Analiza și interpretarea documentelor istorice

prevăzute de programa de BAC-2013

Doc.21 ,,…Călăuzindu-se după principiul că supunerea locuitorilor acestui ţinut cere , cu

o deosebită prudenţă, de a avea o atitudine corectă şi cumpătată, bazată pe legile şi
obiceiurile moldoveneşti privitoare la impozite. Hartingh, spre a-şi atinge scopurile, include
în comitetul pentru stabilirea impozitelor pe cei mai onorabili boieri din Basarabia.
La acest apel însă s–a răspuns astfel : Mitropolitul Gavril – nicidecum nu mă pot
hotărî să particip; C. Paladi – pleacă la Iaşi cu treburile moşiei; D. Răşcanu – bolnav, (..). În
această situaţie delicată eschivarea sub diverse motive era mai curînd o atitudine. Ba chiar
aş zice un protest tacit, o neîmpăcare cu trista realitate.”
,,Atitudinea boierilor basarabeni fa ţă de impozitarea locuitorilor” 1815, F.
Vighel

Variante de răspuns pentru documentul 21.

1. Explicația termenilor subliniați.

Obiceiuri moldovenești – deprindere consacrată; mod de a se purta, de a se îmbraca ,

rînduială, uz, datinile, tradițiile etc.comune unui popor sau unei comunitati omenești (în
document se are în vedere populația Basarabiei)

Protest tacit – protest care nu este exprimat formal, dar care este subînțeles.

2. Enunțuri cu termenii subliniați ce exprimă adevăr istoric și reflectă tema la care se referă
documentul.

,,Regulamentul administrării provizorii a Basarabiei” adoptat la 2 august 1812, acorda ținutului

o oarecare autonomie, prevedea utilizarea limbii române și respectarea vechilor legi și
obiceiuri moldovenești, precum și păsrarea vechii împărțiri administrative.

Politica promovată de general-maiorul I. Harting în Basarabia a pvocat un protest tacit din

partea unora, cît si un protest activ, exprimat prin o serie de plîngeri a boierimii în instanțele
superioare, tulburări țărănești, cît și prin fuga masivă a populației românești în dreapta
Prutului.

3. Evenimente care au tangență cu informațiile din document și la care se referă

documentul.

A. 1812 - în funcție de guvernator al ținutului este numit un reprezentant al boierimii

locale , Scarlat Sturdza, boier moldovean refugiat de mai multă vreme în Rusia.
B. 2 februarie 1813 - în scopul asigurării unei guvernări mai eficiente a fost creat
guvernul provizoriu al Basarabiei alcătuit din 12 pesoane, dintre care 7 fiind numite
din rîndul boierilor moldoveni,iar 5 – din rîndul funționarilor ruși stabiliți în Basarabia,
astfel punînduse începutul limitării “autonomiei” provinciale.
C. iunie 1813 - din motiv de boală a fost destituit pînă la însănătoșire, primul și ultimul
guvernator autohton. În locul lui este numit generalului-maior. I.Harting, care deținea
funcția de guvernator militar al regiunii.
 D. aprilie 1816 - Harting este distituit din funcția de guvernator al Basarabiei.

4. Politica țarismului rus în Basarabia.

      Din momentul anexării şi pe parcursul deceniilor secolului al XIX-lea ţarismul a urmărit

două scopuri principale în politica sa în Basarabia.Un scop presupunea integrarea cît mai
rapidă a provinciei în structurile social-politice ale imperiului , lichidarea specificului naţional
local şi rusificarea populaţiei autohtone.Cel de-al doilea scop ţinea de interesele geopolitice
şi strategice ale Ţarismului î n Sud-Estul Europei.El presupunea cultivarea unei imagini
atractive a modelului rusesc de bună guvernare în ochii poparelor balcanice. Aceste două
scopuri se aflau în permanentă contradicţie. În primele două decenii după anexare s-a
acordat preferinţă celui de-al doilea scop, nefiind neglijat nici primul, care va deveni
dominant începînd cu sfîrşitul anilor 20 ai secolului al XIX-lea.

 În viaţa politică în scopul  excluderii unor eventuale tensionări a situaţiei în provincia anexată,
la 23 iulie 1812 a fost semnată de către amiralul P.Ciceagov , comandantul armatei Dunărene
din Principatele Române, o lege specială , numită ,,Regulamentul administrării provizorii a
Basarabiei” prin care a fost introdusă o nouă autonomie administrativă. Locuitorilor le se
permitea să se folosească de legislaţia locală, adică de cea a statului
Ţara Moldovei. Guvernatorul civil al Basarabiei, era declarat şeful administrării locale.

      Guvernul era subordonat direct comandantului suprem al Armatei Dunărene (Amiralul
P.Ciceagov). Limba română îşi păstra dreptul de a fi utlizată în organele administrative ,
juridice, în oficierea serviciului divin şi în şcoală. Aceleaşi drepturi au fost acordate şi limbii
ruse.

 Pentru a da senzaţia unei perpetuări a vechilor stări de lucru şi pentru a asigura o tranzaţie
lentă de la un regim la altul, amiralul P. Ciceagov a numit la 23 iulie 1812, ca noul guvernator
civil al Basarabiei pe un boier român Scaralat Sturdza, refugiat de multă vreme în Rusia.

       În decursul primului an de ocupaţie ţinutul a fost administrat conform vechilor obiceiuri
şi legi ale Modovei. Abia la 2 februarie 1813 este instituit guvernul provizoriu al Basarabiei,
alcătuit din două departamente. Boierii moldoveni deţineau majoritatea funcţiilor în guvern (în
proprţie de 7:12). Celelalte fuctii le deţineau foştii funcţionari ruşi care au activat în
Principatele Române în perioada 1807-1812.

La 7 iunie 1813 Scarlat Sturdza este eliberat pe motiv de boală din funcţie de guvernator al
Basarabiei şi înlocuit de generalul I.Hartingh. Acesta , ignorînd stipulaţiile Regulamentului 
referitoare la conservarea legislaţiei şi obiceiurilor locale, accelerează procesul de
transformare a Basarabiei într-o obişnuită gubernie rusească. Are loc substituirea
funcţionarilor moldoveni cu funcţonari ruşi, legislaţia locală tot mai fregvent este ignorată.

      Boierii moldoveni alarmaţi de aceste abuzuri, prin intermediul mitropolitu lui G.Bănulescu-

Bodoni, expediază împăratului Alexandru I, Consiliului de miniştri şi Consiliului de stat o suită
de plîngeri, chiar şi numirea unui guvernator din rîndul boierilor autohtoni.
      Dezacordul şi totodată protestul faţă de răsluirea Moldovei de răsărit şi faţă de politica
rusificatoare şi-a gasit expresie şi strămutările masive ale populaţiei din Basarabia în dreapta
Prutului.

        Amplificarea migraţiei alarma autorităţile ruseşti. Acest fenomen dăuna imaginea

ţarismului în faţa popoarelor balcanice. Pentru a opri procesul a fost fortificat hotarul pe Prut .
Cu toate acestea , exodul n-a fost curmat.

        Datorită izbucnirii acestor conflicte , Petersburgul a însărcinat în 1815 pe un funcţionar al

ministerului de externe cu studierea obiceiurilor şi legilor moldoveneşti. La începutul anului
1816, pentru a calma populaţia , s-a luat măsura înlocuirii generalului Harting din funcţia de
guvernator. Prin ukazul de la 1 aprilie, Alexandru I promitea aşezarea cîrmuirii noii provincii pe
temeiul vechilor ,,ei obiceiuri şi drepturi ”. Locuitorii au fost scutiţi de orice obligaţii financiare
faţă de stat, pe termen de 3 ani.   

 Prin rescriptul de la 1 aprilie 1816, adresat mitropolitului Gavriil, Alexandru I intenţiona să

spulbere irascibilitatea boierilor basarabeni şi să contribuie la stoparea migraţiei. Ţarul se
obliga să ofere acestei regiuni o cîrmuire politică ,,potrivită cu nărăvurile, obiceiurile şi legiuirile
ei”.    La 29 aprilie 1818 , cu ocazia vizitei lui Alexanru I la Chişinău, este promulgată legea
numită  ,,Aşezămîntul pentru înfiinţarea regiunii Basarabia” .Conform lui , în fruntea provinciei
funcţiona un guvernator civil împreună cu un Consiliu Suprem (Înaltul Sfat) care era organul
administrativ , legislativ suprem şi judiciar compus din 11 membri , dintre care 5 erau numiţi,
6-aleşi pe un termen de 3 ani din rîndul boierilor băştinaşi. În timpul votării aceştia aveau
preponderenţă numerică.Limba română alături de cea rusă este recunoscută oficială în
instituţiile publice din Basarabia. Acest act legislativ a avut o anumită importanţă pentru
ţinutul dintre Prut şi Nistru, deoarece îi conserva , pentru o anumită peroadă, o relativă
autonomie.

5. Scopurile urmărite de Harting prin atitudinea sa față de legile și obiceiurile moldovenești:

 1) Accelerarea procesului de tranzație la sistemul rus de administratie.

 2) Transformarea Basarabiei într-o obișnuită gubernie rusească, prin:

- înlocuirea funcționarilor moldoveni cu ruși;

- limitarea substanțială a aplicării vechiului drept moldovenesc, sub pretext că

această provincie nu dispunea de legi proprii.

Generalul Harting, întrunind atât autoritatea militară, cât şi cea civilă a provinciei, îşi permitea
să ceară la 10 decembrie 1813 Ministerului justiţiei să i se admită să-i judece pe funcţionarii
moldoveni, „din cauza lipsei totale de legi în Moldova, în afară de dreptul celui mai tare.” El
cerea ca aceşti funcţionari să fie judecaţi conform legilor ruseşti. 

„Ei (românii) ascund situaţia exactă şi împrejurările locale şi stăruie ca ruşii să aibă mai puţine
funcţii şi dimpotrivă moldoveni să fie mai mulţi.”
El cerea chiar ca „Basarabia să fie transformată într-o gubernie de tip rusesc general,
păstrându-se doar unele particularităti”.

!!! Despre politica promovată de Harting in Basarabia:

Ţarul spunea despre Harting adresându-se noului guvernator: „Odată cu schimbarea primului
guvernator (Sturdza), lucru ce devenise necesar în anul 1813, în ocârmuirea acestei provincii au
apărut toate viciile: pe de o parte ea a fost lăsată pe mâna oamenilor nepricepuţi, iar pe de
altă parte pe seama funcţionarilor incorecţi...”