Tema proiectului

Proiectarea unui sistem de desecare-drenaj pentru evacuarea excesului de apă din zona
Drăgăneşti, judeţul Neamţ

1. STUDII
1.1. Amplasamentul suprafeţei

Suprafaţa propusă pentru executarea lucrărilor de hidroamelioraţii este situată în

extremitatea de N-E a judeţului Neamţ, fiind limitată la vest de pârâul Râşca cu afluenţii Târzia,
Culeşa şi Brustura, şi la N-E de limita morfologică dintre terasa superioară şi cea inferioară a râului
Moldova. Teritoriul se găseşte în comuna Drăgăneşti şi cuprinde o suprafaţă de 580 ha.

Fig. 1 Plan de încadrarea în zonă

1.2. Studii climatice

Clima reprezintă unul din factorii majori ai procesului de solificare. Ea acţionează atât în faza
premergătoare, când prin dezagregare şi alterare se pregăteşte materialul supus solificării, cât mai
ales în timpul pedogenezei propriu-zise, când prin bioacumulare eluviere-iluviere se formează şi
apoi evoluează profilul de sol.
În acelaşi timp, clima influenţează în mod direct producţia agricolă prin elementele care o
caracterizează: temperatura, vânturi, precipitaţii.

1
 Astfel, în zona luată în studiu, avem:
- temperatura medie anuală: 8,3 0C’;
- precipitaţii medii anuale: 50,15 mm;
- precipitaţiile lunare sunt date în tabelul următor:

Tab. 1 Precipitaţiile lunare

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Precipitaţii
30,8 31,4 26,8 41,9 62,8 77,6 49,4 35,2 32,6 37,1 28,7 27,2 50,15
medii (mm)

- maxima absolută căzută în 24 de ore s-a înregistrat la data 07.08.1955;

- vânturile dominante din zonă au direcţie N şi S.

1.3. Studii pedologice

Datorită condiţiilor de microrelief, apă freatică şi stagnantă, rocă etc., învelişul de sol este
foarte variat uneori chiar pe suprafeţe foarte restrânse. Diversitatea este dată totodată şi de procesele
pedogenetice specifice care au orientat procesul de solificare într-o singură direcţie de dezvoltare şi
evoluţie.
La nivel superior au fost separate următoarele tipuri şi subtipuri de sol:
- soluri aluviale tipice;
- soluri aluviale molice;
- soluri aluviale gleizate;
- soluri gleice tipice;
- soluri gleice mlăştinoase.
La nivel inferior au fost separate în unităţi de sol. La acest nivel subîmpărţirea s-a făcut
ţinându-se cont de:
- gradul de gleizare (G);
- gradul de pseudogleizare (W);
- grosimea solului până la roca compactă (d);
- natura materialului parental;
- compoziţia granulometrică a materialului parental;
- textura solului.

2
 Tab. 2 Sol aluvial tipic Ao – AC – D
Orizonturi Ao AC C
Adâncimi (cm) 0 - 17 21 - 36 42 - 58 70 - 100 104 - 140 175 - 207
Argilă < 0,002 (mm) 45,6 26,1 32,8 27,3 13,8 24,2
Praf 0,02 - 0,002 (mm) 19,3 23,7 36,1 35 12,9 30,6
Nisip 0,2 - 0,02 (mm) 35,1 50,2 31,1 38,7 73,3 44,9

Textura solului aluvial tipic este luto-argiloasă.

Tab. 3 Sol aluvial molic AM – AC – C

Orizonturi Am AC C
Adâncimi (cm) 10 - 30 40 - 50 60 - 120
Argilă < 0,002 (mm) 23,8 17,2 18,3
Praf 0,02 - 0,002 (mm) 5,6 9,6 5,6 7,0 7,1 8,0
Nisip 0,2 - 0,02 (mm) 6,1 54,9 8,5 61,7 5,7 60,9

Textura solului aluvial molic este luto-argiloasă până la argiloasă.

Tab. 4 Sol aluvial gleizat

Orizonturi Ao AGo Go Gr
Adâncimi (cm) 3 - 30 30 - 40 40 - 90 90 - 140 140 - 159 159 - 177
Argilă < 0,002 (mm) 57,0 57,6 36,4 6,7 6,5 -
Praf 0,02 - 0,002 (mm) 32,2 27,2 23,3 6,1 5,9 -
Nisip 0,2 - 0,02 (mm) 10,2 14,8 40,3 87,2 - -

Textura solului aluvial gleizat este argiloasă care diferă pe profil.

1.4. Studii hidrogeologice

Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Moldova şi pârâul afluent al său, Rânca.
Rânca la rândul său primeşte ca afluenţi pe Târzia, Culeşa şi Brustura. Aceste pâraie au debite
variabile putând produce revărsări în perioadele de viituri.
Alimentarea reţelei hidrografice este predominantă din ploi şi zăpezi şi parţial din apele
suprafreatice, freatice şi de stratificaţie.
Apele freatice au debite şi fluctuaţii de nivel fiind la cote critice de asigurare în luncă unde
produc numeroase stagnări şi înmlăştiniri ale solului. Acestea se asociază cu băltirile apei de
suprafaţă care se produc în urma ploilor şi a topirii zăpezilor, înrăutăţind şi mai mult proprietăţile
aerohidrice ale solului.
În zona de terasă apele freatice se găsesc la adâncimi mari neafectând profilul de sol,
solurile nefiind influenţate de procesul de gleizare. În schimb pe anumite areale acolo unde textura

3
este mai fină se produc băltiri ale apei de suprafaţă, solurile de pe această suprafaţă fiind afectate de
procesul de pseudogleizare.
1.5. Studii hidrologice

Precipitaţiile maxime în 24 h înregistrate la staţia Roman sunt date în tabelul următor:

Tab. 5 Precipitaţiile maxime în 24 h la staţia Roman
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Anul
1985 21,3 18,1 20,3 23,3 30,2 37,9 43,2 38,8 58,8 60,3 28,7 17,2
1986 12,7 15,2 21,1 23,7 31,4 47,2 45,1 49,3 60,2 41,2 33,1 21,0
1987 19,8 24,7 20,9 26,1 29,0 32,3 41,8 30,8 41,7 38,8 18,7 11,2
1988 18,2 20,1 24,3 27,2 35,2 63,3 50,2 48,2 48,3 28,7 35,2 18,3
1989 24,4 26,1 30,2 30,1 42,1 68,2 49,1 52,6 49,4 21,5 17,2 27,1
1990 31,1 32,4 34,1 44,2 61,7 47,2 61,0 53,2 53,4 42,3 32,3 15,4
1991 30,8 33,1 34,7 31,2 45,1 65,3 46,6 47,2 58,1 47,2 25,8 17,4
1992 21,4 28,6 29,2 29,8 40,8 60,2 45,3 52,7 47,2 43,1 40,2 32,8
1993 24,5 27,2 31,3 30,1 39,5 58,1 42,1 42,8 43,3 52,8 43,1 25,7
1994 28,8 30,1 30,4 28,5 42,4 57,0 44,4 38,1 51,1 38,1 41,5 16,9
1995 33,4 36,1 34,2 31,3 47,2 63,2 46,7 65,2 53,3 28,3 38,2 28,1
1996 17,2 18,9 22,1 27,2 32,2 39,7 49,2 53,8 52,1 37,1 35,1 18,3
1997 19,9 23,7 28,3 29,1 51,0 69,8 44,1 68,7 50,4 38,5 30,4 22,4
1998 18,3 20,6 24,5 25,2 50,7 65,3 47,3 51,3 58,3 47,1 27,2 28,3
1999 36,4 43,2 35,0 31,5 62,0 70,1 51,0 70,3 60,5 65,3 47,0 30,0
2000 30,2 40,2 34,8 30,4 50,3 62,1 42,3 42,5 43,1 46,8 28,2 27,2
2001 27,1 29,7 23,5 22,3 42,1 47,1 43,4 37,8 48,7 51,5 35,8 19,1
2002 29,4 34,2 34,2 29,9 38,1 38,7 48,7 58,2 46,2 41,7 29,2 16,3
2003 23,1 30,8 30,2 29,8 43,2 39,2 50,4 61,3 48,1 28,3 38,1 28,1
2004 17,9 21,1 24,1 26,1 45,3 48,1 47,1 60,4 49,9 31,5 36,5 25,3
2005 28,3 33,8 31,4 33,8 40,1 52,3 48,3 52,8 53,1 33,4 37,3 24,2
2006 24,2 31,1 32,5 30,2 38,8 55,4 42,8 55,7 52,0 39,1 27,5 21,5
2007 19,9 23,1 27,2 27,8 42,6 43,1 48,1 43,2 43,7 37,2 28,6 26,4
2008 22,4 25,4 29,1 29,7 47,6 45,5 47,3 40,3 56,7 43,5 22,8 16,3
2009 31,2 37,3 34,4 31,1 38,5 52,8 46,2 38,7 57,7 45,2 32,5 13,8
2010 30,3 36,2 31,2 30,7 48,4 46,1 44,1 48,9 49,8 52,8 38,1 18,2
2011 32,4 38,1 30,3 30,9 43,5 49,4 46,2 52,9 53,2 61,1 41,0 22,1
2012 28,6 35,7 33,9 29,8 51,6 48,4 47,3 60,8 47,1 58,3 40,2 18,3
2013 16,5 21,3 28,5 30,1 57,0 68,1 48,8 58,4 46,2 41,1 29,3 17,8
2014 18,3 22,5 30,6 29,2 39,7 52,2 49,9 60,3 51,7 53,6 32,4 24,1

La valorile pentru luna I, III, V, VII, IX și XI adăugați valoarea 0,1 ∙ N (N – numărul de

ordine).

Gruparea pedoameliorativă a unităţilor de sol din teritoriu

Solurile din clasa a II-a din zona studiată sunt:

 IISA Q2 – P01 s/s d4

- sol aluvial tipic cu următoarele caracteristici:

4
 - roca de solificare: pietrişuri fluviatile;
- adâncimea până la roca dură: 76 – 100 cm;
- textura lutonisipoasă pe tot profilul;
- nivelul freatic: 1,4 – 2,0 m;
- reacţia solului: alcalină.
 IISA Q2 – P01 l/l d3
- sol aluvial gleizat cu următoarele caracteristici:
- roca de solificare: pietrişuri fluviatile;
- adâncimea până la roca dură: 51 – 75 cm;
- textura: lutoasă pe tot profilul;
- nivelul freatic: 1,5 – 2,0 m;
- reacţia solului: alcalină.
 IISA Q2 – P01 s/l d5
- sol aluvial molic cu următoarele caracteristici:
- roca de solificare: pietrişuri fluviatile;
- adâncimea până la roca dură: 101 – 125 cm;
- textura la suprafaţă: lutonisipoasă;
- textura în secţiunea de control: lutoasă;
- nivelul freatic: 1,4 – 2,0 m;
- reacţia solului: slab acidă.
 IISA Q2 – P01 l/u
- sol aluvial tipic cu următoarele caracteristici:
- roca de solificare: depozite fluviatile;
- textura la suprafaţă: lutoasă;
- textura în secţiunea de control: nisipolutoasă;
- nivelul freatic: 1,4 – 2,0 m;
- reacţia solului: neutră.

Tipurile de sol care fac parte din clasa a IV-a sunt:

 IVSA H4 Q3 – P01 s/s d5

- sol aluvial gleizat slab cu următoarele caracteristici:
- roca de solificare: pietrişuri fluviatile;
- adâncimea până la roca dură: 101 – 125 cm;

5
 - textura: lutonisipoasă pe tot profilul;
- inundabilitate: rară;
- nivelul freatic: 1,0 – 2,0 m;
- reacţia solului: slab acidă.

 IVSA H4– P01 s/s

- sol aluvial tipic cu următoarele caracteristici:
- roca de solificare: depozite fluviatile;
- textura: lutonisipoasă pe tot profilul;
- inundabilitate: rară;
- nivelul freatic: 1,5 – 2,0 m;
- reacţia solului: alcalină.
 IVSA H4 Q2 – P01 u/u d3
- sol aluvial molic cu următoarele caracteristici:
- roca de solificare: pietrişuri fluviatile;
- adâncimea până la roca dură: 51 – 75 cm;
- textura: nisipolutoasă pe tot profilul;
- inundabilitate: rară;
- nivelul freatic: 1,5 – 2,0 m;
- reacţia solului: slab acidă.

Tipurile de sol care fac parte din clasa a V-a sunt:

 IVGC H5 Q4 G4 W2 – P01 t/t d5

- sol gleic tipic cu următoarele caracteristici:
- roca de solificare: pietrişuri fluviatile;
- adâncimea până la roca dură: 101 – 125 cm;
- textura: lutoargiloasă pe tot profilul;
- inundabilitate: foarte frecventă (din precipitaţii);
- nivelul freatic: 0,5 – 1,0 m;
- reacţia solului: alcalină.
 IVGC H5 Q5 G5 W3 – P01 t/t d5
- sol gleic mlăştinos cu următoarele caracteristici:

6
 - roca de solificare: pietrişuri fluviatile;
- adâncimea până la roca dură: 101 – 125 cm;
- textura în secţiunea de control: lutoargiloasă;
- inundabilitate: foarte frecventă (prin ridicarea nivelului freatic);
- nivelul freatic: 0,5 – 1,0 m;
- reacţia solului: alcalină.

 IVSA H5 Q2 W2 – P01 l/s d5

- sol aluvial gleizat slab cu următoarele caracteristici:
- roca de solificare: depozite fluviatile;
- adâncimea până la roca dură: 101 – 125 cm;
- textura la suprafaţă: lutoasă;
- textura în secţiunea de control: lutonisipoasă;
- inundabilitate: frecventă (prin revărsare);
- exces de umiditate de suprafaţă: moderat;
- nivelul freatic: 1,5 – 2,0 m;
- reacţia solului: slab acidă.
 IVSA H5– P01 l/l
- sol aluvial tipic cu următoarele caracteristici:
- roca de solificare: depozite fluviatile;
- textura: lutoasă;
- inundabilitate: frecventă (prin revărsare);
- nivelul freatic: 1,5 – 2,0 m;
- reacţia solului: slab acidă.

Q – nivelul freatic
Q2 = 2,01 (1,41) – 3,00 (2,00) m
Q3 = 1,01 (0,76) – 2,00 (1,40) m
Q4 = 0,51 (0,51) – 1,00 (0,75) m

G – gleizarea
G2 = moderată
G4 = foarte puternică
G5 = excesivă

7
 W – pseudogleizarea
W2 = moderată
W3 = puternică

H – inundabilitate
H4 = rar inundabil

Textura
u = nisipolutoasă
l = lutoasă
s = lutonisipoasă
t = lutoargiloasă

Panta terenului
P01 = 0 – 20 %

Grosimea solului până la roca dură

d3 = 51 – 75 cm
d4 = 76 – 100 cm
d5 = 101 – 125 cm

Raionarea pedoameliorativă

Pe această suprafaţă se întâlnesc soluri din următoarele grupe pedoameliorative: II, IV şi V.

În funcţie de caracteristicile solurilor şi posibilităţilor de degradare, aceste trei clase s-au
grupat cu trei raioane, astfel:
Raionul 1: Terenuri cu limitări sau pericole reduse de degradare în condiţii de irigare. Acest
raion include următoarele tipuri de sol:
- sol aluvial tipic;
- sol aluvial gleizat slab;
- sol aluvial molic.
Raionul 2: Terenuri cu limitări severe ca arabil. Necesită măsuri intensive de amenajări
pentru combaterea excesului de umiditate şi a altor degradări ale solului. Acest raion include
următoarele tipuri de sol:
- sol aluvial gleizat slab;
8
 - sol aluvial tipic;
- sol aluvial molic.
Raionul 3: Terenuri cu limitări foarte severe ca arabil. Necesită măsuri intensive speciale
pentru combaterea excesului de umiditate. Acest raion include următoarele tipuri de sol:
- sol gleic mlăştinos;
- sol aluvial tipic;
- sol aluvial gleizat slab.
Se recomandă:
- pentru raionul 1: drenaj + desecare;
fertilizare ameliorativă.
- pentru raionul 2: drenaj + desecare;
fertilizare ameliorativă.
- pentru raionul 3: drenaj + desecare;
afânare adâncă;
drenaj superficial.

2. DETERMINAREA DEBITELOR DE CALCUL

La determinarea debitelor de calcul trebuie luate în considerare sursele care produc excesul
de apă, acestea putând să se manifeste sub două forme:
- de suprafaţă, când debitul specific provine din precipitaţii, din scurgerile din zonele înalte
limitrofe, de la diverse folosinţe şi din scurgerile pe sub dig;
- freatic, când debitul specific provine din infiltraţiile din precipitaţii, de la diverse folosinţe,
de pe versanţi sau din scurgerile pe sub dig.
Deoarece în cazul suprafeţei amenajate nu există zone înalte limitrofe şi nici debite sprcifice
provenite de la diverse folosinţe sau scurse pe sub dig, se vor calcula numai debitul specific scurs
din precipitaţii şi cel infiltrat din precipitaţii.
Pentru calculul acestora este necesară determinarea în prealabil a înălţimii ploii de calcul.

2.1. Calculul înălţimii ploii de calcul prin metoda Gumbel

La calculul înălţimii ploii de calcul se ţine cont de asigurarea de calcul, de categoria de

lucrări şi de durata ploii.
Suprafaţa amenajată, fiind mai mică de 5000 ha, se consideră de categoria a IV-a de lucrări,
calculul se face utilizând precipitaţiile maxime în 24 h, cu asigurarea de 10 %.
9
 H p – înălţimea ploii de calcul;
T p – durata ploii;
S – suprafaţa analizată;
p – asigurarea de calcul.
Înălţimea ploii de calcul se determină după următoarele operaţii:
a) Se stabileşte categoria de lucrări, care este funcţie de suprafaţa amenajată (v. tab. 5):

Tab. 5 Categoria de lucrări în funcţie de suprafaţa amenajată

Suprafaţa amenajată Categoria de
(ha) lucrări
> 20000 I – II
5000 – 20000 II – III
< 5000 III – IV

S=580ha< 5000 ha→ categoria de lucrări IV

b) Se stabileşte asigurarea de calcul, funcţie de categoria lucrării (v. tab. 6):

Tab. 6 Asigurarea de calcul în funcţie de categoria de lucrări

Categoria de Asigurarea de calcul

lucrări p=10 %
I 1
II 2
III 5
IV 10

p=f ( categoria lucr ării ) → p=10 %

c) Se stabileşte durata ploii de calcul: T p=24 h
d) Determinarea H p prin calculul de asigurare, utilizând metoda Gumbel
−y

P ( x ≥ x́ ) =1−e−e – pentru mulţimea celor mai mari valori;

−y

P ( x< x́ )=e−e – pentru mulţimea celor mai mici valori;

y – variabilă auxiliară;
y=f ( 10 % ) =2,25
ý ( n )=f ( n )
σ y ( n )=f ( n )
n – numărul de ani;
n=30 ani→ ý ( n )=0,536
σ y ( n )=1,112

10
 n

σ x ( n )=
√ ∑ ( xi − x́ ) 2
i =1
n−1
σ x ( n ) – abaterea medie pătratică a şirului x ( n );
n

∑ xi
x́ ( n )= i=1
n
x́ ( n ) – media aritmetica a şirului x ( n );
1 σx ( n)
=
α σ y ( n)
1
q=x́ ( n )− ý ( n )
α
1
x p=H p =q+ y
α
Calculele se efectuează în tab. 7 – 19.

Tab. 7 Calculul lui σ x ( n ) – luna ianuarie

Nr. Ploaia max

crt.
Anul
24 h
x i−x́ ( x i− x́ )2
1 1985
2 1986
3 1987
4 1988
5 1989
6 1990
7 1991
8 1992
9 1993
10 1994
11 1995
12 1996
13 1997
14 1998
15 1999
16 2000
17 2001
18 2002
19 2003
20 2004
21 2005
22 2006
23 2007
24 2008
25 2009
26 2010
27 2011
28 2012
29 2013
30 2014

11
 n
n
∑ xi ∑ ( xi −x́ ) 2=¿ ¿
x́= i=1 =¿ i=1
n

σ x ( n )=
√ ∑ ( xi − x́ ) 2
i =1
n−1
=¿

În mod asemănător se calculează σ x ( n ) pentru lunile februarie – decembrie.

Tab. 19 Calculul lui Hp

Nr. 1
Luna x́ n p y ý ( n ) σ y ( n ) σ x ( n ) q Hp
crt. α
1 I
2 II
3 III
4 IV
5 V
6 VI 0,53
30 10 2,25 1,112
7 VII 6
8 VIII
9 IX
10 X
11 XI
12 XII

12