ETICA ȘI INTEGRITATEA JURIDICĂ PROFESIONALĂ A

MAGISTRAȚILOR

Imaginați-vă că mâine trebuie să mergeți în instanță, în calitate de

justițiabil sau de reprezentant al unei părți în fața unui judecător. Aveți
certitudinea că judecătorul va examina și se va pronunța în privința
dosarului independent, imparțial și în strictă concordonță cu legea? Aveți
încredere că veți fi tratat de judecător cu demnitate și respect, precum și de
faptul că veți avea asigurat dreptul la o judecată corectă, în mod public și
într-un termen rezonabil? Răspunsul la aceste întrebări sunt cele care
practic reflectă nivelul încrederii societății în sistemul judiciar și reprezintă
un indicator valoros al modului în care statul de drept funcționează.
O mulțime de lucruri s-au spus și s-au scris despre rolul unui sistem
judiciar puternic, independent și imparțial în vederea impunerii unor principii
democratice, precum și despre impactul acestuia în construirea unei
societăți în care cetățeanul să fie sigur că drepturile sale sunt protejate, iar
obligațiile îi sunt impuse într-o manieră predictibilă.
În acest sens, de-a lungul timpului, atât la nivel național, cât și la nivel
internațional, au fost întocmite o serie de coduri și ghiduri care conțin
conduita dezirabilă a personalului din sistemul judiciar. Dintre aceste
instrumente pot fi amintite1:
1. Codul de Conduită a Oficialilor ce Aplică Legea - 1979
2. Codul Internațional de Conduită a Agenților Publici – 1996
3. Modelul de Cod de Conduită a Agenților Publici – 2000

1
DANILEȚ, Cristi. „Conduita etică și deontologia profesională în justiție”, p.1-7
 4. Întărirea Integrității Judiciare: Principiile de la Bangalore – 2001,
2007
5. Standardele de responsabilitate profesională și declarația cu
privire la îndatoririle esențiale și drepturile procurorilor – 1999
6. Ghid European asupra eticii și conduitei procurorilor – 2005

În România, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat prin

Hotărârea C.S.M. nr. 328 / 24.08.2005, publicată în Monitorul Oficial nr.
815 din 08.09.2005, „Codul Deontologic al Judecătorilor și Procurorilor”. În
opinia judecătorului Danileț Cristi, formator în etică și deontologie în cadrul
Institutului Național de Magistratură Acest cod ar avea o serie de
deficiențe.2 Dintre acestea el le amintește pe următoarele:
- Codul este unul comun atât pentru judecători, cât și pentru procurori,
ceea ce nu ar fi în regulă în contextul în care cele două categorii de
personal îndeplinesc funcții judiciare total diferite.
- Acesta nu ar fi un cod propriu-zis întrucât normele cuprinse au un
caracter general și că „multe dispoziții sunt preluări fără nicio dezvoltare ale
normalor din Legea de organizare judiciară, respectiv a statutului
judecătorilor și procurorilor”3.
- În final, acesta precizează că nu ar fi stabilit organul de consiliere
deontologică, precum și sancțiunile aferente încălcării normelor.

2
Op. cit. DANILEȚ, C., p. 7.
3
Op. cit. DANILEȚ, C., p. 7.
 După aproape 10 ani de la adoptarea codului deontologic, în data de
22 noiembrie 2016, în plenul C.S.M. a fost aprobat „Ghidul practic de etică
profesională pentru judecători și procurori”. 4
Acesta este rezultatul proiectului „Consolidarea capacității sistemului
judiciar din România de a face față noilor provocări legislative și
instituționale, Programul RO 24”, realizat de Consiliul Superior al
Magistraturii din România, Ministerul Justiției din România și Administrația
Instanțelor din Norvegia, prin mecanismul financiar norvegian „Norway
Grants” și cu sprijinul Consiliului Europei.5
Acest ghid are rolul de a explica din punct de vedere teoretic, dar în
special, practic normele din codul deontologic din 2005, fiind făcute trimiteri
la Legea nr. 303 din 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. 6
Prin intermediul acestuia se dorește dezvoltarea conștiinței
judecătorilor și procurorilor în sensul identificării dilemelor etice, precum și
indicarea modalității de rezolvare a acestora, iar pentru dilemele
neprevăzute în ghid se oferă sprijin în ceea ce privește abordarea și
identificarea soluțiilor.
Adoptarea ghidului s-a făcut în baza unor multitudini de standarde
internaționale, care au prevăzut printre altele și înființarea instituției de
„consilier de etică”.
Aceste dileme etice analizate și în cadrul ghidului nu se referă doar
modul în care magistrații trebuie să se comporte în momentul în care au de
soluționat o cauză, ci și la situații din viața personală, care pot avea o

4
http://inm-lex.ro/ghidul-practic-de-etica-profesionala-pentru-judecatori-si-procurori-realizat-in-cadrul-
proiectului-asistenta-pentru-consolidarea-capacitatii-sistemului-judiciar-din-romania-de-a-face-fata-noi/,
accesat la 27.05.2020
5
https://www.universuljuridic.ro/csm-aprobat-ghidul-de-etica-pentru-magistrati/, accesat la 28.05.2020
6
https://www.universuljuridic.ro/csm-aprobat-ghidul-de-etica-pentru-magistrati/, accesat la 28.05.2020
influență asupra activității profesionale. Cu titlu de exemplu enumerăm o
serie de dileme etice prezentate sub formă de întrebări pe platforma
integritate.ifep.ro care ne ajută să înțelegem diversitatea acestora 7:
 Poți să mergi cu partenerul de viață care este demnitar la o întâlnire
unde sunt prezenţi oameni politici cu funcții înalte?
 Poți să oferi consultaţii juridice rudelor care au calitatea de justițiabili?
 Poți să fii participant la concursuri televizate și care au o audiență
națională largă (ex. Românii au talent, X-Factor etc.), deși ești magistrat?
 Este necesar să te abții în cazul în care reprezentantul uneia dintre
părți a fost conducătorul tău de doctorat?
Nerezolvarea unor astfel dileme într-un mod corect din punct de
vedere etic a condus la săvârșirea de către magistrați a unor fapte cu
implicații disciplinare sau chiar penale.
Ca drept dovadă pentru cele susținute anterior, motivul pentru care
platforma integritate.ifep.ro la secțiunea „Misiune” susține că „numărul
mare de hotărâri prin care s-a dispus condamnare penală sau sancționarea
disciplinară a unor judecători sau procurori, pentru săvârșirea unor fapte
care au afectat demnitatea, onoarea și prestigiul justiției, poate reprezenta
un element care să conducă la concluzia că, în prezent, în România, nu
există un mecanism eficient de prevenire a unor astfel de situații.” 8

7
http://integritate.ifep.ro/, accesat la 28.05.2020
8
http://integritate.ifep.ro/, accesat la 28.05.2020