Coroana de acoperire totală metalică

Definitie

Coroana de acoperire totala metalica este restaurarea protetica care reface morfologia
coronara din aliaje metalice, implicand acoperirea tuturor fetelor axiale si a fetei
ocluzale dentare,

Avantaje

Coroana metalica este cea mai comună proteză unidentară aplicata pe dinţii laterali si
cel mai frecvent element de agregare utilizat în zona laterală, mai ales pe molari, in
cadrul puntilor dentare.Comparand tipurile de protezari fixe, coroana de metal are cea
mai mare longevitate. Intre calitatile sale se mentioneaza:
1. Retenţie superioară coroanelor parţiale deoarece este o coroana de acoperire
care se mentine prin frictiune pe toate suprafetele axiale ale dintelui
2. Retentie superioara coroanelor mixte deoarece cantitatea de substanta dura
redusa prin preparare este mai mica
3. Prepararea dintelui este conservatoare în raport cu cea pentru coroana mixtă şi
permite menţinerea vitalităţii pulpare.
4. Rezistenţă mecanică superioară in directa legatura cu aliajul metalic din care
este realizata
5. Permite corectarea planului de ocluzie în zona de sprijin
6. Permite modificarea conturului axial , aspect important in cazul :
 dintilor malpozitionati
 dintilor cu afectare parodontala
 dintilor pe care se aplica elemente de mentinere si stabilizare a protezelor
partiale

Dezavantaje

1. Deoarece toate suprafeţele coronale sunt implicate în preparaţia pentru coroana

de acoperire total metalica, îndepărtarea ţesutului dur este mai importanta decat
pentru o coroana partiala.
2. Este inestetica -in cazul celor cu o linie a surasului normala se pot utiliza
maxilar la molari si mandibular la molari si premolari
3. După cimentare nu se mai pot realiza teste de vitalitate electrice dintelui protezat,
conductivitatea metalului interferand cu acest test.

1 
 
 Leziuni ccoronare  Indica
atii

1. Diinţi latera ali, mola ari şi pre emolari cuc leziuni

coronaree de tipul:
 Carii care au u produs distrucţii coronare e
importan
nte
 
 Abrazziune dentară
 Fracturi dentare e
 Malpo oziţii denta
are uşoare.
2. Re efacerea contactulu
c i proximal la dinţii laterali cu u
treme
3. Soolidarizare ea dinţilorr laterali pa
arodontoticci
4. Ellement de e agregare e distal în pproteze pa
artiale fixe
Imoblizare dinți p
parodontotici  5. Diinţi latera ali pe care se ap plică elem mente de e
menţinere, sprijin n şi stabilizare pen ntru protezze partialee
 
mobilizab
bile (pinte eni ocluzali, convexxităţi pentrru croşete e
dentare, elemente antibascullante)
Elemeent de agreggare distal PP
PF 
6. Diinţi laterali pe care ses aplică e elemente speciale
s de
e
mentinerre ale prote ezelor parttiale mobilizzabile
7. Diinti laterali cu coroan ne clinice scurte

  Contra
aindicattii
Culise extraacoronare  1. Diintii frontaali
2. In orice situa atie clinica
a in care esste posibillautilizarea
a
unei metodede re estaurare mai cons servatoare e:restaurări
directe (obturaţii coronare)),incrustaţiii, acoperiri parţiale e
  (coroanaa ecuatoria ală)
3. Diinţi laterali care au inndicaţie de e extracţiee:
Inlay o
ocluzal   Mobillitatea pato ologică de gr.III
 Patologie pulpa ară sau paarodontală apicală ce e
nu benefficiază de ttratament conservato
c or
 Fracturi corono--radiculare e
 Migra are dentară ă orizontalăă/verticală exagerată ă
4. Allte contrainndicaţii de ordin gen neral: boalaa de focar,
 
afecţiuni ce nu perm mit colaborarea eficie entă cu paacientul

2 
 
 Etape clinico-tehnice:

Amprenta 
dintelui integru

fixarea coroaneiși  prepararea 
indicații postfixare dintelui

proba și  amprentarea 
adaptarea clinică  preparației, etc. 

realizarea 
coroanei metalice  protezarea 
în laborator provizorie

Amprenta dintelui integru sau cu o morfologie restaurata provizoriu, in vederea

protezarii provizorii ulterioare
Prepararea dintelui
Amprenta arcadei cu preparaţia, amprenta arcadei antagonisteşi înregistrarea RMM
de ocluzie
Protezarea provizorie
Realizarea în laborator a coroanei metalice: model, machetă,ambalare, turnare
Proba şi adaptarea introrala a coroanei, lustruirea coroanei
Fixarea coroanei metalice, adaptare ocluzala si lustruire
Indicaţii post fixare

3 
 
 

 
Criterii de preparare
 

1. Reducerea ocluzalătrebuie să asigure suficient

spatiu pentru a asigura rezistenta viitoarei coroane

Cantitatea minimă de substanta dura

indepartatarecomandatăeste de:
1,5 mm pentru cuspizii lucrători și 1mm pentru cuspizii
nelucrători

2. Reducerea ocluzala ar trebui sa respecte elementele

de morfologie existente.

  3. Bizotarea cuspidului de sprijin este necesară pentru

a asigura grosimea suficientă a metalului la acest nivel din
considerente de rezistenţă a viitoarei coroane. Bizoul va fi
angulat cu 45 grade faţă de axul lung al dintelui în
majoritatea cazurilor, iar reducerea va asigura şi la acest
nivel un clearance de minim 1,5 mm .

4. Reducerea adecvată (de minim 0,6mm) este

recomandată la nivelul liniilor ocluzo-linguale de la
nivelul cuspizilor nefuncţionali. Acest aspect este
important mai ales în cazul molarilor maxilari şi mai puţin la
cei mandibulari care sunt înclinaţi lingual iar profilul lor este
relativ drept.
 
5. Reducerea axială trebuie să se realizeze paralel cu
axul lung al dintelui, rezultand suprafete neretentive
cervico-ocluzal cu inclinare idealde 6.
Cantitatea de substanta dura redusa este de cca. 1mm la
convexitatea maxima.

6. Periferia preparatiei se realizeaza sub forma de prag

chamfer situat ideal supragingival, de 0,3-0,6 mm
latime (in functie de aliajul din care se realizeaza
viitoarea coroana)
In cazurile de indicatie specifica periferia preparatiei poate
fi realizata si in bizou lung, subgingival.

4 
 
 aratia bo
Prepa ontului pentru coroan
na
metali
lica turn
nata

 

Procede eul folosit pentru a prepara unu dinte în vedereaa

aplicării unei coro e metalice constă în
oane totale n următorii
paşi:
1. Realizarea santurilor de
R d ghidaj o
ocluzal
2. R
Reducere o
ocluzală si bizotarea ccuspizilor de
d sprijin
3. S
Santuri de g
ghidaj axia al
4. S
Separatie la
a punctul de
d contact
5. R
Reducere a
axială
6. F
Finisare
7. E
Evaluare şi verificare

Instrummentar:
• piatra diamantata de d turbinăă, cilindric
că cu vârff
rotunjit, granulaţie standard, 0,8mm
 
• piatra dia amantata de d turbinăă cilindrică
ă cu vârff
rotunjit ,granulaţie standard, 1,2 mm
• piatra dia amantata de d turbinăă efilată, granulaţie
e
standard d
• pietre granulaţie fină, freze
e din tugs
sten-carbid
d
pentru contraungh
c hi, gume, filturi

Etape:
Pasul 1.
1 REALI ZAREA SANTURI
S ILOR DE
E GHIDAJ
J

PENTRRUREDUCCERE OC CLUZALĂ
Ă
Instrummentar:
• piatra diamantata de d turbină
ă, cilindric
că cu vârff
rotunjit, granulaţie standard, 0,8mm
• piatra dia amantata ded turbină
ă cilindricăă cu vârff
rotunjit ,granulaţie standard, 1,2 mm
Tehnica a:
Variantaa 1 : se practică
p orifficii de 1m
mm în foselle ocluzale
e
mezial, distal
d si ce
entral, unite
e apoi sub b forma unnui şanţ pee

5 
 
 toată lun
ngimea şanţului mez
ziodistal, ca
are intrerupecrestele
e
marginaale
Varianta a 2: Se re ealizeaza şanţuri d de orientarre în zona a

or vestibulare şi ling
şanţurilo guale de d dezvoltare ca şi în n
zona fo oselor me eziale şi distale
d poornind de la vârful
cuspidullui spre bază.
 Santurile
S sunt mai addanci pe cu uspizii func
ctionali 1,2
2
mm si mai supe erficiale pe
p cuspizii inactivi 0,8 mm.
Santurilee sunt maii putin ada anci decat valoarea stabilita,
s la
a
care se va ajunge prin slefuirea finala .
 Se S urmares ste inclinarrea santurilor –directtia paralela
a
cu reliefful initial peentru a ne asigura ca a reducereea ocluzala a
urmares ste conturu ul anatomicc al dintelui.
 Se S verifica a adancim mea santu urilor cu o sonda a
parodon ntala

Pasul 2.
2 PREPA
ARAREA SUPRAF
FETEIOCL
LUZALE
Instrum
mentar:
• piatra diamantata de d turbină
ă, cilindric
că cu vârff
rotunjit, granulaţie standard, 0,8mm
• piatra dia amantata ded turbină
ă cilindricăă cu vârff

rotunjit ,granulaţie standard, 1,2 mm

Tehnicaa:
Structura
a dentara rămasa între
î santu
urile de gh
hidaj va fif
îndepărttata respecctandu-se :
 numarul si dimensiune
d ea cuspizillor
 innclinarea pantelor
p
 pozitionarea a santurilo s a celui
or intercuspidiene si
mezio-distal

Se redu uce initial doar jumă ătate din faata ocluzala, cealaltă
ă
fiind lăsa
ată ca refeerinţă. Se poate
p înce
epe mezial sau distal..
Se bizotteaza cusp pizii functio
onali, reduucand 1,5 mm de pe e
versantii externi, rrrespectand d inclinatia si pantele
e acestora.

6 
 
 Controlul prepară ării ocluzaale:
 Innspecţie cu c ajutorrul cheii de silicon n obţinutăă
înainte de
d prepara are
 Ceară:
C paacientul va inchide e in intercuspidare e
maxima avand cea ara la nivelul dintelui preparat aceasta
a se
e
va evaluua verifican nd daca ex xista zone mai subtirri la nivelul
ei.se ve erifica de e asemen nea spatiu ul in mis scarea de e
propulsiee si lateralitate.
 Hârtie
H de aarticulaţie cu grosim mea cunosc cuta (uzual
50 µ) see pliaza pana se aju unge la dimensiunea a de 1mm m
sau 1,5mmm, apoi se s controle eaza daca trece intre e suprafataa
preparatta si antagonisti
 Realizarea
R coroane ei provizorii si masurarea
m a
grosimii ocluzale ccu ajutorul compasulu ui Iwansonn
 Trecerea
T u
unor instrrumente calibrate de 1mm m
respectivv 1,5mm, intre sup prafata ocluzala a bontului
b si
dintele antagonist
a
 Trecerea
T u
unor lere de grosim me cunos scuta intree
suprafatta ocluzala a a bontului si dintele antagonisst

Pasul 3.
3 REALI ZAREA SANTURI
S ILOR DE
E GHIDAJ
J
PENTRRUREDUCCEREA AX XIALA
Instrum
mentar:

 P
Piatra mantata cilindrica cu varful rotu
diam unjit de 1,2
2
mm
a:
Tehnica
Se realizeaza 3 santuri
s de ghidaj pe peretii veestibular si
oral, câtte unul ceentral si doua
d la 0,5
5mm de punctul
p de
e
contact.
La plasa area santu urilor de ghidaj
g se controleazza pozitia
a
pietrei care
c trebu
uie sa fie paralela
p c
cu axul dintelui. See
controleaza ca la nivel cerv vical adanccimea santtului sa nu
u
depasea asca jumattate din diaametrul insstrumentulu
ui abraziv.
Se verifiică cu o soondă parodontală da acă există paralelism
m
între şan
nţurile crea
ate sau cu axul de insserţie prop
pus.

7 
 
 Pasul 4. SEPARATIA LA PUNCTUL DE CONTACT
 

Instrumentar:

 Piatra diamantata cilindrica efilata de turbină,

efilată, lungă/scurtă

Tehnica :slice-cut

‐ Se actioneaza adancind santurile axiale meziale si

distale realizate pe fetele vestibulara si linguala
‐ Se controleaza pe masura avansarii spre fata opusa
directia pietrei care trebuie sa ramana paralela cu axul
dintelui..
‐ Prin desprinderea suprafetei sectionate se
realizeaza in acelas timp separatia la punctul de contact si
deretentivizarea fetelor proximale. Pentru a facilita
îndepărtarea acestei bucăţi de smalţ se poate folosi o
matrice de protecţie
‐ Se verifica un clearance suficient: 1,5-2mm faţă de
dintele vecin
‐ În cazul în care a fost lezat dintele vecin, acesta
trebuie finisat cu freze STAINBUSTER şi pasta
profilactica,urmata de fluorizare înainte de a face
amprenta,

Pasul 5. PREPRAREA SUPRAFETELOR AXIALE

Criterii de preparare:
‐ Deretentivizare în sens cervico-axial (axul de
inserţie)
‐ Respectarea curburii mezio-distale
‐ Obţinerea spaţiului suficient pentru grosimea
metalului(0,6 mm cervical-1mm la convexitatea maxima)
Instrument: piatră diamantată cilindrică cu varf rotunjit, de
1,2 mm
Tehnica :
‐ Se reduce substanta dentara dintre santurile axiale
create realizandu-se in acelasi timp si pragul chamfer.
‐ Direcţia de reducere paralela cu axul dintelui

8 
 
 ‐

‐
‐ SeS lucreaz ză numai pe o ju umătate a dintelui,
menţinând-o pe a doua drep
pt referinţă.
ormarea pe
In confo eriferiei cerrvicale se urmareste
e ca pragul
sa indep
plineasca uramtoarel
u e conditii:

-0,2-0,3m
mm (aliaje nenobile), 0.6-0,7mm (aliaje nobile)n
- suprafa
ata neteda a, fara nereegularitati
- continu
uu pe toatee fetele axiale
- fara zone
z de smalt
s nessusţinut , deoarece se poate e
fractura cand restaaurarea es ste probata a sau cimen ntata.
- un clea
arence ade ecvat intre marginea externa a pragului si
dintele vecin,
v de ccel putin 0,6
0 mm, in n vedera simplificari
s i
pasilor clinico-tehn
c nici ulteriorri.
-bizotatp
pentru o inchidere ma arginala ad
decvata
-supragiingival orid
decate ori sunt
s condittii favorabille

Controlul prepară
ării:

 Cheie
C de silicon-
s evvaluarea fo
ormei cevico-incizalee
si a spa atiului rezultat in urrma reduccerii fata de d situatia
a
initiala in
nregistrata in silicon
 In nspecţie- privind perpendic
p cular pe suprafata a
ocluzala a trebuie e sa fie vizibila intreaga periferie e
cervicalla
 Palpare
P cu
u sonda- cu c latul sonndei se trece dinspree
cervical spre oclu uzal, verifiicand daca exista retentivitat
r i
restante e pe fetele axiale
 Protezarea
P a provizorrie- realizzarea une ei coroanee
provizorrii prin tehnica scuta an pune in n evidenta deficientee
ale pre epararii aaxiale prin imposibilitatea indepatarii
coroane ei de bontt dupa prriza acrilatului. Can ntitatea de
e
substantta redusa se poate aprecia
a ma asurand cu u compasul
iwanson n grosimea peretelui coroanei
c p
provizorii.

Prag chamffer și diaman
nt 

de ffinisare 

9 
 
 
 Pasul 6.
6 FINISA
ARE, EVA
ALUARE S
SI VERIF
FICARE
Finisare
ea prepara
aţiei- obiec
ctive:

 Rotunjirea
R muchiiloor ascuţite de întâ âlnire întree
suprafeţţele dintelu
ui. O tranziţie lină întrre suprafaţţa ocluzala
a
şi fetele axialeffacilitează amprenttarea, machetarea,
ambalarrea si turnaarea.
 Netezirea
N s
suprafeţel or prepara ate
 Netezirea
N p
pragului
Instrum
mentar:

 piatra diam mantata cuu o granu ulatie fina(( inel alb,

galben, rosu)sau o freză de e carbid ccu un diammentru mai
mare pe
entru a finis
sa pragul.
Tehnica
a:
Se realiz zeaza cu viteză redusă,anumiti practicie eni preferaa
utilizarea nghiului la turatie sca
a contraun azuta. Verrificarea se
e
face cu sonda.
s
La finis sarea prag gului se recomand dă folosireea aerului
comprim mat, fără ap
pă, pentru o mai bună vizibilitatte. Trebuiee
folosit, din
d când în n când, sppray-ul cu apă pentrru a nu se e
deshidra ata ţesutul dentar,pe
entru a nu leza pulpa adentara şi
pentru a se îndep părta restu ute după şlefuire. Se
urile obţinu e
netezesc c toate ssuprafeţelee prepara ate şi se rotunjesc c
unghiurile .

O greşeeală frecventă la preppararea un

nei coroane metalicee
totale este co onicizare excesiva.Aceasta manevra a
diminueaază mult retenţia corroanei. Co
onicizarea excesivă
e a
bontului poate fi corectată prin crea area de casete
c sau
u
şanţuri suplimenta
s are, puţuri parapulpaare.

Verifica
are finala:
Prepararea este vverificată şi
ş evaluată
ă urmarin
nd criteriile
e
stabilite initial:

 bont
b cilindro-coniccu un grad scazut de conicitate
 suprafeţe axiale ne etede, ne eretentive în sens s
cervico--ocluzal
 spatiu suficient oclu uzal si pe feţele axia
ale
 limita cerviicala clar definita sii neteda

10 
 
 Proba intraorala

Proba introrala acoroanei metalice urmareste mai multe

aspecte,succesiunea de etape recomandata fiind
urmatoarea:

1.Contactele proximale
2. Adaptarea interna si marginala
3.Stabilitatea
4.Ocluzia

1. Contactele proximalesunt evaluate primele deoarece

contactele stranse impiedica insertia corecta a restaurarii,
ducand la discrepanta marginala. Daca o restaurare nu se
insera complet,evaluarea stabilitatii sau ajustarea ocluziei
sunt manevre nejustificate.

Amplasarea, dimensiunea si forma contactelor proximale
la nivelul unei restaurari ar trebui sa coincide cu cele ale
dintilor naturali. Contactele dentare optime permit atei
dentare neceruitesa patrunda printre spatiile
interproximale relativ usor. . O alta metoda eficienta de
testare a contactelor proximale este utilizarea unei benzi
metalice (banda Mylar ).
Daca ata dentara nu poate trece sau trece greu, contactul
este foarte strans determinand ulterior retentie alimentara;
daca ata trece mult prea usor, fara o usoara
rezistenta,contactul este larg permitand impactul alimentar
Daca un contact prea strans nu permite insertia unei
restaurari integral metalice , pot fi facute ajustari prin
reducerea zonei marcate cu instrumentar abraziv, urmata
de finisare. Un contact proximal deficitar poate fi corectat
prin adaugare de aliaj de lipire corespunzator aliajului din
care este realizata coroana.

2.Adaptarea internă. Restaurarea finala ar trebui sase

insere fara zone de presiune intre suprafata bontului si
intradosul restaurarii, spatiul marginal minim fiind identic
pe model si intraoral.
Pentru a detecta eventualele zone de presiune se recomanda aplicareape intradosul
restaurii a unei suspensii de terebentina rosie sau acid acetic, , spray-uri cu
pulberi, agenti de marcaj hidrosolubili sau paste elastomerice special concepute in
11 
 
 acest sens. De asemenea abraziunea cu microparticule
formeazao suprafata mata care in cazul unui punct de
presiune il obiectiveaza prin aparitia unei zone lucioase.
Pasta elastomerica are cateva avantaje. Vascozitatea sa
este similara a cimenturilor de fixare definitive si de aceea
poate fi folosit nu doar pentru a identifica contacte interne
nedorite dar si pentru a evalua adaptarea marginala

adecvata..
Margine supraconturată
Evaluarea adaptarii marginale se realizeaza prin trecerea
varfului sondei dentare dinspre restaurare catre dinte si
invers. Daca se intalneste rezistenta in ambele directii,
exista o discrepanta a carei cauza trebuie identificata.

3.Restaurarea ar trebui evaluata in ceea ce

privestestabilitatea la nivelul dintelui preparat. Aceasta nu
trebuiesa se balanseze sau sa se roteasca atunci cand
este aplicata o forta ocluzala. Daca instabilitatea

estecauzata de un nodul la nivelul intradosului restaurarii,
Margine infraconturată acesta poate fi corectat, daca insa este cauzata de o
contractie a aliajului la turnare este necesara refacerea
lucrarii.

4.Dupa ce restaurarea a fost inserata iar integritatea

marginala si stabilitatea evaluate, se verifica cu atentie
contactele ocluzale cu dintii antagonisti, atat static cat si
dinamic. Dupa echilibrarea ocluzala suprafetele metalice
adaptate se lustruiesc .

Coroană scurtă
Particularităţi de preparare în
diferite condiţii clinice:

 In cazul dintilor cu afectare parodontala:

‐ vizibilitateaspaţiului interradicular impune limita
preparatiei sub forma de prag supragingival, astfel incat

acest spatiu sa fie accesibil igienizarii. (A)
‐ expunerea intraorala a şanţului interradicular la
Control ocluzal molari pe vestibular(lingual) impune reproducerea
acestuiape toata fata axiala a bontului,pentru a se evita
supraconturarea prin intermediul restaurarii protetice.(B)
 In cazul unui bont scurt cervico-incizal ( sub 3
mm) se recomanda preparaţii suplimentare de

12 
 
 imbunatatire a rete entiei: cepp în cam mera pulpa ară, casetteocluzale//proximale,
șanțuri axiiale realiza
ate în axul de inserție
e
 In cazul in care co oroana me etalica facee parte din ntr-o soluttie de resttaurare ce
e
implică proteza scheletată pe p fata ocluzala
o see prepara a lacasuri destinate e
pintenilor-e
elemente de d sprijin ale
a proteze ei scheletatte.

26,27, 36,37 Aspectul final all coroanelor m
metalice 
în ocluziee 

C
Coroane met
talice vedere
e ocluzală 

B
Pintteni ocluzali 

A 

13 
 
 Coroană total fizion
nomică
Co
oroana de acopperire m
mixta me
etalo-
cerramica
 

Defin
nitie
Resta aurare proteticafizio onomica sii
rezisttentameca anic, forrmata diintr-o su ubstructura
a
metaliica (copingg engl.) si o structura
a ceramica
a, imbinate
e
prin le
egaturi chim
mice si me ecanice.

Clas
sificare
• tipulde re
estaurare protetica
• pro oteze fixe unidentare
e
• ele emente de d agrega are, cadru
ul puntilorr
metalo
o-ceramice e
• ele emente de agregare in cadrul protezarilor
p r
combiinate(fixă+mobilizabilă)
• tipul de s sprijin

• din nti naturali
Coroan
nă parțial fizio
onomică
• implanturi
• gradul de e fizionom mie
• tottal fizionom mice
• pa artial fiziono
omice

Indic
catii

Punți metalocera
amice  indicaţiid decelecție la dinţii ffrontali şi premolari,
putandd fi utiliz
zate şi in zonele laterale distale
d ale
e
arcadeelor (cu precădere e la maxiilar) la pa acienţi cu u
exigen
nte fizionommice ridica
ate
 caelemen nte unita are (sing gulare), restaurând
r d
morfologic şi fun
ncţional unn singur din erite leziuni
nte cu dife
coronaare, cât şşi ca elemmente de a agregare, in special
meziaal, in compponenta pu untilor care
e restaureeaza brese e
edentaate.

Agregarre pe suport im
mplantar

14 
 
  pot intra în
î compon nenţa diferritelorşine de imobilizare şi participă frecventf la
a
elaborareea protezărilor comp pozite (hib
bride)
 sunt prefeerate coro
oanele We eisercoroaanelor de înveliş integral ceram mice atunci
când, prrin prepara aţia orală a bontului,, nu se po oate obţine e
un spaţţiu proteticc vertical suficient îîntre acestta şi dinţii
antagonişti (ex. Oc cluzia adaanca acope erita)
 frrecvent ind dicate la diinţii oralizaaţi. In aceeste cazuri,
sacrificiu
ul de subsstanţă dură ă de la nivvelul feţei vestibulare
v e
este minnim.
 re econstituire
ea dinţilor frontali infe are volumul
eriori la ca
mic de
e substannta dura dentara limiteaza utilizareaa
coroane elor jacket.
Dinți nanici (12,22
2)

Contrraindica
atii
 

 pacienţi tineri (sub 20 2 de anii) datorită volumului
Perete vvestibular inttact
mare al camerei pulpare
 la a unii adulţi la care depulparea
d ă a dintelui
a prealabilă
implică o serie de riscuri (dee moment sau de pe erspectivă))
pentru pacient
p
 inn cazul in care se poate
p utilizza o resta
aurare mai
conservaatoare- coroana parttial sau inteegral ceram
mica-
 COROANA
C A MIXTA TOTALT FIZIONOMICA ESTE E
DE MUL LTE ORI A ABUZIV INDICATA!
Cameră
ă pulpară larg
rgă
Avanttaje
 

• estetica bun
na si stabila in timp
• re
etentie bun
na
• m rezisten
mai nta decat restaurarea
r a integral ceramica
c
Soluțiee conservato
oare 
• poate servi la restaura
area unor bbrese eden ntate lungi
• adaptare ceervicala foa
arte buna ((metale noobile)

15 
 
 Dezav
vantaje
 

 sacrificiu mare
m de ţe
esuturi dure dentare, cu precăd dere la nivvelul feţei vestibulare
v e
pentru corroana Weis ser sau la nivelul tutturor fetelo
or axiale pentru
p corooana mixtaa
total fizionomica, carre implică depulpări
d p
prealabile
 agregarea a lor mai slabă
s faţă de coroan nele de înv veliş metaalice tumatte, daţorităă
retentivităţţii mai prec
care conferrite de prep
pararea im mportanta a substratu ului dentar
 placarea îîn totalitate e a scheleetului metaalic cu ma asă cerammică poate împiedica a
uneori perrfectarea ra aporturilor ocluzale, d
după cimentare;
 uneori apa are fenome enul de sepparare la interfaţa
i intre cele ddouă mate eriale,care
e
se manife estă prin apariţia fisurilor, fra acturilor şi,
ş în final, prin des sprindereaa
componen ntei fizionommice

Elem
mente de
e design
n carac
cteristic
ce restaurarilorr metalo
o-
ceram
mice

Spatiull necesar unei resta aurari cu caalitati de re

ezistenta si
s fizionomie optime este
e dat de
e
urmatooarele valori ale celorr doua commponente:
-SUBSSTRUCTUR RA METAL LICA:
• Min 0,3 mm m pentru aliaje nobile
• Min 0,2 mm pentru aliaje
a nenoobile
-STRUUCTURA CERAMICA
C A (0,7-1,5 mm)
m
• 1,2 mm pe e fata vestiibulara
• 1,5 mm pe e marginea a incizala
Respec ctand acesste repere, reducere ea totala de e substantta dentara in prepara
atia pentru
u
coroan
na metalo-cceramica se s va realizza dupa cu um urmeaz za:
• Muchia inccizala/fata ocluzala - 1,5-2 mm

16 
 
 • Fata vestibu
F ulara- 1,2-1,5 mm
• F
Fata palatin
nala
 0,6-1 mm m metalica
a
 1,5mm metalo-cer
m ramica
• Limita cervicala

 1,2 mm metalo-ceramica
Coro
oana Weiser  0,6 mm metalica

area prepa
Planifica aratiei se vav realiza luaind in coonsiderare
e
urmatoa arele aspeccte, care immpreuna re eprezinta punerea
p in
n
practica a celor trei obiec ctive princcipale in prepararea
p a
substrattului dentarr- biologic, mecanic ssi fizionomic:

 Extinderea
E a suprafete ei de placaare fiziono omica
e de gradul de fizionomie dorit se stabilesc
Înfunctie c
suprafettele care necesita acoperire
a ccu ceramiica, tinandd
cont de nevoia de conservarre a tesutului dentar in vederea a
mentinerii vitalitatiii si a uno
or conditii d
de retentie e optima a
arii.A se evita
restaura e indic
catia abuzziva de ex xtindere a
placajulu
ui ceramic pe toate fe etele prepa
aratiei!!!!

La interrfata metal-portelan n , grosime

ea ceramic cii trebuiee
sa fie dee cel putinn 0,5 mm..De aseme enea interfa
ata trebuiee
sa fie neta,
n astfel incat sa se preinttampine po osibilitatea
a
supraexxtinderii porrtelanului.

 Punctele
P de contact ocluzal/pantele de ghidaj
Jonctiun
nea metalo o-ceramicaa se stabileste la 1,5 mm de
e
contactuul ocluzal si se poz zitioneaza inafara pantelor de
e
ghidajorridecate orri este pos
sibil. Se prrefera conntactul pe
e
metal celui
c pe ceramic, deoarece este ma ai usor de
e
Dessign variabil adaptat.

 Punctele
P de contact proximale e
Jonctiunea metallo-ceramic ca trebuie sa se afle
e la 1,5mm m
de conta
actul proxiimal, acesta stabilind p metal ,
du-se fie pe
fie pe ceramica a, in ca az contrarr placa bacteriana a
ata la acest nivel va afecta
acumula a sanaatatea dinttilor stalpi.

In mod uzual pe entru o fiz zionomie m mai buna si pentru u
facilitare
ea igienizarii, contacttele proximmale se reaalizeaza pe
e
ceramica a. Pe dintiii posteriorri insa, und
de aria inte
eproximala
a
nu estte foarte vizibila, preparattia poate e fi mai
conserva atoare iar punctele de contact se vor stabili pe e
metal.

17 
 
  Limita
L cervvicala a prreparatiei
Limita cervicala
c a preparatiiei se va realiza differentiat in n
functie de
d gradul d de fizionom mie al viitooarei restau urari, dupa
a
cum urmmeaza:
Contact occluzal pe cera
amică - Prag
P in unnghi dreptt (unghi d drept modificat )sau u
obtuz , de 1,2 mm, pe suprafetele metalo-ceramice,
subgingival
- Prag
P chanfrrein de 0,6 6 mm, pe ssuprafetele e metalice,
sub/supragingival
In vederrea cresterrii gradului de fiziono omie, se po oate apelaa
sila o limita cervicala integral ceramic ca, limitaa
preparattiei constittuindu-se in acest ccaz intr-un n prag in n
unghi drept nebizotat, supraging s gival. Dez zavantajelee
unei astffel de solutii sunt :
• Tehnica
T difficilă de ob
bținere
• Adaptare
A marginală ușor in nferioară marginilorr
metalicee
• Se
S poate produce fractura marginilo or integral

ceramice e în timpull manipulărrii sau cime entării coro
oanei
• Timpul
T de o
obținere es ste mai mare
Contact ocluzal pe meetal • Costul
C este mai mare
-este coontraindica ată atunci când nu se poate obține un n
prag drrept de 1m mm, bine de efinit, în arria pe caree va exista
a
marginee integral ce eramică

 Axul
A de pre eparare
Se analiizeaza si sse stabilestte axul viito
oarei resta
aurari, care
e
devine o problema a stringenta
a in urmato oarele situa
atii:
Contact p
pe metal incorrrect • Dinti
D malpozzitionati
• Punti
P metalo-ceramice e intinse pee doua cad drane
• Punti
P mobiliizabile
• Elemente
E de agregare e in protezzarea comb binata

Contact inco
orrect la joncțiunea
meta alo‐ceramicăă

18 
 
 ararea s
Prepa substrattului den
ntar


Vestibu
ulare și inciza
ale PREPAR
RATIA PE
ENTRU DIN
NTII FRON
NTALI:
Limita cervicală

Obiectiv ve:
 prag dreptt cu ung ghi intern n rotunjit (rounded d
shoulder) 1,2 mm
 co onicitate de 6-10º
 luungime de min.3,5 mm

 re educere incizala de 2 mm
Limita cerrvical total cerramic  co oncavitate linguala bine
b definita
a
Pasul 1:
 crearea un nor chei de d silicon care inrregistreaza a
situatia finala a restaurariii (ampren nta dinteluui indemn n
neprepa arat sau amprenta
a wax-upulu ui care prrefigureaza a
viitoarea
a lucrare)
 o amprenta a in dublu amestec iin vederea a protezarii

provizorrii ulterioare
e prin tehn
nica Scutan n
Pasul 2 : realizare ea santuriilor de ghiidaj
 Piatrra diamantata cilíndriica cu varfful drept cu u
diametru u de 1,2 mm si 2mm
 Se realizeaza a santuri de ghida aj pe fata a
vestibulaara cu ada ancime 1.0 - 1.2 mm
 Se urmaresc c cele doua pla anuri din n
morfolog gía dinteluii
 Santturi incizalee de 2mm a adancime
Prefigurrarea restaurrării
Pasul 3: reducere ea marginii incizale
 Piatrra diamanta ata cu varfful drept
 Redu ucere inciz
zala
 Se urmareste
u orientareea marginiii incizale,
inclinata
a catre pa a frontalii superiori- respectiv
alatinal la v
vestibulaar la fronta
alii mandibuulari
Pasul 4: reducere ea planuluui incizal vvestibular
 Redu ucerea po ortiunii inccizale (2/33) a fetei
vestibulaare
 Se urmareste
u inclinareaa fetei vesstibulare a
dintelui adiacent
a nepreparat
Pasul 5: reducere ea planuluui cervicall vestibula ar
 Piatrra cilíndrica
a cu varful drept de 1,2
1 mm
 Red ducerea portiunii
p cervicale a fetei
vestibulaare
 Se prepara cu grija linia p proximala
 Limiita cervicalla urmaresste conturu ul gingival
Pasul 6:6 prepara area fetei proximale
p e

19 
  șanțțuri de ghidaj
  Piatrra efilata pentru
p sep
parare la punctul
p de
e
contact
 piatraa cilíndrica
a cu varfull drept de 1.2 mm in n
jumatateea fetei pro oximale un nde coroana va ave ea metal si
Reduccerea incizală
ă cerámica a, piatra ccilíndrica cu
c varful ro otunjit de 1,2 mm inn
zona prooximala do oar cu meta al.
 Realizarea
R zonei netee de tranziitie dintre cele doua a
portiuni, care va a stabili zona
z exaccta de in ntindere a
placajuluui ceramic (Wings) in n cazul corroanei Weiser.
Pasul 7 reducerea planuluii cervical lingual
 Piatrra cilíndrica
a cu varf ro otunjit de 1,2mm
 Redu ucerea pla anului cervvical lingu ual cu 0,6
6
mm
 Para alel cu plannul cervicall vestibularr
Pasul 8 reducerea planuluii biconcav v lingual
 Piatrra ovalara sau
s “minge e de rugby y”
 Redu ucerea pla anului bico oncav intre e 0,5-2mmm
in functie
e de niveluul pana la care
c se preelungeste ceramica
c
 Jonc ctiunea din ntre cingulu um si peretele axial
lingual nu
n se reduc ce excesiv v- rol in rete
entie
Pasul 9 finisare
 Piatrra de finis sare sau freza de e tungsten
n
carbid cu multiple lamele
 Finissare margin nala si axiaala
Reducerea
avestibulară în 2/3
Pasul 10
incizale
 Prote ezare prov vizorie

PREPAR
RATIA PE
ENTRU DIN
NTII LATE
ERALI

ve:
Obiectiv
 prag dreptt cu ung ghi internn rotunjit (rounded
d
shoulder) 1,2 mm
 co onicitate de 6-10º
 luungime de min.4 mm
 reeducere oc cluzala de 2 mm
 reespectarea a morfologiei ocluzalee

 unghiuri rotunjite intre
e fetele axia
ale
Reducerea vestibulară în 1/3
c
cervicală Pasul 1:
 crearea un nor chei de d silicon care inrregistreazaa
situatia finala a restaurariii (ampren nta dinteluui indemnn
neprepa arat sau amprenta
a wax-upuluui care prrefigureaza
a
viitoarea
a lucrare)
 o amprenta a protezarii
a in dublu amestec iin vederea
provizorrii ulterioare
e prin tehn
nica Scutan
n
Pasul 2: prepararrea fetei ocluzale

20 
 
  piatră diamantată cilindrică cu vârf drept, de 1mm respectiv 1,5 mm cand va fi
acoperita doar de metal, 2 mm cand va fi metalo-ceramica
 se aplica tehnica santurilor de ghidaj, tehnica in treapta sau control cu indexul
siliconic sectionat.
 Se reduc cuspizii activi cu 0,5 mm mai mult fata de cei inactivi
 Se respecta morfolofia ocluzala
 Se bizoteaza cuspidul de sprijin
Pasul 3: prepararea fetei vestibulare
 piatra diamantată cilindrică cu vârful drept de 1,2 mm
 se reduce 2 mm
 şanţuri de ghidaj realizate paralel cu axul dintelui
 prag drept cu lăţimea de 1,2 mm, plasat de câte ori
este posibil supragingival
Pasul 4: prepararea fetelor proximale
 Piatra efilata, piatra cilindrica cu varf drept de 1,2
mm, piatra cilindrica cu varf rotunjit de 1,2 mm
 În primă fază se realizează separarea la punctul de
contact prin tehnica slice-cut
 Se prepara zona ce va fi acoperita cu metalo-
ceramica rezultand un prag cervical drept de 1,2 mm
 Daca coroana este semifizionomica se prepara
zona ce va fi acoperita de metal rezultand un prag
chanfrein de 0,6 mm.
 Locul de întâlnire între cele doua tipuri de preparatii
pe feţele proximale se materializează prin delimitare
neta(wing). Aceste “aripioare” proximale au rol retentiv,
antirotaţional şI de augmentare a rezistenţei
bontului.Trecerea aliaj-ceramică în zona proximală nu
trebuie să coincidă cu zona contactului proximal.
Pasul 5: prepararea fetei linguale
 piatra diamantată cilindrică cu vârful rotunjit,
diametru 1,2mm cand coroana este semifizionomica sau
cu varful drept de 1,2 mm cand coroana e total fizionomica
 Se reduce între 0,6 mm (cand va fi acoperită doar
de metal) si 1,2 mm (cand va fi acoperita de metal si
ceramica)
 Limita cervicală se va constitui într-un prag: rotunjit
de 0,6mm pentru coroana semifizionomica sau drept de 1,2mm pentru coroana
total fizionomica, supragingival
Pasul 6: finisarea si bizotarea pragului
 Piatra de finisare sau freza de tungsten carbid cu multiple lamele

21 
 
 Prepararea vestibulară în 2 planuri

Prepararea linguală cu minge de rugby

Prepararea limitei cervicale

22 
 
 Fin
nisare marg
ginala si ax
xiala.

zotarea pra
Biz agului se re
ealizeaza pentru imb
bunatatirea
a inchiderii marginale
e
n brunisarrea metalului. Daca
prin a s-a pro oiectat o rrestaurare mixta cu u
maargine integ
gral cerámica pragul nu se mai bizoteazaa

Preparrarea pe diinte latera

al

23 
 
 Fața vestibulară

Fețele proximale

Limita cervicală

24 
 


Finisarea
a preparațiiei

Pasul 7:
7 protezarre provizorrie

VARIAȚȚIILE DE G GEOMETR RIE

• Modificari date d de o asim metrie a
converggentei fete elor axiale
e
In acestte cazuri a apare si o asimetrie or viitoarei
e a peretilo
coroane
e- intotde eauna differenta de grosim me va fif
compensate de m metal, ceraamica funcctionand optim
o la o
grosime de maxim m 1,2 mm.. O ceramica mai grroasa este e
susceptiibila fracturarii.

• Modificari da ate de ne ecesitatea gazduiriii

unor elemente de sprijin n si stab bilizare a protezeii
scheletaate
Designuul restauraarii va cupprinde lacaasurile oclluzale sauu
supracinngulare peentru pinteenii care sservesc drrept sprijin
n
protezei scheletatee.
• Modificari date de ne
ecesitatea a
augmen ntarii form
mei de reteentive
-santuri axiale
-casete, cep ocluzzal
• Modificari datte de afecttarea paro odontala a
dintilor restauratii (precizate
e la coroan
na metalica
a)

25 
 
 Proba
a intraorrala

Cand toate etap pele de laborator au fost terminate,

restaura area este gata pe entru a fii evaluata a in gura a
pacientu ului inaintee de finisare si cimentare.
c Lucrareaa
proteticaa finala esste curatata fie ultrassonic, fie sub jet dee
aburi peentru a inde eparta oric
ce compuss rezidual ded lustruiree
si apoi va
v fi dezinfeectata..
Restaura arile metallo-ceramice deseori n necesita 2 evaluari:
• o etapa de evaluare a metalului,
• o reevaluarre dupa ce compon nenta estettica a fostt
aplicata..
In etapa a de evalua are a commponentei m metalice, integritatea
a
margina ala, stabilita
atea, ocluzzia si form
ma structurrii metalice
e
de baza a vor fi ev valuate. Deosebit
D d
de importa ant este laa
aceasta sedinta ap precierea zonei
z marg
ginale.
In timpul evaluarii urmatoare e, in “faza d
de biscuit”- ceramicaa
neglazurata, sunt verificatte integrittatea marginala si
stabilitattea pentru u a dete ermina da aca a ap parut vreo o
modifica are in tim mpul arde erii portelanului. Eventualele
E e
retusuri marginale e se recom manda a ffi realizate e cu gume e
specialee, actionan nd paralel cu
c jonctiun nea metaloo-ceramica a
.Se evita astfel contaminarea cerramicii cu u particulee
metalice e inainte dee glazurare
e. Contacte ele proxim
male sunt si
ele ajus state in a aceasta etapa
e daca sunt sttabilite pe e
ceramica a. Se a analizeaza in conttinuare profilul
p de
e
emergen nta, culoarrea si texttura . La ffinal se ecchilibreaza
a
static si dinamic re estaurareaa protetica..
Ultima adaptare
a o
ocluzala see realizeazza dupa gllazurare si
cimentarea finala intraorala a, fiind obbligatoriu urmata
u de
e
lustruirea zonelor adaptate
a c gume sp
cu peciale (SH
HOFU).

Bibliogrrafie:

 RosenstielS
R S.F, Land M.FF, Fujim
moto, J.
(2015). Contempo
C orary fixed prosthodoontics. St. Louis, Mo:
Mosby Elsevier.-
E C
Cap.8 ( p.2209-221), C
Cap.9 (p.22 22-236)
Shillingburg
S g, H. T. (1997).
( Fun
ndamentalls of fixed
d
prosthod
dontics. Ch
hicago: Qu
uintessence
e Pub. Co.- Cap.10 (
p.259-28
83)

26 
 
 27