Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

Program Masterat:Managementul Instituţiei Infodocumentare, ciclul II, anul I

Lucrare
Analiza cost – beneficiu

A realiat:Oncea Crestina

A verificat:Harjevschi Mariana

Chişinău, 2019
Analiza Cost-Beneficiu(ABC)

1.Definiţie

Analiza cost-beneficiu este un instrument analitic, utilizat pentru a estima


impactul socio-economic datorat implementării anumitor acţiuni şi/sau proiecte.
Impactul trebuie să fie evaluat în comparaţie cu obiective predeterminate, analiza
realizându-se în mod uzual prin luarea în considerare a tuturor indivizilor afectaţi
de acţiune, în mod direct sau indirect.

ACB trebuie să stabilească dacă analiza se realizează adoptând o perspectivă


locală, regională, naţională sau globală.
ACB este necesară pentru a evalua dacă un
proiect care se integrează în contextul
obiectivelor politicilor, este benefic pentru
societate şi dacă necesită sprijin din banii
publici.

Scopul Analizei Cost-Beneficiu

ACB este un instrument analitic utilizat pentru a evalua o decizie de investiție în


scopul de a decide efectele pe care le etermina și, în acest fel, contribuția la
obiectivele politicii de coeziune a UE. Scopul ACB este de a facilita o alocare mai
eficientă a resurselor, demonstrând efectul asupra societății pentru o anumită
intervenție, comparativ cu alte alternative. În practică, ACB este utilizată pentru a
obține răspunsuri clare la o serie de întrebări ca:

- este proiectul oportun (prin realizarea lui se vor obține beneficii mai importante
decât costurile)?

- care dintre posibilitățile de realizare este cea mai eficientă financiar?

- este proiectul benefic pentru societate?

- proiectul necesită sprijin din bani publici?

Prin urmare, Analiza Cost-Beneficiu este un instrument complex pentru evaluarea


tuturor informațiilor disponibile despre proiect și care furnizează răspunsuri la
întrebările de mai sus și la altele, fiind util factorilor de decizie în fundamentarea
execuției sau renunțării la execuția unui proiect de investiții.
2.Obiective

Obiectivul analizei cost-beneficiu este de a identifica si cuantifica (respectiv de


a da o valoare monetară) toate impacturile posibile ale acţiunii sau proiectului luat
în discuţie, în vederea determinării costurilor şi beneficiilor corespunzătoare.

3.Utilitatea analizei cost-beneficiu

În principal, Comisia Europeană solicită realizarea analizei cost-beneficiu:


-A stabili dacă proiectul merită să fie cofinanţat … scopul este de a răspunde la
următoarele întrebări: „Proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor ?
Încurajează creşterea economică şi stimulează ocuparea forţei de muncă?”. Dacă
beneficiile nete pentru societate ale proiectului (beneficii minus costuri) sunt
pozitive, atunci societatea este avantajată şi proiectul merită să primească aprobare,
în caz contrar va fi respins.

-Pentru a stabili dacă proiectul necesită cofinanţare…pentru a vedea dacă un


proiect ar trebui să fie cofinanţat, se utilizează analiza financiară a analizei cost-
beneficiu.

4.Momentul analizei cost-beneficiu

Analiza cost-beneficiu se utilizeaza atunci când se elaborează şi se transmite o


cerere pentru obţinerea finanţării, însă doar in cazurile proiectelor majore.

Proiecte majore = operatiuni ce indeplinesc sarcini precise si indivizibile si ale


caror costuri totale depasesc urmatoarele valori: 25 milioane de euro pentru
proiectele din sectorul mediu si 50 de milioane de euro pentru proiectele din alte
sectoare.

5.Etapele realizării analizei cost-beneficiu

Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor:

-Analiza optiunilor

-Analiza financiara

-Analiza economica

-Analiza senzivitatii

-Analiza riscului

-Prezentarea rezultatelor
Analiza opţiunilor - urmăreşte găsirea diferitelor alternative de atingere a
obiectivelor specifice ale proiectului.

Analiza financiară - sustinerea financiara si sustenabilitatea pe termen lung.

Analiza economica – demonstrează că proiectul are o contribuţie pozitivă netă


pentru societate şi, în consecinţă, merită să fie cofinanţat.

Analiza de risc şi senzitivitate - evaluează performanţa indicatorilor de


profitabilitate a proiectului.

6.Rezultatele analizei cost-beneficiu

După realizarea analizei, concluziile vor fi prezentate într-un document ce are cel
puţin următoarele capitole:

-Identificarea investitiei si definirea obiectivelor

-Analiza optiunilor

-Analiza financiara

-Determinarea ratei de cofinantare

-Tarife si capacitatea de plata a consumatorilor

-Analiza economica

-Analiza riscului si senzitivităţii

7.Concluzii

În finalul ACB va fi furnizată o analiză a rezultatelor obținute, cu privire la:

- comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,


financiar, al sustenabilității și riscurilor;

- selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e), cu


argumentare bazata pe criteriile/indicatorii folosiți în analiza - descrierea
scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e), corelată cu nivelul calitativ, tehnic și
de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuși; -

eficiența și fezabilitatea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e), în condițiile


de finanțare rambursabilă / nerambursabilă aferentă cheltuielilor de investiție;

- beneficiile sociale şi economice obținute ca urmare a realizării proiectului


- sumarul principalilor indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de
investiții:

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții,


exprimată în lei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj
(C+M), în conformitate cu devizul general; IPCT SA – IPCT Instalații | Anexa 4:
Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu 17

b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente


fizice/capacități fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și,
după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele și reglementările
tehnice în vigoare;

c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în


funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții.

Este important de menționat faptul că dacă după aprobarea indicatorilor


tehnico-economici, apar schimbări care determină modificarea în plus a valorilor
maximale și/sau modificarea în minus a valorilor minimale ale indicatorilor
tehnico-economici aprobați ori sunt depășite intervalele în care se pot încadra
aceștia, este necesară refacerea corespunzătoare a documentației tehnicoeconomice
aprobate și reluarea procedurii de aprobare a noilor indicatori.

Urmărind metodologia de realizare a ACB, observăm că ea reprezintă un


instrument economico – matematic, menit să faciliteze luarea deciziei de finanţare
în prezent, având ca obiectiv obţinerea unor beneficii economice, de mediu şi
sociale viitoare. ACB este utilizată pentru investiții de mare amploare, derulate pe
termen mediu şi lung, asociate cu incertitudini şi care pot produce efecte complexe.

S-ar putea să vă placă și