Sunteți pe pagina 1din 42

Anexa nr. 4 la OMEdC nr. 4947/2308.

2006

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CURRICULUM
pentru clasa a XII-a

Calificare: TEHNICIAN MULTIMEDIA

Nivelul 3

BUCUREŞTI
2006
Autori:

Olimpia STAN profesor ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic "MEDIA", Bucureşti

Paul PROTOPOPESCU Director imagine, ProCinema

Consultanţă:
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Paula POSEA – expert formare profesională

2
Nota introductivă:

În conformitate cu procesele de evoluţie care se produc la toate nivelurile în ţara noastră şi care
sunt impuse de necesitatea promovării unei economii de piaţă, are loc şi dezvoltarea procesului
de reformă a învăţământului profesional şi tehnic, reformă care are ca principal obiectiv
asigurarea de specialişti în toate domeniile de activitate, cu o pregătire profesională superioară,
capabili a răspunde cerinţelor legislaţiei ţării noastre şi ale Uniunii Europene.
Adaptarea la noile cerinţe ale economiei de piaţă, presupune însuşirea acelor competenţe care să
dezvolte în rândul elevilor înaltul profesionalism, iniţiativa, perspicacitatea, abilitatea de a opera
eficace într-un cadru economic dinamic şi concurenţial.
În acest cadru a fost identificat un domeniu de calificări diverse destinat producerii de obiecte
multimedia, ce necesită cunoştinţe detaliate în domeniul calculatoarelor, al textelor, al artelor
grafice, al sunetelor şi secvenţelor video. Aceste calificări, numite setul de calificări pentru
multimedia, pot aparţine unei singure persoane sau unui ansamblu de indivizi care lucrează într-o
echipă.
Competenţele incluse în calificarea de nivel 3 – Tehnician multimedia – formează viitorilor
absolvenţi abilităţi fundamentale pentru :
 Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor teoretice, elementele şi componentele
hardware/software ale aplicaţiilor multimedia
 Editarea digitală a imaginilor, editarea digitală a sunetului şi materialelor video,
realizarea animaţiilor
 Dezvoltarea paginilor Web şi a prezentărilor interactive
 Conceptualizarea şi producerea efectivă a proiectelor multimedia
 Dobandirea calitatilor necesare lucrului in echipa si îndeplinirea diferitelor atribuţii într-o
echipă pentru dezvoltarea de proiecte multimedia
La finalul programului absolvenţii vor avea abilitatea de a crea proiecte multimedia ce includ
grafică raster şi vectorială, mişcare, sunet şi interactivitate.
Această calificare oferă absolvenţilor abilităţile esenţiale pentru dezvoltarea de proiecte
multimedia necesare pentru a se angaja într-o o gamă largă de meserii din industria media, care
deşi nu se impune ca o tradiţie este o certitudine, sau pentru continuarea studiilor în domeniul
media.
Curriculum-ul a fost structurat pe module care vizează atât prezentarea conceptelor, principiilor
şi noţiunilor esenţiale care formează sistemul teoretic, cât şi aplicabilitatea metodelor şi
procedurilor larg utilizate în diferite demersuri la locul de muncă.
Unele module au distribuite, conform planului de învăţământ, ore de instruire teoretică dar şi ore
de pregătire practică. Orele de pregătire practică se recomandă a fi realizate la agentul economic
pentru a asigura cadrul optim pentru dezvoltarea competenţelor profesionale.

3
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Liceul tehnologic
Clasa a XII-a
Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: Tehnician multimedia

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală: 330 ore


Modulul I: Comunicare vizuală Total ore/an 40
din care: laborator tehnologic 24
instruire practică -
Modulul II: Artă şi design digital Total ore/an 40
din care: laborator tehnologic 24
instruire practică -
Modulul III: Tehnologii multimedia Total ore/an 50
din care: laborator tehnologic 30
instruire practică -
Modulul IV: Textul pentru multimedia Total ore/an 50
din care: laborator tehnologic 30
instruire practică -
Modulul V: Prelucrarea digitală a Total ore/an 60
imaginilor pentru multimedia
din care: laborator tehnologic 36
instruire practică -
Modulul VI: Sunetul pentru multimedia Total ore/an 40
din care: laborator tehnologic 24
instruire practică -
Modulul VII: Secvenţe video pentru Total ore/an 50
multimedia
din care: laborator tehnologic 30
instruire practică -
Total ore/an: 10 ore/săptămână x 33 săptămâni = 330 ore

Stagii de pregătire practică: 120 ore

Modulul Grafica digitală Total ore/an 120


VIII:
Total ore/an: 30 ore/săptămână x 4 săptămâni/an =120 ore

Curriculum în dezvoltare locală: 132 ore

Modulul IX: Asigurarea calităţii Total ore/an 66


din care: laborator tehnologic 33
instruire practică -
Modulul X: Sănătatea şi securitatea muncii Total ore/an 66
din care: laborator tehnologic 33
instruire practică -
Total ore/an: 4 ore/săptămână x 33 săptămâni = 132 ore

TOTAL 582 ore/an

4
Notă : Orele de instruire practică şi orele din stagiile de pregătire practică vor fi coordonate de
către profesorii de specialitate.
Pregătirea practică pentru modulele de specialitate se desfăşoară într-o zi / săptămână x 6 ore /
zi în laboratoarele şcolii sau la agenţii economici.
Stagiile de pregătire practică se vor desfăşura la agenţii economici, sub îndrumarea
profesorului de specialitate, cu clasa împărţită pe grupe.

5
Modulul I: COMUNICARE VIZUALĂ

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


Total ore/an 40
din care: laborator tehnologic 24
instruire practică -
În acest modul elevii vor înţelege modul de realizare a imaginilor utilizând diferite abordări.
Elevii vor studia capacitatea imaginilor de a comunica idei, mesaje, înţelesuri şi informaţii şi, de
asemenea, modul în care artişti şi designeri au utilizat imaginile.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
1. COMUNICARE VIZUALĂ

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe individuale Conţinuturi tematice


competenţă
Comunicare 1. Selectează o gamă de Formate media utilizate pentru realizarea
vizuală metode, materiale şi imaginilor
formate media utilizate  Desene, picturi, lucrări tipărite,
pentru realizarea fotografii, sculpturi, textile, modă,
imaginilor secvenţe audio, secvenţe video, film,
spectacole, animaţie, multimedia
Elemente formale utilizate în realizarea
imaginilor
 Linie, ton, culoare, formă
Metode şi materiale utilizate în realizarea
imaginilor
 Metode analitice, investigative,
intuitive
 Realizarea practică a imaginilor în
abordări diverse (formale şi
informale), utilizând limbajul vizual

2. Analizează modalităţile Limbaj vizual


prin care limbajul  Modalităţi prin care se poate utiliza
vizual poate fi utilizat limbajul vizual pentru a comunica
pentru a comunica idei idei/înţelesuri
şi înţelesuri - idei: emoţii, sentimente, concepte
- înţelesuri: mesaje, informaţii sau
instrucţiuni pentru a convinge,
influenţa, informa, direcţiona,
ordona.
 Formate media utilizate pentru
comunicarea mesajelor:
- 2D (desene, picturi, fotografii,
colaje, tipare, media digitală)
- 3D (realizarea obiectelor, utilizarea
materialelor, unelte, echipamente,
procese şi tehnici, sculptare, modelare,
construire, tăiere)
- 4D (secvenţe video, film, spectacol,
multimedia)

6
 Metode de eficientizare a
comunicării
3. Comunică unei Comunicarea unui mesaj dorit unei
audienţe specifice un audienţe specifice
mesaj dorit utilizând  Impact vizual
limbajul vizual  Audienţă. Tipuri de audienţă
 Domenii: public, comercial, privat

III. Sugestii metodologice

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de


Aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă
corespunzătoare.
 Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreaga durată a modulului, pentru a se
avea o imagine de ansamblu asupra realizării întregului curriculum.
 Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare
semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure, până la încheierea
modului, achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor din programă la un nivel
satisfăcător.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/ învăţare

Se recomandă ca acest modul să se desfăşoare în mod practic. Se recomandă de asemenea


renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe rezolvarea unor sarcini de lucru,
utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate de aplicaţii practice şi punându-
se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor de lucru. Realizarea
proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.
O abordare activă experimentală va încuraja elevii să îşi extindă abilităţile de comunicare
vizuală. Elevii vor fi încurajaţi să experimenteze în propria activitate, să îşi asume riscuri şi să îşi
autoevalueze utilizarea limbajului vizual.
Este indicată utilizarea materialelor şi media mai puţin obişnuite, fapt care le poate dezvolta
gândirea vizuală şi creativitatea.
Odată cu latura practică elevii vor investiga lucrările altor artişti, designeri sau persoane din
domeniul media asupra modului în care aceştia comunică ideile lor unei audienţe.
Elevii vor cerceta diferite exemple şi ar trebui să evalueze modul efectiv de comunicare al unei
idei, înţeles, mesaj sau informaţie, unei audienţe. Acest lucru ar putea lua forma unui sondaj al
răspunsului unei audienţe la lucrările realizate de către elev.
Studiul limbajului vizual trebuie să aibă un spectru larg, cu un accent particular pe tehnici,
elemente formale şi răspunsuri, stări şi emoţii evocate. Elevii trebuie să fie încurajaţi să caute
contexte culturale diferite, surse istorice sau contemporane, chiar dacă acesta nu este un aspect
obligatoriu al criteriilor de performanţă.
Sursele de cercetare pentru elevi ar putea include: biblioteca, reviste, publicaţii de specilitate,
Internet, baze de date pe CD ROM. Vizitele la galerii, expoziţii, cronici de film, piese de teatru,
ateliere de creaţie, agenţii de publicitate ar putea juca un rol important în parcurgerea
conţinuturilor acestui modul. De asemenea invitarea profesioniştilor care lucrează în zona artei,
designului şi media i-ar putea ajuta pe elevi.

Sugestii cu privire la evaluare


Elementele formale şi limbajul vizual sunt părţi esenţiale din vocabularul tuturor celor care
lucrează în domeniul designului şi al artelor vizuale.

7
Evaluarea vizează stabilirea de către profesor a temelor, ideilor sau informaţiilor ce trebuie
comunicate unei audienţe. Temele propuse trebuie să poată evoca răspunsuri din partea
privitorului într-un mod evident.
Elevii ar putea demonstra abilităţile şi cunoştinţele dobândite într-o varietate de moduri: prin
discuţii, prezentare şi acceptarea criticilor din partea colegilor sau a profesorului. Acolo unde
criteriul de performanţă cere elevului să demonstreze abilitatea de a evalua sau de a revedea
dovezile trebuie să fie în formă scrisă, verbală sau adnotări la forma vizuală.

Instrumentele de evaluare utilizate vor fi corelate cu indicatorii de performanţă şi probele de


evaluare din cadrul unităţilor de competenţă relevante pentru modul.
Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a
rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor
competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte
abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea
vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic mai mult şi nimic mai puţin.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează


evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev,
şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o
răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima
competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare
se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală
sau simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a
fost încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în
scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de
a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a
dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
• investigaţia
• fişe de observaţie
• fişe de autoevaluare
• metoda proiectelor ş.a.

8
Modulul II: ARTĂ ŞI DESIGN DIGITAL

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


Total ore/an 40
din care: laborator tehnologic 24
instruire practică -
Acest modul introduce elevilor potenţialul oferit de calculatoare în scopuri de design. Va oferi
elevilor posibilitatea de a explora diferite aplicaţii. Va dezvolta elevilor cunoştinţele despre
utilizarea calculatoarelor în activităţi creative şi le va permite acestora să îşi exerseze abilităţi de
design digital.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
1. ARTĂ ŞI DESIGN DIGITAL

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe individuale Conţinuturi tematice


competenţă
Artă şi design 1. Colectează şi Exemple de design pentru multimedia
digital analizează exemple de  Surse:
design digital pentru - Produse ce pot fi realizate cu
multimedia programe de creaţie multimedia:
producţii video, animaţii, jocuri, situri
Web interactive, dischete
demonstrative şi prezentări de
produse, instruire interactivă, simulări,
prototipuri şi vizualizări tehnice
 Exemple:
- Design 2D, 3D, 4D, animaţii,
multimedia, website design
2. Pregăteşte materiale Surse pentru creaţia digitală
sursă potrivite pentru  Primare: schiţe personale, picturi,
rezultatele digitale desene, notiţe scrise, fotografii,
dorite obiecte şi materialele existente,
obiecte şi materiale naturale,
înregistrări video şi audio
 Secundare: fotografii, fotocopii,
materiale tipărite, înregistrări video şi
audioMetode de eficientizare a
comunicării
Selectarea şi planificarea ideilor şi
conceptelor iniţiale
3. Utilizează o varietate Echipamente hardware şi software
de echipamente pentru realizarea elementelor
hardware şi aplicaţii constructive ale unui proiect multimedia
software  Platforme de producţie: Windows,
Macintosh
 Elemente constructive ale unui
proiect multimedia:
-Text, imagine, sunet, video, animaţie
 Aplicaţii software:
- 2D (de pictură şi desenare, de
editare şi prelucrare a imaginilor)

9
- 3D (de modelare 3D)
- pentru comunicaţii digitale (poşta
electronică, browsere Internet,
aplicaţii de editare şi procesare a
textelor, DTP, website design)
- 4D (animaţie, producţie şi editare
audio şi video)
 Tehnologii digitale pentru
introducerea datelor :
- scanere, ecran tactil, tableta grafică,
camera video, microfon, camera
digitală, tastatură
 Medii de stocare a informaţiilor:
- hard disk intern şi extern, discuri
Syquest, Jazz drive, Zip drive, flash
memory, discuri optice, CD-ROM,
CD-Writer, DVD-ROM, DVD-Writer,
RAM, ROM, SCSI
4. Produce şi evaluează o Tehnici de creaţie digitale şi tradiţionale:
gamă largă de lucrări  2D (aşezarea în pagină, ilustrarea,
utilizând în mod creativ foi de stiluri, tabele, straturi,
tehnici digitale de comprimarea imaginilor,aliniere,
creaţie redimiensionare, mutare)
 3D (modelare cu obiecte simple)
 4D (modalităţi de navigare, elemente
de ecran, butoane, text, scripturi
simple, elemente interactive, sunet şi
imagini în mişcare)
 utilizarea vederilor (axonometrică,
izometrică)
 randare
 animare (cadre, parametri, limitarea
mişcării, perspectiva, căi de mişcare)
Mijloace de prezentare a lucrărilor:
 imprimante (laser, inkjet, bubble-jet)
 vizuale (video recorder, monitor)
 audio (boxe, plăci de sunet)

III. Sugestii metodologice

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de


Aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă
corespunzătoare.
 Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreaga durată a modulului, pentru a se
avea o imagine de ansamblu asupra realizării întregului curriculum.
 Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare
semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure, până la încheierea
modului, achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor din programă la un nivel
satisfăcător.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/ învăţare

10
Se recomandă metodele de predare-învăţare activ-participative. Ca un argument în favoarea
acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
• sunt centrate pe elev şi activitate
• pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
• încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
• determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.

Se recomandă de asemenea renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe


rezolvarea unor sarcini de lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate
de aplicaţii practice şi punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor
sarcinilor de lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea
abilităţilor de lucru în echipă. Profesorii vor alege cele mai potrivite metode în funcţie de
obiectivele propuse: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa rotundă, studiul de caz,
efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite. Specificul
disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin metode
practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul


profesorului şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu,
pot fi folosite ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
• stilurile de învăţare identificate;
• tipurile de inteligenţe recunoscute;
• nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot
propune activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea
mijloacelor audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de
învăţare cât şi ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie evaluarea acestora făcându-se însă la module în care au fost agregate.

Sugestii cu privire la evaluare


Instrumentele de evaluare utilizate vor fi corelate cu indicatorii de performanţă şi probele de
evaluare din cadrul unităţilor de competenţă relevante pentru modul.
Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a
rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor
competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte
abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea
vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic mai mult şi nimic mai puţin.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează


evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev,
şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o
răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima
competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare
se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală
sau simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a
fost încheiată.

11
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în
scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de
a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a
dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
• investigaţia
• fişe de observaţie
• fişe de autoevaluare
• metoda proiectelor ş.a.

12
Modulul III: TEHNOLOGII MULTIMEDIA
I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Total ore/an 50
din care: laborator tehnologic 30
instruire practică -
Înţelegerea cerinţelor de sistem este esenţială atunci când se dezvoltă un produs multimedia.
Acest modul oferă o privire de ansamblu asupra elementelor hardware de bază ale unui
calculator. Vor fi dezvoltate abilităţi pentru proiectarea şi dezvoltarea unui produs, astfel încât
elevii utilizează caracteristicile şi restricţiile diferitelor aplicaţii, periferice şi sisteme.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul


1. TEHNOLOGII MULTIMEDIA
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe individuale Conţinuturi tematice


competenţă
Tehnologii 1. Descrie cerinţele unui Ce reprezintă “Multimedia”?
multimedia sistem multimedia  Domenii de aplicabilitate
 Prelucrări grafice
 Prelucrări de imagini
 Prelucrarea sunetului
 Prelucrări video
 Prezentare şi reclamă
Tehnologii şi echipamente multimedia
 Tehnologii şi echipamente de
achiziţie
 Echipamente şi suporturi de stocare
 Echipamente pentru afişaj
Produse multimedia:
 CD, DVD, web, imagini în mişcare,
animaţii, efecte speciale, grafică 3D,
jocuri
Cerinţe minime de sistem pentru rularea
diferitelor produse mutimedia
 Procesor, RAM (memorie), hard
disk (dispozitive de memorare), afişaj
(monitor), unitate CD ROM, placă de
sunet, placă video, modem, bandwith,
sloturi de extensie, memorie virtuală,
disk cache, RAM disk
Utilizarea terminologiei de specialitate
2. Configurează un sistem Pregătirea pentru utilizare a unui sistem
multimedia pentru a multimedia
putea fi utilizat  Conectarea echipamentelor hardware
şi a dispozitivelor periferice
Dispozitive periferice elementare:
- Monitor, tastatură, mouse, boxe
Echipamente externe de intrare/ieşire:
- ZIP drive, Jaz drive, hard disk
extern, CD writer, imprimantă,
modem
Echipamente multimedia:

13
- Scanner, cameră video, cameră
digitală, video recorder
Mod de conectare:
- La reţele, la Internet
 Instalarea sistemului de operare şi a
programelor (drivere, aplicaţii, plugin-
uri - QuickTime, Shockwave,
DropStuff / WinZip)
 Modalităţi de îmbunătăţire a
performanţelor sistemului:
- instalarea upgrade-urilor şi a plug-
in-urilor
- extensii, preferinţe, setarea
aplicaţiilor, partiţionarea memoriilor
(memorie virtuală, RAM cache)
Probleme tehnice curente şi soluţii de
rezolvare
 Identificarea şi înregistrarea
defecţiunilor hardware/software şi
sugerarea soluţiilor corespunzătoare
3. Investighează noua Pasi urmatori in tehnologia mutimedia:
tehnologie  Dezvoltarea suportului hardware:
unitate centrală, procesor - tehnologie,
frecvenţa - RAM, capacitate de
stocare
 Mobilitatea
 Interactivitatea
 Software: dezvoltare, upgrade
Aplicatii multimedia
 Realitatea Virtuala (VR - Virtual
Reality)
 Sisteme de videoconferinta
 Televiziunea interactiva

III. Sugestii metodologice

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de


Aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă
corespunzătoare.
 Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreaga durată a modulului, pentru a se
avea o imagine de ansamblu asupra realizării întregului curriculum.
 Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare
semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure, până la încheierea
modului, achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor din programă la un nivel
satisfăcător.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/ învăţare

Se recomandă metodele de predare-învăţare activ-participative. Ca un argument în favoarea


acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
• sunt centrate pe elev şi activitate

14
• pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
• încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
• determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.

Se recomandă de asemenea renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe


rezolvarea unor sarcini de lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate
de aplicaţii practice şi punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor
sarcinilor de lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea
abilităţilor de lucru în echipă. Profesorii vor alege cele mai potrivite metode în funcţie de
obiectivele propuse: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa rotundă, studiul de caz,
efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite. Specificul
disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin metode
practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul


profesorului şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu,
pot fi folosite ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
• stilurile de învăţare identificate;
• tipurile de inteligenţe recunoscute;
• nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot
propune activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea
mijloacelor audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de
învăţare cât şi ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie evaluarea acestora făcându-se însă la module în care au fost agregate.

Sugestii cu privire la evaluare

Instrumentele de evaluare utilizate vor fi corelate cu indicatorii de performanţă şi probele de


evaluare din cadrul unităţilor de competenţă relevante pentru modul.
Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a
rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor
competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte
abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea
vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic mai mult şi nimic mai puţin.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează


evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev,
şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o
răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima
competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare
se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală
sau simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a
fost încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în
scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de

15
a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a
dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
• investigaţia
• fişe de observaţie
• fişe de autoevaluare
• metoda proiectelor ş.a.

16
Modulul IV: TEXTUL PENTRU MULTIMEDIA

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


Total ore/an 50
din care: laborator tehnologic 30
instruire practică -

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul


1. TEXTUL PENTRU MULTIMEDIA

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe individuale Conţinuturi tematice


competenţă
Textul pentru 1. Utilizează editoare de Categorii de texte utilizate în proiecte
multimedia text multimedia:
 text pentru DTP (desktop
publishing), websituri, electronic news
gathering (ENG)
 meniuri de navigare, butoane pentru
interacţiune, câmpuri de editare,
documente HTML, simboluri şi
pictograme, text animat
Editoare de text. Caracteristici şi utilizare
avansată
 Caracteristici: editare, formatare,
corectură, adnotare, utilizarea culorii,
fonturi, stiluri, titluri, paragrafe,
tabele, grafice, diagrame
 Opţiuni avansate: folosirea
dicţionarului, opţiuni de corecţie,
verificarea ortografiei, numărare
cuvinte, numărare caractere
 Organizarea grafică şi de structură a
paginii: aliniere, unităţi de măsură,
margini, antet, subsoluri, note de
subsol, adnotări, hiperlinkuri
2. Explorează şi utilizează Design tipografic digital
tehnici de design  Selectarea fonturilor pentru
tipografic digital multimedia :
- Factori de design:
consistenţă/claritate, utilizarea culorii,
lizibilitate, context şi referire, stil
personal
 Tehnici şi procese de design
tipografic:
-Utilizarea fonturilor (TrueType,
postscript, bitmapped): kerning,
leading, indentări, caractere, ligaturi,
majuscule iniţiale, aliniere, tabulatori,
titluri, subtitluri, antete, subsoluri,
note de subsol, liste marcate şi

17
numerotate, link-uri, paginare
- Utilizarea instrumentelor de editare
şi de proiectare a fonturilor
3. Explorează şi utilizează Realizarea machetei grafice a proiectului
tehnici digitale de multimedia
tehnoredactare  lucrul cu stiluri, pagini master,
şabloane, importul de text, grafică şi
imagini
Tehnici digitale de tehnoredactare
 utilizarea tastaturii, formatare, casete
de text, coloane, înlănţuirea textului,
aranjarea textului în jurul imaginilor,
cadre, utilizarea imaginilor
Organizare grafică şi structurală a
paginii
 reguli de compoziţie pe pagină, în
funcţie de destinaţie (pagină tipărită şi
pagină electronică), echilibru, unitate
grafică
 reguli de ergonomie şi estetică a
paginii
Elemente de grafică
 manevrarea imaginilor, utilizarea
ilustraţiilor, grafica vectorială, grafica
bitmap, fişiere EPS (encapsulated
postscript file)
Formate de fişiere
 rich text format (RTF), portable
document file (PDF), hypertext mark-
up language (HTML)
Lucrul cu fişiere de text
 exportul în şi importul din aplicaţii
de procesare de text sau programe de
tehnoredactare, soluţionarea
problemelor de diferenţe de format,
diferenţe de platformă, substituţii de
fonturi, discrepanţe între browsere,
configurarea browserelor.

III. Sugestii metodologice

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de


Aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă
corespunzătoare.
 Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreaga durată a modulului, pentru a se
avea o imagine de ansamblu asupra realizării întregului curriculum.
 Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare
semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure, până la încheierea
modului, achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor din programă la un nivel
satisfăcător.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/ învăţare

18
Se recomandă metodele de predare-învăţare activ-participative. Ca un argument în favoarea
acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
• sunt centrate pe elev şi activitate
• pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
• încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
• determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.

Se recomandă de asemenea renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe


rezolvarea unor sarcini de lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate
de aplicaţii practice şi punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor
sarcinilor de lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea
abilităţilor de lucru în echipă. Profesorii vor alege cele mai potrivite metode în funcţie de
obiectivele propuse: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa rotundă, studiul de caz,
efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite. Specificul
disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin metode
practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul


profesorului şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu,
pot fi folosite ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
• stilurile de învăţare identificate;
• tipurile de inteligenţe recunoscute;
• nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot
propune activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea
mijloacelor audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de
învăţare cât şi ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie evaluarea acestora făcându-se însă la module în care au fost agregate.

Sugestii cu privire la evaluare


Instrumentele de evaluare utilizate vor fi corelate cu indicatorii de performanţă şi probele de
evaluare din cadrul unităţilor de competenţă relevante pentru modul.
Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a
rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor
competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte
abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea
vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic mai mult şi nimic mai puţin.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează


evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev,
şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o
răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima
competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare
se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală
sau simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a
fost încheiată.

19
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în
scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de
a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a
dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
• investigaţia
• fişe de observaţie
• fişe de autoevaluare
• metoda proiectelor ş.a.

20
Modulul V: PRELUCRAREA DIGITALĂ A IMAGINILOR PENTRU MULTIMEDIA

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


Total ore/an 60
din care: laborator tehnologic 36
instruire practică -

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul


1. PRELUCRAREA DIGITALĂ A IMAGINILOR PENTRU MULTIMEDIA

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe individuale Conţinuturi tematice


competenţă
Prelucrarea 1. Utilizează echipamente Echipamente pentru achiziţia imaginii:
digitală a pentru achiziţia  Dispozitive de scanare, cameră
imaginilor pentru imaginii digitală, camera video
multimedia Surse pentru achiziţia imaginii:
 Materiale originale analogice (în
tonuri continue, transparente, opace,
monocrome, policrome, liniare, în
semitonuri)
 Materiale originale digitale (colecţii
de imagini, Internet, arhive de imagini
– PhotoDisc, Bavaria, ImageBank)
Corecţii elementare ale diferitelor
probleme de imagine identificate
utilizând aplicaţii specializate
(Adobe PhotoShop sau Corel Draw)
 Corecţii elementare: retuşare,
reparare, colorare şi editare
 Probleme de imagine:
- efecte nedorite: moaraj, ‘jaggies’,
pixelare, posterizare, distribuţii
neuniforme de culoare, schimbări de
ton, efecte de halo, pete, praf,
amprente, zgârieturi
2. Identifică problemele Formate de fişiere: TIF, PICT, JPEG,
apărute la GIF, EPS
transformarea  Comprimarea imaginilor cu şi fără
imaginilor pierdere de informaţie rapoarte de
comprimare
Transformarea imaginilor
3. Stabileşte cerinţele de Teoria culorii
editare şi editează Modelul de culoare. Culoarea. Diagrama
imaginile digitale de cromaticitate CIE.
Modele de culoare
 Modelul RGB
 Modelul CMY(K)
 Conversia între modelele RGB şi
CMY(K)

21
 Modelul HSV (HSB)
 Modelul HLS
Tehnici pentru editarea imaginilor
digitale

III. Sugestii metodologice

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de


Aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă
corespunzătoare.
 Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreaga durată a modulului, pentru a se
avea o imagine de ansamblu asupra realizării întregului curriculum.
 Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare
semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure, până la încheierea
modului, achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor din programă la un nivel
satisfăcător.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/ învăţare
Se recomandă metodele de predare-învăţare activ-participative. Ca un argument în favoarea
acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
• sunt centrate pe elev şi activitate
• pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
• încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
• determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.

Se recomandă de asemenea renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe


rezolvarea unor sarcini de lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate
de aplicaţii practice şi punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor
sarcinilor de lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea
abilităţilor de lucru în echipă. Profesorii vor alege cele mai potrivite metode în funcţie de
obiectivele propuse: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa rotundă, studiul de caz,
efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite. Specificul
disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin metode
practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul


profesorului şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu,
pot fi folosite ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
• stilurile de învăţare identificate;
• tipurile de inteligenţe recunoscute;
• nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot
propune activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea
mijloacelor audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de
învăţare cât şi ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie evaluarea acestora făcându-se însă la module în care au fost agregate.

Sugestii cu privire la evaluare


Instrumentele de evaluare utilizate vor fi corelate cu indicatorii de performanţă şi probele de
evaluare din cadrul unităţilor de competenţă relevante pentru modul.

22
Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a
rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor
competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte
abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea
vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic mai mult şi nimic mai puţin.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează


evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev,
şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o
răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima
competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare
se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală
sau simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a
fost încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în
scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de
a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a
dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
• investigaţia
• fişe de observaţie
• fişe de autoevaluare
• metoda proiectelor ş.a.

23
Modulul VI: SUNETUL PENTRU MULTIMEDIA

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


Total ore/an 40
din care: laborator tehnologic 24
instruire practică -

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul


1. SUNETUL PENTRU MULTIMEDIA

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe individuale Conţinuturi tematice


competenţă
Sunetul pentru 1. Descrie utilizarea Consideraţii privind prelucrarea
multimedia sunetului în sistemele sunetelor
multimedia  Parametrii definitorii ai sunetului:
- Acuitatea sunetului, timbrul
sunetului, intensitatea
sunetului
Sisteme audio
 Generarea sunetului.
 Principii, monofonie şi stereofonie,
 Componente hardware pentru
manipularea sunetului: difuzor intern,
căşti audio, difuzoare externe (simple
şi active), amplificatoare şi difuzoare,
microfon, placă de sunet.
 Generarea sunetului cu difuzorul
intern
 Generarea sunetului cu placa de
sunet
Conversia analog-digitală
 principiul digitizării sunetului, placa
de sunet (principiu, componente:
mixer analogic, CODEC audio,
generator FM, intrări/ieşiri)
2. Utilizează echipamente Formate de fişiere audio
şi tehnici pentru  Formate explicite :.au, .snd, .aif(f),
înregistrarea, editarea .iff, .voc, .wav, .mod
şi redarea sunetului  Formate fixe: .snd, .fssd, .ul
 Tehnici de compresie audio
Sunet pentru internet
Standardul MIDI
 Interfaţa MIDI (Musical Instrument
Digital Interface), protocol de
comunicare,
 Termeni utilizaţi în standardul MIDI
(sintetizator, secvenţiator, pista, canal,
voce MIDI)
Tehnici pentru înregistrarea, editarea şi
redarea sunetului

24
 Înregistrare: relaţia dintre mărimea
fişierelor şi calitatea sunetului digital,
fixarea unor niveluri de înregistrare
adecvate,
 Editare în aplicaţii specializate
(Quick Time Player Pro sau Sonic
Foundry’s Sound Forge): operaţii de
bază pentru editarea de sunet
(decupare, tăiere şi asamblare,
reglarea volumului, conversia de
formate, re-eşantionare şi sub-
eşantionare, creştere şi scădere
progresivă a volumului, egalizare,
comprimare în timp, sunete inversate)
 Redare
3. Integrează secvenţe Secvenţe audio:
audio într-un proiect  Muzică de fundal, efecte speciale de
multimedia sunet, vorbire
 Monofonie, stereofonie
 Semnal audio digital, date MIDI
 În funcţie de platforma utilizată
(Macintosh, PC)
Producerea şi modificarea secvenţei
audio:
 Creeare, sau cumpărare
 Aspecte legate de copyright,
consideraţii asupra spaţiului necesar
de stocare
 Testare şi evaluare
Aplicaţii specializate pentru integrarea
secvenţelor audio în proiecte multimedia

III. Sugestii metodologice

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de


Aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă
corespunzătoare.
 Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreaga durată a modulului, pentru a se
avea o imagine de ansamblu asupra realizării întregului curriculum.
 Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare
semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure, până la încheierea
modului, achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor din programă la un nivel
satisfăcător.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/ învăţare
Se recomandă metodele de predare-învăţare activ-participative. Ca un argument în favoarea
acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
• sunt centrate pe elev şi activitate
• pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
• încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
• determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.

25
Se recomandă de asemenea renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe
rezolvarea unor sarcini de lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate
de aplicaţii practice şi punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor
sarcinilor de lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea
abilităţilor de lucru în echipă. Profesorii vor alege cele mai potrivite metode în funcţie de
obiectivele propuse: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa rotundă, studiul de caz,
efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite. Specificul
disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin metode
practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul


profesorului şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu,
pot fi folosite ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
• stilurile de învăţare identificate;
• tipurile de inteligenţe recunoscute;
• nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot
propune activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea
mijloacelor audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de
învăţare cât şi ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie evaluarea acestora făcându-se însă la module în care au fost agregate.

Sugestii cu privire la evaluare


Instrumentele de evaluare utilizate vor fi corelate cu indicatorii de performanţă şi probele de
evaluare din cadrul unităţilor de competenţă relevante pentru modul.
Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a
rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor
competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte
abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea
vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic mai mult şi nimic mai puţin.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează


evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev,
şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o
răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima
competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare
se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală
sau simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a
fost încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în
scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de
a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a
dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
• investigaţia
• fişe de observaţie

26
• fişe de autoevaluare
• metoda proiectelor ş.a.

27
Modulul VII: SECVENŢE VIDEO PENTRU MULTIMEDIA

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


Total ore/an 50
din care: laborator tehnologic 30
instruire practică -

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul


1. SECVENŢE VIDEO PENTRU MULTIMEDIA

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe individuale Conţinuturi tematice


competenţă
Secvenţe video 1. Utilizează tehnica Cum funcţionează tehnica video
pentru multimedia video pentru Tehnica analogică şi tehnica digitală
înregistrarea Capturarea imaginilor video.
secvenţelor video Echipamente
 Camere video, Hi8, VHSDAT,
camere digitale
Difuzarea TV. Standardele video pentru
televiziune
 NTSC, PAL, SECAM, EDTV,
HDTV
Terminologie
 Platou de filmare, filmare, formate
de înregistrare video, standarde video,
iluminat, ecranul albastru, compoziţie
2. Digitizează şi salvează Digitizarea materialelor video
materiale video Formate de fişiere video
 QuickTime, AVI
Standarde de comprimare/
decomprimare video
 Standardul CINEPEK
 Standardul INDEO
 Standardul MPEG
 Standardul Motion JPEG
Parametri de comprimare: rata de
comprimare, calitatea imaginii, viteza de
comprimare
Optimizarea fişierelor video
Imagini video directe într-o fereastră
ecran
3. Produce secvenţe video Filmarea şi editarea materialelor video
în mod creativ şi  Formate de înregistrare (S-VHS,
coerent Component Digital, Composite
Digital)
 Rezoluţii ale echipamentelor video
Tehnologia QuickTime
Aplicaţii pentru editarea materialelor
video

28
 Exemplu: Windows Movie Maker,
sau Adobe Premiere, Adobe After
Effects

III. Sugestii metodologice

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de


Aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă
corespunzătoare.
 Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreaga durată a modulului, pentru a se
avea o imagine de ansamblu asupra realizării întregului curriculum.
 Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare
semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure, până la încheierea
modului, achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor din programă la un nivel
satisfăcător.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/ învăţare
Se recomandă metodele de predare-învăţare activ-participative. Ca un argument în favoarea
acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
• sunt centrate pe elev şi activitate
• pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
• încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
• determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.

Se recomandă de asemenea renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe


rezolvarea unor sarcini de lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate
de aplicaţii practice şi punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor
sarcinilor de lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea
abilităţilor de lucru în echipă. Profesorii vor alege cele mai potrivite metode în funcţie de
obiectivele propuse: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa rotundă, studiul de caz,
efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite. Specificul
disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin metode
practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul


profesorului şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu,
pot fi folosite ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
• stilurile de învăţare identificate;
• tipurile de inteligenţe recunoscute;
• nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot
propune activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea
mijloacelor audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de
învăţare cât şi ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie evaluarea acestora făcându-se însă la module în care au fost agregate.

Sugestii cu privire la evaluare


Instrumentele de evaluare utilizate vor fi corelate cu indicatorii de performanţă şi probele de
evaluare din cadrul unităţilor de competenţă relevante pentru modul.
Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a
rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor

29
competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte
abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea
vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic mai mult şi nimic mai puţin.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează


evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev,
şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o
răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima
competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare
se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală
sau simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a
fost încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în
scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de
a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a
dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
• investigaţia
• fişe de observaţie
• fişe de autoevaluare
• metoda proiectelor ş.a.

30
Modulul VIII: GRAFICA DIGITALĂ

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT


Total ore/an 120
din care: laborator tehnologic -
instruire practică 120
Acest modul se parcurge integral în stagiile de pregătire practică pe durata a 120 de ore.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul


1. GRAFICA DIGITALĂ

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de Competenţe individuale Conţinuturi tematice


competenţă
Grafica digitală 1. Investighează formate Grafica digitala
de fişiere grafice  Ce este imaginea digitala?
 Grafica vectoriala si grafică bitmap
(raster)
 Rezolutia. Rezolutia imaginii si
rezolutia monitorului
Formate de fisiere grafice
(.ai, .gif, .html/htm, .hqx, .image,
.jpg/jpeg, .mpg/mpeg, .mov/qt, .movie,
.mov, .pdf, .psd, .sit, .sea, .tiff/tif, .wav, .zip,
.wmf, .pr, .png, .psd, .il9, .fh9, .eps, .avi) si
probleme cu formate
Conversia fişierelor digitale
Metode de compresie a imaginii:
 cu şi fără pierdere de informaţie
 rapoarte de comprimare, pierderi la
comprimarea imaginilor
Sisteme de prelucrare digitală a
imaginilor
 Achiziţia de imagini
 Memorarea imaginilor
 Prelucrarea imaginilor
 Transmisia imaginilor digitale
2. Utilizează aplicaţii Programe pentru prelucrarea imaginilor
specializate pentru prin puncte (Adobe Photoshop)
editarea şi modificarea  Spaţiul de lucru:
imaginii - suprafaţa de lucru, casete de
instrumente, utililzarea barei de stare,
informaţii despre fişier, bara de
opţiuni pentru instrumente, paleta
navigator, lucrul cu paletele, utilizarea
meniurilor contextuale, moduri de
vizualizare
 Instrumente şi facilităţi:
- Palete (culoare, straturi, obiecte,
pensule, history, acţiuni, mărime şi
rezoluţie), cropping, marquee tool,

31
lasso tool, magic wand, magnetic
lasso tool, selecţii, transformare,
copiere, salvare, anularea operaţiilor
anterioare,
- Straturi: transformarea straturilor,
copierea şi salvarea straturilor,
aranjarea straturilor, moduri de
opacitate şi amestecare, margini
feathering,selectarea culorilor,
instrumentul clone, text, strat
- Efecte: filtre, luminozitate şi
contrast, nuanţă şi saturaţie,
- Măşti, măşti rapide, măşti alpha şi
măşti de imagine, straturi de ajustare,
clipping
- Căi vectoriale, editarea căilor, căi
pentru realizarea măştilor, swatches,
gradienţi, forme, conversia textului la
o cale, textures
- Stabilirea relaţiei dintre rezoluţia de
intrare, mărimea fişierului şi
caracteristicile imaginii obţinute
3. Realizează o imagine Etape în realizarea imaginilor
digitală conform  Conceptualizare, vizualizare,
specificaţiilor identificarea resurselor, generarea
ideilor
4. Produce, pregăteşte şi Grafică pentru WEB
optimizează ilustraţii  ilustraţii, butoane, obiecte de
pentru publicare în navigare, grafică bitmap, grafică
WEB vectorială
Formate de fişiere potrivite pentru Web,
avantaje şi dezavantaje
Instrumente şi caracteristici ale
programelor de grafică pentru WEB
(Macromedia Fireworks sau Adobe
Illustrator)
 Spaţiul de lucru: instrumente,
panouri, proprietăţi
 Instrumente: instrumente de
desenare vectorială, desenarea
formelor elementare, modificarea
graficii vectoriale, combinarea şi
alinierea imaginilor vectoriale,
utilizarea straturilor, scalarea
obiectelor, aplicarea efectelor
 Imagini bitmap, editarea imaginilor
bitmap, efecte pentru imagini bitmap,
instrumente de text, combinarea
textului şi a graficii
 Utilizarea căilor: desenarea şi
editarea căilor, desenarea liniilor
drepte şi curbe, căi compuse, puncte

32
de ancoră, căi cu text, ajustarea
contrastului, utilizarea măştilor
Optimizare
 Definire, justificare
 Optimizarea pentru web: grafică
pentru web, optimizarea şi formatele
fişierelor, tăiere (slicing) şi
optimizare,utilizarea culorilor web-
safe, exportul ilustraţiilor flat-color ,
exportul ilustraţiilor în tonuri
continue, opţiuni de export pentru
HTML
Animaţie şi interactivitate
 Crearea ilustraţiilor pentru animaţii
simple, hărţi imagine, efecte „live” şi
rollover, meniuri pop-up, hotspots,
butoane, bare de navigare
5. Evaluează lucrarea Puncte tari şi puncte slabe în lucrarea
grafică digitală obţinută obţinută
Analizarea performanţei în realizarea
imaginii

III. Sugestii metodologice

Conţinuturile au fost întocmite corelând Criteriile de Performanţă, precum şi Condiţiile de


Aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă
corespunzătoare.
 Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreaga durată a modulului, pentru a se
avea o imagine de ansamblu asupra realizării întregului curriculum.
 Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare
semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure, până la încheierea
modului, achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor din programă la un nivel
satisfăcător.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/ învăţare
Procesul de învăţare se va desfasura sub forma de activitati în grupuri mici (activitati practice,
grupuri de învatare activa, atelier de lucru), scurte exercitii practice care vor îngloba si notiunile
teoretice corespunzatoare.
Find un modul care se bazeaza pe dezvoltarea abilitatilor de utilizare a unui software se
recomanda demonstratia, discutii si activitati practice.
Întelegerea si utilizarea software-ului vor fi furnizate în scurte stagii de pregatire fiecare fiind
consolidat prin proiecte practice de mici dimensiuni corespunzătoare conţinuturilor.
Se recomandă metodele de predare-învăţare activ-participative. Ca un argument în favoarea
acestor metode se remarcă următoarele avantaje:
• sunt centrate pe elev şi activitate
• pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
• încurajează participarea elevilor, iniţiativa, implicarea şi creativitatea
• determină un parteneriat profesor-elev prin realizarea unei comunicări multidirecţionale.

Se recomandă de asemenea renunţarea la expunere şi orientarea către metode bazate pe


rezolvarea unor sarcini de lucru, utilizându-se cu precădere rezolvarea unei game cât mai variate
de aplicaţii practice şi punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor

33
sarcinilor de lucru. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea
abilităţilor de lucru în echipă. Profesorii vor alege cele mai potrivite metode în funcţie de
obiectivele propuse: descoperire, discuţia în grup, dezbaterea/masa rotundă, studiul de caz,
efectuarea de experimente, observaţia individuală, vizionare de filme, vizite. Specificul
disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin metode
practice/activităţi de atelier, teme/proiecte care includ utilizarea calculatorului.

Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul


profesorului şi ghidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu,
pot fi folosite ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:
• stilurile de învăţare identificate;
• tipurile de inteligenţe recunoscute;
• nevoile speciale identificate la anumiţi elevi.
Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se pot
propune activităţi suplimentare care să sprijine acei elevi cu dificultăţi în depăşirea lor. Folosirea
mijloacelor audio-video, de exemplu, poate fi foarte utilă atât în dezvoltarea tuturor stilurilor de
învăţare cât şi ca activitate suplimentară în cazuri mai speciale.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie evaluarea acestora făcându-se însă la module în care au fost agregate.
Sugestii cu privire la evaluare
Instrumentele de evaluare utilizate vor fi corelate cu indicatorii de performanţă şi probele de
evaluare din cadrul unităţilor de competenţă relevante pentru modul.
Evaluarea acestui modul necesita prezentarea de dovezi în cadrul unui portofoliu, sustinute de
observatii, prezentari orale si chestionare orala. Portofoliul trebuie sa contina notite de cercetare
si exemple de demonstrare a utilizarii tehnicilor pentru lucrul cu imagini. Documentele din
portofoliul candidatului ar trebui realizate prin exercitii practice si proiecte pe o tema data.
Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a
rezolva o situaţie-problemă. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor
competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte
abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. Evaluarea
vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic mai mult şi nimic mai puţin.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev,
şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o
răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima
competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare
se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea reală
sau simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să apreciezi ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a
fost încheiată.
Chestionarea constă în punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în
scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise sau pot să testeze capacitatea elevului de
a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea este de asemenea un mijloc util de stabilire a
dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate cu precădere, alături de metodele tradiţionale:
• investigaţia
• fişe de observaţie
• fişe de autoevaluare
• metoda proiectelor ş.a.

34
MODULUL IX: ASIGURAREA SI CONTROLUL CALITATII

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

Total ore/an 66
din care laborator tehnologic 33
instruire practică -

Modulul “Asigurarea si controlul calitatii” are o pozitie distinctă in cadrul curriculum-ului


clasei aXII-asi se parcurge cu un numar constant de ore pe durata intregului an scolar.

Lista competenţelor relevante pentru modul:

1. Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate


2. Utilizeaza documentele sistemului calităţii
3. Utilizeaza procedurile de audit al calităţii
4. Aplică instrumente ale calităţii

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

Unitati de
competenta Competente individuale Continuturi tematice

 Conceptul de asigurarea calitatii, controlul


calitatii, sisteme de calitate coform
standardelor de calitate romanesti, europene
si internationale
 Asigurarea calitatii:
- calitate interna
- calitate externa
Asigurarea si Descrie conceptele de - calitate totala
controlul asigurare a calităţii,  Controlul calitatii:
calitatii controlul calităţii şi - evaluarea calitatii,
sisteme de calitate - supravegherea calitatii,
- inspectia calitatii
- verificarea calitatii
 Sisteme de calitate (terminologie, standarde
romanesti, europene si internationale)
 Elementele sistemului calitatii:
- de conducere
- de desfasurare a sistemului calitatii
- documentatia sistemului calitatii

35
 Documentele sistemului calitatii:
- Manualul calitatii
- Procedurile sistemului calitatii
- Proceduri/ instructiuni de lucru
- Inregistrarile calitatii
 Documente specifice locului de munca:
- proceduri operationale
- proceduri si instructiuni de inspectie
- proceduri de incercari
- instructiuni de lucru
Asigurarea si Utilizeaza documentele - fise tehnologice
controlul sistemului calităţii - desene / specificatii tehnice
calitatii - buletine de analiza/ incercari
 Inregistrarile calitatii:
- note de receptie
- registre de intrari
- raporte de respingere
- buletine de analiza pentru produse
- registru pentru evidenta analizelor efectuate
- registru de evidenta a neconformitatilor
- buletin de verificare metrologica
- registru de evidenta a reclamatiilor
- planificarea si evidenta lucrarilor effectuate

Auditul calitatii -terminologie


-evaluarea conformităţii
proceselor/produselor/serviciilor
- evaluarea conformităţii unor elemente ale
sistemului
calităţii
- evaluarea eficacităţii sistemului calităţii
- identificarea punctelor critice
- iniţierea actiunilor preventive/ corective
Asigurarea si Utilizeaza procedurile de - urmărirea aplicării acţiunilor corective
controlul audit al calităţii  Tipuri de audit
calitatii - auditul produsului
- auditul procesului/ serviciului
- auditul sistemului calitatii
- audituri interne/ externe
 Documente de audit:
- plan de audit
- raport de audit
- raport de actiuni preventive/corective
- rapoarte de neconformitate
 Instrumentele calitatii
- diagrame ( Pareto, Ishikawa)
Asigurarea si Aplică instrumente ale - histrograma defectelor
controlul calităţii - fisa de inspectie
calitatii  Utilizarea instrumentelor calitatii in diverse
aplicatii
specific unei activităţi profesionale

36
III. Sugestii metodologice

1. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 46 de ore, repartizate după cum urmează:
 15 ore de teorie
 31 ore de laborator
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în
funcţie de:
 dificultatea temelor
 nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
 complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
 ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile
tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.
2. Parcurgerea conţinuturilor modulului « Asigurarea si controlul calitatii » şi adecvarea
strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente
nivelului 3 şi corespunzătoare calificărilor, în scopul pregătirii profesionale ale elevilor şi
dezvoltării capacităţiilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare, de nivel 3+,
sau a integrării pe piaţa muncii.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
 modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale,
urmând să i le pună mai bine în valoare;
 fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ,
noi mijloace sau resurse didactice;
 modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;
 modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în
plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate
mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale
educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
 Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le
asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare -
predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu
pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai
puţin pe cele teoretice.
Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:
 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
 utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu:

37
Diferenţierea răspunsului, prin:
 utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor elevilor, acceptând
faptul că fiecare elev este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru
dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la
specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate,
pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor
ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea
împreună a paşilor următori).
3. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care
se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar
ca metode de evaluare recomandăm
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
 Investigaţia.
 Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.
 Metoda exerciţiilor practice
 Lucrul cu modele
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 Fişe de observaţie şi fişe de lucru
 Chestionarul
 Fişe de autoevaluare
 Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de
organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.
 Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

38
MODULUL X: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ


Total ore/an 62
din care laborator tehnologic
instruire practică 31
Modulul „Sănătatea şi securitatea muncii” se studiază în clasa aXII-aLiceu tehnologic,
respectiv clasa a XIII a – ruta SAM, în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificări
din profilul tehnic.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII 1 credit
1. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi
stingerea incendiilor.
2. Planifică acţiuni de evitare şi de reducere a riscurilor identificate la locul de muncă
3. Coordonează activităţile în caz de accident

COMUNICARE
1. Susţine prezentări pe teme profesionale
3. Elaborează documente pe teme profesionale

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de Competenţe Conţinuturi


competenţă individuale
COMUNICARE 1. Susţine 1. Pregătirea prezentării în funcţie de obiective, temă
prezentări pe teme şi audienţă: consultarea surselor (baze de date,
profesionale manuale, articole, reviste de specialitate), pune
întrebări altor persoane, selectează informaţiile
2. Organizarea logică şi concisă a informaţiei.
Prezentare structurată folosind un stil adaptat
situaţiei, scopului, nevoilor.
3. Utilizarea unor tehnici menite să trezească
interesul şi să convingă audienţa. Prezentare
atractivă pentru audienţă, tehnici de implicare a
audienţei, argumentare logică, fapte şi date statistice,
suport non-verbal (imagine, grafică),
exemplificări, gestică mimică asociată, pronunţie,
intonaţie.
3. Elaborează 1. Pregătirea documentului în conformitate cu
documente pe teme funcţia acestuia. Funcţie: instrucţiuni, manuale,
profesionale scrisori sau rapoarte. Pregătire: stiluri şi forme
corespunzătoare anumitor scopuri şi audienţe,
organizarea materialului.
2. Scrierea unui document clar şi corect. Claritate şi
acurateţe: norme ortografice şi de punctuaţie, reguli
gramaticale, coerenţă, folosirea imaginilor, a
schemelor, graficelor şi diagramelor
3. Verificarea documentului, asigurându-se că acesta
îndeplineşte criteriile profesionale respective.
Verificare: corectarea, redactarea, editarea textului

39
SĂNĂTATEA ŞI 1. Aplică legislaţia  Măsuri de eliminare a riscurilor la locul de
SECURITATEA privind securitatea muncă: instructaje, utilizarea documentaţiei
MUNCII şi sănătatea la locul legislaţiei în vigoare specifice domeniului
de muncă şi - instructaje iniţiale,curente şi periodice
prevenirea şi - documente de informare: fişe,afişe, filme,
stingerea cataloage, broşuri, pliante, instrucţiuni de lucru.
incendiilor.  Măsuri de igienă şi protecţia muncii
- fişa individuală de instructaj
- echipamente de lucru şi echipamente
individuale şi colective de protecţie
- trusă de prim ajutor
- materiale igienico-sanitare
- materiale şi mijloace de stingere a incendiilor
 Sisteme şi dispozitive de protecţie.
- individuale şi colective specifice locului de
muncă.
 Materiale şi mijloace de prevenirea şi stingerea
incendiilor:
- apă, nisip, pături, hidranţi, stingătoare cu
spumă, cu praf, cu CO2

2. Planifică acţiuni  Locuri de muncă periculoase specifice


de evitare si de domeniului.
reducere a riscurilor  Situaţii deosebite şi factorii de risc de la locul de
identificate la locul muncă
de munca - situaţii de risc: perturbări funcţionale,
defecţiuni ale utilajelor, nerespectarea
principiilor ergonomice, comportament
necorespunzător al lucrătorului la locul de
muncă, starea fizică şi psihică necorespunzătoare
a lucrătorului
- accidente de muncă
- boli profesionale
- avarii
- incendii şi explozii
Echipamente de lucru şi de protecţie specifice
locului de muncă.
3. Coordonează Primul ajutor în caz de accident.
activităţile în caz de - trusa de prim ajutor
accident. Planul de acţiune în caz de accident la o situaţie dată.
- eliminarea cauzelor
- evacuarea accidentaţilor
- anunţarea organelor abilitate, în funcţie de tipul
accidentului
Sarcinile în caz de accident ale echipelor de
intervenţie.
- individuale
- de grup

III. Sugestii metodologice

40
1. Modulul „Sănătatea şi securitatea muncii” face parte din Stagii de pregătire practică şi are
alocate un număr de 48 de ore / an, din care Laborator tehnologic 24 ore.
Conţinuturile incluse în structura modulului oferă elevilor cunoştinţe care le vor permite să-şi
dezvolte abilităţi privind securitatea la locul de munca, sănătatea, prevenirea şi stingerea
incendiilor, în condiţiile participării lor nemijlocite şi responsabile la un proces instructiv-
formativ centrat pe nevoile şi aspiraţiile proprii.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia
didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile
tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite
2. Parcurgerea conţinuturilor modulului „Sănătatea şi securitatea muncii” şi adecvarea
strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente
nivelului 3 şi corespunzătoare calificărilor, în scopul pregătirii profesionale ale elevilor şi
dezvoltării capacităţiilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare, de nivel 3+,
sau a integrării pe piaţa muncii.
Instruirea practică se recomandă să se desfăşoare în ateliere, dotate cu materiale didactice
specifice iar în desfăşurarea orelor de laborator să se foloseasca :
 seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice,
 planşe didactice,
 panoplii şi machete didactice sau/şi funcţionale,
 bibliografie tehnică selectivă ş.a.
Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt
îndeplinite toate criteriile de performanţă.
Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a oricărui copil, acceptând că
fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea
competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul
condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe
individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer, utilizarea instrumentelor ajutătoare de
învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor
următori).
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a
adapta procesul didactic la particularităţile elevilor, de a centra procesului de învăţare pe elev, pe
nevoile şi disponibilităţile sale, în scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizarea
învăţării, lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale, de a diferenţia sarcinile şi timpului
alocat ş.a.
În context
 lucrul în grup,
 simularea,
 practica în atelier / la locul de muncă,
 discuţiile de grup,
 prezentările video,
 prezentări multimedia şi electronice,
 temele şi proiectele integrate,
 vizitele etc.
contribuie la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de
 comunicare,

41
 negociere,
 luarea deciziilor,
 asumarea responsabilităţii,
 sprijin reciproc,
precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi a creativităţii elevilor.
3. Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent, permiţând atât profesorului, cât şi
elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice
lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecţiile care se impun, în vederea reglării procesului de
predare – învăţare.
Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul dintre
factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. Din acest motiv, se impune
atât asigurarea coerenţei, caracterului realist şi motivant, rigorii, corectitudinii şi eficienţei
procesului de evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naţionale definite
în cadrul fiecărei calificări.
Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:
 validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanţa în raport cu competenţele vizate);
 fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanţă unele cu altele în
ocazii diferite de către toţi cei care evaluează şi pentru toţi elevii);
 aplicabilitatea practică şi rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la resursele
existente şi la timpul disponibil);
 credibilitatea (pentru ca evaluarea şi atestarea rezultantă să fie credibile, ele trebuie să se
bucure de încredere publică);
 compatibilitatea cu învăţarea eficientă (evaluarea trebuie să susţină şi să contribuie la
învăţarea eficientă);
 flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul şi progresarea, fără a compromite
standardele naţionale).
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în mod explicit la criteriile
de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelată cu tipul probelor de evaluare
specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv
probele de evaluare solicitate în aceste standarde ( nimic mai puţin, nimic mai mult).
Demonstrarea altor abilităţi, în afara celor din competenţele specificate, este lipsită de
semnificaţie în cadrul evaluării.
Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: observarea sistematică,
pe baza unei fişe de observare; probe practică; teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi; proiectul;
autoevaluarea .

42

S-ar putea să vă placă și