Producțiile ovinelor

PRINCIPALELE RASE DE OVINE

PRODUCĂTOARE DE CARNE
Romania

75056.19 tonnes
Clasificare

1.Rase importate specializate pentru

producţia de carne.
 A.Rase din Marea Britanie
 B.Rase din Germania
 C.Rase din Franţa
2.Rase româneşti utilizate pentru producţia
de carne.
1.A Rasa Border-Leicester

 - face parte din grupa oilor cu lână lungă şi

specializate pentru producţia de carne.
 - răspândită în multe ţări europene, dar şi
pe continentul american, australian şi în partea
de sud a Africii.
 - se utilizează la încrucişări pentru
obţinerea hibrizilor de carne.
 - la noi s-a utilizat la încrucişări de infuzie
cu rasa Spancă în vederea creşterii prolificităţii.
 - rasă cu prolificitate deosebită (180-120%).
 - conformaţie tipică pentru carne
 - greutate la femele 60-80 kg, iar la
masculi100-130 kg.
 - mieii au smz foarte bune, de aproximativ
350 g.
 - carcase de foarte bună calitate, cu
randament 65% şi cu o pondere optimă a cărnii
în carcasă.
Rasa Romney-Marsh

 răspândită în Australia, Noua

Zeelandă, America de Sud.
 Se distinge prin rezistenţă la
condiţiile de creştere,
pretabilitate la îngrăşarea pe
păşune.
 Dezvoltare corporală mijlocie
spre mare, greutate la femele
65-70 kg, iar la masculi 75-110
kg.
 Mieii ating la 4 luni 28-30 kg.
 Carnea este de bună calitate,
suculentă, gustoasă, fără miros
specific pronunţat.
Rasa Lincoln

 folosită în Noua Zeelandă

pentru obţinerea rasei
Corriedale.
 Rasă masivă, cu dezvoltare
corporală mare, cu musculatura
dezvoltată.
 La femele greutatea 80-100 kg,
iar berbecii 130-140 kg.
 În condiţii bune de creştere
tineretul de 1 an ajunge la 90
kg.
 Carne de calitate medie,
randament la sacrificare redus
55%.
Rasa Southdown

 Are aptitudini excepţionale pentru

producţia de carne.
 Datorită adaptabilităţii remarcabile
s-a răspândit în foarte multe ţări.
 Conformaţia este tipică pentru
producţia de carne
 Greutatea 65-70 kg la oi şi 100-110
kg la berbeci.
 Prolificitate bună 120-130% şi are o
bună capacitate lactogenă.
 Carnea are însuşiri organoleptice
deosebite (fibră fină, suculenţă,
savoare), în special tineretul
îngrăşat intensiv.
 Randamentul la sacrificare este
peste 60%.
Rasa Suffolk

 rasă foarte veche, se adaptează la

diferite condiţii de climă şi la regimul de
hrănire.
 Dezvoltare corporală mijlocie, lâna pe
corp este albă iar jarul brun-închis.
 Prolificitatea este foarte bună, 125-
130%.
 Capacitatea lactogenă remarcabilă.
 Bună capacitate de transmitere în
descendenţă a aptitudinilor pentru
producţia de carne.
 Viteză mare de creştere.
 Capacitate ridicată de conversie a
furajelor.
 Greutatea oilor în medie 90 kg iar a
berbecilor 130 kg.
 Carne de foarte bună calitate, suculentă,
marmorată.
B. Merinofleisch

 rasa mixtă, crescută şi

pentru lână fină
 dezvoltare corporală
mare, 60-70 kg la oi şi
80-120 kg la berbeci.
 Carne de calitate bună,
cu un randament ridicat
la sacrificare.
Ile de France

 aptitudinile pentru producţia de

carne, lâna fină şi prolificitatea
foarte bună au dus la răspândirea
acestei rase în foarte multe ţări ale
globului.
 Dezvoltarea corporală este mijlocie
spre mare, cu musculatura foarte
dezvoltată, rezistenţă foarte bună la
condiţiile de mediu şi la boli.
 Greutate corporală 60-65 kg la oi şi
85-95 kg la berbeci.
 Prolificitate 135-150 %.
 În condiţii de îngrăşare intensivă,
mieii la 4 luni au o greutate vie de
40 kg.
 Randamentul la sacrificare 60%.
ROMANOV
FINNISH LANDRACE
 DORPER

• excepţională încărcătură musculară

• greutate bună: la maturitate oile ajung la 70-80kg iar berbecii
la 120-130kg
• capacitate deosebită de adaptare la diverse condiţii de
mediu
• păşunat neselectiv
• valorifică foarte bine furajele grosiere
• prolificitate foarte bună (150-180%)
• reproducţia nu este sezonieră (se pot obţine miei în orice
lună din an, iar intervalul dintre fătări se poate reduce până la 8
luni, obţinându-se astfel 3 fătări în doi ani)
• fătări uşoare, fără asistenţă (oile fată singure iar mielul se
ridică singur la supt)
• instinct matern foarte dezvoltat
• capacitate mare de alăptare (oile “duc” doi miei fără
probleme)
• viteză mare de creştere (mieii ajung la 35kg în 105-120 zile)
Particularităţi:
• oaia Dorper este mai uşor de întreţinut întrucât nu trebuie
tunsă, amestecul de lână şi păr care-i acoperă corpul năpârlind
în fiecare an
• carnea de Dorper este lipsită de gustul specific de oaie,
fiind astfel foarte apreciată de consumatori
Rasele de ovine româneşti
 Rasa Ţurcană
 Este creată prin selecţie naturală ca şi rasa Ţigaie, fiind
răspândită în special în zonele montane, cu precipitaţii
atmosferice anuale situate peste 800 mm.
 Reprezintă un tip morfo-productiv mixt de lână groasă-
lapte-carne-pielicele, caracterizându-se printr-o
conformaţie corporală dolicomorfă, constituţie robustă,
mobilitate, rusticitate şi rezistenţă pronunţate la condiţiile
de mediu.
 Prezintă 4 varietăţi şi anume albă, neagră, brumărie şi
Raţca.
 Indicii de reproducţie sunt cifraţi la 92-96% pentru
fecunditate şi de 103-105% pentru prolificitate.
 Greutatea în stadiul de adult este de 38-42 kg la femele
şi de 60-65 kg masculi.
 Producţia de lapte este situată între 70-90 litri în condiţii
mediocre de hrănire şi de peste 100 litri în condiţii
îmbunătăţite, cu o durată a lactaţiei de 180-210 zile şi cu
35-40 litri de lapte marfă (muls).
 Perspectiva de creştere a acestei rase, constă în
îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a producţiilor prin
selecţie în rasă curată, sau prin încrucişare.
Rasa Merinos
 -Reprezintă un tip morfo-productiv mixt de lână
fină-carne, creată prin încrucişare, cu o
conformaţie armonioasă, prezentând în partea
inferioară a gâtului numeroase rezerve de piele
sub formă de salbă, cravate şi uneori şorţ.
 Indicii de reproducţie sunt cifraţi la 92-96%
pentru fecunditate şi de 125-135% pentru
prolificitate.
 În stadiul de adult greutatea corporală ajunge la
55-65 kg la femele şi la 80-90 kg pentru
masculi.
 Producţia de lapte este estimată la cca. 90 litri
în 130-140 zile de lactaţie, rezultând numai 15-
20 litri de lapte marfă (muls).
 Perspectiva de creştere a acestei rase constă în
sporirea ei numerică în zona Dobrogei şi a
câmpiei de sud-est a ţării şi îmbunătăţirea
producţiilor de carne, lână şi lapte pe cap de
animal.
Rasa Ţigaie
 Este creată prin selecţie naturală, fiind
răspândită în zonele de deal, subcarpatice şi de
podiş, cu precipitaţii atmosferice anuale situate
între 600-800 mm.
 Reprezintă un tip morfo-productiv mixt de lână
semifină-carne-lapte, caracterizându-se printr-o
conformaţie corporală dolicomorfă.
 Prezintă 4 varietăţi şi anume albă, neagră,
ruginie (mai bună de lapte) şi bucălaie.

 Indicii de reproducţie sunt cifraţi la 95% pentru

fecunditate şi de 105-108% pentru prolificitate.
 Greutatea corporală este de 40-45 kg la femele
şi de 60-65 kg la masculi.
 -Producţia de lapte este situată între 90-110 litri
în cca 180 zile de lactaţie, din care 65% este
consumată de miel, rezultând 35-40 litri de lapte
marfă.
 - Perspectiva de creştere a acestei rase, constă
în ameliorarea continuă a producţiei de lapte şi
a prolificităţii prin încrucişare, precum şi
creşterea şi selecţia în rasă curată.
 Oaia precoce de Teleorman (Carabaşă
sau Ţigaie cu cap negru de Teleorman)

 Reprezintă o populaţie de ovine de cca. 12

mii capete, deosebit de valoroasă sub
raport bioeconomic, existentă de peste 150
de ani în zona Teleormanului. Greutatea la
vârsta de adult este de 60-66 kg la femele
şi de 85-95 kg la masculii, în condiţii
obişnuite de hrănire, prin aceste valori
populaţia putând fi încadrată în grupa oilor
semigrele sau semiprecoce. Prolificitatea
variază între 150-160%, iar tineretul femel
se pretează la monta timpurie la vârsta de
9-10 luni.
 Producţia de lapte variază între 130-
150 litri, cu plus variante de 250 litri, în cca.
7-8 luni de lactaţie. Poate fi folosită cu
succes la încrucişări industriale sau de
infuzie cu diferite rase locale, pentru
sporirea producţiei de lapte, a prolificităţii şi
mai ales a producţiei de carne.
Varietatea Spancă
 A rezultat din încrucişarea întâmplătoare a oilor Ţigaie cu
berbeci Merinos, care a avut loc în timpul transhumanţei,
constituind o populaţie de tranzit de la oile cu lână fină la cele
cu lână semifină. Este un tip de ovine mixt (lână semifină-lapte-
carne), caracterizându-se printr-o foarte bună rusticitate şi
capacitate de combinabilitate. Indicii de reproducţie sunt cifraţi
la 95-98% pentru fecunditate şi de 108% pentru prolificitate.
Greutatea corporală este în stadiul de adult de 45 kg la femele
şi de 65 kg la masculi.
 Producţia de lapte este situată între 80-120 litri în cca. 180
zile de lactaţie, din care 65% este consumată de miel, rezultând
30-40 litri de lapte marfă. În perspectivă se tinde ca această
varietate să fie crescută prin selecţie şi încrucişare pentru carne
şi lapte.
Varietatea Stogoşă

 Reprezintă produsul de încrucişare

întâmplătoare dintre rasele Ţigaie şi Ţurcană
din timpul transhumanţei, fiind caracterizată
prin însuşiri morfo-productive intermediare
între cele două rase. Culoarea lânii poate fi
albă sau neagră, iar jarul poate fi alb, negru
sau brun. În perspectivă, va trebui ca
această varietate să fie absorbită de rasa
Ţigaie, sau de rase de import.
Rase de oi exploatate pentru
producţia de lapte
 Pe plan mondial există puţine rase
specializate pentru producţia de lapte,
comparativ cu rasele de lână sau cu cele de
carne, iar dintre acestea mai importante sunt
rasele Friză, Lacaune, Awassi, Chios,
Malteză, Zante, Paduan, Comiso, Langhe .
Rase de oi specializate pentru producţia de
lapte

Greutate corporală Producţia de Durata lactaţiei

Rasa Ţara
(kg) lapte (litri) (zile)

Friză Germania 45-50 400-500 200-220

Awassi Israel 55-65 270-350 200-230
Lacaune Franţa 50-65 250-300 180-200
Chios Grecia 50-55 270 220
Zante Grecia 45-55 160 180-200
Malteză Malta 40-45 200 200
Langhe Italia 50-60 150-260 216
Paduan Italia 65-75 180 120
Comisana Italia 40-50 170 218
Sardă Italia 35-60 180-220 225
CHIOS
Comisana
FRIZA