QUINOA (Chenopodium quinoa)

Face parte din familia Chenopodiaceelor alaturi de spanac, sfecla s.a. Originara din America de Sud, in special din zona andina, cultivata si cunoscuta
de incasi de mii de ani. Incasii o denumeau “mama granelor” fiind considerata o planta sacra. Quinoa constituia baza alimentatiei acestor populatii
alaturi de cartof (bogat in amidon) si porumb.

Quinoa contine 14 g% proteine, de buna calitate biologica, 7 g% grasimi, 67g% carbohidrati si 352 Kcal pentru 100 g. Este bogata in calciu si fier, dar
si in vitamina E. Proteina este echilibrata in aminoacizi esentiali continand lizina si metionina, care lipsesc din cerealele autentice, graminee. Se
completeaza bine cu cerealele (grau, orez, porumb, mei, orz, ovaz) si se asociaza cu leguminoasele (fasole, linte, naut, mazare, soia).

CHIA (Salvia columbariae)

Chia sau salvia nord-americana era utilizata de indienii din sud-vestul S.U.A. pentru proprietatile ei sanogene. Dintre toate felurile de seminte, Chia
contine cel mai mare procent de acizi grasi polinesaturati, acid alfa-linolenic (omega-3) si acid linoleic (omega 6), peste 83 g la 100 grame de seminte.

Chia este o sursa pretioasa de antioxidanti, fibre alimentare, acizi grasi esentiali si contine mai multe proteine si de calitate superioara fata de
cerealele graminee. Aminoacizii din proteina de Chia se gasesc intr-un raport echilibrat asemanator celui din proteinele animale cu inalta valoare
biologica. Cu alte cuvinte proteina din Chia este o proteina completa ce poate concura cu cea din carne si lapte. Continutul de proteine din Chia este
de 19 – 25 g%, fata de grau (14 g%), porumb (9,2 g%), orez (8,5 g%). Chia aurie este considerata o planta medicinala straveche, utilizata de
populatiile americane, pre-columbiene. Nu contine gluten si poate fi consumata de suferinzii de celiachie.

HRISCA (Fagopyrum esculentum, F. tataricum)

Considerata ca fiind o cereala, dar de fapt facand parte din Fam. Polygonaceelor, diferita de cea a cerealelor (Graminee), a fost denumita si “graul
negru”. Hrisca este un fruct, akena, ce a constituit baza hranei Sarazinilor, o populatie musulmana africana, ce ocupa si zone din Orient dar si din
Spania.

Hrisca este bogata in proteine cu valoare biologica buna, 11 g%, dar si in carbohidrati 62 g%, 2 g% lipide. Are o densitate energetica de cca 310 Kcal
la 100 grame. Este bogata in aminoacidul esential triptofan (care genereaza in corp serotonina), in calciu, fier, potasiu, tiamina, fibre alimentare. Este
una dintre cele mai bune surse naturale de rutina, importanta pentru sanatatea venelor (previne hemoroizii, varicele, celulita) si vaselor capilare. Se
combina bine cu orezul. Se prepara similar cu orezul, dar se poate consuma si in stare cruda dupa spalare si hidratare cca 8 – 10 ore, dupa care se
asezoneaza cu zeama de lamaie sau cu dressing-uri usoare, sare, piper etc.

Si toate aceste pseudocereale mai au un atu: fiecare dintre ele poate fi folosita in alimentatia bebelusului odata cu introducerea diversificarii,
constituind alimente usor de digerat si foarte bine tolerate.