Analiza și interpretarea documentelor istorice

prevăzute de programa de BAC-2013

Doc.23. „…Art. V. principatele Moldovei şi Valahiei, punîndu-se, în urma unei capitulaţii*

sub suzeranitatea Sublimei Porţi şi Rusia garantîndu-le prosperitatea, este de la sine
înţeles, că ele îşi vor păstra toate privilegiile şi imunităţile care le-au fost acordate, fie
prin capitulaţiile lor, fie prin tratatele încheiate între cele două imperii (…). În consecinţă
ele se vor bucura de libera exercitate a culturii lor, de o siguranţă perfectă, de o
administraţie naţională independentă şi de o deplină libertate a comerţului:clauzele
adiţionale stipulaţiilor de mai înainte, considerate necesare pentru a asigura acestor două
provincii posibilitatea de a se bucura de drepturile lor, sunt consemnate în actul separat
anexat, care este şi av fi socotit ca făcînd parte integrantă din prezentul tratat. ”
Tr atatul de al Adrianopol, 1829 .
Variante de răspuns pentru documentul 23.

1. Explicația termenilor subliniați.

Suzeranitate – Dreptul unui stat asupra altui stat, care are guvern propriu, dar nu are
autonomie completă.

Capitulație - Convenţie prin care un stat stabilea un regim de privilegii pentru cetăţenii străini
aflaţi pe teritoriul său.

2. Enunțuri cu termenii subliniați ce exprimă adevăr istoric și reflectă tema la care se referă
documentul.

Tratatul de la Adrianopol  semnat la finele Războiului Ruso-Turc din 1828-1829, a fost tratatul

prin care marile puteri au „smuls” Moldova şi Valahia de sub suzeranitatea otomană, avînd
propriile interese economice în regiune.

În urma unor crâncene, sângeroase războaie, Țările Române și-au păstrat individualitatea
statală, având un statut recunoscut de Poartă, dar prin capitulatiile lor s-au aflat într-un
“prizonierat” politic și economic față de Imperiul Otoman, care s-a menținut până în 1829, anul
semnării Păcii de la Adrianopol, dintre ruși și turci.

3. Evenimente care au tangență cu informațiile din document și la care se referă

documentul.

A. 1828-1829 - Războiul ruso-turc , care a izbucnit ca urmare a suspendării Convenției de

la Akkerman și închidrea strâmtorilor Bosfor și Dardanele de către Poarta
Otomană după distrugerea flotei sale în Bătălia de la Navarino.
B. 1828-1834 – ocupația militară rusă a Țărilor Române.
C. 1829-1834 -  Contele Pavel Kiseliov, este numit de țarul Nicolae I, în calitate de
președinte al Divanurilor unite.
D. Iulie 1831 și ianuarie 1832 – intrarea în vigoare a Regulamentelor Organice, în Țara
Românească , și , respectiv în Moldova.
E. aprilie1834 – Rusia și Imperiul Otoman numesc primii domni regulamentari: Mihai
Sturdza în Moldova și Alexandru Ghica în Țara Românească.
4. Prevederile tratatului cu privire la ţările române.

Tratatul avea anexat "Actul osăbit pentru prinţipaturile Moldova şi Valahia" care prevedea:

 raialele turceşti din stânga Dunării sunt restituite Ţării Româneşti;

 autonomia administrativă;

 domni pământeni aleşi pe viaţă;

 libertatea comerţului pentru toate produsele;

 dreptul de navigaţie pe Dunăre cu vase proprii româneşti şi libera folosire a porturilor

româneşti;

 scutirea de obligaţia de aprovizionare a Porţii;

 limitarea dreptului de intervenţie a Imperiului Otoman în Principate;

 menţinerea ocupaţiei ruseşti până la plata despăgubirilor de război de către turci;

 interdicţia pentru musulmani de a stăpâni pământuri în Principate.

5. Consecințele tratatului de la Adrinopol pentru pincipatele românești

Tratatul de la Adrianopol încheiat de către Rusia şi Turcia, în anul 1829, a însemnat un

eveniment important pentru politica şi posibilităţile economice ale Principatelor Române.

 Documentul stipula continuarea rămânerii Principatelor sub suzeranitate turcească,

concomitent cu plasarea lor sub protectoratul Rusiei, care a voit să slăbească, în
favoarea sa, influenţa Turciei în Ţările Române;

 Tratatul prevedea  autonomia administrativă a Moldovei şi Valahiei (titlul V al

acestui tratat), inclusiv retrocedarea celei din urmă a cetăţilor turceşti de la Turnu
Măgurele, Giurgiu şi Brăila;

 Prevederile economice ale tratatului pentru Principatele Româneşti au constituit un

puternic imbold pentru agricultură şi comerţ, scutindu-le de obligaţia de a aproviziona
Constantinopolul şi recunoscîndu-le libertatea comerţului cu toate ţările. Înlăturarea
monopoluluiotoman asupra comerţului Principatelor dunărene a deschis calea
pentru pătrunderea lor în marele circuit economic european. Prevederile tratatului cu
privire la ţările române urmăreau tocmai asigurarea condiţiilor prielnice comerţului
liber şi dezvoltării capitaliste în principate;

 Poarta a fost de asemenea de acord cu redactarea unor noi regulamente

administrative referitoare la Principate, sub supravegherea Rusiei, şi a acceptat
ocupaţia rusească din Principate, pînă la plata unor mari despăgubiri de război;
  Prin tratat s-a consolidat astfel poziţia Rusiei în Principate, dar, totodată, s-au făcut
paşi importanţi pentru împlinirea idealurilor boierilor reformatori, de scuturare a
dominaţiei otomane;

 Acum rămîneau valabile doar o parte a elementelor de suzeranitate otomană -

tributul anual şi dreptul sultanului de a confirma alegerea domnilor;

 Ocupaţia e, care a continuat pîna la achtarea contibuților de război, a adus schimbări

radicale cu privire la viaţa politică din Principate. O importanţă deosebită a avut-o
introducerea unei legi fundamentale, numită Regulamentul Organic, pentru fiecare
dintre ele, ce oferea cadrul guvernării ordonate şi eficiente. În baza lui au fost
instituite domnia constituţională, controlul Adunării Obşteşti asupra autorităţii
centrale a principelui, precum şi separarea deplină a puterilor în stat.