ÎN ACEASTĂ LUNĂ

ZIUA A ŞAPTESPREZECEA
Preacuviosul şi de Dumnezeu purtătorul Părintele nostru Antonie
cel mare.
LA VECERNIA CEA MICĂ
Stihirile pe 4, glas 2.

Podobie : Când de pe lemn...

   Când în mormânt bucurându-te pe tine însuţi te-ai încuiat

Părinte, pentru dragostea lui Hristos, ai răbdat prea-tare de la
draci ispite, şi cu rugăciunea şi cu Darul ai arătat viclenirile lor
mai slabe decât păianjenul, atunci s-au veselit cetele cereşti
strigând : Slavă Celui ce te-a întărit pe tine Antonie. De două ori.

   Alt Ilie te-ai arătat, având pe măriţii tăi ucenici, ca pe Elisei,

Înţelepte, cărora şi Darul tău îndoit l-ai vărsat, răpit fiind ca într-
un car ceresc Părinte. Pentru aceasta vieţuind cu Duhul, acum
împreună te bucuri cu dânşii, pomenind Preafericite pe toţi cei ce
săvârşesc cu dragoste, cinstită pomenirea ta Antonie.

   Ca şi văzătorul de Dumnezeu Moise, ai intrat în norul

vedeniilor cel înţelegător cu adevărat, şi de îndată ai văzut
luminat pe Acela de Care ai dorit. Şi preamărindu-te la faţă cu
raza aceea Părinte, te-ai povăţuit la lăcaşurile cele mântuitoare.
Pentru aceasta adunându-ne de Dumnezeu înţelepţite, bucurându-
ne strigăm : Slavă Dumnezeului nostru, Celui ce te-a întărit pe
tine.
Slavă..., glas 3.

   Cuvioase Antonie, arzătoare şi cu tot sufletul obişnuinţă de

pustnicie preatare, ca şi cum te-ai fi odihnit între cei fără materie
ai săvârşit. Că cu cei mari din pustie pe tine împreunându-te
duhovniceşte, săgeţile dracilor cele ca focul arzătoare le-ai călcat,
şi mai presus decât toată fapta bună făcându-te, te sălăşluieşti
împreună cu îngerii întru Împărăţia Cerurilor. Cu care împreună
roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.
Şi acum..., a Născătoarei :

   Sicriu înţelegător te ştim pe tine, Preacurată, care ai purtat

lespezile cele scrise de Dumnezeu şi pe Dătătorul de lege şi
Ziditorul nostru. Pe Care roagă-L să mântuiască sufletele noastre.
LA STIHOAVNĂ.

Stihirile, glas 2.

Podobie : Casa Eufratului...

   Arătatu-te-ai din scutecele maicii tale vas sfinţit, de Dumnezeu

purtătorule Antonie, şi casă Preasfântului Duh.
Stih : Scumpă este înaintea Domnului moartea Cuviosului Lui.

   Amăgirile viclenilor draci, biruindu-le cu puterea Crucii,

luminat ai arătat slava lui Hristos, Părinte Antonie.
Stih : Fericit bărbatul care se teme de Domnul.

   Ridicatu-te-ai ca Ilie în car de foc şi ai mers Fericite fără

mijlocire la Treime, Antonie Preacuvioase.
Slavă..., Şi acum..., a Născătoarei :

   Cetele cele de sus, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, te laudă

cu cei de jos, mărind neîncetat Preacurată naşterea ta.
Tropar, glas 4 :

   Râvnitor lui Ilie cu obiceiurile asemănându-te, Botezătorului

cu drepte cărări urmând Părinte Antonie. Pustiului te-ai făcut
 locuitor şi ai întărit lumea cu rugăciunile tale. Pentru aceasta
roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.
Slavă..., Şi acum..., a Născătoarei :

   Taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută, prin tine

Născătoare de Dumnezeu celor de pe pământ s-a arătat,
Dumnezeu întru împreunare neamestecată întrupându-Se, şi
Crucea de bună voie pentru noi luând. Prin care înviind pe cel
întâi zidit, a mântuit de moarte sufletele noastre.
Ectenia mică şi Otpustul.

LA VECERNIA CEA MARE

Fericit bărbatul... Slava întâia.

La Doamne strigat-am,... Stihirile pe 8, glas 4,

Podobie : Cela ce eşti chemat...

   Cela ce te-ai luminat cu razele Duhului, când dumnezeiescul

dor pe tine te-a aprins şi sufletul ţi-a ridicat, ca să doreşti de
dragostea Lui cea preamultă cu adevărat. Atunci nu te-ai uitat la
trup şi la sânge şi afară de lume ai fost, prin multa pustnicie şi
linişte cu Dânsul unindu-te. Pentru aceasta te-ai umplut (precum
ai cerut) de bunătăţile cele de acolo şi ai strălucit ca o stea,
luminând sufletele noastre, Antonie. De două ori.

   Cela ce ai sfărâmat arcele şi săgeţile dracilor, cu Darul

Dumnezeiescului Duh, şi răutatea şi pândirea lor tuturor o ai vădit
cu dumnezeieşti învăţături, de dumnezeieşti raze fiind strălucit,
călugărilor te-ai făcut preastrălucit luminător şi pustiei întâi
împodobitor, şi bolnavilor iscusit şi cinstit tămăduitor, şi pildă
întâi şi închipuire vieţii celei îmbunătăţite, Părinte Antonie. De
două ori.

   Cela ce eşti plin de dumnezeieştile daruri, pe tine ca pe o

oglindă neîntinată a dumnezeieştilor arătări, Părinte aflându-te
 Hristos, razele cele strălucite ale luminii Sale ţie ţi-a arătat. De
unde te-ai arătat izvor îndestulat de vindecări. Şi hrană celor
flămânzi şi celor însetaţi, prin ploaie rourând iertare şi patimile
sufleteşti văzându-le, cu cuvântul tău înţelepţeşte mai bune le-ai
făcut lui Dumnezeu. Pe Care roagă-L să mântuiască şi să
lumineze sufletele noastre. De două ori.

   Cela ce eşti curat la suflet şi la inimă, înger pământesc, om

ceresc. Învăţător fecioriei, al înfrânării cumpănă adevărată
Antonie, care eşti împreună cu Stăpânul tău, şi slavoslovie fără
tăcere Fericite, împreună cu îngerii şi cu cuvioşii şi cu toţi
mucenicii Lui aduci, pe cei ce săvârşesc a ta cinstită pomenire
pururea, din cumplite nevoi şi din greşeli mântuieşte-i.
Slavă..., glas 6, a lui Sicheot.

   Pe cel după chip păzindu-l nevătămat, mintea stăpân peste

patimile cele pierzătoare pustniceşte punându-ţi, spre cel după
asemănare, cât este după putinţă te-ai suit. Că bărbăteşte firea
silindu-ţi, te-ai nevoit pe cel mai rău a-l supune celui mai bun, şi
pe trup a-l face rob sufletului. Pentru aceasta călugărilor te-ai
arătat mai mare, cetăţean pustiei, celor ce bine călătoresc
povăţuitor, îndreptător de faptă bună prea-adevărat. Şi acum în
ceruri, oglinzile dezlegându-se Fericite, curat vezi Sfânta Treime,
rugându-te fără mijlocire, pentru cei ce cu credinţă şi cu dragoste
te cinstesc pe tine.
Şi acum..., a Născătoarei :

   Cine nu te va ferici pe tine Preasfântă Fecioară ? Sau cine nu

va lăuda Preacurată, naşterea ta ? Că Cel ce a strălucit fără de ani
din Tatăl, Fiul Unul-Născut, Acelaşi din tine cea Curată a ieşit
negrăit întrupându-Se. Din fire Dumnezeu fiind şi cu firea Om
făcându-Se pentru noi. Nu în două feţe fiind despărţit, ci în două
firi neamestecat, fiind cunoscut. Pe Acela roagă-L, Curată cu totul
fericită, să se miluiască sufletele noastre.
 VOHOD, Lumină lină...

Prochimenul zilei şi Paremiile.

De la înţelepciunea lui Solomon citire :

Cap. 5, Vers 16.

   Drepţii în veci vor fi vii şi întru Domnul plata lor, şi purtarea de

grijă pentru dânşii de la Cel Preaînalt. Pentru aceasta vor lua
împărăţia podoabei şi stema frumuseţii din mâna Domnului, că cu
Dreapta Sa va acoperi pe ei, şi cu braţul Său îi va apăra. Lua-va
toată arma dragostea Lui, şi va întrarma făptura spre izbânda
vrăjmaşilor. Îmbrăcase-va în zaua dreptăţii şi-şi va pune luişi coif
judecata cea nefăţarnică. Lua-va pavăză nebiruită sfinţenia, şi va
ascuţi cumplită mânie întru sabie şi va da război împreună cu
Dânsul lumea asupra celor fără de minte. Merge-vor drept
nimeritoare săgeţile fulgerelor şi ca dintr-un arc bine încordat al
norilor, la ţintă vor lovi. Şi din mânia cea zvârlitoare de pietre,
pline, se vor arunca grindine. Întărise-va asupra lor apa mării şi
râurile îi vor îneca de năprasnă. Stava împotriva lor Duhul puterii
şi ca un vifor va vântura pe ei. Şi va pustii tot pământul
fărădelegea şi răutatea va răsturna scaunele puternicilor. Auziţi
dar împăraţi şi înţelegeţi, învăţaţi-vă judecătorii marginilor
pământului. Luaţi în urechi cei ce stăpâniţi mulţimi şi cei ce vă
trufiţi întru popoarele neamurilor. Că de la Domnul s-a dat vouă
stăpânirea şi putere de la Cel Preaînalt.
De la înţelepciunea lui Solomon, citire :
Cap. 3, Vers 1.

   Sufletele drepţilor sunt în mâna lui Dumnezeu, şi nu se va

atinge de dânsele munca. Părutu-s-a întru ochii celor nepricepuţi
a muri şi s-a socotit pedepsire ieşirea lor şi mergerea de la noi
sfărâmare, iar ei sunt în pace. Că înaintea feţei oamenilor de vor,
lua şi muncă, nădejdea lor este plină de nemurire. Şi puţin fiind
pedepsiţi, cu mari faceri de bine se vor dărui, că Dumnezeu i-a
ispitit pe dânşii şi i-a aflat luişi vrednici. Ca aurul în topitoare i-a
lămurit pe ei şi ca o jertfă de ardere întreagă i-a primit. Şi în
vremea cercetării sale vor străluci, şi ca scânteile pe paie vor fugi.
 Judeca-vor limbi şi vor stăpâni popoare şi va împărăţii într-înşii
Domnul în veci. Cei ce nădăjduiesc spre Dânsul vor înţelege
adevărul, şi credincioşii în dragoste vor petrece cu Dânsul ! Că
Dar şi milă este întru cuvioşii Lui şi cercetare întru aleşii Lui.
De la înţelepciunea lui Solomon, citire :
Cap. 4, Vers 7.

   Dreptul de va ajunge să se sfârşească, întru odihnă va fi. Că

bătrâneţile sunt cinstite, nu cele de mulţi ani, nici cele ce se
numără cu numărul anilor. Şi cărunteţile sunt înţelepciunea
oamenilor şi vârsta bătrâneţilor viaţă nespurcată. Plăcut lui
Dumnezeu făcându-se, la iubit şi vieţuind între păcătoşi, s-a
mutat. Răpitu-s-a, ca să nu schimbe răutatea mintea lui, sau
înşelăciunea să înşele sufletul lui. Că râvna răutăţii întunecă cele
bune şi neînfrânarea poftei schimbă gândul cel fără de răutate.
Sfârşindu-se peste puţin, a plinit ani îndelungaţi. Că plăcut era
Domnului sufletul lui. Pentru aceea s-a grăbit a-l scoate pe dânsul
din mijlocul răutăţii. Şi popoarele văzând şi necunoscând, nici
punând în gând una ca aceasta. Că Dar şi milă este întru cuvioşii
Lui, şi cercetare întru aleşii Lui.
LA LITIE
Stihirile, glas 2, ale lui Studit.

   Postnicească nevoinţă ai adunat pe pământ Cuvioase Antonie,

şi adăogirile patimilor în izvorul lacrimilor tale toate le-ai potolit.
Şi scară dumnezeiască şi cinstită la ceruri ridicând, la toţi s-a
cunoscut viaţa ta, de Dumnezeu primită; că rodurile bunei
credinţe într-însa tare arătând, tămăduieşti cu dânsele neputinţele
patimilor, celor ce-ţi strigă ţie cu credinţă : Bucură-te steaua
răsăritului cea ca aurul strălucitoare şi al călugărilor luminătorule
şi păstorule. Bucură-te prealăudate, creşterea cea preabună a
pustiei, şi reazemul Bisericii cel neclintit. Bucură-te îndreptătorul
cel mare al celor ce rătăcesc. Bucură-te lauda noastră şi a lumii
bucuria cea luminoasă.
    Pe îngerul cel de pe pământ şi în ceruri omul lui Dumnezeu,
bună podoaba lumii, desfătarea bunătăţilor şi a faptelor bune,
lauda pustnicilor, pe Antonie să-l cinstim. Că sădit fiind în casa
lui Dumnezeu, a înflorit după dreptate. Şi ca un cedru în pustie a
înmulţit turma oilor lui Hristos celor cuvântătoare, întru cuviinţă
şi dreptate.

   Cuvioase Părinte din pruncie cu osârdie spre fapte bune

nevoindu-te, te-ai făcut organ Sfântului Duh. De la Dânsul luând
lucrarea minunilor, ai îndemnat pe oameni să urască cele
îndulcitoare. Şi acum cu dumnezeiască lumină mai curat fiind
strălucit, luminează şi gândurile noastre, Părinte Antonie.
Glas 3, a lui Anatolie.

   Cuvioase Antonie, arzătoare şi cu tot sufletul obişnuinţă de

pustnicie preatare, ca şi cum te-ai fi odihnit între cei fără materie
ai săvârşit. Că cu cei mari din pustie pe tine împreunându-te
duhovniceşte, săgeţile dracilor cele ca focul arzătoare le-ai călcat,
şi mai presus decât toată fapta bună făcându-te, te sălăşluieşti
împreună cu îngerii întru Împărăţia Cerurilor. Cu care împreună
roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.
Slavă..., glas 5.

   Cuvioase Părinte, glasul Evangheliei Domnului auzind, lumea

ai părăsit, bogăţia şi slava întru nimica socotindu-le. Pentru
aceasta tuturor ai strigat : Iubiţi pe Dumnezeu şi veţi afla Dar
veşnic. Nimica să nu cinstiţi mai mult decât dragostea Lui, că
atunci când va veni întru slava Sa, să aflaţi odihnă cu toţi sfinţii;
cu ale cărui rugăciuni, Hristoase păzeşte şi mântuieşte sufletele
noastre.
Şi acum..., a Născătoarei :

   Fericimu-te Născătoare de Dumnezeu Fecioară şi te mărim

 credincioşii după datorie, pe tine cetatea cea nemişcată şi zidul
cel nesurpat, şi folositoarea cea tare şi scăparea sufletelor noastre.
LA STIHOAVNĂ

Stihirile glas 5.

Podobie : Bucură-te cămara...

   Bucură-te cela ce ai fost sihaştrilor conducător şi nebiruit

ajutător ! Că tăind rădăcinile poftelor şi pornirile dracilor,
împotrivindu-te bărbăteşte, ai biruit neputinţa lor şi înşelăciunea
cea de suflet pierzătoare, şi ai arătat a Crucii Mântuitorului
lucrarea şi nebiruita putere. Cu care şi încingându-te ai biruit pe
toţi cei ce se leapădă de dumnezeiască arătarea lui Hristos în trup.
Pe Care roagă-L să dea sufletelor noastre mare milă.
Stih : Scumpă este înaintea Domnului moartea Cuviosului Lui.

   Stâlp luminos cu faptele bune întărit şi nor umbrit ai fost celor

din pustie, de pe pământ la Cer povăţuind pe cei ce văd pe
Dumnezeu. Cu toiagul Crucii despărţind marea patimilor şi pe
Amalic cel netrupesc biruind, neapărată suire la Cer ai aflat, de
Dumnezeu fericite, şi moştenire nestricăcioasă, cu cei fără de
trupuri stând cu bucurie înaintea Scaunului lui Hristos, pe Care
roagă-L să dea sufletelor noastre mare milă.
Stih : Fericit bărbatul care se teme de Domnul.

   Bucură-te cela ce locuieşti împreună cu cetele îngereşti întru

cele de sus Antonie, că viaţa acelora Părinte pe pământ ai vieţuit
cu adevărat, cu fapta bună nevoindu-te, te-ai arătat oglindă,
preacurată şi neîntinată, primind razele cele preastrălucite ale
Sfântului Duh, Preafericite. Pentru aceasta fiind luminat, ai văzut
cele ce vor să fie, toate mai înainte spunându-le, de dumnezeiasca
arătare de lumină fiind învăţat; pe Hristos roagă-L, să dea
sufletelor noastre mare milă.
Slavă..., glas 8, a Sicheotului
   Mulţimile călugărilor pe tine îndreptătorul te cinstim, Antonie,
Părintele nostru. Că prin tine pe cărarea cea dreaptă cu adevărat a
umbla am cunoscut. Fericit eşti că lui Hristos ai slujit şi ai biruit
puterea vrăjmaşului. Cela ce eşti cu îngerii împreună vorbitor, cu
drepţii şi cu cuvioşii împreună locuitor. Cu care roagă-te
Domnului, să miluiască sufletele noastre.
Şi acum..., a Născătoarei :

   Fecioară nenuntită, care pe Dumnezeu negrăit L-ai zămislit cu

trup, Maica Dumnezeului Celui Preaînalt, rugăciunile robilor tăi
primeşte-le, ceea ce eşti cu totul fără prihană. Care tuturor
dăruieşti curăţire de greşeli, acum rugăciunile noastre primindu-
le, roagă-te să ne mântuim noi toţi.
La binecuvântarea pâinilor.

Troparul, glas 4.

   Râvnitor lui Ilie cu obiceiurile asemănându-te, Botezătorului

cu drepte cărări urmând Părinte Antonie. Pustiului te-ai făcut
locuitor şi ai întărit lumea cu rugăciunile tale. Pentru aceasta
roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.
Şi Născătoare de Dumnezeu..., o dată.

Citire a Cuvântului.