Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Doc.24. ,,(...) Eroismul poporului parizian a răsturnat un guvern retrogradat şi oligarhic (...).
Sîngele poporului a curs ca şi în iulie 1830, de data aceasta, însă, acest popor nobil nu va fi
înşelat. A dobîndit un guvern naţional şi popular care aprobă drepturile şi voinţa de
progres ale acestui popor mare şi nobil (...). Guvernul provizoriu vrea republica în funcţie de
aprobarea poporului şi va consulta poporul fără întîrziere. Doreşte unitatea naţiunii, care de
acum înainte va cuprinde toate clasele şi toţi cetăţenii; doreşte autoguvernarea na ţiunii (...).
El are ca principiu libertatea, egalitatea şi fraternitatea, iar ca deviză poporul.”
Guvern - Organ de stat care exercită puterea executivă; organ central al administrației de stat;
cabinet, consiliu de miniștri, format din șeful guvernului, miniștri și/sau secretari de stat.
Națiune – Comunitate stabilă de oameni, istoriceşte constituită ca stat, apărută pe baza unităţii
de limbă, de teritoriu, de viaţă economică şi de factură psihică, care se manifestă în
particularităţi specifice ale culturii naţionale şi în conştiinţa originii şi a sorţii comune.
2. Enunțuri cu termenii subliniați ce exprimă adevăr istoric și reflectă tema la care se referă
documentul.
Revoluția Franceză de la 1848, cu toate ca a avut un preponderent accent social, punea totuși
accentul pe unitatea națiunii franceze, care trebuia să cuprindă toate clasele si cetațenii.
Deoarece Franța era un stat național unitar, revoluția de aici a avut un preponderent caracter
social, pe cind in celelalte țari a luat diferite forme, dupa necesitațile locale. Astfel că principiul
libertaților cetațenesti cerute de catre revoluționarii francezi a evoluat si s-a transformat in
libertați naționale pentru popoarele supuse, iar peste revendicările sociale s-a suprapus ideea
de unitate națională.
Consecințe:
Revoluțiile de la 1848 au format o nouă generație de oameni politici care s-au afirmat
in perioadele următoare.
Incă la 26 august 1879 , adoptînd Declarația Drepturilor Omului si ale Cetațeanului, idealurile
revoluționare erau rezumate in formularea “Libertate, Egalitate, Fraternitate”.
Monitorul Universal anunța la 27 februarie 1848 că Guvernul Provizoriu a decis să inscrie sub
drapelul revoluționar cuvintele “Republica Franceza, Libertate, Egalitate, Fraternitate”.
Rene Sedilot in lucrarea sa “Costul revolutiei franceze, adevaruri si legende” scria- “Ciudat
deznodamînt, Revoluția realizată chipurile in numele egalitații i-a imbogațit si mai mult pe cei
bogați si i-a saracit si mai mult pe cei saraci”.
Au trecut mai bine de 200 de ani și modelul instaurat in Franța, apoi raspîndit în intreaga lume
nu a reușit să aducă omenirii nici libertatea, nici egalitatea si nici fraternitatea, ci revoluții
singeroase, crime cumplite, masacre si razboae, sărăcie pentru marea majoritate, putere și
bani centralizate doar in mîinile cîtorva. Aristocrația, omorită, ca era considerată sursa tuturor
relelor a fost inlocuită cu o nouă clasă socială – burghezia – ahtiată dupa putere, onoruri și
bani, alcatuită în principal din comercianți, negustori si bancheri, adică nu a schimbat nimic.