PRODUCTII

ANIMALIERE I

Curs 5
 Exploatarea taurinelor pentru producția de
lapte

producţia mondială de lapte

• pe primul loc se află producţia de lapte a
bovinelor, reprezentate de taurine şi apoi de
bubaline, apoi a ovinelor şi caprinelor, existând
însă şi alte surse de lapte: iapa, lama, yak, zebu,
camila şi altele.
• Cele mai mari efective de vaci pentru producţia de lapte se găsesc în
prezent în Asia (61112 mii capete), urmată de Africa (38240 mii capete) şi
Europa (33955 mii capete).
• În ceea ce priveşte situaţia efectivelor de vaci de lapte din U.E. efectivul
de vaci a scăzut în ultimii ani cu aprox. 10%, diminuare care a afectat toate
ţările membre într-o măsură mai mică sau mai mare.
• Reducerea efectivelor de vaci de lapte în unele ţări sau zone geografice,
este consecinţa intensificării, concentrării şi specializării, dar şi unor boli
(boala vacii nebune -BSE), care a afectat în principal ţările U.E. în ultimii
ani, restructurării sectorului zootehnic (Rusia şi celelalte ţări foste
comuniste).
• În ceea ce priveşte evoluţia numărului fermelor de vaci de lapte şi mărimea
acestora pe plan mondial, se poate afirma că asistăm la o diminuare a numărului de
ferme profilate pe acest domeniu, în special în ţările dezvoltate, care este însă
compensată de creşterea mărimii medii a efectivului de vaci pe fermă.
• Dimensiunea medie a fermelor de vaci de lapte este de asemenea diferită de la o ţară
la alta, fiind mare în unele ţări, respectiv de 70 capete vaci în Marea Britanie, 63
capete în Danemarca, 47 capete în Olanda şi mai redusă în altele, aşa cum este cazul în
Austria (11 capete), în Grecia (13 capete), în Portugalia (14 capete) şi Finlanda (16
capete).

• 4459289.08 tone lapte Romania

 Tipurile de ferme care exploatează vaci de lapte, în U.E.

• 4 tipuri de ferme, care sunt grupate în sistemul de exploatare BOVINE LAPTE.

Astfel, în cadrul acestui sistem de exploatare (735000 ferme în U.E), se întâlnesc
următoarele tipurile de ferme:
• 1. Bovine lapte specializate (63% din total Bovine lapte);
• 2. Bovine lapte-bovine carne (23% din total Bovine lapte), de tip mixt (au în
medie o suprafaţă agricolă de 49 ha şi un şeptel de 57 UVM), care se ocupă cu
exploatarea vacilor pentru lapte (produc în medie 150100 kg lapte pe an şi pe fermă) şi
îngrăşarea viţeilor masculi obţinuţi în cadrul fermei;
• 3. Bovine lapte-vaci de reproducţie (12% din tipul Bovine lapte), care au în
medie o suprafaţă agricolă de 46 ha şi un şeptel de 54 UVM (din care 22 vaci în
lactaţie şi 13 vaci de reproducţie) şi care produc în medie pe fermă şi pe an 112300 kg
lapte;
• 4. Bovine lapte-ovine şi caprine (2% din total Bovine lapte), sunt de tip
extensiv şi au în medie pe fermă o suprafaţă de 66 ha şi un şeptel de 71 UVM (din care
45 UVM bovine şi 26 UVM ovine şi caprine).
 Tipuri de ferme în S.U.A. şi Canada
• 1. Ferme comerciale (ferme de producţie lapte), cu vaci de diferite
rase specializate sau metişi, care au o mărime ce variază între 20 şi 5000
capete vaci în lactaţie. Producţia medie pe cap de vacă şi pe lactaţie este
singurul element determinant în ceea ce priveşte menţinerea animalelor în
efectiv.
• 2. Ferme de selecţie (ferme de elită), în care efectivele de vaci sunt
numai de rasă curată, ale căror producţii sunt înregistrate în registre
genealogice. Fermierii primesc preţuri speciale pentru tineretul de
reproducţie livrat, la care se adaugă veniturile realizate din lapte.
• 3. Ferme mixte de lapte-carne, care produc atât lapte, dar şi carne
prin tăuraşii livraţi unităţilor de îngrăşare pentru finisare.
 Tendinţe în ţările cu zootehnie avansată, cu privire la fermele şi efectivele de
vaci pentru producţia de lapte

• - scăderea uşoară a efectivelor de vaci de lapte şi a numărului de ferme

specializate în această direcţie, compensate de concentrarea numărului de vaci pe
fermă şi de creşterea producţiei medii pe cap de animal;
• - specializarea continuă în producţia de lapte, prin crearea unor ferme de
înaltă tehnicitate şi cu efective mai mari de 200 de vaci, cu producţie ridicată de lapte
(fie rase specializate, fie mixte), tehnologii speciale de alimentaţie, de muls şi de
reproducţie, care să conducă la sporirea productivităţii muncii şi a rentabilităţii;
• - creşterea gradului de mecanizare şi de automatizare la nivelul fermelor de
vaci de lapte;
• - trecerea la întreţinerea liberă a vacilor de lapte;
• - ameliorarea continuă a efectivelor de vaci, prin îmbunătăţirea structurii de
rasă (reducerea numărului de rase şi adaptarea mai bună a hibrizilor şi tipurilor de
producţie la condiţiile de mediu natural, de exploatare şi socio-economice);
• - minimizarea fluctuaţiilor anuale ale producţiei de lapte, pentru asigurarea unui
volum aproape constant pe parcursul anului;
• Producţia medie pe cap de vacă - un indicator deosebit de important, care reflectă interacţiunea
dintre potenţialul genetic al animalelor şi condiţiile de întreţinere şi exploatare.
• Astfel, producţia medie de lapte diferă foarte mult în funcţie de rasă şi de tehnologiile de
exploatare aplicate. În acelaşi timp, producţia medie pe cap de vacă, exprimă în mod fidel nivelul de
dezvoltare al taurinelor exploatate pentru lapte din diferitele zone geografice sau ţări ale lumii.
• Datorită variabilităţii mari a potenţialului de producţie al diferitelor rase de taurine şi mai ales
condiţiilor de climă, furajare şi exploatare, producţia medie de lapte pe glob variază extrem de mult.
Astfel, producţia medie pe glob se situează în prezent la valoarea de 2220 kg/an/vacă .
• Cea mai mare producţie medie de lapte se înregistrează în U.E., unde a ajuns la nivelul de 5900
kg/an/vacă, fiind urmată de America de Nord şi Centrală cu 4850 kg/an/vacă şi de Oceania cu 4180
kg/an/vacă.
• În topul ţărilor cu cea mai mare producţie medie pe cap de vacă se situează ţări precum
Israel, ţările din U.E. (Suedia, Danemarca, Olanda, Finlanda, Germania, Marea Britanie), S.U.A.,
Canada şi Japonia. Acest lucru este explicabil, întrucât toate aceste ţări dispun de rase
perfecţionate pentru producţia de lapte, de programe de ameliorare genetică a efectivelor lor şi
totodată dispun de tehnologii performante de exploatare.
• Deşi cele mai mari efective de taurine se întâlnesc în Asia şi în America de Sud, totuşi pe
aceste continente producţia medie de lapte este încă foarte redusă, fiind de numai 1220 kg/an/vacă
şi respectiv de 1564 kg/an/vacă.
• Laptele de vacă se obţine în special în ţările dezvoltate, care deţin o
pondere de cca. 70% din producţia mondială şi numai în proporţie de
30% în ţările în curs de dezvoltare.
• Este interesant de remarcat totuşi că, în timp ce în ţările dezvoltate
producţia de lapte de vacă a avut o tendinţă de diminuare în ţările în
curs de dezvoltare aceasta a crescut chiar foarte mult.
• În perspectivă, pe plan mondial producţia de lapte de vacă va continua să
crească continuu în ţările în curs de dezvoltare, ca urmare a cerinţelor
mari de proteină de origine animală, în timp ce în ţările dezvoltate
aceasta va cunoaşte o stagnare sau o uşoară scădere, datorită în mare
parte excesului de produse lactate, situaţie cu care se confruntă în
ultimii ani aceste state.
SISTEME DE ÎNTREȚINERE A VACILOR DE LAPTE
Sezonier:
Vara - întreținere la grajd (1)
- întreținere în tabere de vară (2)
- întreținere mixtă (3).
Iarna – stabulație legată (obișnuită)
- stabulație nelegată (liberă).

(1). Contraindicat pt anim repr. Oblig mișcare 2-

3 ore pe zi și rații complete. Necesită
cheltuieli mai cu forța de muncă.
(2). Indicat și pentru tineret. Distanță 4-5km,
sursă de apă (adăpare și spălare vase),
șoproane, iesle, cabane îngrijitori.
(3). 1,5 km distanță.
In stabulatie legată
Legarea - cap la cap cu capacitate de 104
capete
Legare - crupa la crupa cu capacitate de 208
capete.
Evacuarea dejecțiilor se face fie cu racleți
ficși, fie cu racleți batanți. Mulsul se
efectuează mecanic la bidon sau la conductă
centralizata.
• In stabulatie liberă
Vacile pot fi intretinute in
adaposturi inchise (1) sau
semiinchise (2)
1.In adaposturi inchise:
– central- iesle de furajare
– lateral- cusete pentru odihna
– evacuarea dejectiilor se face pe perna de apa
– mulsul se face in săli speciale
– administrarea hranei in stabulație se face cu
transportorul cu melc, iar vara in tabere de vară.
2.In adăposturi semiinchise
• - un perete longitudinal lipsește- atenție vânt
dominant.