i ajut pe cei mai mici în realizarea diverselor activităţi silvicultură şi vitărit;
(instructive, sportive etc). 2. om - tehnică - toate profesiile tehnice;
7. a. Să reproduc desene, să acordez instrumente muzicale. 3. om-om- toate profesiile din sfera de deservire a populaţiei şi cele
b. Să conduc diverse mijloace de transport (maşină, macara, tractor). care solicită comunicare intensivă;
8. a. Să comunic şi să explic oamenilor informaţia ce-i interesează 4. om-semn grafic - toate profesiile ce ţin de calcule, cifre, litere,
(într-un birou de informaţii sau de excursii), b. Să fac precum şi profesiile din sfera muzicii.
prezentarea grafică a expoziţiilor, vitrinelor, a unor cărţi sau 5. om- imagine artistică - toate specialităţile ce ţin de creaţia artistică.
spectacole. Subiectului testat i se recomandă să practice activităţi profe-
9. a. Să repar obiecte, locuinţe. sionale care corespund tipului de profesii care a acumulat cele mai
b. Să corectez greşeli în texte, scheme, desene. multe semne „x".
10. a. Să tratez animale bolnave, 3. DIAGNOSTICAREA APTITUDINILOR COMUNICATIVE ŞI
b. Să fac calcule.
ORGANIZATORICE COS- 1
11. a. Să selecţionez noi specii dc plante.
b. Să construiesc şi să proiectez noi modele de mărfuri (V.V. Sineavski, B. A. Fedorişin)
industriale. Aptitudinile comunicative şi organizatorice sînt factorii care asigură
12. a. Să examinez disensiunile dintre oameni, să conving, să explic, succesul în activităţile de tipul om - om. Diagnosticarea nivelului loi de
să stimulez şi să pedepsesc, b. Să descifrez scheme, proiecte,
manifestare poate fi făcută cu ajutorul probei COS -1, elaborată în baza
să le analizez şi să le pun în ordine.
principiului de autoanaliză şi autoapreciere a comportamentului
13. a. Să urmăresc şi să studiez activitatea artistică, b.
Să observ şi să cercetez viaţa microbilor. subiectului testat într-o situaţie sau alta. Conţinutul probei preia o serie de
14. a. Să deservesc şi să reglez utilaj medical, b. situaţii din experienţa cotidiană a adolescenţilor. De aceea răspunsul la
Să acord oamenilor ajutor medical. ele va implica reproducerea comportamentului lor şi manifestarea unor
15. a. Să descriu artistic evenimentele şi fenomenele (reale sau atitudini deja trăite.
imaginare). Pentru studierea aptitudinilor comunicative sînt proiectate întrebări
b. Să fac descricri-rapoartc despre evenimentele şi fenomenele din următoarele sfere: interesul adolescentului pentru comunicare;
cercetate.
acomodarea la un nou colectiv; reacţia la rugămintea prietenilor şi
16. a. Să fac analize de laborator în spital,
b. Să examinez bolnavi şi să-i tratez. cunoscuţilor; atitudinea faţă de muncă; contactul cu persoane
17. a. Să zugrăvesc obiecte şi lucruri, interiorul locuinţelor, b. Să necunoscute. în corespundere cu aceste direcţii, au fost elaborate 20 de
asamblez şi să montez maşini şi aparate. întrebări.
18. a. Să organizez marşuri turistice şi excursii la muzee, teatre, b. Pentru studierea aptitudinilor organizatorice sînt utilizate întrebări
Să joc în spectacole, să iau parte la concerte. ce vizează următoarele sfere: capacitatea de orientare în situaţii dificile;
19. a. Să confecţionez după un plan piese, articole, produse finite, iniţiativă, spirit întreprinzător, perseverenţă, exigenţă; predispunere spre
să construiesc clădiri, b. Să execut desene tehnice, să reproduc munca organizatorică; independenţă, spirit autocritic; stăpînirc de sine,
schiţe de lucru, hărţi.
fermitate. Aceste sfere au generat 20 de întrebări. Astfel, chestionarul
20. a. Să protejez plantele de boli şi vătămători.
COS - 1 cuprinde 40 de întrebări dispuse într-o anumită consecutivitate.
b. Să lucrez la maşini cu taste (maşini de dactilografiat,
computere etc).
Timpul de aplicare a chestionarului nu este strict limitat. Subiecţii Chestionarul COS -1
testaţi sînt rugaţi să nu mediteze prea mult asupra afirmaţiilor. De Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie fiecare întrebare şi determinaţi-vă
regulă, testarea nu durează mai mult de 20-30 de minute. propria părere sau atitudine în raport cu ea. Răspunsul trebuie să fie ,,
Fişa răspunsurilor da " sau „ nu ". Dacă răspunsul exprimai la întrebarea respectivă este
afirmativ, atunci în căsuţa corespunzătoare acestei întrebări pe fişa
1 2 3 4 5 răspunsurilor puneţi semnul (+), dacă este negativ - semnul (-).
la □ lb □ 2a □ 2b □ 3a □
3b □ 4a □ 4b □ 5a □ 5b □ □ 1. Aveţi mulţi prieteni cu care comunicaţi intensiv?
6a □ 6b □ 7a □ □ 2. Deseori reuşiţi să convingeţi prietenii să accepte propria dvs.
7b □ 8a □ 8b □ părere?
9a □ 9b □ □ 3. Mult timp sînteţi necăjit din cauza ofensei care v-a adus-o cineva
10a □ 10b □ dintre prieteni?
Serviciul psihologic şcolar ______________________________ _________________JJ8
□ 4. întotdeauna vă orientaţi cu greu într-o situaţie critică?
□ 5. Tindeţi să stabiliţi relaţii de prietenie cu persoane noi, mai puţin
cunoscute?
□ 6. Vă place munca social-utilă?
□ 7. Este adevărat că e mai plăcut şi mai simplu să petreceţi timpul în
lumea cărţilor decît în societatea oamenilor?
□ 8. Dacă intervin dificultăţi în realizarea intenţiilor dvs., vă deziceţi
uşor de ele?
□ 9. Stabiliţi uşor relaţii cu persoane mult mai în vîrsta decît dvs.?
□ 10. Vă place să inventaţi şi să organizaţi împreună cu prietenii
diferite
jocuri şi distracţii?
□ 11. Vă adaptaţi cu greu la o nouă companie?
□ 12. Deseori lăsaţi pentru altă zi lucrul care trebuie făcut azi?
□ 13. Stabiliţi uşor relaţii cu persoane necunoscute?
□ 14. Tindeţi ca prietenii dvs. să acţioneze conform părerii care o
exprimaţi?
□ 15. Vă acomodaţi cu greu într-un colectiv nou?
□ 16.Este adevărat că nu apar disensiuni în relaţiile dvs. cu prietenii
atunci cînd aceştia nu-şi respectă promisiunile sau obligaţiile?
119_________________ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
□ 17. într-o situaţie favorabilă tindeţi să faceţi cunoştinţă şi să discutaţi
cu o persoană necunoscută?
□ 18. Deseori preluaţi iniţiativa în rezolvarea unor probleme importante?
□ 19. Vă enervează oamenii din jur şi aţi vrea să rămîneţi singur?
□ 20. Este adevărat că, de regulă, vă orientaţi cu greu într-un anturaj
necunoscut?
□ 21. Vă place să vă aflaţi permanent printre oameni?
□ 22. Vă enervaţi dacă nu reuşiţi să terminaţi lucrul început?
□ 23.încercaţi o senzaţie de incomoditate şi disconfort atunci cînd
trebuie să daţi dovadă de iniţiativă pentru a face cunoştinţă cu noi
persoane?
□ 24. Este adevărat că vă oboseşte comunicarea cu prietenii?
□ 25. Vă place să participaţi la jocuri colective?
□ 26. Deseori daţi dovadă de iniţiativă în rezolvarea problemelor
prietenilor dvs.?
□ 27. Este adevărat că vă simţiţi nesigur printre persoane necunoscute?
□ 28. Este adevărat că doar foarte rar încercaţi să demonstraţi că aveţi
dreptate?
□ 29. Consideraţi că nu trebuie să depuneţi mare efort pentru a înveseli
o companie puţin cunoscută?
Serviciul psihologic şcolar 128 129 ASPECTE PRACTICE ale serviciului (psihologic şcolar

comunicative
□ 30. Aţi muncit pe tărîm obştesc în clasă sau în şcoală?
□ 31.Tindeţi să reduceţi cercul de cunoştinţe la un număr mic de 0,10-0,45 1 foarte scăzut
persoane? 0,46 - 0,55 2 scăzut
□ 32. Este adevărat că nu încercaţi să vă argumentaţi părerea sau 0,56 - 0,65 3 mediu
0,66 - 0,75 4 înalt
decizia, dacă aceasta nu este imediat acceptată de prieteni?
0,76- 1,00 5 foarte înalt
□ 33. Vă simţiţi liber, degajat nimerind într-o companie necunoscută? Scala notelor aptitudinilor organizatorice
□ 34. Vă ocupaţi cu plăcere de organizarea diferitelor activităţi pentru K Q Nivelul de manifestare a aptitudinilor
prietenii dvs.? comunicative

□ 35. Este adevărat că nu vă simţiţi calm şi sigur pe sine, cînd sînteţi 0,20 - 0,55 1 foarte scăzut
nevoit să vorbiţi în faţa unui mare grup de oameni? 0,56 - 0,65 2 scăzut
□ 36. Deseori întîrziaţi la întîlniri? 0,66 - 0,70 3 mediu
□ 37. Este adevărat că aveţi mulţi prieteni? 0,71 - 0,80 4 înalt
□ 38. Deseori sînteţi în centrul atenţiei prietenilor dvs.? 0,81 - 1,00 5 foarte înalt
□ 39. Deseori, comunicînd cu persoane necunoscute, vă jenaţi şi vă 4. STUDIEREA INTERESELOR PROFESIONALE ALE ELEVILOR
simţiţi incomod?
□ 40. Este adevărat că nu vă simţiţi sigur pe sine aflîndu-vă într-un Proba determină gradul de orientare al elevilor vizavi de viitoarea
grup numeros de persoane? profesie: cine şi pentru ce profesie optează, cine dintre ei încă nu s-a
determinat în acest sens.
Calcularea punctajului şi interpretarea rezultatelor Instrucţiuni: Citiţi atent şi răspundeţi la întrebările care urmează.
Aptitudinile comunicative: 1. Ce profesie te atrage?
Da la itemii: 1, 5, 9, 13, 17, 21, 25, 29, 33, 37.
2. Care c conţinutul activităţii persoanelor care exercită această
profesie?
Nu la itemii: 3, 7, 11, 15, 19, 23, 27, 31, 35, 39. 3. Ce te captivează mai mult în profesia vizată?
Aptitudinile organizatorice: 4. Ce-ţi place în mod deosebit în profesia dată?
5. Care este principalul izvor de informaţie privind profesia în
Da la itemii: 2, 6, 10, 14, 18, 22, 26, 30, 34, 38. cauză? Despre cine din reprezentanţii profesiei vizate ai putea
Nu la itemii: 4, 8, 12, 16, 20, 24, 28, 32, 36, 40. povesti amănunţit colegilor de clasă?
6. Ce cunoştinţe şi deprinderi trebuie să posede o persoană care
optează pentru această profesie? Studierea căror discipline şcolare
Coeficientul de evaluare (K) a aptitudinilor comunicative şi contribuie la pregătirea pentru ea?
organizatorice se exprimă prin raportul dintre numărul de răspunsuri ce au 7. Ce trăsături de caracter trebuie să-şi formeze omul care optează
coincis pentru fiecare compartiment în parte şi numărul maxim de pentru această profesie? Cum pot fi ele dezvoltate?
coincidenţe posibile - 20. Poate fi aplicată formula: K = m : 20 sau K = 8. Care este atitudinea părinţilor faţă de opţiunea ta profesională?
0,05m, unde K este mărimea coeficientului de evaluare, iar m -numărul 9. Ce ajutor în pregătirea pentru viitoarea profesie ai vrea să
răspunsurilor ce au coincis cu tabelul de descifrare. primeşti în cadrul cursurilor opţionale, facultative, cercurilor etc?
De exemplu, la compartimentul Aptitudini comunicative au coincis 10. Ce discipline şcolare preferi (numeşte trei dintre ele)? Explică de
18 răspunsuri, iar la Aptitudini organizationale respondentul are 15 ce.
coincidenţe. Determinăm că pentru aptitudinile comunicative coeficientul 11. Care este activitatea, ocupaţia ta preferată în timpul liber?
de evaluare K constituie 0,90 (K=0,05xl 8=0,90), iar pentru cele
organizatorice 0,75 (K= 0,05x15=0,75). Analiza rezultatelor
Indicii obţinuţi prin aceste calcule pot varia de la 0 la 1. Rezultatele Rezultatele se prezintă în forma unui tabel, grupînd elevii conform
apropiate de 1 indică un nivel înalt al aptitudinilor comunicative sau profesiei alese.
organizatorice, iar cele apropiate de 0 denotă un nivel scăzut al lor.
N. P. Profesia aleasă. Prin Trăsături de caracter Disciplina Ocupaţia
Coeficientul K comportă caracteristica cantitativă, primară a
ce te captivează necesare preferată preferată
rezultatelor. Pentru standardizarea calitativă a rezultatelor testării se Popa I. Profesor, vreau să Dragoste faţă de copii, Istoria Lectura
utilizează scalele de evaluare în care unui anumit diapazon al învăţ copiii altruism
coeficientului K îi corespunde o anumită notă Q. Manea S. Aviator, vreau să zbor Bărbăţie, fermitate Matematica Sportul

Rezultatele obţinute în urma testării indică nivelul actual al
aptitudinilor comunicative şi organizatorice ale subiectului concret. Dacă
acestea sînt inferioare nivelului mediu, încă nu putem considera că vor
rămînc neschimbate. în condiţiile unei activităţi special orientate
dezvoltării lor sc poate obţine un progres evident.
Răspunsurile la întrebările 10 şi 11 permit determinarea influenţei
disciplinelor şcolare asupra opţiunii profesionale a elevilor. întrebările
anterioare evidenţiază intenţiile profesionale, factorii care influenţează
alegerea profesiei. Concomitent se poate trage concluzia despre gradul de
seriozitate al elevului vizavi de viitorul său.

Scala notelor aptitudinilor comunicative 5. STUDIEREA ORIENTĂRII PROFESIONALE A VIITORULUI

K Q Nivelul de manifestare a aptitudinilor PEDAGOG PRIN METODA AUTOAPRECIERII
Serviciul psihologic şcolar
Proba determină structura orientării profesionale a viitorului
pedagog.
Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie şi răspundeţi la întrebări, mareînd, în
spaţiul rezervat prin „da", „nu" sau „nu ştiu".
□ 1. Citiţi cărţi care vizează profesia de pedagog?
□ 2. Aţi avut intenţia să îmbrăţişaţi o profesie tehnică?
□ 3. Aţi îndeplinit funcţii de conducere?
□ 4. Aţi încercat anterior să intraţi la alte instituţii superioare de
învăţămînt?
□ 5. Aţi avut ocazia să lucraţi cu copiii?
□ 6. Aţi avut ocazia să participaţi la jocurile cu copiii?
□ 7. Consideraţi că în procesul dc studiu la o facultate pedagogică aţi
putea descoperi că profesia de pedagog nu vi se potriveşte?
□ 8. Veţi renunţa, în acest caz, la studiile în instituţiile cu profil
pedagogic?
128 129 ASPECTE PRACTICE ale serviciului (psihologic şcolar
□ 9. Aţi putea da instrucţiuni minuţioase vizînd activitatea
educatorului?
□ 10. Aţi avut prilej ul să vă manifestaţi în calitate de educator al cop i i
lor
de vîrsta mică?
□ 11. V-au sfătuit profesorii din şcoală să vă continuaţi studiile la o
universitate pedagogică?
□ 12. Vă place să lucraţi singur?
□ 13. întîlniţi dificultăţi atunci cînd conversaţi concomitent cu mai multe
persoane?
□ 14. Vă place să citiţi cărţi despre învăţători, şcoală, educatori?
□ 15. Dacă n-aţi fi intrat din prima încercare la o universitate pedagogică,
aţi fi încercat să intraţi şi la anul viitor?
□ 16. Vă face plăcere să vă ocupaţi cu copiii?
□ 17. Vă plictisesc relatările copiilor adresate dvs.?

Serviciul psihologic şcolar 132
□ 18. Frecventaţi cercurile şi cursurile facultative care vizează discipli-
nele preferate de dvs.?
□ 19. Vă planificaţi anticipat acţiunile şi comportamentul?
□ 20. Fiind student al instituţiei pedagogice, aţi avea dorinţa să tutelaţi
elevi?
□ 21. Vă implicaţi cu plăcere în jocuri, glume, distracţii?
□ 22. De obicei, cînd faceţi cunoştinţă cu o persoană, manifestaţi primul
iniţiativa de apropiere?
□ 23. Vreţi să studiaţi neapărat la o universitate pedagogică?
□ 24. Aţi tins să vă asumaţi o responsabilitate sporită în activitatea
colectivului?
□ 25. Aveţi mulţi prieteni şi cunoscuţi?
□ 26. Cunoaşteţi lucrările pedagogice ale lui J. J. Russo?
□ 27. Cunoaşteţi lucrările pedagogice ale M. Montessori?
□ 28. Prietenii vă solicită deseori sfatul?
□ 29. Preferaţi să vă evidenţiaţi?
□ 30. Frecventaţi deseori lecţiile publice vizînd problemele educaţionale?
□ 31. Aţi avut intenţia să îmbrăţişaţi o profesie nepedagogică?
□ 32. Preferaţi să petreceţi o seară într-o companie necunoscută sau
să rămîneţi singur acasă?
□ 33. Sînteţi numit deseori responsabil de jocuri şi activităţi?
□ 34. Vă place să inventaţi jocuri, ocupaţii, distracţii?
□ 35.Preferaţi să nu vă asumaţi responsabilitatea pentru acţiunile
colectivului?
□ 36. Simţiţi satisfacţie cînd vă sînt urmate sfaturile?
□ 37. Vă place să glumiţi şi să povestiţi istorii amuzante prietenilor
dvs.?
□ 38. Vă place să citiţi cărţi despre copii?
□ 39. Lucrul sporeşte atunci cînd lucraţi împreună cu alţi oameni sau
cînd lucraţi singur?
□ 40. Vi s-au păstrat în memorie impresiile despre copiii pe care i-aţi
tutelat?
□ 41. Deseori copiii vă destăinuie gîndurile lor?
□ 42. Deseori reuşiţi să impuneri majorităţii părerea dvs.?
□ 43. Citiţi literatură pedagogică şi psihologică benevol?
□ 44. Vă place să daţi sfaturi, să tutelaţi, să ajutaţi celor din jur?
□ 45. Deseori reuşiţi să procedaţi astfel ca oamenii să acţioneze conform
părerii dvs.?
□ 46. Puteţi urmări concomitent acţiunile cîtorva jucători?
□ 47. Preferaţi să vă jucaţi cu copiii mici sau cu persoane de seama
dvs.?
□ 48. Vă place să comunicaţi cu mai multe persoane concomitent?
□ 49. Cunoaşteţi termeni care se referă la domeniul activităţii
pedagogice?
□ 50. Consideraţi că instituţiile pedagogice vă oferă dreptul să lucraţi
numai în calitate dc pedagog?
□ 51. Vă certaţi cu prietenii atunci cînd aceştia îşi ignoră obligaţiile?
□ 52. Aveţi neplăceri din cauza că aţi procedat într-un anumit mod
fără a vă gîndi?
□ 53.Dacă prietenul dvs. nu s-a ţinut de cuvînt, cum trebuie să
procedaţi:
a) să-1 preveniţi, b) să-1 pedepsiţi, c) să aflaţi cauza?
□ 54. Preferaţi să vă atingeţi scopul în relaţiile cu oamenii?
□ 55. V-au sfătuit prietenii să vă alegeţi profesia de pedagog?
□ 56. Mulţi oameni vă consideră prieten?
□ 57. Aveţi mulţi cunoscuţi printre profesori?
□ 58. Vă onoraţi întotdeauna promisiunile?
133 ________________ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
□ 69. Recurgeţi la pedeapsă şi metode de constrîngcre pentru a obţine
realizarea cerinţelor dvs.?
□ 60. Demult aţi optat pentru profesia de pedagog?
Prelucrarea rezultatelor
1. Interes pedagogic.
Da: 1, 14, 15, 18,23,26, 27, 30,31,38, 43,49, 50,55,57, 60.
Nu: 2, 4, 7, 8.
2. Activitate pedagogică:
Da:5,6,9, 10, 11, 16,20,21,29,32,33,34,35,39,40,41,44,47.
Nu: 17.
3. Aptitudini pedagogice:
Da: 3, 12, 13, 19,24, 28, 36, 37, 42,48, 52, 53(c), 54, 56, 58, 59.
Pentru a exprima rezultatele obţinute în sistemul de 5 puncte, suma
răspunsurilor care au coincis cu „cheia" se va împărţi la 4.
6. CARACTERISTICA ORIENTĂRII EMOŢIONALE
A PERSONALITĂŢII
(V.I. Dodonov)
Capacitatea de a prognoza dezvoltarea interesului pedagogic poate ti
determinată, comparînd orientarea emoţională generală a elevului cu
structura emoţională a interesului pedagogic care include:
- trăiri altruiste care apar în baza necesităţii de a ajuta alţi oameni;
- trăiri comunicative condiţionate de necesitatea de a comunica cu
cei din jur;
- trăiri praxice, generate de schimbarea genului de activitate, de
succesele şi insuccesele care intervin pe parcurs, de dificultăţile care o
însoţesc.
Aceste emoţii exprimă constanta afectivă imanentă interesului. Ea
este determinată, în cazul nostru, de specificul profesiei dc pedagog şi, în
lipsa ei, această activitate nu se poate desfăşura în mod eficient. Sc
presupune că cu cît mai mult persoana concretă preferă să trăiască emoţiile
care compun constanta afectivă a unei profesii, cu atît mai uşor i se cultivă
interesul pentru profesia dată. Or, cunoscînd conţinutul constant al
emoţiilor unei anumite profesii, s-ar putea contribui la orientarea
profesională a elevilor care încearcă dificultăţi în alegerea profesiei
„pentru suflet".
Instrucţiuni: Citiţi atent descrierea trăirilor emoţionale enumerate
în continuare (1-10). Raporlaţi-le la dvs. şi stabiliţi o ierarhie a lor,
plasîndu-le după gradul de preferinţă, adică în corespundere cu măsura
în care doriţi să le trăiţi. Astfel, notaţi mai întîi numărul de ordine al
descrierii care o preferaţi tuturor celorlalte, apoi numărul de ordine al
descrierii ce vă convine mai mult dintre toate cele rămase etc. In felul
acesta continuaţi şirul în funcţie de descreşterea importanţei pe care o
prezintă pentru dvs. descrierea respectivă.
In final fiecare elev obţine o anumită „fonnulă" care prezintă
caracteristica sferei sale emoţionale (de exemplu: 5,8,1,3,10,4,6,9,2,
7, unde trăirile emoţionale descrise în tabel sînt reprezentate prin cifrele
care le însoţesc, în ordinea descreşterii importanţei lor pentru elev).
Ulterior, această „fonnulă" se va compara cu „cheia" care exprimă
ordinea trăirilor emoţionale ce corespunde interesului pentru profesia de
pedagog.
Cheia
 133 ________________ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
Serviciul psihologic şcolar 132

I. înstrăinare. Adulţii şi copiii nu colaborează, nu contactează şi

6 9 3 7 4 10 1 5 8 2 nu se observă reciproc.
II. Conflict. Adulţii şi copiii tind spre scopuri diferite, intră în
Descrierea trăirilor emoţionale contradicţie, urmăresc interese personale.
1. Sentiment de neobişnuit, de miraculos care se manifestă într-un III. Ameninţare. Adultul este perceput de copil ca izvor al
anturaj sau loc necunoscut. pericolului, al neplăcerilor. El pedepseşte sau ameninţă, reprimă voinţa
2. Sentiment de bucurie, de nerăbdare la procurarea unor lucruri noi, copilului.
satisfacţie la gîndul că în curînd numărul lor se va majora.
3. însufleţire, bucurie, pasiune cînd lucrurile merg bine, cînd îţi dai La întrebările puse, pe lîngă enunţuri pozitive şi negative, pot fi şi
scama că realizezi succese. răspunsuri neutre, ambigue.
4. Satisfacţie, mîndrie cînd poţi demonstra propria ta valoare ca IV. Refugiu. Subiectul pur şi simplu enumera ceea ce vede în
personalitate sau superioritatea faţă de rivali, cînd cei din jur te imagine, vorbeşte pe teme străine, glumeşte, refuză să răspundă.
admiră. Se calculează numărul de răspunsuri acumulate de subiect la fiecare
dintre categoriile enumerate anterior. Dacă majoritatea interpretărilor se
5. Lipsa hazardului, stare de satisfacţie în momentele de odihnă, în
situaţiile degajate. înscriu în cadrul categoriilor pozitive, putem considera că el posedă
6. Sentiment de bucurie şi satisfacţie cînd reuşeşti să faci ceva bun înclinaţii spre profesia de pedagog.
pentru oamenii dragi.
7. Interes şi profundă satisfacţie în procesul dc cunoaştere a noului, a
faptelor ştiinţifice curioase, a esenţei fenomenelor. Bucurie atunci
cînd sc confirmă presupunerile dvs.
8. Sentimentul riscului, al hazardului, senzaţii puternice în momente
CAPITOLUL III TESTE DE
dc pericol.
9. Bucurie, bună dispoziţie, simpatie, recunoştinţă cînd comunici cu INTELIGENŢĂ ŞI CUNOŞTINŢE
persoanele pe care le respecţi, cînd vezi manifestarea prieteniei şi a
ajutorului reciproc, cînd singur te bucuri de ajutorul pe care ţi—1 l.TEST DE INTELIGENŢĂ GENERALĂ
acordă alte persoane.
10. Sentimentul plăcut care însoţeşte procesul de percepere a naturii, Testul de faţă este corelat cu cele mai cunoscute scale (Slanfbrd-
Binet, Terman, Wechsler). Testul se aplică persoanelor care au mai mult de
a muncii, poeziei etc. 7. TESTUL TEMATIC DE APERCEPŢIE 13 ani şi poate fi administrat individual şi colectiv.
Instrucţiuni: Răspundeţi la întrebările testului (1-90), lucrînd cît se
(T.A.T.) Adulţi şi copii poate de repede, fără a neglija acurateţea. Dacă doriţi, puteţi face calcule
şi scrie rezultatele pe o pagină separată. Nu meditaţi prea mult la o
Proba depistează conţinutul reprezentărilor subiecţilor testaţi întrebare. Săriţi-le pe cele care vi se par grele, pentru a vă reîntoarce la
vizavi de relaţiile adulţi şi copii. Testul poate fi utilizat în procesul de ele doar dacă mai aveţi timp.
orientare a elevilor spre profesia de pedagog. Se vor utiliza 10 imagini Iată cîteva exemple de întrebări cu răspunsuri corecte:
a) bărbat este pentru băiat aşa cum femeie este pentru:
ale testului tematic de apercepţie.
(1) tînăr; (2) copil; (3) doamnă; (4) fată; (5) mulţime..................(4)
Instrucţiuni: Vi se propune o probă care pune la încercare b) ce număr urmează în seria de mai jos?
imaginaţia dvs. Priviţi imaginile care reprezintă adulţi şi copii, apoi 2 4 6 8........................................................................................(10)
răspundeţi la întrebările: „ Ce fac, ce simt, la ce se gîndesc şi despre c) Următoarele cuvinte pot fi aranjate pentru a forma o propoziţie.
ce vorbesc aceste persoane? ". Dacă propoziţia este adevărată, scrieţi, în spaţiul rezervat, litera
A. Dacă propoziţia este falsă, scrieţi litera F.
Nu copacii verzi niciodată sînt...................................................(F)
Analiza rezultatelor (Cuvintele pot fi aranjate în propoziţia Copacii nu sînt niciodată
Experimentatorul atribuie fiecare răspuns al elevului la una sau la verzi, care este falsă).
d) Care obiecte nu aparţin mulţimii de mai jos?
mai multe categorii standard.
(1) creion; (2) stilou; (3) pix; (4) pensulă; (5) băţ........................(5)
Categoriile răspunsurilor pozitive:
Lucraţi mai departe în acelaşi fel Reţineţi că în alfabetul utilizat în
I. Compătimire. Adulţii şi copiii se compătimesc reciproc, sînt
probleme sînt exclude literele A, A, I, Ţ, Ş.
atenţi, agreabili, se străduiesc să îndeplinească dorinţele celorlalţi.
Timp limită - 45 de minute.
II. Colaborare. Adulţii şi copiii soluţionează în comun diverse
probleme, depăşesc anumite dificultăţi. 1. Trompetă este pentru cîntat aşa cum carte este pentru: (1)
III. îndrumare. Adultul se produce în rolul de învăţător, distracţie; (2) citit; (3) muzică; (4) cuvinte; (5) relaxare.
povăţuitor, protector, apărător, conducător. 2. Automobil este pentru roată aşa cum este cal pentru: (1) picior; (2)
Toate răspunsurile de tip pozitiv favorizează alegerea profesiei de coadă; (3) galop; (4) vagon; (5) condus.
învăţător. 3. Ce număr urmează în seria de mai j os?
3 9 15 21.......
4. Vacă este pentru şură aşa cum este om pentru:
Categoriile răspunsurilor negative: (1) grajd; (2) lapte; (3) casă; (4) fermă; (5) restaurant.
 133 ________________ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
Serviciul psihologic şcolar 132

5. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 29. Ce număr urmează în seria de mai jos? 18

Care este al şaptelea număr după numărul aflat chiar înaintea lui 6? 12 15 10 12 8......................
6. Următoarele cuvinte pot fi aranjate pentru a fonna o propoziţie. 30. Următoarele cuvinte pot fi aranjate pentru a forma o propoziţie.
Dacă propoziţia este adevărată, scrieţi litera A. Dacă propoziţia Dacă propoziţia este adevărată, scrieţi A. Dacă propoziţia este falsă,
este falsă, scrieţi litera F. scrieţi F.
Arde lemnele pot nu uscate. Dinţii nu sînt falşi naturali dinţi.
7. La fel procedaţi şi cu minatoarele cuvinte: Pe 31. Dacă A şi B sînt litere, scrieţi C numai dacă 5 şi cu 5 fac 10, în care
plutesc vapoarele niciodată apă nu. caz nu scrieţi altceva decît litera D.
8. Ce număr urmează în seria de mai jos? 1 3
5 7................ 32. £ este pentru ^y7! aşa cum ~^ este
9. Următoarele cuvinte pot fi aranjate pentru a fonna o propoziţie. pentru (a)^(b)^(c) J (d)£(e)^
Dacă propoziţia este adevărată, scrieţi A. Dacă propoziţia este
falsă, scrieţi F. 33. \^ este pentru ^ aşa cum ^ este pentru
O minge jucat fotbalul cu este.
d e
10. Neglijent înseamnă (a)LUO) m (c)B )3( )c?
(1) fără griji; (2) interzis; (3) neimportant; (4) grijuliu. 34. Ce număr n-ar trebui să facă parte din seria de mai jos?
11. Ion are 10 iei. Dacă ar avea cu 3 lei mai puţin, ar avea în jumătate 2 6 17 18 54 162.............
cît Gicu. Cu cîti lei are Gicu mai mult decît Ion? 35..............Ce literă urmează în seria de
(a) 7 lei; (b) 4 lei; (c) 2 lei; (d) 13 lei. mai jos? A C F G
12. EI este pentru al lui aşa cum ea este pentru: (1) 36. | este pentru |~j aşa cum este pentru
mine; (2) al lor; (3) ai ei; (4) al ei; (5) al lui.
13. Care obiect nu aparţine mulţimii de mai jos? (1) (a)</(b)\^(c)/>(d) f ](e) \^
radio; (2) baterie; (3) televizor; (4) telefon. 37. Ce număr urmează în seria de mai jos? 21
14. Care cuvînt nu aparţine mulţimii de mai jos? (1) a 20 18 15 11
vedea; (2) a auzi; (3) a mirosi; (4) a vorbi. 38. Sud este pentru nord-vest aşa cum vest este pentru: (a) nord; (b)
15. Dacă numai păsări le au pene, care din următoarele afirmaţii este sud-vest; (c) nord-est; (d) sud-est.
adevărată: 39. Care număr n-ar trebui să facă parte din seria de mai jos? 2 4 100 38
20 7
(1) Păsările cuibăresc primăvara 40. Care cuvînt nu aparţine mulţimii de mai jos? (a)
(2) Toate penele sînt uşoare tristeţe; (b) melancolie; (c) regret; (d) doliu.
(3) Şerpii nu au pene 41. Ce literă urmează în seria de mai jos? A C
16. Care cuvînt nu aparţine mulţimii dc mai jos? B D F E G...........................
(1) arhitect; (2) constructor; (3) instalator; (4) doctor.
42. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19.
17. Ce număr urmează în seria de mai jos? 90
Scrieţi numărul care apare în seria de mai sus pe atît de departe
85 75 60 40..................
înaintea lui 14 pe cît K este depărtat de F în alfabet.
18. Ce număr urmează în seria de mai jos? 22
33 44 55 66 43. Dacă toţi oamenii au haine, atunci oamenii mari au
(1) haine mari; (2) haine mai puţine; (3) haine; (4) puţine haine.
19. Botanist este pentru sociolog aşa cum plante este pentru: (1)
femei; (2) probleme; (3) societate; (4) sociologie.
44. Ce număr urmează în seria de mai jos? 18
24 21 27 24 30 ...
20. Dacă o persoană este înnebunită, ea este:
45. Naziştii au jefuit oraşele prin:
(1) ignorantă; (2) maniacă; (3) şocată; (4) tulburată. (1) arme; (2) mitraliere; (3) distrugere; (4) furturi; (5) bombardare.
21. Aţă este pentru haină aşa cum fir este pentru: 46. Ce număr urmează în seria de mai jos? 66
(1) căptuşeală; (2) radio; (3) funie; (4) plasă; (5) metal. 63 57 45 ................
22. Igiena se practică pentru:
(1) apă; (2) sănătate; (3) porţelan; (4) pioşenie. 47. (•) este pentru o aşa cum |] este pentru
23. Ce literă urmează în seria de mai j os? A (a)D(b)« (c)i (d) ||(e) o
CEGI 48. Ce număr urmează în seria de mai jos? 2 96
24. Care număr n-ar trebui să facă parte din seria de mai jos? 7 18 5 ....
1 19 8 5 145 127 49. Plan este pentru spaţiu aşa cum linie este pentru:
25. Scrieţi litera la fel de depărtată de prima literă a alfabetului pe cît (1) pătrat; (2) cerc; (3) unghi; (4) dreptunghi; (5) plan.
este de depărtat primul / de cel de-al doilea din cuvîntul 50. Cîţi kilometri poate alerga un cîine în 3 min., dacă viteza lui este
inegalabili. jumătate din cea a unei maşini care merge cu 40 km pe oră?
26. Care literă n-ar trebui să facă parte din seria de mai jos? 51. Un canoe are întotdeauna:
AUQEOI (1) pînză; (2) apă; (3) vopsea; (4) lungime.
2 7 . /S. este pentru aşa cum Q este pentru 52. Ce număr urmează în seria de mai jos? 65
68 72 77 83.....................
(a) H 0») FI (c) ^ (d) <f^ (e) ^ 53. Cîte litere din rîndul de mai jos sînt în vecinătatea unor vocale, dar
28. Următoarele cuvinte pot fi aranjate pentru a forma o propoziţie. după R sau K?
Dacă propoziţia este adevărată, scrieţi A. Dacă propoziţia este P A U L E G K A T L O I R Q O Z
falsă, scrieţi F.
Distruge bombardamentul oraşe poate şi nu oameni.

Serviciul psihologic şcolar 132
5 4 . .........................................Ce număr
urmează în seria de mai jos? 2 A 9 B 6 C
13 D.....................................
5 5 . Cîte litere din seria de mai jos se află înaintea lui A?
A B K M X J T T V C R R P L
56. 20 de oameni pot săpa 40 de gropi în 60 de zile. în cîte zile pot săpa
10 oameni 20 de gropi?
57. Cîte litere din rîndul de mai jos se află nemijlocit înaintea unui
număr impar şi imediat după un număr mai mare ca 6?
Z 1 9 A 4 B 3 14 19 C 8 9 B 9 D 12 E 17
58. Presupunem că Soroca este în capul listei, iar Orhei este al cincilea,
în timp ce Chişinău se află pe listă egal depărtat de ele. Dacă oraşul
Cahul este înainte de Orhei şi Bălţi este chiar după Chişinău, care
oraş se află pe locul al doilea pe listă?
(a) Soroca; (b) Bălţi; (c) Chişinău; (d) Orhei; (e) Cahul.
59. Una dintre seriile de mai jos este în ordine inversă faţă de cealaltă,
cu excepţia unui număr. Scrieţi numărul.
60. Un sfat comprehensibil este:
(1) rau; (2) comprehensibil; (3) inteligibil; (4) bun; (5) reprobabil.
61. Care cuvînt nu aparţine mulţimii de mai jos?
(1) un; (2) o; (3) nişte; (4) ea.
62. Care dintre cuvintele de mai jos este mai apropiat ca sens de
cuvîntul este?
(1) a fi; (2) sînt; (3) locuieşte; (4) există; (5) veste.
63. Un mercenar este:
(1) soldat; (2) trunchi; (3) detectiv; (4) vas.
64. Plic este pentru pic aşa cum stoc este pentru: (1)
poc; (2) mic; (3) ac; (4) soc; (5) apă.
65. Neînduplecat este opusul lui:
(1) prost; (2) deosebit; (3) tolerant; (4) încăpăţinat.
66. Jumătate din banii aflaţi în buzunarele unui copil plus încă un leu
reprezintă restul de la cumpărături. Dacă el are în buzunar 15 lei, cît
este restul?
67. Care dintre cuvintele de mai jos are acelaşi sens ca şi cuvîntul
democraţie?
(1) anarhie; (2) absolutism; (3) putere a poporului; (4) dinastie; (5)
clasă.
68. Dacă un tren are 3 minute întîrzierc şi întîrzie în continuare cîte 3
secunde pe minut, cîte minute trebuie să mai meargă pentru a avea
întîrziere de o oră?
69. Care dintre cuvintele de mai jos este mai apropiat ca sens de
cuvîntul şterge?
(1) permite; (2) elimină; (3) gustos; (4) curat.
70. Fetele au întotdeauna:
(1) inimi bune; (2) haine; (3) chicoteli; (4) plete; (5) figuri.
71. Un motociclist mcrgînd cu 30 km pe oră se află înaintea
altui motociclist care merge în acelaşi sens cu 50 km pe oră. Ce
distanţă în km se află între cei doi motociclişti, dacă pentru a-1
prinde din urmă pe primul cel de-al doilea are nevoie de 15 minute?
72. Supărare este foarte apropiat ca înţeles de:
(1) alegere; (2) democraţie (3) spiriduş; (4) resentiment; (5) regret.
73. Un automobilist parcurge o jumătate de drum cu 30 km
pe oră, iar cealaltă jumătate cu 60 km pe oră. Dacă întregul drum
are 20 km, cîte minute îi trebuie automobilistului pentru a-1
parcurge în întregime?
74. ABD este pentru CBA aşa cum QRT este pentru ....
75. Dacă 2 este A şi 6 este C şi 8 este D, iar 12 este F, cum
aţi scrie Beaded, folosind cifre în loc de litere?
133 ________________ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
76. Cînd face supă, mătuşa Ana pune 1 păstaie de fasole la
fiecare 2 boabe de mazăre. Dacă a pus în supă 300 de boabe de
mazăre şi păstăi dc fasole, cîte dintre ele sînt boabe de mazăre?
77. Nici un cîine nu poate cînta, dar unii cîini pot vorbi.
Dacă ar fi aşa, atunci:
1) unii cîini pot cînta
2) toţi cîinii nu pot cînta
3) toţi cîinii nu pot vorbi.
78. Nici un om nu este bun, dar unii oameni nu sînt răi. Atunci:
1) toţi oameni nu sînt răi
2) nici un om nu este rău
3) toţi oamenii nu sînt buni.
79. Rîul Alb şi Rîul Verde au o lungime totală de 850 km,
iar Rîul Verde este cu 250 km mai scurt decît Rîul Alb. Cît de lung
este Rîul Alb?
80. Sandu şi Ion au participat la o serie dc concursuri. Sandu
a pierdut 68 de lei la două concursuri consecutive, pierzînd cu 6 lei
mai mult la al doilea concurs decît la primul. Totuşi, la al doilea
concurs a pierdut cu 4 lei mai puţin decît Ion. Cît a pierdut Ion la cel
de-al doilea concurs?
81. Ciorapii de damă au întotdeauna:
(a) fire de mătase; (b) culoare atrăgătoare; (c) parfum; (d) greutate;
(e) ochiuri dese.
82. Ce număr urmează în seria de mai jos?
978675
83. Un snop de banane are cu o treime mai multe banane decît un al doilea
snop. Dacă snopul mai mic are cu 3 banane mai puţin decît primul,
cîte banane are primul snop?
84. [>TJ este pentru [J^J aşa cum (jj^J este pentru
(a) lijjl (b) (+g) (c) (3JJ (d) gg) (e) [Sg]
85. Păsările nu pot decît să zboare şi să sară, dar viermii se pot tîrî.
Atunci:
1)păsările mănîncă viermi
2)păsările nu se tîrăsc
3)păsările se tîrăsc uneori.
86. Cutiile au întotdeauna
(1) unghiuri; (2) formă; (3) lemn; (4) sfori.
87. Care număr este cu atît mai mare decît 10, cu cît el este mai mic
decît diferenţa dintre 30 şi 10?
88. Sandu are o colecţie de timbre de două ori mai valoroasă decît a
oricărui dintre cei trei colegi ai săi. Ştiind că valorile colecţiilor celor
trei sînt egale şi că toţi patru şi-au vîndut colecţiile, a cîta parte din
întreaga sumă i-a revenit lui Sandu?
89. Pasăre este pentai peşte aşa cum avion este pentru: (1) barcă; (2)
balenă; (3) vapor; (4) plută; (5) submarin.
90. Cuvintele următoare pot fi aranjate pentru a forma o propoziţie.
Dacă este adevărată, scrieţi A. Dacă este falsă, scrieţi F. Volum o
carte bine definit nu are.
Pentru a determina coeficientul de inteligenţă (I.Q. - pronunţat ai
chiu), se va proceda după cum urmează:
1) Conform Tabelului răspunsurilor corecte, se va calcula numărul
răspunsurilor corecte (un răspuns corect - 1 punct).
 133 ________________ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
Serviciul psihologic şcolar 132

2) în Tabelul de corespondenţă între rezultatul la test şi vîrsta Numele___________________Prenumele______________________

mintală se va afla vîrsta mintală corespunzătoare punctajului Şcoala____________________Clasa__________________________
realizat. Anul şi data naşterii_______________________________________
3) Dacă subiectul este mai tînăr de 15 ani şi jumătate, se va împărţi Data examinării
vîrsta mintală la vîrsta cronologică (exprimată în luni). Dacă
Subtestul 1
subiectul are 15 ani şi jumătate sau mai mult, se va împărţi vîrsta
mintală la 186. Iniţiere
4) Rezultatul obţinut se va înmulţi cu 100. Cifra obţinută este Instrucţiuni: Urmează 20 de afirmaţii logice în care lipseşte
coeficientul de inteligenţă. cuvîntul-cheie. Găsiţi acest cuvînt printre cele cinci varianle-sugestii a),
De exemplu: Subiectul în vîrstă de 14 ani şi 3 luni obţine la test 60 b), c), d), e) enumerate după fiecare afirmaţie. Litera care îl însoţeşte
de puncte (60 de răspunsuri corecte). Tabelul de corespondenţă între scrieţi-o în fişa răspunsurilor, pe linioara corespunzătoare.
Exemplu:
rezultatul la test şi vîrstă mintală arată că 60 de puncte corespund unei
Cuvintele „biografie" şi „.........." au acelaşi sens.
vîrste mintale de 216. Numărul 216 împărţit la 171 (vîrstă în luni) este
a) întîmplare; b) faptă eroică; c) viaţă; d) carte; e) scriitor.
egal cu 1,26. înmulţind acest număr cu 100, obţinem 126. Prin urmare, Pentru această afirmaţie cuvîntul-cheie este „viaţă". în şirul
persoana are un I.Q. egal cu 126 (bun). variantelor-sugestii el este însoţit de litera c). Deci, în fişă, pe linia
corespunzătoare afirmaţiei respective trebuie scrisă litera c).
Tabelul răspunsurilor corecte
Timp limită - 9 minute.
1(2), 2(1), 3(27), 4(3), 5(12), 6(F), 7(F), 8(9), 9(A), 10(1), ll(b), 12(4),
1. Primele litere ale prenumelui şi numelui de familie se
13(2), 14(4), 15(3), 16(4), 17(15), 18(77), 19(3), 20(4), 21(4), 22(2),
numesc................
23(K), 24(8), 25(1), 26(Q), 27(c), 28(F), 29(9), 30(A), 31(D), 32(d),
a) monogramă; b) iniţiale; c) autograf; d) index; e) anagramă.
33(d), 34(17), 35(0), 36(c), 37(6), 38(c), 39(7), 40(d), 41(1), 42(9), 43(3), 2. Uman echivalează cu........................
44(27), 45(4), 46(21), 47(c), 48(54), 49(5), 50(1), 51 (4), 52(90), 53(7), a) social; b) omenos; c) profesional; d) agresiv; e) dispreţuitor.
54(10), 55(4), 56(60), 57(2), 58(c), 59(1), 60(3), 61(4), 62(4), 63(1), 3. Totalitatea opi niilor despre natură şi soci etate constitui e o............
64(4), 65(3), 66(8,5), 67(3), 68(1140), 69(2), 70(5), 71(5), 72(4), 73(30), a) apreciere; b) iluzie; c) concepţie despre lume; d) părere; e)
74(SRQ), 75(4-10-2-8-10-8), 76(200), 77(2), 78(3), 79(550), 80(1), 81(d), erudiţie.
82(6), 83(12), 84(d), 85(2), 86(2), 87(15), 88(2/5), 89(5), 90(A). 4. Cuvintele „democraţie" şi.....................au acelaşi sens.
a) anarhie; b) avangardă; c) putere a poporului; d) clasă; e) dinastie.
Tabelul de corespondenţă între rezultatul Ia test şi 5. Ştiinţa care efectuează alegerea unor noi soiuri de plante şi
animale se numeşte..................
vîrstă mintală
a) chimie; b) selecţie; c) botanică; d) fiziologie; e) anatomie.
2-94 3-96 4-98 5-100 6-103 7-105 8-107 6. Expunerea succintă a conţinutului unei cărţi, unei prelegeri, unui
9-109 10-111 11-113 2-115 13-117 14-119 15-122
16-124 17-126 18-128 19-130 20-132 21-134 22-136 raport se numeşte.................
23-138 24-140 25-143 26-145 27-147 28-149 29-151 a) alineat; b) citată; c) rubrică; d) fragment; e) conspect.
30-153 31-155 32-157 33-159 34-162 35-164 36-166
37-168 38-170 39-172 40-174 41-176 42-178 43-181
7. Cunoaşterea temeinică a uneia sau mai multor ştiinţe şi cultura
44-183 45-185 46-187 47-189 48-191 49-193 50-195 vastă se numeşte .......................
51-197 52-199 53-202 54-204 55-206 56-208 57-210 a) inteligenţă; b) perspicacitate; c) erudiţie; d) talent; e) înfumurare.
58-212 59-214 60-216 61-218 62- 221 63-223 64-225
65-227 66-229 67-231 68-233 69-235 70-237 71-240 8. Lipsa interesului faţă de lumea înconjurătoare şi a poziţiei de
72-242 73-244 74-246 75-248 76-250 77-252 78-254 viaţă active se califică drept....................
79-256 80-259 81-261 82-263 83-265 84-267 85-269
86-271 87-273 88-275 89-278 a) raţionalism; b) pasivitate; c) sensibilitate; d) duritate; e) aroganţă.
9. O culegere de legi care se raportă la un anumit domeniu al vieţii
Distribuţia punctajelor şi activităţii umane se numeşte....................
I.Q. Clasificare Procentaj a) o rezoluţie; b) un decret; c) o tradiţie; d) un cod; e) un proiect.
140 şi mai mult Excelent 1% 10. Antonimul cuvîntului „perfid" este „.........................."
131-140 Superior 3%
111-130 Bun 26% a) cinstit; b) contradictoriu; c) fals; d) amabil; e) hotărît.
91-110 Normal 42% 11. Dacă o discuţie se încheie cu cedări reciproce din partea
71-90 Slab 24%
Sub 71 Inferior 4% interlocutorului, e vorba de....................
a) o comunicare; b) o comunitate; c) un compromis; d) tratative; e)
2. TESTE ŞCOLARE DE DEZVOLTARE MINTALĂ ŞTUR- l /ŞTUR-2 contradicţii.
12. Etica este o ştiinţă despre......................
Testele ŞTUR-1 şi ŞTUR-2 sînt elaborate în baza unor criterii a) psihic; b) morală; c) natură; d) societate; e) artă.
identice şi măsoară aceiaşi parametri. Ambele sînt destinate estimării 13. Cuvîntul „identic" este în opoziţie cu cuvîntul „......................."
rezultatelor şcolare şi a facultăţilor mintale constituite în procesul de a) analog; b) unic; c) impozant; d) diferit; c) izolat.
instruire. Testele se aplică elevilor de 13-15 ani şi furnizează date despre 14. Eliberarea de o dependenţă, de superstiţii, egalare în drepturi
acumulările subiecţilor la diverse grade de şcolaritate. Ele permit să se este .............
controleze evoluţia elevilor sub raportul sporului de cunoştinţe acumulate a) lege; b) emigrare; c) concepţie; d) acţiune; e) emancipare.
şi a capacităţii de a le folosi în situaţii variate. 15. Opoziţia este.................
a) o rezistenţă; b) un acord; c) o opinie; d) o politică; e) o decizie.
ŞTUR-1
 133 ________________ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
Serviciul psihologic şcolar 132

16. Civilizaţia este...................... a) aeroport; b) zbor; c) constructor; d) combustibil; e) elicopter.

a) o formaţiune; b) antichitate; c) producţie; d) cultură; e) Precum melodia e scrisă de compozitor, avionul este asamblat de
interacţiune. constructor. Răspunsul corect este „constructor" şi este însoţit de litera c),
17. Cuvintele „prioritate" şi „......................" au acelaşi sens. care trebuie scrisă în fişă, pe linioara respectivă.
a) invenţie; b) idee; c) alegere; d) primat; e) îndrumare.
Timp limită - II minute.
18. Coaliţie este....................
1. Verb - a conjuga; substantiv - ?
a) concurenţă; b) politică; c) ostilitate; d) discordanţă; e) uniune. a) a schimba; b) a fonna; c) a întrebuinţa; d) a declina; e) a scrie.
19. Cuvintele „altruism" şi „................" au acelaşi sens. 2. Rece - cald; mişcare - ?
a) dragoste pentru oameni; b) relaţii; c) amabilitate; d) egoism; e) a) inerţie; b) repaus; c) moleculă; d) interacţiune; e)
moralitate.
imponderabilitate.
20. Omul cu atitudine sceptică faţă de progres este.................. 3. Columb - călător; cutremur de pămînt - ?
a) democrat; b) radical; c) conservator; d) liberal; e) anarhist. a) explorator; b) formarea munţilor; c) erupţie, d) victime; e)
fenomen al naturii.
Subtestul II 4. Termen - sumă; factor -?
Iniţiere a) diferenţă; b) numitor; c) produs; d) înmulţire; e) număr.
Instrucţiuni: In partea stingă a foii urmează un şir de cuvinte. 5. Sclavagişti - burghezie; robi - ?
Pentru fiecare alegeţi sinonimul (cuvîntul cu acelaşi sens). Dintre cele a) orînduire sclavagistă; b) burghezie; c) feudali; d) muncitori
patru cuvinte a)... b).... c).... d)... alegeţi sinonimul potrivit. Scrieţi în fişa salariaţi; e) prizonieri. 6)
răspunsurilor, pe linioara respectivă, litera care este sinonimul Ferigă - spor; pin - ?
cuvîntului dat. a) con; b) ac; c) plantă; d) sămînţă; e) brad. 7.
Exemplu: Vers - poezie; povestire - ?
Secol - a) istorie; b) veac; c) eveniment; d) progres. a) carte; b) scriitor; c) propoziţie; d) nuvelă; e) proză.
Cuvîntul „veac" este sinonimul cuvîntului „secol". El este însoţit de 8. Munţi - înălţime; climă - ?
litera b). Prin urmare, în fişă, pe linioara respectivă, trebuie scrisă litera a) relief; b) temperatură; c) natură; d) latitudine; e) vegetaţie.
b). 9. Plantă - tulpină; celulă - ?
Timp limită - 5 minute. a) nucleu; b) cromozom; c) albumină; d) ferment; e) diviziune.
10. Bogăţie - mizerie; exploatare feudală - ?
1. Progresist - a) intelectual; b) avansat; c) abil; d) înapoiat.
a) ţărani şerbi; b) libertate personală; c) inegalitate; d) proprietate
2. Anulare - a) semnare; b) contramandare; c) comunicare; d)
privită; e) orînduire feudală.
amînare. ţ. Ideal - a) reverie; b) viitor; c) polemică; d) perfecţiune.
11. Start - finiş; prolog - ?
a) titlu; b) prefaţă; c) culminaţie; d) acţiune; e) epilog.
4. Argument - a) dovadă; b) înţelegere; c) polemică; d) frază.
12. Fulger - lumină; gravitaţie - ?
5. Mit - a) antichitate; b) creaţie; c) legendă; d) ştiinţă.
a) piatră; b) mişcare; c) forţă de gravitaţie; d) greutate; e) terra.
6. Imoral - a) stabil; b) dificil; c) neplăcut; d) depravat.
13. Orînduirea primitivă - orînduirea sclavagistă; orînduirea
7. Analiză - a) eveniment; b) discuţie; c) examinare, d) deprindere.
S. Etalon - a) copie; b) formă; c) bază; d) model. sclavagistă - ?
9. Sferic - a) alungit; b) rotund; c) gol; d) voluminos. a) capitalism; b) şerbi; c) sclavagişti; d) stat; e) feudalism.
10. Obştesc - a) liber; b) planificat; c) public; d) aprobat. 14. Roman - capitol; poezie - ?
11. Gravitaţie - a) atracţie; b) respingere; c) imponderabilitate; d) haos. a) poem; b) rimă; c) strofă; d) ritm; e) gen.
12. Sentimental - a) poetic; b) sensibil; c) vesel; d) straniu. 15. Căldură-viabilitate; oxigen-?
I <. Extindere - a) furnizare; b) manifestare; c) extensiune; d) prezentare. a) gaz; b) apă; c) plantă; d) dezvoltare; e) respiraţie.
14. Eficient - a) necesar; b) eficace; c) evident; d) deosebit. 16. Figură - triunghi; stare de agregare - ?
15. Morală - a) etică; b) dezvoltare; c) aptitudine; d) drept. a) lichid; b) mişcare; c) temperatură; d) apă; e) moleculă.
16. Modificare - a) studiere; b) observare; c) schimbare; d) lucrare. 17. Trandafir- floare; republică - ?
17. Negativ - a) nereuşit; b) înşelător; c) nefavorabil; d) infim. a) stat; b) muncitori; c) capitalism; d) formă de guvernare; e) ţărani.
18. Radical - a) fundamental; b) reciproc; c) înapoiat; d) special. 18. Scăderea presiunii atmosferice-precipitaţii; anticiclon-?
19. Subiectiv - a) practic; b) public; c) personal; d) camuflat. a) timp senin; b) ciclon; c) climă; d) umiditate; e) serviciu
20. Agrar - a) local; b) economic; c) agricol; d) gospodăresc. meteorologic.
19. Dreptunghi - plan; cub - ?
Subtestul III a) spaţiu; b) muchie; c) înălţime; d) triunghi; e) faţetă.
20. Război - moarte; ger - ?
Instrucţiuni: Fiecare însărcinare a subtestului constă din trei a) februarie; b) zăpadă; c) îngheţ; d) anotimp; e) fulgi.
cuvinte. Primele două se află într-un anumit raport unul faţă de altul, 21. Numeral - cantitate; verb - ?
adică au o oarecare legătură între ele. Identificaţi acest raport. Printre a) a merge; b) acţiune; c) participiu; d) parte a vorbirii; e) a conjuga.
variantele-sugestii a); b); c); d); e) găsiţi cuvîntul care este legat în 22. Nord - sud; precipitaţii - ?
acelaşi fel de al treilea cuvînt. Scrieţi în fişă, pe linioara a) pustiu; b) pol; c) ploaie; d) secetă; e) climă.
corespunzătoare, litera care îl însoţeşte. 23. Diametru - rază; circumferinţă - ?
Exemplu: a) arc; b) segment; c) dreaptă; d) cerc; e) linie.
Melodie - compozitor; avion - ? 24. Epiteliu - ţesut; aortă - ?
 133 ________________ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
Serviciul psihologic şcolar 132

a) inimă; b) organ; c) arteră; d) venă; e) sînge. 5) 1 3 6 8 16 18

25. Ciocan - a bate; medic - ? 6) 3 4 6 9 13 18
a) a opera; b) a salva; c) a trata; d) a linişti; e) a comunica. 7) 15 13 16 12 17 11
Subtestul IV 8) 1 2 4 8 16 32
9) 1 2 5 10 17 26
Clasificare 10) 1 4 9 16 25 36
Instrucţiuni: Fiecare însărcinare a subtestului conţine cîte cinci 11) 1 2 6 15 31 56
cuvinte a)... b)... c)... d)... e)... Patru dintre ele au o particularitate 12) 31 24 18 13 9 6.
comună, al cincilea, însă, este „ străin " acestei enumerări de cuvinte, 13) 174 171 57 54 18 15
este în plus. Găsiţi cuvîntul „în plus " şi înscrieţi în fişă litera care îl 14) 54 19 18 14 6 9.
însoţeşte. 15) 301 294 49 44 11 8.
Exemplu: Subtestul VI
a) a merge; b) a sări; c) a dansa; d) a şedea; e) a alerga.
Patru cuvinte definesc stări de mişcare şi numai verbul „a şedea" Generalizare
arată o stare de repaus. El este „în plus". Deci, în fişă, pe linioara Instrucţiuni: Urmează perechi de cuvinte. Ambele cuvinte din
corespunzătoare trebuie scrisă litera d) care îl însoţeşte. pereche posedă aceleaşi particularităţi esenţiale şi generale. Identificaţi-
Timp limită - 8 minute. le şi le exprimaţi într-un răspuns exhaustiv. Scrieţi acest răspuns pe fişă
(1-19).
1. a) prefix; b) prepoziţie; c) sufix; d) desinenţă; e) rădăcină. Exemplul 1: Brad-pin
2. a) dreaptă; b) romb; c) dreptunghi; d) pătrat; e) triunghi. Răspunsul corect este „copaci coniferi". Integral, acest răspuns
3. a) barometru; b) giruetă; c) termometru; d) busolă; e) azimut. trebuie scris în fişă.
4. a) sclavagist; b) rob; c) ţăran; d) muncitor; e) meseriaş. Exemplul 2: Ploaie - grindină
5. a) proverb; b) poezie; c) poem; d) nuvelă; e) eseu. Răspunsul corect este „precipitaţii". Acest cuvînt generalizator
6. a) citoplasmă; b) nutriţie; c) creştere; d) iritabilitate; e) înmulţire. trebuie sens in fişă.
7. a) ploaie; b) zăpadă; c) precipitaţii; d) brumă; e) grindină. Timp Umilă - 9 minute.
8. a) triunghi; b) segment; c) lungime; d) pătrat; e) cerc. 1. Asia-Africa 2. Botanică - zoologie
9. a) peisaj; b) mozaic; c) icoană; d) frescă; e) pensulă. 3. Feudalism - capitalism 4. Poveste - baladă
10. a) schiţă; b) roman; c) povestire; d) subiect; e) nuvelă. 5. Gaz-lichid 6. Inimă - arteră
11. a) paralelă; b) hartă; c) meridian; d) ecuator; e) pol. 7. Copenhaga - Managua 8. Atom - moleculă
12. a) literatură; b) ştiinţă; c) pictură; d) arhitectură; e) artizanat. 9. Grăsimi-albumine 10. Ştiinţă-artă
13. a) lungime; b) metru; c) greutate; d) volum; e) viteză. 11. Dîrzenie - curaj 12. Amper-volt
14. a) bioxid de carbon; b) lumină; c) apă; d) amidon; c) clorofilă. 13. Canal - baraj 14. Mozaic - artă
15. a) prolog; b) culminaţie; c) informaţie; d) deznodămînt; e) epilog. 15. Cer înnorat - precipitaţii 16. Sumă - produs
16. a) viteză; b) oscilaţie; c) forţă; d) greutate; e) densitate. 17. Alegorie-descriere 18. Clasicism-realism
17. a) tristeţe; b) melancolie; c) regret; d) doliu; e) mahnă. 19. Furtună-uragan
18. a) marfă; b) oraş; c) iarmaroc; d) gospodărie naturală; e) bani.
19. a) descriere; b) comparaţie; c) caracterizare; d) poveste; e) alegorie. Fişa răspunsurilor corecte pentru subtestele 1-5
20. a) aortă; b) venă; c) inimă; d) arteră; e) capilar. Subtestul 1 Subteslul II Subtestul III Subtestul IV Subtestul V
1. _ b ______ 1. b 1. d 1. b 1. 24
Subtestul V 2. _b________ 2. b 2. b 2. a 2. 3
3. ____c 3. d 3. e 3. e 3. []
Şiruri numerice 4. ____c 4. a 4. c 4. a 4. 7
Instrucţiuni: Fiecare punct al subtestului conţine un şir de numere, 5. _b________ 5. c 5. d 5. a 5. _____
care urmează unul după altul într-o anumită ordine, respectînd o 36
6. _e______ 6. d 6. d 6. c 6. 24
anumită legitate. Determinaţi legitatea în baza căreia este format şirul
7. ____c___ 7. c 7. e 7. b 7. 18
numeric respectiv (fiecare şir îşi are ordinea sa) şi găsiţi numărul care îl 8. b 8. d 8. b 8. b 8. 64
continuă. Scrieţi numărul găsit în fişă, pe linioara corespunzătoare. 9. _d________ 9. b 9. a 9. c 9. 37
Pentru a determina legităţile şirurilor numerice, recurgeţi la diverse 10. ____a 10. c 10. b 10. d 10. 49
11. _c______ 11. a 11. e 11. b 11. 92
operaţii matematice: adunare, înmulţire, împărţire, scădere. 12. b 12. _____b 12. c 12. b 12. 4
Exemplu: 13. _d________ 13. c 13. e 13. d 13. <;

9, 7, 10, 8, 11, 9, 12 ... 14. ____e 14. _____d 14. c 14. c 14. j2
Acest şir respectă următoarea legitate: mai întîi se scade 2, apoi se 15. a 15. a 15. e 15. b 15. 4
16. d 16. c 16. a 16. b
adaugă 3. Prin urmare, după 12 va urma numărul 10. Acest număr se scrie
în fişă. 17. _d_______ 17. a 17. d 17. d

Timp limită - 9 minute. 18. _e_____ 18. c 18. a 18. d

19. _a______ 19. c 19. a 19. d
1) 6 9 12 15 18 21
2) 9 1 7 1 5 1. 20. ____c___ 20. c 20. c 20. c
3) 2 3 5 6 8 9. 21.________b
4) 10 12 9 11 8 10 22.________d
 133 ________________ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
Serviciul psihologic şcolar 132

23.________a
24.
25.
c
c
Timp limită -9 minute.
1. Evoluţie este.........
Răspunsurile corecte pentru subtestul VI a) ordine; b) timp; c) continuitate; d) întîmplare; c) dezvoltare.
2. O atitudine luminoasă, radioasă faţă dc viaţă se numeşte...............
Nr. 2 puncte 1 punct 0 puncte
1. Părţi ale lumii Continente Tări, ecuator, climă a) tristeţe; b) linişte; c) optimism; d) sentimentalism; e) indiferenţă.
2. Biologie, ştiinţe Ştiinţă, obiect Natură 3. Cuvintele antipatie şi...........au acelaşi sens.
despre natura vie
a) anturaj; b) simpatic; c) atitudine; d) bunăvoinţă; e) unitar.
3. Formaţiune social- Societate, trepte de 4. Un stat independent în raport cu alte state este stat................
economică dezvoltare a) suveran; b) paşnic; c) nedezvoltat; d) înfloritor; e) unitar.
4. Creaţie orală, folclor Literatură, creaţie, Legendă, mit, 5. Enumerarea sistematică a unor obiecte (cărţi, tablouri etc.)
înţelepciune închipuire constituie.........
5. Stare de agregare, Substanţă, stare a Chimie organică a) o adnotare, b) un dicţionar; c) manual; d) un catalog; e) un
stare a substanţelor corpurilor abonament.
6. Organe ale circuitului Organe interne, Biologie, vase; 6. Un răspuns scurt şi precis este un răspuns..............
sangvin organe ale omului Anatomie
a) elocvent; b) laconic; c) amănunţit, d) spontan; e) complex.
7. Capitale Oraşe Ţări; insule
8. Cele mai mici Elemente; Conţinutul celulei
7. Migraţia este............
elemente componente Substanţă a) dezvoltare; b) condiţie; c) schimbare; d) strămutare; e) viaţă.
ale substanţelor 8. O persoană care se comportă adecvat şi respectă măsura în toate
9. Substanţe organice Substanţă, conţinutul Vitamine, molecule
este.........
substanţei conţinutul celulei a) comunicativă; b) obiectivă; c) tacticoasă; d) competentă; e)
10. Cultură, gen de Creaţie Etică, ştiinţă modestă.
activitate
11. Calităţi pozitive ale Calităţi ale caracteru- Forţă, vitejie
caracterului lui, calităţi, caracter
9. Un gînd interesant sau bine finisat, exprimat laconic, reuşit, ager
12. Unităţi de măsură Mărimi fizice, Unitate, ştiinţă
se numeşte...
electrice electricitate, unităţi a) aforism; b) fragment; c) povestire; d) epos; c) dialog.
de măsură 10. Universal înseamnă............
a) orientat; b) unitar; c) răspîndit; d) util; e) multilateral.
13. Bazine de apă Bazin, rezervor de Apă, construcţie
artificiale apă 11. Antonimul cuvîntului „unilateral" este ......
14. Artă plastică, lucrări Artă, creaţie Frescă, pictură
a) transparent; b) fragil; c) răspîndit; d) util; e) multilateral.
de artă plastică 12. O perioadă de timp cu durata de 10 zile se numeşte...............
15. Fenomen atmosferic Climă, stare a naturii Natură, ploaie 13. Cuvintele „autodirijare" şi..........au acelaşi sens.
16. Rezultat al operaţiilor Operaţii matematice, Matematică a) autonomie; b) lege; c) drept; d) progres; e) dependenţă.
matematice operaţii cu numere
14. Antonimul cuvîntului „stabil" este.............
17. Procedee literare Mod de exprimare Creaţie, nuvelă a) permanentă; b) competent; c) continuu; d) variabil; c) rar.
18. Curent în artă, stil Direcţie, orientare Literatuiră,
artistic literară formulare 15. Ansamblul ştiinţelor ce studiază limba şi literatura ce numeşte...
a) logică; b) sociologie; c) filologie; d) estetică; e) filozofie.
19. Cataclism Stihie Distrugeri
16. O afirmaţie nejustificată este...........
________ a) paradoxală; b) justă; c) ambiguă; d) ipotetică; e) greşită.
154 17. Cuvintele „autocratic" şi...........au acelaşi sens.
Serviciul psihologic şcolar____________________.---------------------------------i -
a) totalitar; b) absolutist; c) democratic; d) suveran; e) forţat.
ŞTUR-2 18. „Total" echivalează cu............
a) parţial; b) rar; c) integral; d) victorios; e) rapid.
Numele________________Prenumele-------------------------- 19. Substituentul care are o valoare egală valorii obiectului substituit
Şcoala____________________clasa-----------------------------------------'
este........
Anul şi data naşterii_________----------------.----------------------------
a) materie primă; b) echivalent; c) valoare; d) surogat; e) unitate.
Data examinării____________________________
20. Colaborare este...........
Subtestul 1 a) confruntare; b) agresiune; c) solidaritate; d) cooperare; c)
tratative.
Iniţiere
Instrucţiuni: Urmează 20 de afirmaţii logice în care lipseşte Subtestul II
cuvinlul-cheie. Găsiţi acest cuvînt printre cele cinci variante-sugestii a),
b), c), d), e) enumerate după fiecare afirmaţie. Litera care îl însoţeşte Iniţiere
scrieţi-o în fişa răspunsurilor, pe linioara corespunzătoare. Instrucţiuni: In partea stingă a foii urmează un şir de cuvinte.
Exemplu: Pentru fiecare alegeţi sinonimul (cuvîntul cu acelaşi sens). Dintre cele
Cuvintele „biografie" şi „..........." au acelaşi sens. patru cuvinte a)... b).... c).... d)... alegeţi sinonimul potrivit. Scrieţi în fişa
a) întîmplare; b) faptă eroică; c) viaţă; d) carte; e) scriitor. răspunsurilor, pe linioara respectivă, litera care însoţeşte sinonimul
Pentru această afirmaţie logică cuvîntul-cheie este „viaţă". în şirul cuvîntului dat.
variantelor-sugestii el este însoţit de litera c). Prin urmare, în fişă, pe Exemplu:
linioara corespunzătoare afirmaţiei respective trebuie scrisă litera c).
 133 ________________ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
Serviciul psihologic şcolar 132

Secol - a) istorie; b) veac; c) eveniment; d) progres. Cuvîntul „veac" este

sinonimul cuvîntului „secol". El este însoţit de litera b). Prin urmare, în
fişă, pe linioara respectivă, trebuie scrisă litera b).
Timp limită - 5 minute.

1. Analogie - a) fenomen; b) întîmplare; c) însuşire; d) asemănare.

2. Rentabil-a) echitabil; b) economicos; c) valabil; d) stabil.
Serviciul psihologic şcolar______________________________________________ J56 157 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar

1. A se adapta - a) a se acomoda; b) a se învăţa; c) a se mişca; d) a se 7. Substantiv - obiect; verb - ?

orienta. a) a fugi, b) gerunziu; c) conjugare; d) acţiune; e) însuşire.
2. Ironic - a) moale; b) vesel; c) zeflemitor; d) veritabil. 8. Pătrat - suprafaţă; cub - ?
3. Simptom - a) caracter; b) sistem; c) dorinţă; d) particularitate. a) latură; b) diagonală; c) volum; d) muchie; e) perimetru.
4. Privat - a) investit; b) moştenit; c) particular; d) valoros. 9. Arşiţă - sete; clase - ?
5. A compensa - a) a pierde; b) a investi; c) a spori; d) a despăgubi. a) ţărănime; b) stat; c) inegalitate; d) ţară; e) pauperizare.
6. înfumurare - a) sensibilitate; b) timiditate; c) aroganţă; d) mîndrie. 10. Raze - unde; segmente - ?
7. Patrimoniu - a) civilizaţie; b) privatizare; c) ţară; d) moştenire. a) diagonală; b) punct; c) dreptunghi; d) coardă; e) linie.
8. Intelectual - a) versat; b) mintal; c) abil; d) separat. 11. Vers - poezie; nuvelă - ?
9. Absolut - a) autoritar; b) discutabil; c) separat; d) nelimitat. a) poveste; b) epos; c) lirică; d) proză; e) dramă.
10. Sancţiune - a) răzbunare; b) pedeapsă; c) lege; d) crimă. 12. încălzire - dilatare; forţa de elasticitate - ?
11. Discuţie - a) opinie; b) polemică; c) conversaţie; d) convingere. a) arc; b) interacţiune; c) deformaţie; d) corp; e) greutate. Î3. Nuc -
12. Utopic - a) irealizabil; b) ideal; c) valoros; d) perfid. copac; sclavagişti - ?
13. Conservatism - a) rutină; b) independenţă; c) eroism; c) deprindere. a) robi; b) orînduire sclavagistă; c) clasă; d) exploatare; e)
14. Interpretare - a) discuţie; b) tălmăcire; c) lectură; d) comunicat. burghezie.
15. Nuanţă - a) imagine; b) sentiment; c) ton; d) calitate. 14. început - sfîrşit; armonie - ?
16. Sentimental - a) poetic; b) vesel; c) sensibil; d) straniu. a) haos; b) morală; c) anonim; d) grotesc; c) noţiune.
15. Număr - fracţie; stare de agregare -'?
17. Abstract - a) practic; b) experimental; c) neescnţial; d) teoretic.
a) volum; b) moleculă, c) fier; d) gaz; e) temperatură..
18. Absurd - a) exagerat; b) deplorabil; c) iraţional; d) arbitrar. 16. Climă - climă continentală; mamifere - ?
a) temperatură, b) tropice; c) rozătoare; d) insecte; e) maimuţă.
17. Cerc - circumferinţă; bilă - ?
Subtestul III a) sferă; b) spaţiu; c) arc; d) rază; e) segment.
Instrucţiuni: Fiecare însărcinare a subtestului conţine trei cuvinte. 18. Cuvînt - literă; propoziţie - ?
Primele două se află într-un anumit raport unul faţă de altul, adică au o a) conjuncţie; b) rază; c) cuvînt; d) virgulă; e) caiet.
oarecare legătură între ele. Identificaţi acest raport. Printre varianlele- 19. Sclavagism - feudalism; feudalism - ?
sugeslii a)...; b)...; c)...; d)...; e)... găsiţi cuvîntul care este legat în acelaşi a) socialism; b) capitalişti; c) clase; d) capitalism; e) orînduire
fel de al treilea cuvînt. Scrieţi în fişă, pe linioara corespunzătoare, litera socială.
care îl însoţeşte. 20. Creşterea presiunii atmosferice - cer senin; ciclon - ? a) precipitaţii;
Exemplu: b) soare; c) anticiclon; d) timp; e) nori.
Melodie - compozitor; avion - ? 21. Respiraţie - bioxid de carbon; fotosinteză - ?
a) aer; b) oxigen; c) clorofilă; d) lumină; e) frunză.
a) aeroport; b) zbor; c) constructor; d) combustibil; e) elicopter.
22. Ferestrău - a tăia; acumulator - ?
Precum melodia e scrisă de compozitor, avionul este proiectat de
a) a include; b) a transmite; c) a încălzi; d) a transfonna; e) a
constructor. Răspunsul corect este „constructor", care este însoţit de litera
aduna.
c). Ea trebuie scrisă în fişă, pe linioara respectivă.
23. Om-mulţime; celulă-?
Timp limită — I I minute. a) plantă; b) fruct; c) microscop; d) a încălzi; d) nucleu; c) ţesut.
1. Lumină - întuneric, atracţie - ?
a) metal; b) moleculă; c) respingere; d) interacţiune; e) mişcare.
2. Ţărani şerbi - robi; feudali - ?
a) rege; b) sclavagişti; c) biserică; d) seniori; e) nobili.
3. Verb - conjugare; substantiv - ?
a) noţiune; b) declinare; c) denumire; d) formare; e) declinare.
4. Goldstrim - curent; ţunami - ?
a) Japonia; b) catastrofa; c) furtună; d) val; e) climă.
5. Ochi - vedere; nas - ?
a) simţ tactil; b) simţ olfactiv; c) faţă; d) gură; e) miros.
6. Vest - est; secetă - ?
a) căldură; b) sud; c) pustiu; d) inundaţie; e) tropice.
 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
Serviciul psihologic şcolar 158 159

1) 5 9 13 17 21 25
2) 3 7 6 7 9 7....
3) 1 4 3 6 5 8....
4) 6 8 11 13 16 18....
5) 2 4 6 12 14 28....
1 1 4 8 13 19 26
6)
7) 11 12 10 13 9 14....
8) 128 64 32 16 8 4....
9) 1 3 7 13 21 31....
10) 255 127 63 31 15 7
11) 3 4 8 17 33 58....
* *v 47 39 32 26 21 17....
12)
13) 92 46 44 22 20 10....
14) 256 37 64 31 16 25....
15) 1 2 4 7 28 33....

24. Ocean - adîncime; climă - ? Subtestul VI

a) latitudine; b) umiditate; c) vegetaţie; d) localitate; e) relief.
Generalizare
25. Absolutism-democraţie; relaţii de piaţă-?
a) gospodărie natură; b) comerţ; c) meşteşug; d) marfă; e) Instrucţiuni: Urmează perechi de cuvinte. Ambele cuvinte din
industrie. pereche posedă aceleaşi particularităţi esenţiale şi generale. Identificaţi-
le şi le exprimaţi într-un răspuns exhaustiv. Scrieţi acest răspuns în fişă (1
Subtestul IV - 19).
Clasificare Exemplu:
Instrucţiuni: Fiecare însărcinare a subtestului conţine cîte cinci Brad - pin. Răspunsul corect este "copaci coniferi". Integral, el trebuie
cuvinte a)... b)... c)... d)... e)... Patru dintre ele au o particularitate înscris în fişă.
comună, al cincilea însă este „străin " acestei enumerări de cuvinte, este Timp limită - 9 minute.
în plus. Găsiţi cuvîntul „ în plus " şi înscrieţi în fişă litera care îl 1. Europa-Australia 2. Lichid - solid
însoţeşte. 3. Rinichi - stomac 4. împărţire - scădere
Exemplu: 5. Lisabona - Luanda 6. Feudalism - capitalism
7. Nas - ochi 8. Algebră - geometrie
a) a merge; b) a sări; c) a dansa; d) a şedea; e) a alerga.
Patru cuvinte definesc stări dc mişcare şi numai verbul „a şedea" 9. Intensitate - tensiune 10. Trădare - laşitate
arată o stare de repaus. El e „în plus". Prin urmare, în fişă, pe linioara 11. Republică - monarhie 12. Cutremur de pămînt - vîrtej
1 3 . Atelier - manufactură 14. Bazin-canal
corespunzătoare, trebuie scrisă litera d) care îl însoţeşte.
15. Roman - povestire 16. Reformă - revoluţie
Timp limită - 8 minute. 1 7 . Temperatură - presiune 18. Spor - sămînţă
1. a) virgulă; b) punct; c) două puncte; d) tireu; e) conjuncţie. atmosferică 19. Metaforă - alegorie.
2. a) glob; b) meridiane; c) pol; d) paralelă; e) ecuator.
3. a) morfologie; b) sintaxă; c) punctuaţie; d) ortografie; e) Răspunsurile corecte pentru subtestele 1-5
temiinologie. Subtestul 1 Subtestul 11 Subtestul 111 Subtestul IV Subtestul V
4. a) mişcare; b) inerţie; c) greutate, d) oscilaţie; e) deformaţie. 1. e 1. d 1. c 1. e 1. 29
5. a) cerc; b) triunghi; c) trapez; d) pătrat; e) dreptunghi. 2. c 2. b 2. b 2. a 2. 12
6. a) tablou; b) mozaic; c) icoană; d) sculptură; e) frescă. 3. e 3. a 3. b 3. e 3. 7
4. a 4. c 4. c 4. c 4. 21
7. a) muncitor; b) ţăran; c) rob; d) feudal; e) meseriaş. 5. d 5. d 5. b 5. a 5. 30
8. a) legendă; b) dramă; c) comedie; d) tragedie; e) piesă. 6. b 6. c 6. d 6. c 6. 34
9. a) aortă; b) esofag; c) venă; d) inimă; e) arteră. 7. d 7. d 7. d 7. d 7. 8
10. a) Grecia; b) Italia; c) Franţa; d) Brazilia; e) Polonia. 8. c 8. a 8. c 8. a 8. 2
11. a) corp; b) suprafaţă; c) volum; d) greutate; e) viteză. 9. a 9. d 9. c 9. b 9. 43
12. a) direcţie; b) orientare; c) rută; d) azimut; e) busolă. 10. e 10. b 10. c 10. d 10. 3
13. a) rădăcină; b) tulpină; c) frunză; d) stamină; e) floare. 11. c 11. d 11. d 11. a 11. 94
12. a 12. b 12. c 12. e 12. 14
14. a) cutremur; b) uragan; c) ploaie; d) vîrtej de nisip; e)
13. a 13. c 13. c 13. d 13. 8
erupţie vulcanică. 14. d 14. a 14. a 14. c 14. 4
15. a) metaforă; b) monolog; c) epitet; d) alegorie; e) parabolă. 15. c 15. a 15. d 15. b 15. 19
16. a) marfă; b) oraş; c) iarmaroc; d) gospodărie naturală; e) bani. 8
17. a) cilindru; b) cub; c) poligon; d) sferă; e) paralelipiped. 16. d 16. b 16. e 16. d
18. a) proverb; b) fabulă; c) zicătoare; d) poveste; e) baladă. 17. b 17. c 17. a 17. c
19. a) istoric; b) astrologie; c) biologie; d) astronomie; e) medicină. 18. c 18. c 18. c 18. b
20. a) alimentare; b) respiraţie; c) excitabilitate; d) creştere;
e) conştiinţă. 19. b 19. d 19. d 19. b
Subtestul V 20. d 20. c 20. a 20. e
21. b
Şiruri numerice
22.________e
Instrucţiuni: Fiecare punct al subtestului conţine un şir de numere, 23.________e
care urmează unul după altul într-o anumită ordine, respectînd o anumită 24.________b
legitate. Determinaţi legitatea în baza căreia este format şirul numeric 25. a
respectiv (fiecare şir îşi are ordinea sa) şi găsiţi numărul care îl continuă.
Răspunsurile corecte pentru subtestul VI
Scrieţi numărul calculat în fişă, pe linioara corespunzătoare.
Pentru a determina legităţile şirurilor numerice, recurgeţi la diverse Nr. 2 puncte 1 punct 0 puncte
1. Părţi ale lumii Continente Ţări
operaţii matematice: adunare, înmulţire, împărţire, scădere. 2. Stare de agregare, Substanţă, stare Fizică
Exemplu: stare a substanţei
9, 7, 10, 8, 11, 9, 12 ... 3. Organe interne Organe, părţi ale Om, părţi ale
organismului corpului
Acest şir respectă următoarea legitate: mai întîi se scade 2, apoi se
4. Operaţii matematice Operaţii Matematică
adaugă 3. Prin urmare, după 12 va urma numărul 10. Acest număr se scrie 5. Capitale Oraşe Ţări, insule
în fişă. 6. Orînduire socială, Epoci de dezvoltare Clase
formaţiuni social- ale statului

Timp limită - 9 minute. economice

•i II
7. Organe de simţ Organe Descriere a feţei.
faţa
 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar
Serviciul psihologic şcolar 158 159

8. Compartimente ale Discipline şcolare, Şcoală mod de producţie

matematicii, ştiinţe ştiinţe
manuală
matematice,
14. Bazine artificiale de Bazin Apă, construcţie
matematică apă
9. Caracteristici ale Mărimi fizice, Fizică 15. Proză, lucrări în Literatură, creaţie Naraţiune
curentului electric electricitate proză literară
10. Trăsături negative Caracter, însuşiri Sentimente, rău 16. Caracteristici ale Fenomene ale Ciclon
de caracter ale omului timpului naturii
11. Forme de guvernare Conducere Oprimare şi 17. Schimbări sociale Schimbări, inovaţii Eveniment, istorie
statală libertate 18. Mijloace de înmulţire Seminţe
înmulţire
12. Cataclism Fenomene ale Distrugere.
naturii moarte 19. Procedee literare Termeni literari Presupunere,
alegorie
13. Producţie manuală, întreprindere Fabrică, uzină
Serviciul psihologic şcolar 162 163 Anexe

SERVICIUL PSIHOLOGIC ÎN MOLDOVA (structură şi SERVICIUL PSIHOLOGIC ÎN FRANŢA (structură

direcţii de activitate) şi direcţii de activitate)
I. Psihologul şcolar (şcoli medii, licee)
I. Grupuri dc ajutor psihopedagogie
Direcţii de activitate:
Echipă Sector şcolar Supunere administrativă
• psihoprofilaxie; 1000 de elevi directorul de şcoală
• psihodiagnostic; • psiholog şcolar

• psihocerecţie şi dezvoltare; • psihopedagog

• psihoconsiliere. • specialist în psihomotricitate

II. Responsabil pentru probleme de psihologie (Direcţiile Atribuţii:

raionale/orăşeneşti dc învăţămînt) • observaţia şi orientarea elevilor;
Atribuţii: • depistarea şi recontrolul copiilor în situaţie de eşec şcolar, dc
• coordonează activitatea psihologilor şcolari; perturbaţii afective sau relaţionale;
• acordă ajutor metodic psihologilor şcolari; • acţiuni curative;
• popularizează realizările psihologiei modeme. • preîntîmpinarea inadaptării şcolare;
• susţinerea psihologică a elevilor pe calc de dezadaptare pentru a-i
III. Responsabil pentru probleme de psihologie (Ministerul
menţine în circuitul şcolar normal şi a le ameliora echilibrul personal.
' Educaţiei şi Ştiinţei) II. Circumscripţii departamentale în învătămîntul primar
Atribuţii: (1000-4000 de elevi)
• defineşte direcţiile dc dezvoltare a serviciului psihologic şcolar; • psihologi şcolari puşi la dispoziţia inspectorilor din învătămîntul
• coordonează activitatea responsabililor pentru probleme de primar.
psihologic şi a psihologilor şcolari;
• se îngrijeşte dc asigurarea ştiinţifico-metodică a serviciilor III. Centre mcdico-psiliopedagogice
psihologice şcolare; •psihologi specializaţi în psihologie clinică.
• coordonează programele de atestare a psihologilor şcolari. IV. Centre dc ajutor psihopedagogie (regiunea pariziană)
• echipe de psihologi şcolari, medici, psihoterapeuţi.
SERVICIUL PSIHOLOGIC ÎN SLOVACIA (structură şi
direcţii de activitate) SERVICIUL PSIHOLOGIC ÎN SUA
(structură şi direcţii de activitate)
I. Consilier psihopedagog (şcolar)
Direcţii de activitate: I. Clinici psihologice:
• coordonarea activităţii şcolii în problemele orientării profesionale; •
• consilierea elevilor în alegerea formei de studii (liceu, şcoală medie
dc specialitate, şcoală tehnico-profesională); particulare;
• acordarea ajutorului (diriguiţilor) în elaborarea caracteristicilor •publice.
elevilor, în studierea colectivelor şcolăreşti, în realizarea consultaţiilor Direcţii de activitate: '
individuale. diagnostic;
• terapie;
II. Consultaţie psihopedagogică raională
• informaţie.
Direcţii de activitate:
• evaluarea manirităţii şcolare; II. Servicii de psihologie şcolară
• profilaxia şi terapia nevrozelor; (în cadrul instituţiei dc învăţămînt)
• selectarea copiilor pcntni şcolile auxiliare. Direcţii de activitate:
Echipa: 4-5 psihologi • evaluarea psihologică şi pedagogică a funcţionării elevilor în
1 -2 pedagogi, medici mediul şcolar;
1-2 lucrători tehnici. • intervenţii în scopul ameliorării, dezvoltării elevului, încadrarea lui
III. Consultaţie psihopedagogică regională în grup;
Direcţii de activitate: • examinarea elevilor la solicitarea profesorilor şi părinţilor;
• orientarea profesională; • colaborarea cu profesorii în scopul înţelegerii mai bune a
• probleme de instruire; necesităţilor elevilor;
• probleme dc dezvoltare a personalităţii. • intervenţii pentru facilitarea funcţionării serviciilor pedagogice şi
Echipa: 30 psihologi educative;
10 pedagogi, medici • acordarea ajutorului părinţilor, atît în interiorul, cît şi în exteriorul
4 lucrători tehnici. Dirijarea ştiinţifico-metodică a serviciului instituţiilor şcolare.
psihologic este realizată dc Institutul de Cercetări Psihologice şi
Psihopatologice ale Copilului (80 specialişti în psihologie).
Serviciul psihologic şcolar 162
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Badea E., Fişa şcolară, Bucureşti, 1991.
2. Bencsch II., Atlas de la psvchologie, Paris, 1995.
3. Bolboceanu A., Cercetarea dezvoltării intelectuale a elevilor de
vîrsta şcolară mică, Chişinău, 1991.
4. Bontilă G., Aptitudinile şi măsurarea lor, Bucureşti, 1971.
5. Bontilă G., Culegere de teste psihologice de nivel şi aptitudini,
Bucureşti, 1971.
6. Bouvard M., Cottraux J., Protocoles ei echelles d'evaluation en
psychiatrie et psvchologie, Paris, 1996.
7. Caglar H., La psvchologie scolaire, Paris, 1996.
8. Cottraux J., Blackburn I. M., Therapies cognitives des Irouhles
de lapersonnalite, Paris, 1995.
9. Doubrovina I. V, Un service depsychologie scolaire. en URSS, în
Sovietskaia Pedagogika, nr. 1, 1986.
10. Dubrovina T, Determinarea gradului de pregătire a
copiilor pentru şcoală, Chişinău, 1992.
163 Anexe
11. Duche D.-J., La psychiatrie de l 'enfant, Paris, 1994.
12. Fişa şcolară, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 1991.
13. Frcud A., Le normal et lepatologique chez l 'enfant, Paris, 1968.
14. Gilly M., Le conseiller psychologue dans
l'enseignement elemenlaire, Paris, 1970.
15. Ghidul medicului de orientare şcolară şi profesională, Institutul dc
Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 1991.
16. Hardy-Bayle M.-C, Le diagnostic en psychiatrie. Paris, 1994.
17. Holbau I., Orientarea şcolară, Bucureşti, 1976.
18. Lafon R., Vocabulaire de psychopeclagogic et de
psychiatrie infantile, Paris, 1991.
19. Laveault D., Grcgoire .1., Introduction aux theories des
tests en sciences humaines, Paris, Bruxelles, 1997.
20. MitrofanN., Testarea psihologică a copilului mic, Bucureşti, 1997.
21. Niculescu-Maier Şt., Teste de aptitudini şi perspicacitate.
Bucureşti, 1987.
22. Olcron P, L 'Intelligence, Paris, 1994.
Serviciul psihologic şcolar 166 Serviciul psihologic şcolar
167

1. Oprea O., Didactica nova, partea a II-a, Chişinău, 1992.

23. Ostcnicth P, Introduction a la psychologie de l 'enfant, Paris, 1989. NOTE
24. Pedinelli J. L., Introduction ă la psychologie clinique, Paris, 1994.
25. Peron R., Les enfants inadaptes, Paris, 1993.
26. Perron-Borelli M., Perron R., L'examen psychologique de 1'enfant,
Paris, 1990.
27. Perron-Borelli M., Le dcveloppement mental: equipement,
apprentissage el investissement, Paris, 1968.
28. Piaget .1., Biologie el connaissanec, Paris, 1967.
29. Piehot P. Les tests mentaux, Paris, 1998.
30. Planchard E., Cercetarea în pedagogie, Bucureşti, 1972.
31. Planchard E., Pedagogie şcolară contemporană, Bucureşti, 1992.
32. Platon C, Semionov S., Teste de inteligentă şi aptitudini, Chişinău,
1991.
33. Platon C, Semionov S., Teste de personalitate, Chişinău, 1993.
34. Platon C, Fişa şcolară (recomandări metodice), Chişinău, 1993.
35. Platon C, Focşa-Scmionov S., Ghid psihologic. Şcolarul mic,
Chişinău, 1994.
36. Platon C, Semionov S., Dezvoltarea mintală: examinare şi
stimulare, Chişinău, 1992.
37. Platon C, Semionov S., Dezvoltarea mintală: examinare şi
stimulare (Anexă), Chişinău, 1992.
38. Platon C, Serviciul psihologic şcolar, în Psihologia nr.6, Bucureşti,
1993.
39. Platon C. (coord.), Orientarea şcolară şi profesională, Chişinău,
1994.
40. Podgoreţki L., Stog L., învăţăm a vedea, memoriza, gîndi...,
Chişinău, 1992.
41. Prcvost C. M., La psychologie clinique, Paris, 1994.
42. Prevost C. M, Educalion elpsychotherapie, Paris, 1995.
43. Reuchlin M., L'orientalion scolaire et professionnelle, Paris, 1978.
44. Reuchlin M., Les inelhodes enpsyshologie, Paris, 1995.
45. Rogers C, Test d'adaptationpersonnelle, Paris, 1959.
46. Roşea M., Metode de psihodiagnostic. Bucureşti, 1972.
47. Zazzo R., Gilly M., Verha-Rad M., Nouvelle echeile metrique de I
'inlelligence, A. Colin-Bourrclier, 1966.
48. Zăpîrlan M., Eficienţa cunoaşterii factorilor dc personalitate în
orientarea şcolară şi profesională a elevilor, Cluj, 1990.
 La editura EPIGRAF au apărut:

1. Dicţionar explicativ pentru toţi, Alexci Palii 2. Mic dicţionar

de antonime, Elena Grosu 3. Dicţionar de pleonasme, Elena
Grosu 4. Dicţionar de genuri şi forme muzicale, Marina Moraru
5. Dicţionar al limbii franceze: Similitudes et Contraires, Ala
Bujor 6. Manual de limba franceză (pentru liceu) Boussole I, II,
Ala Bujor, Cezaria Vasilache 7. Cultura comunicării, Alcxei
Palii
8. Economia ocrotirii sănătăţii, Constantin Eţco...
9. Filmul. Valenţele poeticului, Dumitru Olărescu
10. România şi Basarabia în anii celui de-al doilea război
mondial, Anatol Pctrcncu
11. Comentariu la Legea cu privire la faliment,
Gheorghe Covaliu
1 2 . Teatrul Naţional din Chişinău (1920-1935),

Schiţă istorică, Lconid Ccmortan 13. Limba română - cel mai

dificil examen Ia BAC şi admitere, Ion Melniciuc 14. Garda
Financiară şi Dreptul, Tudor Gladii, Mihail Ccban

EpigrafS.R.L. Chişinău tel./fax

22.85.87 E-Mail:
epigraf@moldovacc.md Director:
Oleg Bujor

Redactor: Elena Grosu Machetare

computerizată: Anaiol Tiniolin

Bunde tipar 10 .05.2001. Coli de tipar 10,5.

Format 84x108 1/32. Comanda 687

Firma Editorial-Poligrafică Tipografia Centrală, str. Florilor, nr. I, or. Chişinău, MD 2068,
Republica Moldova Departamentul Activităţi Editoriale, Poligrafie, Aprovizionare cu Cărţi