Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cartea Lui Zamolxe PDF
Cartea Lui Zamolxe PDF
sau
Înþeleapta Scripturã
sau
2
CĂRłILE ÎNłELEPTEI SCRIPTURI
- în ordinea cuprinsului -
SIGLA TITLUL PAGINA
3
Precuvântare
4
CARTEA VIEłII
sau
CALEA LUI DUMNEZEU
10
Întreg
pământul era frumos şi le-a
CAPITOLUL 1 plăcut îngerilor veghetori care mergeau
Domnul trimite îngerii pe pământ. şi în alte părŃi prin lume în maşinile lor
Îngerii veghetori şi pământenii. zburătoare, numite vimane, carele de foc
Naşterea uriaşilor. Ene uriaşul merge care puteau să-i ducă acolo unde vroiau.
în cer şi vorbeşte cu Domnul 11
În unele locuri îngerii veghetori şi-au
Dumnezeu. Ene se întoarce pe pământ cioplit în piatră chipurile şi au lăsat multe
cu învăŃăturile divine. Urmaşii lui Ene din aceste pietre pe o insulă, în marea cea
şi Zian. mare, ca să rămână drept amintire, pentru
timpurile care vor veni, fiinŃării îngerilor
1
Domnul Dumnezeu era în cerul Lui veghetori pe pământ.
de purpură alături de îngeri, lucrătorii cu
12
Cu timpul îngerii veghetori i-au
lumina vie a sufletului Lui Dumnezeu. cunoscut mai bine pe oameni. 13Şi-i
2
Îngerii aveau mare putere şi Domnul ajutau şi i-au învăŃat multe lucruri bune
Cel Preaînaltul i-a trimis să fie veghetori pe pământenii care se mai îmblânziseră
vieŃilor oamenilor pe pământul pe care ei şi deveniseră sănătoşi şi fiicele lor erau
îl numeau Varanha. frumoase. 14Căci pământenii trăiau mai
3
Şi când s-au apropiat de Varanha, mult prin 15peşteri de frica animalelor
îngerul Ram a văzut locuri plăcute sălbatice. Dar văzându-i pe îngerii
privirii şi au coborât acolo cu carele lor veghetori că-i apărau de sălbăticiuni
de foc şi îngerii au numit acele meleaguri pământenii
16
ieşeau mai des la lumină.
4
Ramania. Vremea era prielnică şi îngerii Aşa îngerii au aflat de la oameni că zeii
veghetori îşi luau hrană din roadele lor cei mari erau Cerul şi Pământul. Iar
pământului şi din lumină. Cerul le era tată şi Pământul mamă.
5
Apoi îngerii veghetori i-au cunoscut
17
Timpul a trecut şi îngerii, copiii
şi pe pământenii acelor locuri, oameni cerurilor,
18
au îndrăgit fiicele oamenilor.
mici de statură şi sfioşi la vedere. Şi 6 Şi şi-au spus unii altora: „A sosit
într-o zi îngerul Ram le-a spus celorlalŃi timpul să ne alegem femei din rasa
19
îngeri: „Hai să-i învăŃăm pe oameni să oamenilor şi să avem copii cu ele. Că
vorbească mai bine, căci acum limbajul de aceea am venit noi aici, ca să
lor este prea simplu. 7Şi aşa ne vom împlinim vrerea Domnului”.
putea înŃelege bine cu ei”. 8De atunci
20
Şi fiecare dintre ei şi-a luat câte o
îngerul Ram mergea adesea la oameni şi- femeie cum a voit şi aşa s-au apropiat ei
şi spunea numele, Ram, iar ei repetau de ele şi au trăit cu ele. 21Şi femeile
Ram, Ram, Ram. 9Şi treptat oamenii au pământene au născut copii, băieŃi şi fete,
vorbit mai bine şi au găsit cuvinte care s-au dovedit a fi oameni uriaşi, de
potrivite pentru lucrurile pe care le înălŃime aproape cât erau îngerii de mari.
22
vedeau şi pentru ceea ce făceau. Aşa au apărut pe pământ uriaşii din
5
CARTEA VIEłII
6
CARTEA VIEłII
52
stelele nenumărate. SămânŃa luminii răspuns: „Eu sunt lumină în lumea creată
are nevoie de timp să încolŃească în de Mine în care hălăduiesc scântei din
întunericul lumilor”. sufletul Meu. 69Dar şi Eu vin din lumina
53
Şi Ene uriaşul L-a mai întrebat pe cea mare, golul care este totul şi plinul
Preaînaltul: „Doamne cum vor înŃelege care este nimicul. 70Şi în nimicul cel
oamenii învăŃăturile Tale dacă ei nu au mare se află şi plinul cel mic, căci ele
lumina înŃelegerii în minŃile lor?” mişcă în neclintire şi stau neclintite în
54
Atunci Domnul i-a zis: „łie îŃi voi da freamăt. 71Iar dacă vei călători în marele
din strălucirea feŃei mele, ca atunci când gol sau în plinul cel mic tot acolo vei
te întorci pe pământ oamenii să-Ńi vadă ajunge. 72Încet, încet, fiinŃele vor înŃelege
faŃa şi să se lumineze şi ei. 55Şi toate aceste vorbe şi aşa oamenii pot dobândi
învăŃăturile cu care te trimit la ei sunt ca puteri mari şi aşa îşi pot face lumile lor.
73
într-o zi ei să aibă strălucirea feŃei Mele Că marele gol este plin de astfel de
pe feŃele lor. 56Iar atunci când voi vedea lumi, fiecare cu Dumnezeul ei”.
strălucire pe feŃele oamenilor atunci Eu
74
Şi a mai spus Ene: „Văd Doamne că
voi şti că strălucirea feŃei Mele s-a întors ai un chip nici de bărbat nici de femeie,
la Mine. 57La acel timp, care va veni, cum ştiu eu că arată feŃele oamenilor pe
pământul va fi ca raiul. 58Dar va trece pământ. 75Rogu-Te să mă luminezi”.
76
vreme până când voi vedea strălucind Domnul a vorbit: „Ceea ce vezi tu Ene
faŃa Mea pe chipurile multora de pe este şi chip de bărbat şi de femeie pentru
pământul Varanha”. 59Şi zicând Domnul înŃelegerea ta. 77Că Eu sunt şi Dumnezeu
aceste cuvinte pe dată faŃa lui Ene uriaşul şi Dumnezeea, şi Cel care ştie şi Cea care
a strălucit ca soarele. dă fiinŃă”.
60
Şi Ene uriaşul a mers în multe locuri 78
Ene uriaşul a fost uimit de vorbele
în cerul de purpură unde i-a văzut pe Domnului pe care nu le-a priceput întru-
îngeri şi a cunoscut puterile lor şi a aflat totul şi a sperat că într-o zi le va înŃelege.
multe taine. 79
Când a venit timpul ca Ene să se
61
Odată Ene a vrut să ştie despre toate întoarcă pe pământ, Domnul Dumnezeu
minunile pe care le cunoscuse acolo în i-a dat floarea vieŃii zicând: „Iată
cer şi L-a întrebat pe Domnul: „Doamne simbolul floarea vieŃii să-l duci
iată că am putut să văd atâtea lucruri pe oamenilor acolo pe pământ. 80Din această
care ochiul meu nu le credea a fi. 62De floare a vieŃii, ei să-şi facă crezuri cu
unde vin ele? 63Cum a fost creată această care să urmeze lumina spiritului Meu”.
lume şi cum va dispare vreodată?” 81
Şi Ene uriaşul s-a întors acasă pe
64
Atunci Domnul a vorbit: „Toate câte le pământ şi le-a spus, celorlalŃi îngeri şi
vezi au apărut din lumina divină cea uriaşilor şi oamenilor, cele vorbite de el
mare care există şi în sufletele aflate în cu Domnul. 82Că Domnul îl făcuse pe
lumină. 65Şi lucrurile dispar tot în acea Ene mai mare, peste toŃi uriaşii şi peste
lumină de dincolo de ochii ce privesc”. oameni, dându-i putere. 83Şi faŃa lui Ene
66
Atunci Ene uriaşul a întrebat: „Dar era strălucitoare, căci Preaînaltul îi
cum Doamne, nu eşti Tu oare cel ce face dăduse din strălucirea feŃei Lui, iar cei
toate acestea? 67Nu eşti Tu oare lumina care-l vedeau pe Ene îşi descreŃeau
cea mai mare?” 68Domnul Dumnezeu a frunŃile cu lumina Domnului.
7
CARTEA VIEłII
84
Vorbele cele mai bune, pe care Ene 99
Ene uriaşul, care stătea mai mult cu
le primise de la Domnul Dumnezeu, le îngerii veghetori decât cu oamenii, era
avea scrise pe table, pentru oamenii de acum bărbat în toată firea şi şi-a luat de
pe pământ, aşa cum văzuse că erau scrise nevastă o femeie dintre pământene. 100Ea
pe tablele Domnului în cer. l-a avut copil pe Mitru, iar Mitru când a
85
Şi mai întâi Ene le-a făcut cunoscut ajuns bărbat şi-a luat şi el o femeie
îngerilor veghetori cele zece precepte ale pământeancă şi ea l-a avut copil pe Arie.
101
Domnului astfel: 86Eu sunt Dumnezeul, Mitru nu era aşa uriaş precum tată său
Domnul Zeu al tău, tu omule să nu-Ńi faci Ene, iar Arie arăta la stat mai mult ca
domnezei după mintea ta (1). 87Zeii sunt oamenii locului şi învăŃase bine să
puterile care există în lume, orice cultive pământul.
întruchipare a lor nu poate Ńine loc
102
Şi la vremea potrivită Arie şi-a luat
acestor puteri. 88Iar dacă îŃi faci chip şi el femeie dintre cele pământene. 103Ea
pictat sau cioplit, sau ceea ce crezi tu că l-a născut pe Zian care arăta la chip mai
este asemănare cu zeii-putere, Ńine minte mult ca îngerii veghetori, avea ochii
că tu nu te închini la pictura sau chipul strălucitori şi pielea foarte albă. 104La
cioplit sau orice asemănare pe care o dai timpul naşterii lui Zian ploua, apoi s-a
acelor puteri în mintea ta, ci în acea arătat curcubeul. 105Şi Arie, om cu
întruchipare venerezi puterile Mele privirea ageră, când a venit de la câmp, a
arătate oamenilor (2). 89Să urmezi lumina fost uimit să-l vadă pe băiat, şi a crezut
Domnului Zeu şi să nu iei în deşert că nu este al lui. 106După câteva zile Arie
numele Lui (3). 90La fiecare şapte zile să a mers la tatăl său Mitru să-i spună că
te odihneşti după ce ai muncit în celelalte avea un băiat. 107Iar Mitru a dus vestea la
zile. 91Şi cel puŃin o dată la şapte zile să tatăl său Ene uriaşul care locuia cu
aprinzi şi să priveşti focul sacru care este îngerii veghetori.
legătura ta cu Domnul Dumnezeu (4). 108
Apoi toŃi s-au dus la Ene care s-a
92
Pe tatăl şi pe mama ta să îi cinsteşti bucurat să afle că are un strănepot şi l-a
dacă ei urmează lumina Lui Dumnezeu, văzut pe Zian şi l-a binecuvântat pe băiat
iar dacă ei se află cu mintea în întuneric zicându-i lui Arie: „Tu să nu te îndoieşti
să fugi de ei. Aşa îŃi va fi bine şi mulŃi că acest copil este al tău. 109Că el
ani vei trăi sănătos (5). 93Să nu ucizi pe moşteneşte lumina îngerilor care este şi
nedrept (6). 94Să nu cazi în patimi, să-Ńi în tine. 110Acest băiat este ceea ce îngerii
înfrânezi pornirile care te ostoiesc de aşteptau să vedem. 111El are mintea ageră
vlagă (7). 95Să nu pofteşti la bunul altuia ca a noastră şi din el vor ieşi mulŃi
sau să iei bunul altuia dacă nu Ńi se oameni care sunt speranŃa că această rasă
cuvine (8). 96Să urmezi dreptatea, să nu pământeană să nu piară. 112Pe Zian îl
mărturiseşti strâmb împotriva nimănui numesc şi Zam, nume cu mari puteri,
(9). 97Să te înfrânezi să agoniseşti lucruri Copilul Curcubeu, că Domnul străluceşte
care nu-Ńi folosesc şi să dai lucrurile în el precum frumuseŃea curcubeului”.
care-Ńi prisosesc (10). 113
Şi Ene uriaşul a profeŃit: „Prin
98
Dar nu venise încă vremea ca îngerii naşterea lui Zian moştenirea asta va fi
să dea, uriaşilor şi oamenilor, preceptele veşnică în neamul oamenilor de pe
aduse de Ene uriaşul de la Dumnezeu. pământ că ea va fi dusă de urmaşii lui
8
CARTEA VIEłII
mai departe cu cei ce se vor naşte din ei. lumea cu tainele ei şi care învăŃaseră să
114
Că venirea pe lume a acestui copil scrie. 5Şi Ene, singurul dintre uriaşi care-
arată că oricât rasele de oameni se vor L văzuse pe Domnul, le-a zis îngerilor:
cufunda în întuneric, acea lumină a „Hai să le spunem oamenilor cum să-L
îngerilor va ieşi mereu la suprafaŃă ca să- cunoască mai bine pe Domnul Cel
i Ńină pe oameni să nu piară. 115Şi atunci, Preaînaltul. 6Şi aşa ei să scape de frici şi
la acele vremuri din urmă, feŃele spaime şi să aibe gândurile îndreptate
oamenilor se vor schimba şi lumina spre lumina sufletului. 7Cu timpul vom
îngerilor veghetori se va arăta pe feŃele alege dintre ei pe cei mai iscusiŃi ca să le
lor şi aşa lumea va fi salvată”. fie oamenilor preoŃi şi preotese Lui
116
ToŃi ascultau cu luare aminte Dumnezeu Ler. 8Şi le vom arăta să
spusele lui Ene care a mai profeŃit: urmeze cele zece precepte date de
„Oamenii se vor iubi şi se vor urî între ei, Domnul şi aduse de mine pentru ei”.
se vor ridica şi se vor coborî popoare, dar
9
Mitru, fiul lui Ene uriaşul, i-a învăŃat
viitorul este al celor blânzi, căci pe oameni să adore soarele şi fiinŃarea lui
neamurile însetate de sânge vor pieri ca pământeană, focul. 10Iar primul dintre cei
şi cum nici n-ar fi fost. 117Şi în zilele cele hirotonisiŃi preoŃi la focul sacru a fost
din urmă ale durerilor oamenilor se vor Zian, cel numit Zam de către Ene uriaşul,
naşte mulŃi copii curcubeu, întocmai ca fiul îngerului Ram. 11Mai târziu, lui Zian
Zian, iar ei vor stăpâni pământul acesta”. oamenii i-au spus Zamolxe cel Bătrân
118
Şi Domnul Dumnezeu veghea în sau Moşul.
lumina de purpură a cerului Lui.
12
Şi au ales dintre oameni şi uriaşi pe
unii tineri, bărbaŃi şi femei, pentru
CAPITOLUL 2 preoŃia Lui Dumnezeu Ler ca să urmeze
Zamolxe cel Bătrân şi hirotonisirea învăŃăturile luminii, calea dreptăŃii venită
preoŃilor Lui Dumnezeu. Ene trimite în din înŃelepciune.
lume oamenii luminii Lui Dumnezeu. 13
Şi iată cum Zian Zamolxe a ajuns
Zamolxe şi potopul. Ene pleacă la preot al Lui Dumnezeu. 14Când Zian a
Domnul. împlinit optsprezece ani, Ene uriaşul,
însoŃit de alŃi uriaşi şi de oameni, l-a luat
1
Vorbele lui Ene uriaşul au fost mari pe strănepotul său Zamolxe şi l-a dus pe
profeŃii despre ce va urma la neamurile un vârf de munte. 15Acolo au stat câteva
de oameni ai pământului. 2La timpul zile şi au aşteptat să apară curcubeul. 16Şi
acela trăiau toŃi îngerii veghetori, în ziua aceea, spre răsărit s-a arătat un
oamenii veniŃi din stele. 3Şi îngerii şi-au nour, a plouat şi a ieşit curcubeul. 17Apoi
zis că sosise timpul să le spună multe Ene a aprins focul sacru, a chemat
oamenilor despre lumea de unde veniseră puterile cerului şi i-a pus lui Zamolxe pe
ei îngerii şi aşa să-i înveŃe cum să umeri haina albă de preot şi i-a înmânat
năzuiască spre lumina sufletului Lui toiagul înŃelepciunii. 18Atunci cerurile s-
Dumnezeu. au deschis şi Zamolxe s-a schimbat la
faŃă şi lumina Lui Dumnezeu îi strălucea
4
Timpul trecuse şi se născuseră pe chip. 19În zare veniseră şi îngerii, în
oameni care puteau să înŃeleagă mai bine carele lor de foc, să vadă hirotonisirea lui
9
CARTEA VIEłII
Zian Zamolxe, primul preot ales dintre faceŃi parte ca ele să o dea şi celor care
oameni. vor veni după voi. 32Dar acum lumea
20
Şi cu timpul, preotul Zamolxe cel pământenilor este încă plină de întuneric
Bătrân, Moşul, i-a chemat şi pe alŃii la şi purtătorii luminii se vor strădui mult
preoŃia Lui Dumnezeu iniŃiindu-i la focul timp să aducă pe oameni la înŃelepciune.
33
sacru, cu faŃa către răsărit, la ape limpezi, Şi vor fi multe suferinŃe şi multe
pe vârfuri de munŃi şi în luminişuri de distrugeri pe drumul luminii care în timp
păduri. 21ToŃi cei hirotonisiŃi învăŃaseră va fi din ce în ce mai neted. 34Iar voi şi
pe de rost cele zece precepte ale urmaşii voştri, preoŃi şi preotese, ca
Domnului aflate pe tablele din cer şi purtători ai luminii, veŃi suferi că sunteŃi
aduse de Ene uriaşul pe pământ şi ştiau trimişi mereu în suflete care se
să frângă pâinea întru amintirea întrupează ca să arătaŃi mereu şi mereu
Domnului Ler. calea cea bună dată de Domnul din cerul
Său de purpură. 35De astăzi veŃi fi numiŃi
22
Iar de atunci a pornit în lume şi rugmani, cei care aduc rugul sacru al
cunoaşterea înŃelepciunii. 23Şi de la Lui Dumnezeu printre oameni”.
preoŃimea lui Zamolxe cel Bătrân au luat
hrana luminii şi alte popoare cât au putut
36
Şi multe taine i-a învăŃat Ene pe
ele pricepe. preoŃii şi preotesele acelor vremuri,
despre puterea divină, despre cum omul
24
Şi Domnul Dumnezeu veghea în să-L cunoască pe Dumnezeu, despre zei
lumina cristalină a cerului de purpură şi şi zeiŃe şi despre cum omul să stea
trimitea bineŃe în mintea lui Ene uriaşul aproape de puterile divine, ca el să nu se
întru mai mare iluminare. piardă.
25
Era timpul când Ene încă nu plecase 37
Tot atunci Ene uriaşul i-a îndemnat
la Domnul în cer. 26Şi îngerii veghetori i- pe rugmani să meargă la rasele de
au dus pe unii uriaşi şi pe unii oameni ai oameni ai pământului ca să se împreune
locurilor în munŃii din Ńara Ramania. 27Şi cu femeile acelor rase ca aşa ele să nască
au mai adus acolo, cu maşinile lor oameni cu minŃi mai luminate. 38Şi Ene
zburătoare, pe toŃi preoŃii şi preotesele, le-a mai spus: „Femeile feluritelor rase
care fuseseră hirotonisiŃi şi hirotonisite, de oameni vor naşte fiinŃe pământene
în toate rasele de oameni de pe pământ. care vor avea minŃi mai bune. 39Şi aşa
28
Pe vârful acela de munte se afla oamenii care vor urma vor creşte în
chipul în piatră al lui Zian Zamolxe pe înŃelepciune. 40MinŃile oamenilor vor fi
care îl făcuseră îngerii la dorinŃa din ce în ce mai luminate, dar aflaŃi că
Domnului Dumnezeu ca să fie întru marile lor capacităŃi vor fi ascunse. 41Şi
amintire urmaşilor. cu timpul, când omenirea se va amesteca
29
Şi Ene uriaşul a aprins un rug sacru îndeajuns de mult, toŃi oamenii care se
pe acel munte. 30Şi le-a vorbit astfel vor naşte vor avea ascunse în minŃile lor
tuturora la focul viu al Lui Dumnezeu: mari puteri. 42Dar aceste puteri vor ieşi la
„Trebuie să duceŃi flacăra luminii Lui iveală doar puŃin câte puŃin până când
Dumnezeu Ler la neamurile pământului. oamenii din viitor vor înŃelege că miezul
31
Iar voi preoŃii şi preotesele, şi urmaşii minŃilor lor este de la îngeri. 43Şi timp va
voştri, să o arătaŃi neamurilor din care
10
CARTEA VIEłII
15
CARTEA VIEłII
17
CARTEA NEMURIRII
sau
CALEA LUI ZAMOLXE ARIANUL FIUL LUI DUMNEZEU
19
CARTEA NEMURIRII
58
Şi se mai ştia că preotul Zamolxe nu în vis, Să ŃineŃi minte visele. Le vom
bea nici vin şi nici tării şi era priceput să discuta apoi în serile ce urmează”.
cheme la focul sacru dacic pe oricare zeu 67
În zilele de după aceea, ritualul
sau zână. focului sacru, făcut la asfinŃitul soarelui,
59
Când Zamolxe s-a apropiat de vârsta s-a repetat la altarul Zânei Vesta. 68Şi
de douăzeci de ani, Crăciun, tatăl, L-a când ceremonia se termina toŃi îşi
sfătuit să-şi găsească o fată, cu inimă povesteau visele pe care Zamolxe le
iubitoare, cu care să se însoŃească. Şi El tălmăcea. 69Aşa, noapte de noapte, visele
i-a urmat îndemnul. tuturor le împlineau dorinŃele.
60
Într-o zi, pe un vârf de deal, 70
La început, într-un vis, Zamolxe a
Zamolxe a pregătit altarul Zânei Vesta. întrezărit o tânără aflată departe şi nu i-a
61
Şi a trimis veste tinerilor de însurat că văzut chipul. 71Apoi în visele din nopŃile
seara la asfinŃit de soare El va conduce următoare fata a reapărut şi El a văzut-o
un ritual de chemare a iubitelor pentru din ce în ce mai aproape. 72Zamolxe ştia
flăcăii satului. că visele se înnădesc până când mesajul
62
Spre seară când flăcăii au sosit, primit era descifrat. 73Şi într-o noapte
Zamolxe le-a spus rânduiala, aşa cum vor Zamolxe a primit în vis de la fată
face ca fiecare să-şi găsească perechea următorul îndemn: „Vino la târg! Vino la
potrivită. 63Şi le-a mai zis că atunci când târg!”
doi oameni care se iubesc şi se însoŃesc,
74
DimineaŃa Zamolxe l-a întrebat pe
bărbatul este ca Dumnezeu, iar femeia sa tatăl-Său: „Tată, când este târg la şes?
75
ca Domnazâna, perechea Domnului, căci Crăciun i-a răspuns: „Poimâine. Şi vom
iubirea dintre bărbat şi femeie este dată merge şi noi”. 76Zamolxe i-a mai zis: „Eu
de la zei. voi fi acolo cu flăcăii satului. Vom face
64
Apoi Zamolxe a aprins focul sacru şi la târg un foc sacru, aşa că nu conta pe
a chemat să fie prezenŃi acolo toŃi zeii Mine ca să te ajut cumva”. 77Şi Crăciun
neamului. 65Şi când focul s-a înteŃit El a I-a mai zis: „Bine. Îl iau pe frate-meu
invocat-o pe zâna Ila, cea care aducea Vercu. Voi tinerii mergeŃi în pace”.
bucurie oamenilor, astfel: Ila Ila Ila, să-
78
Seara Zamolxe s-a întâlnit iarăşi cu
mi trimiŃi tu zâna. Ce se potriveşte, care flăcăii la vatra Zânei Vesta. 79Şi când
mă iubeşte. Vină făr-alai, p-un picior de ceremonia focului sacru dacic a luat
plai. Să trăim no’ hai, p-o gură de rai. sfârşit, tinerii şi-au împărtăşit părerile.
80
Ila, Ila, Ila, Ila. Ila, Ila, Ila, Ila. Ila, Ilai, Cându, unul dintre băieŃi a zis: „Am
la. Mie îmi vei fi, din zori la chindii. visat o mare adunare de oameni unde noi
Zâna Florilor, Zâna Zânelor. Şi când o fi făceam focul sacru”. 81Andru a zis şi el:
noapte, ne-om iubi în şoapte. Una noi „Mâine e sărbătoare la câmpie. Să
vom fi, până-n zori de zi. Ila, Ila, Ila, Ila. mergem şi noi”. 82Şi ei toŃi au hotărât să
Ila, Ila, Ila, Ila. Ila, Ilai, la. se ducă la târg. 83La plecare Zamolxe le-a
66
Şi înainte de a se despărŃi de flăcăi, spus tuturor: „Ne întâlnim de dimineaŃă
Zamolxe le-a mai spus: „Chipul fetei în zori la casa lui Andru. Mergem la târg
hărăzite fiecăruia dintre noi ne va apare şi acolo vom face un foc mare”.
20
CARTEA NEMURIRII
84
La faptul zilei tinerii au pornit călări De a doua zi au început pregătirile
101
85
către şes cu Zamolxe în frunte. El era pentru căsătoria sacră a tinerilor. 102Şi au
îmbrăcat cu totul în alb şi purta la gât sosit şi părinŃii fetelor. 103Aşa cuscrii s-au
talismanul, preotului dac, având floarea întâlnit şi au aranjat nunŃile.
104
vieŃii gravată pe piatră. Căsătoriile vor fi consacrate de către
86
Când au ajuns la târg, tinerii au ales Zamolxe la altarul Zânei Vesta. 105El,
un loc numai bun şi au aprins acolo focul tânărul preot al satului, va rândui o
sacru dacic, cinstind cu invocaŃiile lor pe ceremonie de grup. 106Se va însura
Zâna Ila. 87MulŃi oamenii s-au strâns în Zamolxe Însuşi cu Bendisa. 107Se vor
jurul lor, mai cu seamă fetele priveau mai lega cu iubire în faŃa Domnului,
atente la băieŃii falnici coborâŃi de la Andru cu Dachiana, Cându cu Tana,
munte. 88Unele fete erau de prin partea Iscru cu Mara, Anaton cu Sibila, Rodu cu
locului şi-i cunoşteau bine pe flăcăi. Anuşa, Firu cu Ana şi Dragoş cu Felicia.
89
Şi după ce ritualul s-a sfârşit, fetele
108
Şi când a sosit ziua marii nunŃi, la
au intrat în vorbă cu băieŃii. altarul din deal s-a strâns multă lume ca
să vadă ritualul căsătoriei celor opt
90
Cu paşi timizi, s-a apropiat de perechi. 109La focul cel mare tinerii vor
Zamolxe fata pe care El o văzuse în vis. spune Jurământul Iubirii Sacre. 110ToŃi
91
Şi ea I-a spus: „Iată-mă! Mă cheamă erau îmbrăcaŃi după datină, mirii cu
Bendisa. Ia-mă cu tine bădiŃă şi-Ńi dau cămăşi cusute cu flori, cu pieptare şi cu
năframă cusută în Noaptea de Sânziene”. cuşme cu pene de fazani, iar miresele
92
Când Zamolxe a auzit-o, Şi-a spus: „E aveau veşminte şi năframe cusute cu fir
Zâna Zânelor, are două cosiŃe blonde de aur. 111Tuturor perechilor le vor fi naşi
lăsate pe spate. 93Iată fata pe care o Crăciun şi Vetra, părinŃii Lui Zamolxe.
iubesc pentru sufletul ei, iată mama bună
pentru urmaşii pe care Mi-i doresc”.
112
Când a sosit momentul căsătoriilor,
94
Atunci Zamolxe i-a zis: „Zâna mea, te Zamolxe şi Bendisa s-au apropiat de
voi duce la părinŃii Mei să te cunoască”. vatra focului sacru. 113Şi Zamolxe a
chemat pe celelalte perechi. 114Fetele
95
FârtaŃii Lui Zamolxe şi-au aflat toŃi stăteau toate în stânga aleşilor lor.
alesele inimilor lor şi doreau să le ducă
cât mai repede acasă. 96Şi Andru i-a
115
Şi Zamolxe L-a invocat pe Zeul
îndemnat: „Pe cai! Să pornim spre Dumnezeu, apoi rând pe rând i-a chemat
munte!” pe zeii şi zânele strămoşeşti ca să aducă
perechilor sănătate, belşug în case,
97
După care fiecare şi-a aşezat fata lui armonie şi urmaşi. 116Şi toŃi cei prezenŃi
pe şa şi toŃi au pornit cu caii la trap.
au simŃit cum erau cuprinşi de tihnă.
98
Caii şi călăreŃii odată ajunşi pe 117
Când a sosit momentul spunerii
culmea dealului, perechile au poposit la
Jurământului Iubirii Sacre, Zamolxe i-a
casele băieŃilor.
îndrumat pe miri şi pe mirese zicându-le
99
Fiecare fecior s-a înfăŃişat părinŃilor astfel: „Toate perechile să repete după
cu aleasa inimii sale. 100Era obiceiul ca Mine cuvânt cu cuvânt aşa: 118De astăzi
fetele să doarmă separat până la eu fac legământ, pe tot ce-mi e mai drag
căsătorie. Şi aşa ele să se obişnuiască cu şi sfânt, să onorez mereu iubirea ce-
casa unde vor locui.
21
CARTEA NEMURIRII
119
aduce-n viaŃă împlinirea. ÎntindeŃi-vă de busuioc, flori de câmp şi tămâie de
acum braŃele cu palmele deschise către brad.
focul sacru şi repetaŃi în continuare după 137
După un an de zile Bendisa i-a
Mine: 120M-oi închina Zânei Iubirii să născut Lui Zamolxe un băiat. 138I-au dat
primesc cheia nemuririi şi astfel voi simŃi numele Călin şi vroiau să-l pregătească
iubirea şi-oi şti ce e nemărginirea. să fie şi el preot dac. 139După încă opt ani
121
Fiecare pereche, băiat şi fată, uniŃi-vă Zamolxe şi Bendisa au avut o fată, pe
mâinile între voi. 122Acum întindeŃi-le Mari. ToŃi îi spuneau Măruca.
împreunate spre foc şi ziceŃi după Mine:
123
Din foc cu mâinile-mpreună pornim să
140
Şi treptat Bendisa a învăŃat de la
facem casă bună şi-n viaŃă o inimă vom Zamolxe ritualurile potrivite şi a devenit
fi tot timpul cât ne vom iubi”. preoteasă a Zânei Zânelor.
124
Şi tinerele perechi au urmat
141
Se întâmpla atunci că cei care Îl
rugau pe Zamolxe să facă ritualuri pentru
întocmai ce le-a spus Zamolxe care le-a
ei, acei oameni ajungeau prosperi şi
explicat: „Dumnezeu şi Domnazâna,
aveau inimile în lumină şi adevăr cu
Tatăl şi Mama vieŃii, nu au chipuri
precum ne imaginăm noi. 125Ei sunt Dumnezeu. 142În fiecare an dacii
spirite care pot descinde în oameni. petreceau Crăciunul cu mare bucurie.
143
126
Dumnezeu în bărbat. 127Şi Domnazâna Atunci se împărŃeau daruri şi era
obiceiul ca în noaptea aceea oamenii să
în femeie care, dacă primeşte deplin
stea la vatra satului pe lângă un butuc
această influenŃă a spiritului, este ca şi
mare de lemn arzând.
Zâna Zânelor. 128Acum e timpul ca
băieŃii să Ńuce fetele”.
144
Şi a trecut timpul. Când Măruca
129
Şi Zamolxe, El Însuşi, a dat avea unsprezece ani, Călin împlinise deja
exemplu, luând-o pe Bendisa în braŃe şi nouăsprezece ani. 145Familia se pregătea
sărutând-o tandru pe buzele gurii. să-l căsătorească pe Călin, care era preot
al zeului Dumnezeu ca şi Zamolxe, tatăl
130
Şi aşa căsătoriile s-au încheiat. său. 146Şi Călin s-a însurat cu două
131
ParticipanŃii toŃi au izbucnit în urale. surori, Gema şi Iza, care erau fiicele unui
132
Apoi Zamolxe a anunŃat: „E timpul preot dac de la şes. 147Nunta celor trei a
petrecerii. VeniŃi toŃi la vatra satului”. avut loc la Sarmisegetuza şi ceremonia a
133
Nuntaşii au chiuit, instrumentiştii fost Ńinută de Bendisa şi Zamolxe la
au pornit muzica şi alaiul cântând s-a altarul Zânei Zânelor.
îndreptat în paşi de joc către locul ales.
134
Cele opt perechi au stat în capul CAPITOLUL 2
meselor şi bucatele au început să Grecii la nedeea Zânei Florilor.
sosească. 135Şi marele ospăŃ a durat până Despre Pitagora din insula Samos.
după miezul nopŃii când ultimii rămaşi s- Zamolxe pleacă spre Grecia. Întâlnirea
au retras pe la casele lor. cu Pitagora.
136
A doua zi a sosit lada de zestre a
Bendisei, straiele Ńesute din borangic, 1
Totul
mergea bine în familia Lui
bumbac şi lână, unele cusute cu fir de aur Zamolxe, doar El era gânditor. 2Ar fi vrut
şi mătase, peste care erau presărate flori să plece undeva departe ca să înveŃe
22
CARTEA NEMURIRII
3
înŃelepciunea altor popoare. Şi aşa să 18
Nestor
s-a bucurat să afle că Lui
facă mai mult pentru neamul Său. Zamolxe Îi mergeau toate bine. 19Şi i-a
4
Zamolxe avea deja patruzeci de ani şi povestit şi el Lui Zamolxe că şi lui îi
setea Sa de cunoaştere a zeilor Îi era mai merg bine treburile.
vie ca niciodată. 20
Şi Zamolxe l-a invitat pe Nestor să
5
De-a lungul anilor Zamolxe avusese mănânce împreună şi totodată să mai
ocazia să călătorească, împreună cu povestească zicând: „Dar vino să
prietenul Său Nestor, în Tracia, în Grecia mănânci cu noi! Ne mai spui şi nouă ce
continentală şi în insula Samos, de unde mai e prin lumea voastră şi câte cele
era de loc Nestor. 6Şi întâlnise prin lume despre filosofii greci şi preoŃii voştri”.
oameni înŃelepŃi în cunoaşterea zeilor,
dar parcă ceva Îl oprise pe Zamolxe să
21
Apoi Zamolxe, Crăciun, Călin şi
Nestor s-au depărtat de mulŃime şi au
vrea să înveŃe cu ei. 7Până într-o bună zi.
întins să mănânce pe iarbă. 22Acolo
8
Era nedeea Zânei Florilor. Crăciun, Zamolxe l-a întrebat pe Nestor: „Cum
Zamolxe şi Călin au coborât la câmpie la mai e viaŃa pe la voi în insula Samos?”
sărbătoarea populară. 9Duceau cu ei 23
Nestor a răspuns: „Ne merge bine.
încărcate pe măgari câteva vase cu miere Suntem prosperi, slavă Lui Zeus. 24Avem
de albine, iar în săculeŃi Ńineau plante o mare flotă şi facem comerŃ peste mări
medicinale şi plante aromate. 10Vroiau să şi Ńări. 25Bunăstarea ne deschide dorinŃa
se întâlnească cu negustorii greci şi să ia de a învăŃa şi de a filosofa”.
la schimb, măsline, ulei de măsline şi
altele. 11Crăciun avea cu el şi grăunŃi de
26
Şi Zamolxe s-a interesat dacă acolo
aur cu care la nevoie putea plăti şi alte în insula Samos se afla vreun filosof mai
lucruri de trebuinŃă. de seamă. 27Nestor i-a spus: „Acum îl
avem printre noi pe Pitagora care s-a
12
Au ajuns la târg şi au văzut că întors de curând acasă, după mult timp
mulŃimea era în mare forfotă. 13Acolo de umblat prin lume. 28El este un om la o
Zamolxe l-a întâlnit pe prietenul Său vârstă matură, are şaizeci de ani. 29Eram
Nestor, care venise cu o caravană mare un copilandru, de vreo cincisprezece ani,
de negustori, pornind din Samos şi luând când el a plecat din Samos, dar mi-l
cu ei şi pe alŃii întâlniŃi pe drum, precum amintesc bine”.
şi slujitori din Tracia. 14Şi după ce au
încheiat negoŃul în avantaj reciproc,
30
Auzind acestea Zamolxe l-a rugat pe
Zamolxe şi Nestor au stat pe îndelete la Nestor: „Vorbeşte-Mi despre filosoful
vorbă. Pitagora”. 31Şi Nestor I-a povestit astfel:
15
Nestor a întrebat: „Cum sunt ai „Stau aproape de casa lui Mnesarchos,
Tăi?” 16Zamolxe a zis: „Pe tata şi pe tatăl lui, care a murit acum câŃiva ani.
32
băiatul Meu Călin i-ai văzut. Sunt bine De la revenirea sa în insula Samos am
sănătoşi, slavă Domnului! 17Mama şi vorbit mult şi pe îndelete cu Pitagora.
33
Mi-a istorisit ce a văzut şi trăit. Câte şi
nevasta mea Bendisa şi fata noastră
mai câte, lucruri uimitoare de care nu
Măruca sunt şi ele bine. Măruca s-a făcut
auzisem vreodată!”
mare”. 34
Nestor a mai mâncat câte ceva şi şi-
a turnat vin dintr-o ulcică, apoi a
23
CARTEA NEMURIRII
35 50
continuat: „Din tinereŃe Pitagora îl Acolo l-a luat în grijă preotul zoroastru
însoŃea pe tatăl său care făcea negoŃ pe Zarates cu care a şi rămas să-i slujească
mări. 36Mergeau des la Tir în Fenicia, de timp de cinci ani. 51De la Zarates şi de la
unde era de loc Mnesarchos, dar mama preoŃii magoi ai Lui Zoroastru, Pitagora a
lui Pitagora, Pitais, este născută în deprins principiile credinŃei sănătoase şi
Samos. 37Pitagora a învăŃat cu preoŃii practici care fac viaŃa omului frumoasă.
52
fenicieni, dar şi cu înŃelepŃi ai altor Apoi Pitagora s-a întors în insula
popoare. 38Tatăl lui a cheltuit o avere ca Samos. 53Are acum şaizeci de ani.
să-i dea o bună educaŃie. 39A studiat chiar 54
ÎnvăŃătura lui Pitagora despre Zeus şi
şi cu marele filosof Tales din Milet. alŃi zei este neîntâlnită până acum, el ştie
40
Pitagora vorbeşte cursiv limbile greacă, multe feluri de a intra în legătură cu
feniciană, caldeeană şi egipteană. 41În zeii”.
Fenicia el a învăŃat aritmetica, în 55
Zamolxe a rămas uimit după toate
Babilonia, Caldeea cum i se mai spune, cele povestite de către Nestor care a
astronomie, astrologie şi medicină, cu continuat: 56„Se zice despre Pitagora că
preoŃii caldeeni. 42Avea patruzeci şi cinci este încarnarea lui Apollon Likeios,
de ani când regele persan Cirus, Koreş îi Apollon Hiperboreeanul, Zeul Lupilor,
zic perşii, a cucerit Babilonul unde venit la noi grecii de pe meleagurile
Pitagora stătuse şapte ani. 43Când Cirus i- voastre ale tracilor. 57Pitagora este şi un
a eliberat pe iudei din captivitate mare vizionar şi vindecător, un iatromant
lăsându-i să plece spre Ierusalim, cum spunem noi grecii, adică vindecător
Pitagora a părăsit şi el Babilonul apollonian. 58El cântă minunat la câteva
alăturându-se caravanelor de iudei care instrumente muzicale. 59Suntem mulŃi
se întorceau în Palestina. 44Se oameni, în Samos, care îl considerăm
împrietenise cu Zerubabel, o căpetenie a theios aner, adică om divin. 60Nicicând
lor”. în insula noastră nu a trăit un om aşa de
45
Nestor a mai mâncat ceva, şi-a valoros”.
turnat din nou vin din ulcior, într-un corn 60
După toate cele spuse s-a înstăpânit
sculptat, apoi a continuat povestirea: tăcerea. 61Zamolxe era încântat de cele
46
„Cum spuneam, ajungând cu iudeii în aflate în conversaŃia Lui cu grecul
Ierusalim, Pitagora i-a ajutat la Nestor. 62Un gând I-a încolŃit în minte şi
construcŃia noului altar pe locul i-a spus lui Nestor: 63„Pitagora este un
templului vechi, al lui Solomon, care mare filosof. Mă întreb dacă-i învaŃă şi
fusese ars de către babilonieni. 47Apoi s-a pe alŃii cele câte le ştie?”
întors la rudele tatălui său în Tir de unde
a mai venit o dată pentru o şedere scurtă
64
Şi Nestor I-a răspuns: „Desigur.
în Samos, dar apoi a plecat în Egipt, la Vrea să deschidă o şcoală filosofică în
Luxor adică Teba sau Diospolis, cum îi Samos şi să întemeieze o societate
iniŃiatică secretă”. 65Zamolxe a mai spus:
spun grecii acelui oraş. 48A stat la Teba
„Mă minunez drept să-Ńi spun! N-am mai
zece ani, cel mai mult la templul zeiŃei
auzit de un om cu atâta înŃelepciune!
Maat, slujind acolo ca preot egiptean. 66
49
Dar atunci când perşii au invadat Oare aş putea să învăŃ cu el? 67Poate că
Egiptul, Pitagora a fost luat captiv şi dus el primeşte la ucenicie numai tineri? 68Eu
în Babilon împreună cu alŃi învăŃaŃi. am acum patruzeci de ani”.
24
CARTEA NEMURIRII
69
Şi Nestor L-a încredinŃat zicând: 82
A doua zi Zamolxe a coborât călare
„Sunt convins că Te va accepta mai ales la şes în tabăra grecilor. 83Vroia să se mai
că eşti din neamul tracilor pe care sfătuiască cu Nestor despre plecarea lor
Pitagora îi preŃuieşte ca fiind primii şi despre şederea Lui în Ionia. 84Şi Nestor
adoratori ai zeului Apollon Lykeios. I-a zis: „Prietene, vino peste şapte zile.
70
PoŃi merge cu noi în Samos, vom Noi vom ridica tabăra curând după aceea,
aranja acolo totul”. şi vom pleca spre Atena. De acolo ne
71
Propunerea lui Nestor L-a luat prin îmbarcăm către Samos.
surprindere pe Zamolxe care s-a gândit
85
Şi Zamolxe l-a încredinŃat: „ÎŃi voi
temeinic la cele spuse de amicul Său pe plăti în aur pentru toată cheltuiala ce-o
care l-a mai întrebat: „Când plecaŃi voi vei face pe timpul şederii mele acolo.
grecii acasă?” 72Şi Nestor I-a răspuns: 86
Cu sâmbria pentru filosoful Pitagora,
„Mai stăm cel puŃin zece zile. Ne-am voi vedea ce-mi pretinde el”.
făcut tabără aici. Tovarăşii mei de 87
Astfel Zamolxe s-a înŃeles cu Nestor
călătorie mai au treburi de rezolvat”. că vor pleca în câteva zile spre Ionia.
73
Zamolxe i-a mai zis: „Bine prietene. ÎŃi
dau răspuns în câteva zile”.
88
În ziua plecării, familia Lui Zamolxe
şi vecinii, s-au strâns cu toŃii să-L vadă
74
După ce Zamolxe s-a despărŃit de pe preotul satului înainte de a se duce în
Nestor i-a cerut părerea tatălui Său astfel: lume. 89Vetra, bătrâna Lui mamă, era în
„Ce spui tată? Pitagora este om cu mare lacrimi. Ea se gândea că poate n-o să
învăŃătură. Aş vrea să merg să-l cunosc. apuce să-L mai vadă vreodată.
75
Grecii se roagă tot la Dumnezeu, nu? Ei
Îl numesc Zeus, dar trebuie să fie tot
90
Şi înainte ca Zamolxe să încalece
Vetra I-a dat un talisman din piatră
acelaşi ca şi al nostru”.
rotundă gravată cu simbolul capului de
76
Şi Crăciun a fost de acord: „Fără lup şi I-a spus: 91„Asta Te va feri de rele,
îndoială! Pitagora este un mare filosof de fiul meu. O am de la străbuni. 92Fie ca să
a putut el să adune în minte înŃelepciunea fii înŃelept şi viteaz. 93Zeul nostru
lumii. Nu poate exista un învăŃător mai Dumnezeu să Te Ńină în pază. Zău!
bun pentru Tine, fiule”. 94
Pentru Tine băiatul meu o să fac o
77
Când cei trei au ajuns acasă şi-au grădină ca să-mi amintească mereu de
descărcat produsele aduse. 78Zamolxe a Tine până Te întorci. Voi sădi pomi şi
vorbit cu Bendisa, soŃia Sa, şi i-a spus voi pune în ea cele mai frumoase flori”.
toate câte s-au întâmplat în târg cu 95
Crăciun tatăl, L-a îmbărbătat: 96„Să-
negoŃul lor. 79Şi i-a mai spus şi ceea ce L găseşti pe Dumnezeul străbunilor
vorbise cu grecul Nestor, prietenul Său. noştri şi la acei oameni pe unde mergi.
80
Şi i-a zis Bendisei: „Aş merge în 97
Şi să aduci de la ei pe toŃi zeii şi toată
Samos să stau un timp la învăŃătură cu înŃelepciunea pământului aici la neamul
înŃeleptul Pitagora”. 81Atunci Bendisa i-a Tău fără pereche în lume. 98Suntem cei
răspuns în credinŃă: „Cum vrei Tu mai bravi, dar avem nevoie la noi în
domnul meu. Eu Te voi aştepta cât va fi Dachia de mai multă lumină, a Lui
lumea”. Dumnezeu, pe care să o sporim cu cea pe
care El a dat-o multor altor neamuri”.
25
CARTEA NEMURIRII
118
99
Cu lacrimile şiroind pe obraji, Zamolxe şi Nestor s-au apropiat de
Zamolxe i-a spus tatălui Său: „Voi face Pitagora în faŃa căruia s-au înclinat cu
precum Mi-ai spus tată. Zău pe adâncă reverenŃă. 119Şi Nestor i-a spus
Dumnezeu!” 100„Mergi cu Domnul, maestrului: „BineŃe şi bucurie să ai
băiete” I-a mai spus Crăciun. învăŃătorule!”
101
Zamolxe a coborât la şes. 102Vor
120
Pitagora i-a întâmpinat: „Bun sosit
pleca peste două zile şi Nestor L-a făcut oaspeŃi dragi. Cu ce treburi vă aflaŃi aici
cunoscut tuturor neguŃătorilor cu care vor la mine, oameni buni?” 121Şi Nestor a
călători. 103Unii dintre ei vor rămâne în răspuns: „M-am întors de curând de la
Grecia continentală, dar grupul lui negustorie în Tracia şi în Ńara geŃilor.
122
restrâns va reveni în insula Samos. 104Şi Sunt însoŃit de un om care trăieşte în
I-a zis Nestor: „De la Atena, eu cu alŃi GeŃia, mai sus de fluviul cel mare Istros.
123
cinci tovarăşi şi cu tine luăm un vas care Este get, preot al Lui Dumnezeu, o
ne va duce în Samos. 105Dar mai întâi zeitate de-a lor. 124Îl cheamă Zamolxis.
125
trecem fluviul cel mare Istros. 106Înspre Ar vrea să înveŃe filosofie cu domnia
Grecia ni se pot alătura şi alŃi oameni ta, înŃeleptule Pitagora. 126Zamolxis vine
care merg din Tracia spre sud. 107Vom fi din acele Ńinuturi ale lupilor pe unde a
mereu într-o companie numeroasă şi n- trăit pe vremuri marele nostru zeu,
avem teamă pe drumul de întoarcere”. Apollon Lykeios”.
108
Şi în două zile au ridicat tabăra.
127
Şi Pitagora l-a privit pătrunzător pe
109
Au traversat fluviul Istru pe bacuri şi Zamolxe, şi-a ridicat o spânceană, ca
trecând prin Tracia şi Macedonia au semn că a descoperit ceva deosebit la El,
intrat în Grecia continentală. 110Acolo în zicând: „128Da, geŃii sunt oamenii cei mai
portul Atena, negustorii şi-au încărcat drepŃi şi mai viteji dintre traci, arienii cei
bagajele pe un vas comercial şi curând au vechi, nobilii în suflet. 129Zamolxis,
sosit pe insula Samos. 111Şi Zamolxe şi Zamolxion, câŃi ani ai?”
Nestor au mers la casa lui Nestor.
130
„Patruzeci de ani, învăŃătorule” a
112
În zilele ce au urmat Zamolxe a răspuns Zamolxe. 131„Şi vrei să înveŃi
umblat prin împrejurimi să întâlnească înŃelepciunea cu mine?” a mai întrebat
cunoştinŃele şi prietenii pe care îi ştia din Pitagora. 132Şi Zamolxe a zis: „Să-L
vizitele anterioare. 113Insula Samos i s-a cunosc mai bine pe Dumnezeu. Voi afla
părut aproape neschimbată, trecuseră apoi toate de la El”.
cinci ani de când nu mai fusese pe acolo.
133
Pitagora l-a privit şi mai cu luare
114
Şi cu bună ştiinŃă Nestor a întârziat aminte pe Zamolxe spunându-şi în gând:
134
să-L prezinte pe Zamolxe lui Pitagora. „Este om matur, are experienŃă de
115
Aştepta un moment favorabil doar de viaŃă, ştie bine ce vrea”.
el ştiut. 116Dar într-o bună dimineaŃă cei
135
„Ce vei face cu înŃelepciunea
doi au mers împreună la casa lui dobândită, Zamolxion?” a întrebat
Pitagora. Pitagora. 136Şi Zamolxe i-a răspuns cu
117
Şi cei doi au fost conduşi la mândrie: „O voi duce geŃilor, neamul
Pitagora care, în grădină fiind, îi Meu”.
observase pe musafiri încă de departe.
26
CARTEA NEMURIRII
137
Filosoful a apreciat calităŃile
bărbatului aflat în faŃa sa spunându-şi:
138
1
A doua zi, dimineaŃa, Zamolxe a
„Este aparte, are rafinamentul unui sosit acasă la Pitagora. 2Şi a aflat că va
grec, promite foarte mult şi este ferm”. lua lecŃii în grădina maestrului împreună
139
Şi Pitagora a acceptat: 140„Bine. De cu doi localnici, un bărbat, între două
mâine începi învăŃătura. 141Bănuiesc că vârste, pe nume Alkibiades şi o tânără
locuieşti la Nestor. 142Vino dis-de- femeie, Olimpia.
dimineaŃă, pe la răsăritul soarelui”. 3
Pitagora şi-a început lecŃia teoretică,
143
Nestor a fost încântat că planul le-a akousmatos explicându-le învăŃăceilor
reuşit, că Zamolxe va studia cu un filosof metoda sa de predare astfel: 4„Pentru
adevărat. 144Şi i-a spus lui Pitagora: început reŃineŃi că înŃelepciunea trebuie
„Într-adevăr getul locuieşte în casa mea”. să se dezvolte în minte, nu să fie scrisă,
145
După care Nestor şi-a luat rămas bun: căci adevărul nu poate fi exprimat în
„Noi plecăm şi te lăsăm cu bine întregime prin cuvinte. 5Dar, va trebui
didascalos, învăŃătorule”. mai întâi să deprindeŃi metodele de
146
Cei doi au ieşit din curtea purificare pentru corp, minte şi suflet.
6
maestrului şi Nestor Îi explică Lui Numai prin katharsis percepŃia omului
Zamolxe: 147„Filosoful este în curs să-şi se rafinează şi poate atinge valori înalte.
7
constituie o şcoală filosofică, aici la noi În acest fel mintea are acces uşor la
în Samos. 148El a dobândit mare cunoaşterea zeilor. 8Pe parcurs vom mai
înŃelepciune de la zei, ca urmare a discuta şi despre ordine şi haos.
9
uceniciei prin lume. 149Pitagora primeşte Subiectele sunt inepuizabile. 10ReŃineŃi
învăŃăcei în tot timpul anului, vrea să de asemenea faptul că noŃiunile pe care
formeze cu ei o confrerie spirituală, un vi le voi expune pot aparŃine anumitor
fel de ordin al înŃelepŃilor, bărbaŃi şi crezuri religioase sau filosofice. 11Eu vă
femei”. înfăŃişez o esenŃă a ceea ce am învăŃat
până acum în cursul peregrinărilor
150
Zamolxe a fost copleşit de mele”.
evenimentele zilei şi i-a mărturisit lui
Nestor: 151„Astăzi este un moment
12
După care Pitagora le-a recomandat
deosebit de important din viaŃa mea. practici de purificare, katharsis şi le-a
152
L-am cunoscut pe înŃeleptul lumii şi el atras atenŃia asupra rezultatelor lor astfel:
13
m-a acceptat să-i fiu învăŃăcel. 153Lui „Nu vă faceŃi din trupuri morminte
Dumnezeu Îi mulŃumesc din toată sufletelor. 14Va trebui ca pe timpul cât
inima!” învăŃaŃi cu mine să vă abŃineŃi de la
mâncatul cărnii. În acest fel vi se elimină
CAPITOLUL 3 treptat toxinele din corp. 15În mod gradat
Zamolxe Îşi începe învăŃătura cu veŃi avea simŃământul că trupul vi s-a
Pitagora. Pe calea înŃelepciunii. uşurat şi veŃi observa că mintea devine
Metodele învăŃăturii lui Pitagora. din ce în ce mai calmă şi capabilă de
Despre Zeitatea Supremă şi zei. Omul şi concentrare pe un timp mai îndelungat.
16
lumea. Puterea gândurilor. Lumina Aceste aspecte sunt doar preliminarii.
17
zeităŃilor. Sufletului trebuie să-i dăm cea mai
mare importanŃă şi să-i creăm
27
CARTEA NEMURIRII
zeitate. 111În acest caz putem spune cu după o lecŃie avută cu Pitagora,
certitudine că acea zeitate este eternă Alkibiades i-a spus Lui Zamolxe: „Noi
pentru că un principiu nu poate avea un grecii din Samos nu suntem obişnuiŃi cu
sfârşit, el fiind mereu şi mereu preluat şi ideile filosofice ale maestrului. 126Până
promovat de oameni. 112Ca exemplu acum filosofia greacă a abordat alte
concret este zeul Cronos, timpul etern. teme. 127Eu cred că filosoful predă ceva
113
Şi astfel omul poate fi ecou al zeilor şi ce nu ni se potriveşte nouă grecilor.
zeiŃelor cu rol creator, devenind la rândul 128
Poate alŃii, din alte popoare, să accepte
său creator”. aceste învăŃături. 129N-aş mai dori să
114
NoŃiunile predate de Pitagora erau urmez şcoala. De mâine nu mai vin.
130
foarte dense, maestrul ştia foarte bine că Te rog să-i spui maestrului că nu mai
ideile în atenŃie solicitau mult puterea de am timp de învăŃătură, căci voi pleca din
înŃelegere a învăŃăceilor. Samos să fac negoŃ pe mări”.
115
Într-o zi Zamolxe a remarcat: „Mă 131
Şi Zamolxe l-a asigurat că aşa va
gândesc la faptul că prin acŃiunile noastre face.
determinăm ca răspuns reacŃii fireşti din 132
A doua zi Pitagora, aflând că
partea universului uman şi material în Alkibiades a renunŃat la lecŃiile filosofice
care trăim. 116Eu cred că acesta este le explică învăŃăceilor: „ÎnvăŃătura mea
modul în care noi oamenii ne raportăm la nu este pentru oricine. 133ÎnŃelegerea ei
zei”. 117Atunci Pitagora a zis: „Este cât se necesită, pe lângă capacitatea de a
poate de adevărat ceea ce spui. 118Atunci asimila idei noi, mult deosebite de
când urmărim armonia din perspectiva filosofia greacă de până acum, şi o
noastră, primim reacŃii de acelaşi fel din dorinŃă sinceră a omului de a ieşi din
partea zeilor. 119În mod practic în cazul tiparele mentale în care vieŃuieşte. 134El
naturii duale bine-rău, se poate afirma trebuie să se rupă cumva de cercul
fără greş: să faci bine căci cândva acel obişnuinŃelor care creează şi folosesc
bine se va întoarce la tine”. aceleaşi deprinderi şi atitudini conducând
120
Într-o zi maestrul le-a vorbit despre la închistare mentală şi la tendinŃa de a
nemurire astfel: „Atunci când omul este judeca în acelaşi mod oameni,
îndeajuns de conştient de legătura sa cu evenimente şi fapte care sunt total
Creatorul Lumii, el devine nemuritor diferite. 135Omul este bine să încerce să-
prin cunoaşterea flăcării nemuririi din şi depăşească limitele pe care şi le-a creat
inima sa. 121Sufletul are o evoluŃie singur. 136Şi cauza principală care îl
continuă până când atinge acel stadiu. frânează este ignoranŃa”.
122
Este nevoie de încarnări succesive ale
aceluiaşi suflet pentru ca să poată evolua CAPITOLUL 4
sistematic. 123Pe parcurs vom mai relua Simboluri şi numere. ÎnŃelepciunea
aceste noŃiuni”. egiptenilor. Pitagora învaŃă de la
124
Au trecut câteva săptămâni şi cei Zamolxe. Spiritul lupului. Zeii şi
trei învăŃăcei ai lui Pitagora – Zamolxe, credinŃele geŃilor. Semizei şi zei.
Alkibiades şi Olimpia – au păreri diferite
despre cele predate.
31
CARTEA NEMURIRII
desfăşurare a ceea ce va urma, deci au rol distrugătoare, iar femeia respectivă, care
de predicŃie a evenimentelor”. este Pitia pentru un timp relativ, devine
70
Pitagora a fost de acord spunând: apoi un om ruinat”.
„Da, asta este adevărat. 71Universul este
86
Şi Zamolxe a observat: „În schimb
mereu în transformare şi este normal să cazul aflării viitorului de la vieŃuitoare
existe semne care să indice direcŃii de este diferit. 87InformaŃia vine din exterior
evoluŃie. 72Noi grecii folosim şi profeŃiile şi depinde doar de capacitatea omului de
Pitiei, dar aceasta este o activitate a interpreta semnele ce se arată”.
predictivă pur umană. 73În schimb, atunci 88
Pitagora a fost de acord. 89Apoi L-a
când este vorba de animale şi de păsări, întrebat pe Zamolxe, zicând: „Mă întreb
mesajele pe care le trimit zeii sunt cu cum faceŃi voi geŃii ca să descifraŃi cele
totul diferite. 74Ele trebuie descifrate pe transmise de către vieŃuitoare?”
când în cazul Pitiei ele au forma clară şi
explicită a limbajului omenesc”.
90
Şi Zamolxe a răspuns: „În primul
rând trebuie înŃeles decorul în care se
75
Şi Zamolxe a mai întrebat: „Cum întâmplă acŃiunile şi cunoscut
credeŃi că procedează Pitia? 76Cum îşi comportamentul normal al acelei
obŃine ea mesajele care vin de la zei, în vieŃuitoare. 91Mesajul este un răspuns
timpul consultării lor, pentru persoana legat de cadrul respectiv, dar poate fi şi
care doreşte să-şi afle viitorul?” soluŃia unui gând pe care omul îl are
77
Pitagora a explicat: „Este un subiect tocmai atunci în minte. 92De exemplu,
care mi-a luat mult timp de studiu. 78M- dacă cineva se gândeşte la o persoană
am tot gândit la modalitatea în sine şi am iubită şi observă semnele care vin din
ajuns la concluzia că viitorul omului se exterior, i se pot revela sentimentele
află mai degrabă din mintea persoanei acelei persoane sau chiar ceea ce face
care o întreabă pe Pitia despre viitor, persoana în cauză în acel moment.
93
decât de a-l obŃine cumva de undeva din Acestea se numesc premoniŃii şi se pot
afara minŃii proprii. 79Pare paradoxal că aplica atât la persoane cât şi la grupuri de
cineva merge la Pitia să-şi afle soarta oameni sau chiar la naŃiuni întregi”.
care se găseşte deja în mintea sa. 80Pitia 94
Auzind aceste vorbe Pitagora a
nu face decât să ia informaŃii chiar din remarcat: „Îmi aminteşti de profeŃii
mintea persoanei care întreabă, minte poporului iudeu. I-am cunoscut bine în
care are deja formaŃi sâmburii acelei Babilon. 95Ei aveau cunoştinŃe avansate
realităŃi, 81căci oamenii devin ceea ce în domeniul prevestirii viitorului unei
cred ei în mintea lor că pot ajunge. 82Dar naŃiuni. 96Numai aşa a putut să
Pitia poate da greş uneori pentru că ea nu supravieŃuiască poporul lor. 97Dar aş dori
are tot timpul supraluciditatea mentală să continuăm subiectul nostru. 98Ce s-ar
dată de gazele care ies din peştera unde mai putea spune despre limbajul
prezice. 83Mintea ei se află într-o stare de vieŃuitoarelor?” 99Zamolxe a răspuns:
recepŃie care fireşte că poate fluctua. „Unii oameni înŃeleg şi limbajul lupilor”.
84
Prezicătoarea foloseşte gazele
intoxicante pentru a-şi stimula creierul,
100
Pitagora tare s-a mirat şi a zis:
„Limbajul lupilor? În ce fel îl pot pricepe
dar aceasta o stoarce de vlagă. 85Drogul
oamenii?” 101Şi Zamolxe a spus: „Află
acelor gaze are efecte mentale
34
CARTEA NEMURIRII
există şi prin alte părŃi în lume. 139Pe care a învaŃat chiar şi el care de decenii
pajişti, sub clar de lună, apar făpturile studiase înŃelepciunea lumii.
văzduhului nopŃii. 140Sunt zânele care 157
Dar maestrul mai avea încă multe
dansează desculŃe şi cântă. 141Ele au de spus şi într-o zi I-a mărturisit Lui
veşminte albe diafane cusute cu fir de Zamolxe: „ÎnvăŃătura mea este o taină şi
aur, cingători bătute în smaralde şi doresc să o dau numai celor care au
diademe împletite în părul lung până la credinŃă şi după o bună chibzuinŃă.
pământ”. 158
Prin purificarea sufletului său omul se
142
Atunci Pitagora a spus: „Sunt apropie de Dumnezeu, cum Îl numiŃi voi
menadele, însoŃitoarele lui Dionisos. geŃii pe Zeus. 159Şi aşa omul poate deveni
143
Şi noi avem această credinŃă venită de parte din El care este realitatea ultimă.
160
la neamurile tracilor”. Atunci Dumnezeu se poate manifesta
144
Zamolxe a continuat astfel: „Şi mai prin acel om şi de aceea spunem că
credem că există anumite spirite care fac Dumnezeu se poate întrupa. 161Nivelul de
soarele şi luna să strălucească, florile să conştiinŃă al omului în relaŃionarea lui cu
răsară, apele să curgă, pomii să crească, realitatea ultimă îi stabileşte poziŃia
vântul să bată, şi multe alte manifestări evolutivă. 162Noi avem semizei şi zei”.
în natură”. 145Şi Pitagora a spus:
163
Şi Zamolxe a vrut să ştie mai mult
„Aceasta este geneza zeităŃilor în care şi a întrebat: „Ce numeşti tu domnul
credem şi noi. 146Din această revelaŃie meu, un semizeu şi un zeu? Cine poate fi
primordială sacră popoarele preiau ce le semizeu şi cine poate fi zeu?”
este folositor modului lor de a trăi. 147Cei 164
Pitagora a răspuns: „Există popoare
care au mult soare venerează acest astru, care au înŃeles bine ideea că divinul se
ca de exemplu cei din Egipt. 148Oamenii poate manifesta în om. 165Persoanele
mărilor respectă spiritul mării. 149Voi pătrunse de puterile zeilor au primit
geŃii acordaŃi importanŃă spiritului diferite nume, 166noi grecii îi numim
lupului şi celui al muntelui”. semizei, 167iudeii le spun oameni-îngeri.
150
Zamolxe a mai precizat: „Lupul 168
EsenŃa este că aceste persoane percep
este animalul de al cărui suflet ne logos-ul şi viaŃa le este sacralizată. 169Şi
apropiem prin curaj şi dârzenie. 151Sunt atunci când un astfel un om se ridică
mulŃi oameni care detestă lupul fără a-i spiritual foarte sus, printr-o sacralizare a
şti meritele. 152Noi cunoaştem multe vieŃii proprii, acea persoană poate fi
poveşti în care lupul este eroul principal. numită chiar zeu, fiind o întrupare a unui
153
Există chiar un popor despre care se zeu. 170În acest domeniu popoarele au
spune că se trage din lupi, căci o lupoaică multe tradiŃii. 171Unii cred că o zeitate
a hrănit doi copii abandonaŃi”. 154Şi majoră a creat spiritual un fiu sau o fiică
Pitagora a spus: „Sunt romanii, latinii ce sunt apoi zeificaŃi după ce au trăit
care trăiesc la nord de Magna Grecia, în printre oameni. 172Adevărul este că orice
peninsula Italia. 155Aş dori ca într-o zi să om poate deveni zeu întrupat dacă cei
merg prin acele locuri”. printre care trăieşte îl consideră ca atare
156
Pitagora a fost foarte bucuros de datorită valorii sale personale. 173Zeul
conversaŃiile avute cu Zamolxe, de la întrupat stăpâneşte o mai mare sau mai
mică parte a cauzelor manifestărilor
36
CARTEA NEMURIRII
care doresc ca fiii lor să aibe caractere înfiripă mai ales prin repetiŃie sistematică
eroice le dau copiilor lor nume glorioase şi astfel se creează realitatea celor
din trecutul istoric. 66Exemple sunt eroii afirmate. 83Ca exemplu luăm cuvântul
de la Troia. 67Tot la fel se întâmplă cu cei RA care este numele zeului solar la
care le doresc copiilor lor să fie oameni egipteni. 84RepetiŃia celor două litere
de cultură, filosofi, etc. 68Se poate spune predispune la asimilarea valorilor care se
fără tăgadă că numele date persoanelor află în spatele principiului zeului RA.
85
influenŃează evoluŃia lor în viaŃă”. Şi aceasta este valabil şi pentru alte
69
Zamolxe a Ńinut să spună: „Şi noi afirmaŃii inteligibile. 86Putem spune de
geŃii suntem atenŃi atunci când dăm exemplu „Zeule vino şi străluceşte în
nume copiilor noştri”. 70Şi Pitagora a inima mea ca un soare” pe când
răspuns fără surprindere: „Îmi vizualizăm aceasta. 87Coborârea minŃii în
închipuiam. 71Judecata este similară şi inimă este metoda anahoreŃilor din Egipt,
atunci când ne referim la locuri, la o tehnică repetitivă pe care noi grecii o
popoare, la Ńări. 72Numele diferite numim hesychasmos, isihasm”.
predispun la caracteristici diferite. 73De
88
Într-una din zile Pitagora I-a spus
exemplu noi grecii vă numim geŃi, pe Lui Zamolxe: „Pe coasta Ioniei
când voi vă spuneŃi daci şi rumâni. 74În continentale, foarte aproape de insula
mintea voastră numele vă dă anumite Samos, se află marele oraş Efes. 89Acolo
predispoziŃii, pe când în a noastră altele, trăieşte un tânăr filosof pe nume Heraclit.
90
deşi este vorba de acelaşi popor care Vom merge şi noi să-l cunoaştem şi cu
locuieşte la nord de fluviul Istros”. această ocazie să vizităm templul zeiŃei
75
Şi Zamolxe a mai vrut să ştie: „Crezi Artemis. 91Curând, în acea zonă sacră,
oare învăŃătorule că schimbarea numelui unde va avea loc o mare sărbătoare”.
reorientează viaŃa oamenilor, a locurilor,
92
Şi aşa Pitagora şi Zamolxe s-au
a popoarelor, a Ńărilor?” 76Pitagora a pregătit de plecare. 93S-au îmbarcat pe un
afirmat convins: „BineînŃeles. 77Este mic bac şi curând au ajuns la Efes unde
chiar de dorit ca acele nume care conduc au mers să se găzduiască la o cunoştinŃă
la rele, la probleme şi dezastre să fie de-a lui Pitagora. 94După-amiază s-au dus
înlocuite cu altele pozitive. 78Cred că să-l întâlnească pe Heraclit căruia, deşi
toate popoarele înŃeleg importanŃa avea doar douăzeci şi cinci de ani, i se
folosirii cuvintelor ca nume, dar sunt dusese vestea de filosof, departe în lumea
puŃine neamuri care merg mai departe, greacă.
schimbând acele nume nepotrivite în 95
Aflând că au ajuns la el doi oameni
funcŃie de ceea ce doresc acele popoare din insula Samos, tânărul Heraclit s-a
să realizeze în bine”. înclinat respectuos în faŃa lor. 96Şi s-a
79
Dar Zamolxe a vrut să cunoască şi oferit să-i însoŃească în timpul vizitării
cauzele schimbărilor, spunând: „Mă măreŃului templu al zeiŃei Artemis,
întreb învăŃătorule despre puterea spunând: „AŃi venit într-un moment
cuvântului. 80Cum poate ea influenŃa favorabil. 97Mâine este mare sărbătoare
mintea omului?” 81Pitagora a explicat: la templul zeiŃei Artemis. 98DimineaŃa, la
„Literele sau combinaŃiile de litere, în revărsatul zorilor, mă prezint să vă iau.
care intră şi cuvintele, au putere. 82Ea se
40
CARTEA NEMURIRII
43
CARTEA NEMURIRII
196
Zamolxe a înŃeles pe dată ce se inima pentru a ne chema iubitele
întâmpla. 197
L-a lăsat pe tânăr să se hărăzite: 216Domnazână, Domnazână, łi-
liniştească, apoi l-a ridicat în picioare mpletesc acum cunună, bucuria să îmi
spunându-i: „Eu sunt Zamolxe, un om crească, fetele să mă iubească, că eşti
din neamul tău. 198Vin de mai sus de Zâna Zânelor, dragostea voinicilor.
217
fluviul cel mare, Istru”. Cine-n viaŃă îşi vrea bine, Te cheamă
mereu pe Tine. 218Ne dă holde holdelor şi
199
Şi băiatul I-a spus: „Domnul meu, puterea zânelor. 219Adă-mi mie noroc,
mă cheamă Licu. 200Am şaptesprezece zău, cum L-ai dat Lui Dumnezău.
ani, vin din Tracia şi sunt din clanul 220
Domnazână, Domnazână, łi-mpletesc
Cogaion. 201Grecii îmi spun Likios. acum cunună, pe cap o aşez la cea, ce-o
202
Am pornit de acasă pentru că am avut să fie zâna mea, că eu vreau să mă însor,
un vis despre un om. 203El vorbea limba doar cu Zâna Zânelor”.
noastră şi era cu totul învăluit în lumină.
204
I-am Ńinut minte vocea”.
221
Şi Licu a povestit mai departe:
„Apoi fiecare băiat care-şi căuta iubita,
205
Zamolxe ştia că Licu se referea la aşeza cununa pe capul fetei cu care dorea
206
El. Şi i-a zis tânărului: „Aşa deci. Te să se căsătorească. 222Fiecare era
înŃeleg. Nu-Mi vorbi mai departe despre încredinŃat că aleasa lui era Zâna Zânelor
asta”. 207Şi Licu L-a rugat: „Vreau să pentru el, că în acea fată se afla spiritul
rămân cu Tine şi să Te slujesc de
de iubire al Zânei Domnazâna”.
bunăvoie, domnul meu”. 223
Atunci Zamolxe i-a spus: „Şi la noi
208
Şi Zamolxe a mai aflat de la Licu că geŃii se face ceva asemănător. 224Doar că
făcea parte dintr-o familie înstărită din pentru căsătorii şi bucuria vieŃii noi o
Tracia. 209Tânărul avea o educaŃie bună, avem pe zâna Ila. 225O chemăm să ne
scria şi vorbea greceşte foarte bine. ajute să iubim, să ne căsătorim şi să
210
Apoi Zamolxe a aranjat cu Nestor muncim bucuroşi, întocmai cum faceŃi
ca tânărul să stea cu ei ca slujitor al Lui voi cu Domnazâna perechea Lui
Zamolxe. 211Licu era ascultător, harnic şi Dumnezeu”.
întreprinzător şi din când în când stătea 226
Venirea lui Licu la Zamolxe a
la picioarele Lui Zamolxe să înveŃe
schimbat multe lucruri. 227Arianului i se
înŃelepciunea în limba geŃilor. făcuse dor de neamul său şi iată că
212
Zamolxe avea astfel prilejul să-şi Dumnezeu i-a trimis pe cineva ca să-L
formuleze cunoştinŃele, dobândite de la ajute să-Şi poată împlini cu bine
Pitagora, în limba neamului Său. 213În misiunea”.
dorinŃa de a şti cât mai multe despre Licu
şi oamenii de pe meleagurile lui,
228
Adesea Licu îl delecta pe Zamolxe
Zamolxe îl îndemna să-şi aducă aminte cu cântece la cobză. 229Pitagora a aflat şi
de viaŃa de acasă. el despre talentul muzical al tânărului şi a
vrut să-l asculte. 230După o performanŃă a
214
Aşa tânărul I-a povestit: „Noi, tracului dată la şcoală, Pitagora fost
domnul meu, avem în sat o Zână. O
încântat şi i-a zis: „Noi grecii numim
numim Domnazâna. 215Ne strângem la
acest instrument muzical lira tracă.
altarul Ei, aprindem focul sacru, 231
Mi-a plăcut cum ai cântat şi te voi mai
împletim cununi şi cântăm din toată chema pe aici”.
44
CARTEA NEMURIRII
232
Şi în timp Zamolxe a aflat şi mai înŃeleg mai bine lumea zeilor. 251Şi Tu ai
multe lucruri de la Licu care I-a părăsit temporar Ńara Ta pentru acelaşi
mărturisit că înŃelegea limbajul lupilor. scop. 252Şederea cu mine în Samos łi-a
233
Într-una din zile Zamolxe i-a spus: fost doar primul pas pe calea zeilor”.
253
„De acum te voi numi Lup Alb. 234Şi vei Şi Zamolxe s-a înclinat cu respect în
fi protectorul Meu şi al neamului faŃa lui Pitagora şi a zis: „Aşa voi face
arienilor”. didascalos”.
235
Şi a fost o întâmplare. Într-o zi, pe
254
Când a revenit acasă Zamolxe i-a
când se aflau într-o parte mai izolată a împărtăşit lui Nestor planul Său de a
insulei, doi răufăcători vroiau să-L pleca spre Babilon. 255Şi l-a rugat ca
jefuiască pe Zamolxe. 236Şi-au scos atunci când va merge în Dacia, să dea de
săbiile şi ameninŃau că-L omoară dacă nu ştire familiei Sale că a pornit mai departe
le dă punga cu bani şi aur. 237Şi deodată în lume în căutarea învăŃăturilor zeilor
s-a auzit un urlet sfâşietor de lup. 238Cei lumii”. 256Nestor L-a încredinŃat: „Aşa
doi hoŃi au privit cu consternare la Licu voi face prietene. 257Casa mea ÎŃi este
şi nu înŃelegeau cum un om poate fi aşa mereu deschisă. Mergi cu bine şi dă-mi
ameninŃător. 239Le-a intrat frica în oase, de ştire pe unde te mai afli”.
le-au căzut săbiile din mâini şi au rupt-o
258
În următoarele zile Zamolxe şi
la fugă”. Marele Lup Alb s-au pregătit de plecare.
240
Zamolxe ştia că tânărul Îi era 259
Când a sosit ziua plecării era timpul
protectorul cu misiune divină. 241Şi i-a despărŃirii de maestru. 260Şi înŃeleptul
spus: „Eşti Marele Lup Alb. Chemarea ta Pitagora I-a spus Lui Zamolxe: „Iată o
va face eroi nemuritori din neamul epistolă de recomandare către preotul
arienilor”. Zarates, slujitor al Lui Zaratuştra în
242
Şi Zamolxe s-a gândit la viaŃa Sa şi- Babilon şi preot al lui Ahura Mazdah.
261
Şi spunea. „Faptul că Pitagora a adus aici Zarates este un om bun şi bine văzut
un om din neamul Meu, ca să Mă printre conducătorii perşilor. 262El este
protejeze, trebuie să facă parte dintr-un marele sfătuitor al tânărului Darius, din
plan al înŃeleptului. 243Fără doar şi poate dinastia achemenidă, rege privit ca
că a primit inspiraŃie de la zei”. întruchipare a ordinii şi dreptăŃii, asha,
cum spun perşii. 263Zarates Te va ajuta,
244
Într-o seară Zamolxe l-a vizitat pe găzdui, proteja şi învăŃa multe despre
Pitagora. 245Vroia să-l consulte şi să-Şi religia zoroastră. 264Cât despre cele
clarifice unele nedumeriri. 246Pitagora L- deprinse aici cu mine, în insula Samos,
a întâmpinat pe get de când a intrat pe ele sunt doar o mijire a înŃelepciunii.
uşă zicându-I: „Bine ai venit. Te 265
Le-am învăŃat şi eu de la înŃelepŃii
aşteptam. 247A sosit timpul să mergi să lumii şi łi le-am transmis din toată
cunoşti lumea sacerdoŃilor, în Babilon, în inima”.
Ierusalim şi în Teba Egiptului. 248Sunt
locurile cele mai bune pentru
266
Zamolxe s-a înclinat adânc în faŃa
spiritualitate. 249Tot aşa am făcut şi eu în lui Pitagora spunându-i: „ÎnvăŃătorule,
timpul călătoriei mele de douăzeci de didascalos, îŃi mulŃumesc. 267Neamul
ani. 250Am plecat de acasă pentru ca să meu arian te va venera în toate veacurile
ce vor urma”. 268Şi Pitagora I-a zis: „Ai
45
CARTEA NEMURIRII
47
CARTEA NEMURIRII
71
Şi Zarates a spus: „Întocmai. De acuma 89
Un grec a intrat în vorbă cu
ştii ce ai de făcut”. Zamolxe, arătând cu mâna dreaptă
72
În dimineaŃa următoare Zamolxe a mulŃimea din jur şi spunându-I: „Suntem
pregătit lemnele pentru focul sacru pe adunaŃi din toate părŃile imperiului
care Zarates l-a aprins într-un container persan, chiar şi din afară. Priveşte în
metalic fixat pe un suport solid. 73Patru jur!” 90Grecul, văzând îmbrăcămintea
preoŃi zoroastrieni vor oficia pentru Lui Zamolxe, a crezut că era grec şi L-a
mulŃimea de participanŃi. 74Zarates le-a întrebat: „Dar domnia ta de unde eşti de
spus tuturor: „Am aprins lemnele. 75De loc?”
acum suntem în prezenŃa lui Ahura 91
Şi Zamolxe a răspuns:. „Vin din
Mazdah prin focul sacru, atash. 76PriviŃi insula Samos, Ionia. 92Un timp am locuit
flăcările şi gândiŃi-vă la tot ceea ce doriŃi acolo cu învăŃătorul Meu Pitagora.
să întreprindeŃi pentru vieŃile voastre”. 93
Numele Meu este Zamolxe. 94Sunt
77
Şi preoŃii au recitat invocaŃia arian de baştină din Ńinuturile geŃilor”.
Ahunvar şi multe altele necesare. 78Apoi 95
Şi grecul a mai zis: „Bucuros de
s-a aşternut liniştea. 79Zamolxe îşi cunoştinŃă, Zamolxe. Eu sunt Lisandros,
observa respiraŃia rărită şi mintea-i de felul meu din Milet, Ionia.
intrase într-o stare de beatitudine şi 96
Cei doi s-a împrietenit. 97Zamolxe i-
comuniune cu zeul venerat Ahura a povestit lui Lisandros câte ceva despre
Mazdah, creatorul luminii, armoniei şi al călătoria Lui spirituală. 98Şi Lisandros a
binelui. 80Ceremonialul s-a sfârşit cu un constatat bucuros: „Aşa deci! 99CauŃi
moment de mare profunzime şi toŃi cei înŃelepciunea lumii. 100Te afli într-un loc
prezenŃi s-au unit în pacea mentală. potrivit. 101Aici în Babilon s-au adunat
81
La sfârşit preotul Zarates a anunŃat: mulŃi învăŃaŃi. Puterea persană îi
„Pentru astăzi am terminat. 82PoftiŃi protejează”.
acum la ospăŃ”. 102
În zilele ce au urmat Zamolxe a
83
Pentru prima dată în viaŃa Sa avut prilejul să se mai întâlnească cu
Zamolxe avea ocazia să participe la Lisandros. 103Aşa a aflat că grecul locuia
veselia ce urmează unui ritual zoroastru. în Babilon de câŃiva ani şi că avea drept
84
Printre mesele îndestulate cu bogăŃia de cunoştinŃe lume deosebită, inclusiv pe
mâncăruri, cei prezenŃi aveau prilejul să omul cel venit din India.
schimbe opinii, să discute pe teme 104
Şi într-una din zile Zamolxe L-a
spirituale. 85Prin asistarea la focul sacru rugat pe Lisandros: „Aş dori să vorbesc
al Lui Zaratuştra sufletele lor erau cu acel indian”. 105Lisandros I-a promis:
purificate şi apoi umplute de un duh al „Bine. Vă voi aranja o întâlnire”.
înŃelepciunii. 106
ActivităŃile prestate de Zamolxe la
86
Cei prezenŃi la ospăŃ erau de multe templul zoroastrian erau din ce în ce mai
neamuri. 87Zamolxe i-a recunoscut pe fructuoase. 107Treptat Zamolxe a reuşit să
caldeeni, greci, fenicieni, egipteni, iudei. înveŃe invocaŃiile Lui Zaratuştra din
88
Dar atenŃia I-a fost atrasă de un om Gathas, părŃile cele mai vechi din
venit din India. scriptura perşilor numită Avesta. 108Şi în
48
CARTEA NEMURIRII
49
CARTEA NEMURIRII
139
Brahmanul Şastri a răspuns: Au trecut câteva săptămâni de când
156
„Filosofia noastră are două puncte Zamolxe era în Babilon. 157Regele Darius
centrale care prin interacŃia între ele a aflat că printre cei care slujeau la
creează dinamica existenŃei noastre templul lui Zarates era şi un get pe nume
spirituale. 140Este vorba despre numerele Zamolxe. 158Dorea să-L cunoască şi să
zero şi unu. 141Am putea rezuma această afle cât mai multe despre neamul geŃilor.
159
dinamică în câteva cuvinte: numărul zero Se gândea regele că va putea trimite o
este potenŃialul care se poate materializa expediŃie militară la ei. 160Într-o zi Darius
în numărul unu. 142Astfel zero este i-a cerut preotului Zarates să vină la palat
nimicul capabil să genereze ceva, adică împreună cu Zamolxe.
pe acel unu. 143Pe când numărul unu, 161
Intrând în marea sală a tronului lui
adică acel ceva, poate fi absorbit în Darius, Zamolxe a fost impresionat de
numărul zero, nimicul. 144Toate celelalte splendoarea fără egal din jur. 162OaspeŃii
numere sunt jocul iluzoriu, lila spunem de seamă au fost invitaŃi să stea la
noi, dintre zero şi unu. 145Fireşte că aceeaşi masă cu măritul rege. 163Ca
această dinamică existenŃială are loc pe sfătuitor spiritual al lui Darius, preotul
axa timpului”. Zarates, însoŃit de Zamolxe, a luat loc în
146
Şi Zamolxe a mai întrebat: „Oare dreapta regelui care, văzându-L pentru
aveŃi un număr sacru aflat în armonie cu prima dată pe Zamolxe, a fost uimit de
curgerea timpului?” 147Brahmanul a fizionomia şi prezenŃa Sa de spirit.
răspuns: „Da. Acest număr este o sută 164
Şi regele I-a spus Lui Zamolxe:
opt”. „Vorbeşte-mi despre neamul tău getule
148
Şi Zamolxe a zis: „Este foarte Zamolxe! 165Ştiu că pe pământurile
interesant. Maestrul Meu grec Pitagora voastre aveŃi colonii prospere ale
Îmi vorbea despre o mistică a numărului grecilor, aflate undeva pe lângă mare”.
două sute şaisprezece”. 149Brahmanul a 166
Zamolxe a răspuns: „Mărite rege,
răspuns: „ObservaŃi vă rog faptul că două grecii s-au aşezat în Ńinuturile noastre de
sute şaisprezece este dublul lui o sută pe lângă marea Euxin. 167Dar ei ne sunt
opt. 150Numărul mistic o sută opt este oaspeŃi nu cuceritori. 168Noi suntem un
atribuit atât perspectivei masculine cât şi popor aprig care nu a fost supus
celei feminine. 151În existenŃa lor niciodată de nimeni de când ne ştim”.
complementară ele însumează cifra două
sute şaisprezece, reprezentând practic
169
Şi Darius a vrut să le cunoască
dinamica masculin-feminin”. temelia spirituală şi a întrebat: „Cine este
zeul vostru cel mare?” 170Zamolxe a
152
Zamolxe a fost impresionat de spus: „Zeul nostru drept se numeşte
brahmanul Şastri. 153Convorbirea lor I-a Dumnezeu. 171Află mărite rege că şi noi
lărgit orizontul de înŃelegere a misticii geŃii urmăm ceea ce perşii numesc asha.
numerelor. 154La despărŃire i-a mulŃumit Noi îi spunem justiŃia”.
brahmanului pentru bunăvoinŃa cu care a
răspuns întrebărilor Sale. 155Apoi
172
Dar Darius s-a arătat sceptic
zicând: „Asha? Asha? ŞtiŃi voi oare ce
Zamolxe şi Lisandros au revenit la
templu”. înseamnă cu adevărat asha?” 173Atunci
Zamolxe i-a răspuns: „Este dreptatea şi
50
CARTEA NEMURIRII
adevărul, lipsa minciunii şi a trădării. zece ani înainte ca marele rege Cirus să
174
Iubim cu dreptate oamenii, iar pe cei ocupe Babilonul. 189Dar ei ne-au atacat,
răi îi pedepsim, astfel că lumina lui căci erau oameni agresivi puşi pe
Ahura Mazdah, Domnul ÎnŃelept, se va prădăciuni şi a trebuit să ripostăm”.
mări, pe când întunericul lui Angra 190
Preotul şi magul zoroastru Zarates
Mainyu, Spiritul Rău, se va diminua”. Îl considera pe Zamolxe un personaj cu
175
Auzind cuvintele Lui Zamolxe, totul deosebit. 191Şi vroia să-şi verifice
Darius a fost uimit. 176Se gândise cumva anumite teorii despre influenŃa astrelor
la cucerirea pământurile geŃilor în urma asupra vieŃii oamenilor şi să afle
unor sfaturi greşite. 177Şi pe loc a împrejurările în care Zamolxe s-a născut.
renunŃat la acel plan spunând: „Dacă 192
Şi într-o zi, pe când se aflau în
neamul geŃilor are un om care poate grădina templului, Zarates L-a rugat pe
vorbi atât de nobil, atunci veŃi fi lăsaŃi în getul arian să-i povestească: 193„Ştiu că ai
pace să slujiŃi în continuare luminii patruzeci şi doi de ani. 194Vorbeşte-mi
spiritului. 178Perşii nu vor încerca să vă despre timpul când ai venit pe lume
179
cucerească. Noi mergem doar Zamolxe”.
împotriva acelora care sunt cuprinşi de
întuneric în spirit. 180Îi respectăm pe
195
Zamolxe a zis: „Despre acel timp
oamenii luminii”. iată ce mi-au spus părinŃii mei, domnul
meu. 196Era iarnă, mama m-a născut în
181
Şi cu aceste cuvinte regele Darius a casă pe pământ. 197Aşa este obiceiul la
încheiat conversaŃia cu Zamolxe care era noi geŃii. 198Chiar numele meu înseamnă
mulŃumit că avusese ocazia să afle pământ în sensul de sursă germinativă,
gândurile regelui despre geŃi. 182Persanii de creştere şi înflorire, de aspiraŃie către
aveau în spatele cuceririlor lor un scop lumină. 199Spre dimineaŃă când mama mă
spiritual şi credeau că Dumnezeu, pe care năştea la răsăritul soarelui, tata a văzut
ei Îl numeau Ahura Mazdah, îi ajuta. pe cer o stea mare cu coadă. 200Astrul
183
După terminarea banchetului dat de acela a rămas mult timp să lumineze
regele Darius, Zarates şi Zamolxe s-au cerul. 201Şi tata a crezut că este un semn
întors la templu. 184Acolo Zarates I-a bun pentru tot neamul geŃilor. 202La
spus Lui Zamolxe: „După cum ai auzit maturitate am ajuns preot şi am făcut cât
de la măritul Darius, Rege al Regilor, noi am putut pentru ei. 203Dar mă ardea o
perşii nu atacăm popoarele la întâmplare. dorinŃă fierbinte, să cunosc înŃelepciunea
185
Noi distrugem răul şi întunericul celor de peste tot. 204Şi aşa am plecat în lume,
care sunt sub stăpânirea Spiritului de aceea mă aflu aici, domnul meu”.
Răului, Angra Mainyu atunci când ei 205
Zarates a remarcat: „Este interesant.
jefuiesc alte neamuri şi distrug bunuri 206
În limba avestană zam înseamnă tot
omeneşti. 186Acum când regele Darius a pământ. 207Toate cele spuse de Tine
aflat mai multe despre voi geŃii arieni, încep să capete sens”.
perşii nu vor merge împotriva voastră.
187
Dar cu grecii este altceva. 188În trecut
208
Şi se gândea Zarates făcând calcule:
„Getul este născut cu douăzeci de ani
am avut şi noi probleme cu un neam
după Pitagora. 209Deci Zamolxe avea
înrudit cu al vostru, masageŃii sau sciŃii
douăzeci şi cinci de ani atunci când perşii
pe care i-am supus în Bactriana cu vreo
51
CARTEA NEMURIRII
au cucerit Babilonul şi treizeci şi cinci de exprimată prin numere, chiar dacă se află
ani când au cucerit Egiptul”. 210Şi în stadiul de dezordine”. 229Şi Zarates a
Zarates I-a spus Lui Zamolxe: „Mă voi fost de acord: „Aceasta este adevărat.
230
mai gândi la cele ce mi-ai spus”. Dar până la acea ordonare trebuie să
211
Adesea, după ceremoniile rituale remarcăm faptul că orice evaluare a unei
ale focului sacru atash, Zamolxe stătea situaŃii existente într-un anumit punct din
de vorbă cu Zarates. 212Şi i-a spus într-o timp găseşte atât ordine cât şi dezordine.
231
zi: „ÎnvăŃătorule, în insula Samos am Dinamica relaŃiei lor nu salvează
avut prilejul să discut cu înŃeleptul corelarea pentru că haosul apare mereu
Pitagora despre existenŃa lumii. 213El în lume”.
spunea că în esenŃă realitatea se reduce la
232
Şi Zamolxe a continuat argumentul
manifestarea ordinii, ceea ce voi perşii filosofic în faŃa lui Zarates zicând: „Deci
numiŃi asha, reprezentată prin numere. putem spune că atât Ahura Mazdah cât şi
214
Tu domnul meu ce părere ai?” Angra Mainyu, ca forŃe ale realităŃii, vor
215
Şi Zarates a răspuns: „Eu cred că nu exista mereu”. 233Zarates a răspuns:
putem face prea uşor o aşa afirmaŃie. „Asta este corect. 234Dar noi zoroastrienii
216
În primul rând că nu există ordine credem că va exista un timp când Ahura
peste tot ca să o putem exprima prin Mazdah îl va învinge pe Angra Mainyu.
235
simboluri şi prin numere. 217Şi chiar dacă Şi atunci salvatorul nostru numit
am reuşi să găsim numerele potrivite şi Saoshyant va sosi în lume”.
legile prin care acele numere arată
236
„Ce înseamnă anticipata apariŃie a
ordinea, ce ne vom face cu dezordinea? acestui personaj?” a întrebat Zamolxe.
218 237
Ne este practic imposibil să aplicăm Şi Zarates a răspuns: „În general noi
numerele şi în cazul dezordinii”. zoroastrienii credem că este vorba de
219
Zamolxe a spus: „Aşa ar părea la venirea unui om, în carne şi oase, precum
prima vedere. 220Dar să ne gândim la a fost Zaratuştra. 238Şi mai credem că
faptul că întunericul înseamnă lipsa spiritul Lui Zaratuştra va coborî în acea
luminii şi dezordinea este lipsa ordinii. persoană. 239Salvarea va consta în
221
Pe aceste considerente putem spune ca aducerea înŃelepciunii pentru toŃi, va fi o
Angra Mainyu, Spiritul Rău, este lipsa reînnoire a lumii. 240Noi numim aceasta
lui Ahura Mazdah, Spiritul Bun. 222Prin frashokereti. 241În prezent, după cum se
urmare Angra Mainyu nu există”. observă, sunt foarte puŃini înŃelepŃi
printre oameni. 242Noi mai credem că
223
Şi preotul Zarates a căzut pe există o permanentă luptă între Ahura
gânduri, fiind pus în dificultate. 224Apoi a Mazdah şi Angra Mainyu. 243Dar lumina
mărturisit: „Ceea ce spui Tu este foarte şi binele nu sunt dominante, ci mai
interesant. 225Dar totuşi realitatea lumii degrabă stăpâneşte opusul lor. 244Adică
înseamnă atât ordine cât şi dezordine. întunericul şi răul, au rol prevalent în
226
Deşi dezordinea este lipsa ordinii ea ar societăŃile umane. 245Dar atunci când
trebui cumva măsurată”. lumina şi binele vor exista în cel puŃin
227
Şi Zamolxe a zis: „Mă gândesc că jumătate din gândurile, vorbele şi faptele
în timp dezordinea se ordonează urmând oamenilor, ca expresii ale conştiinŃei
anumite legi. 228Deci ea ar putea fi colective, atunci putem spune că Ahura
52
CARTEA NEMURIRII
Mazdah este pe punctul să-l învingă pe sacru, oamenii se schimbă în bine. 263Iar
Angra Mainyu. 246O astfel de victorie nu cei care au atins o înaltă comuniune cu
înseamnă dispariŃia manifestărilor lui Ahura Mazdah, Spiritul Luminii,
Angra Mainyu, spiritul dezordinii, ci dobândesc şi darul profeŃiei”.
doar diminuarea prezenŃei lui. 264
În activităŃile zilnice de la templu,
247
Dualitatea ordine-dezordine se va Zamolxe a primit însărcinări din ce în ce
menŃine cât timp va fi lumea. 248Dar în mai importante. 265Devenise un bun
anumite societăŃi ordinea şi binele vor cunoscător al manthre-lor din Avesta,
predomina asupra răului. Şi astfel scriptura perşilor zoroastrieni. 266Şi vroia
armonia va fi prezentă. 249Cred că deja ai să afle cât mai multe despre
discutat cu Pitagora dualismul lumină- spiritualitatea zoroastră, astfel că într-o zi
întuneric?” l-a întrebat pe preotul Zarates: „Ce
250
Zamolxe a admis: „Într-adevăr reprezintă simbolul omului cu aripi?”
domnul meu. 251Am abordat tema, dar 267
Şi Zarates a răspuns: „Noi îl numim
aspectul de salvare în viitor al oamenirii faravahar. 268Este un simbol vechi pe
a fost tratat doar la suprafaŃă. 252Acum care perşii l-au luat de la asirieni. 269Într-
ideile Îmi sunt mult mai clare”. o formă apropiată îl au şi egiptenii şi
253
Zamolxe a vrut să ştie mai multe iudeii. 270Cred că prima dată a apărut la
fapte despre fondatorul crezului perşilor neamul hitiŃilor, veniŃi de undeva de pe
spunând: „Aş dori să-L cunosc mai bine lângă Pontul Euxin. 271Pentru noi
pe marele profet Zaratuştra”. 254Şi faravahar înseamnă Ahura Mazdah.
272
preotul Zarates a răspuns: „Zaratuştra a La hitiŃi, la egipteni şi la iudei în locul
trăit cu aproximativ cinci sute de ani bustului uman este reprezentat soarele.
înainte de aceste timpurile. 255La 273
S-au dat felurite alte interpretări
vremurile acelea perşii şi mezii aduceau simbolului, anumite legende foarte vechi
zeilor ca ofrande animale sacrificate, vorbesc despre oamenii puternici cu
obiceiuri învăŃate de la popoarele vecine. aripi, care au coborât din cer şi s-au
256
Dar Zaratuştra s-a opus, înŃelegând împreunat cu fiicele pământenilor. 274Noi
răul care venea de la uciderea rituală. legăm acest simbol de naşterea Lui
257
El l-a convins pe regele Viştaspa să Zaratuştra, al cărui nume înseamnă stea
facă reforme şi în primul rând să strălucitoare. 275Profetul nostru a avut
interzică jertfa. 258De atunci noi perşii am ceva din acei oameni cu aripi, purtători ai
tot progresat. Precum se vede, aproape că luminii stelelor. 276Faravahar este un
suntem stăpânii lumii. 259Şi vom continua simbol al zeităŃilor solare care prin
încă să ne ridicăm spre şi mai multă puterea lor divină susŃin pe conducătorii
lumină pentru că învăŃăturile Lui lumeşti cei buni”.
Zaratuştra sunt cele mai înŃelepte din 277
Preotul Zarates era foarte mulŃumit
lume. 260Nouă persanilor lumea ne spune de tot ce făcea Zamolxe Arianul. 278Într-o
adoratorii focului. 261Şi pe bună dreptate, zi i-a adus o veste aparte: „Curând va
căci noi venerăm focul pentru că îi ştim sosi momentul când vei fi iniŃiat ca preot
puterea de a transforma, de la obiectele al marelui Zaratuştra” 279„Sunt gata
materiale până la sufletul omului. 262Şi ai domnul meu să servesc lumina spiritului”
observat cum, treptat în prezenŃa focului i-a răspuns Zamolxe.
53
CARTEA NEMURIRII
280
Şi ceremonia de investitură a Lui Îl ajuta la pregătirea a tot ce era necesar
Zamolxe ca preot zoroastru a fost fixată ceremoniilor”.
să aibe loc peste zece zile. 281În ziua
297
Treptat, Lui Zamolxe i s-a dus
hărăzită, patru preoŃi, printre care şi vestea despre calitatea deosebită a
Zarates, au pregătit totul. 282Evenimentul serviciilor Sale. 298PersonalităŃi, din
deosebit va dura aproape o jumătate de armata persană şi din administraŃia
oră şi la el vor participa doar câŃiva oraşelor şi a satrapiilor, apelau la trezirea
invitaŃi. spirituală dată de prezenŃa focului sacru
283
Candidatul la preoŃie a fost condus de Zamolxe în Babilon.
299
îmbrăcat în haine de culoare albă şi SacerdoŃii erau plătiŃi prin donaŃii, iar
încins în jurul mijlocului cu un brâu. beneficiarii care foloseau serviciile
284
Apoi, cu manthre alese, preoŃii au religioase ale preotului Zamolxe erau
invocat prezenŃa la focul sacru a foarte generoşi.
spiritului Lui Ahura Mazdah. 285Şi au
300
Regele Darius bătuse moneda de
urmat ritualurile de purificare care aur, daricul şi pe cea de argint, siculul. În
desăvârşeau consacrarea preoŃească a Lui scurt timp, ca preot al Lui Zaratuştra,
Zamolxe. 286La sfârşit Zarates I-a spus Zamolxe s-a îmbogăŃit.
Lui Zamolxe: „Te-ai schimbat la faŃă. 301
Timpul, cât Zamolxe a deprins
287
Lumina Lui Ahura Mazda a intrat în marea înŃelepciune a Lui Zaratuştra,
tine”. învăŃând de la preotul Zarates şi servind
288
Când ceremonia s-a încheiat a la templul zoroastru din Babilon, a fost
urmat festinul, bucuria colectivă a de trei ani.
investiturii noului preot. 289Şi Zarates a 302
Şi într-o zi pe neaşteptate Zarates
luat loc la masă, împreună cu Zamolxe, L-a sfătuit pe get: „Ar trebui să mergi să
proaspătul iniŃiat, şi I-a vorbit astfel: vezi cum merg lucrările la construcŃia
290
„De acum eşti atât preot al Lui templului iudeilor, care se pare că se
Zaratuştra cât şi medic sacerdot, apropie de finalizare. 303Ei îl slujesc tot
Zamolxe. 291PoŃi conduce ceremonii ale pe Domnul Domnilor. 304De aceea iudeii
focului conform ritualurilor noastre şi au fost eliberaŃi din captivitate de către
poŃi face tratamente de boli şi răni cum regele Cirus Cel Mare, după ce acesta a
crezi de cuviinŃă că e bine. 292După cum ocupat Babilonul. 305Treci prin Ierusalim
ştii prea bine, activităŃile noastre aici la şi apoi pleci în Egipt”.
templu s-au intensificat. 293Sunt multe
căpetenii de oaste care ne solicită
306
Şi Zamolxe s-a gândit la spusele
ajutorul, iar noi, cei câŃiva preoŃi şi preotului Zarates. 307Aici, în Babilon,
medici sacerdoŃi, care servim la templu, stătuse timp de trei ani şi pătrunsese
abia facem faŃă cererilor”. adânc înŃelepciunea Lui Zaratuştra.
308
Devenise El Însuşi preot al marelui
294
Şi Zamolxe a intrat în serviciile înŃelept al perşilor. 309Era vremea să
sacerdotale cele mai importante de la meargă să cunoască şi alŃi oameni ai
templu. 295Avea acum prilejul să căutărilor divine. 310Şi Zamolxe i-a
servească singur pe cei care solicitau răspuns lui Zarates: „Domnul meu voi
aprinderea focului sacru şi prezenŃa acolo
a Lui Ahura Mazdah. 296Marele Lup Alb
54
CARTEA NEMURIRII
311
face precum spui. E timpul să plec din Tău se vor întrupa la acea vreme spiritele
Babilon”. celor optsprezece ancestori ai noii
312
Şi Zarates L-a asigurat de sprijinul omeniri spirituale. 327La acel timp Te vei
său spunând: „ÎŃi voi da scrisoare de renaşte în toŃi cei care vor primi spiritul
recomandare către armata persană şi Tău şi care sunt urmaşii neamului Tău.
328
către toŃi supuşii imperiului. 313La După împlinirea misiunii de treizeci de
Ierusalim Te va ajuta Zerubabel, care-l ani spiritul Tău propriu va reveni în cer
cunoaşte bine pe Pitagora. 314Vei primi la Dumnezeu, Ahura Mazdah. 329În felul
din visteria templului aur şi bani destui acesta urmaşii neamului Tău vor avea
ca să-łi ajungă pentru mult timp. 315Eşti sufletele lor strălucind cu al Tău alături
unul dintre magavan, preoŃii Lui ca şi cum ai renăscut în ei”.
Zaratuştra şi ai o poziŃie înaltă printre toŃi
330
Zamolxe a fost profund mişcat de
oamenii din împărăŃia lui Darius”. profeŃiile lui Zarates şi i-a spus: „ÎŃi
316
După câteva zile Zamolxe a primit mulŃumesc înŃeleptule. Rămâi cu bine.
331
de la Zarates recomandarea scrisă în Fie ca Ahura Mazdah să continue să
limba avestană. 317Şi când pregătirile de lumineze neamul perşilor”.
plecare au fost aproape gata, Zamolxe a
dorit să aibe o ultimă conversaŃie cu CAPITOLUL 7
înŃeleptul Zarates. 318Şi i-a spus: Zamolxe merge în Iudeea. Zerubabel
„Domnul meu, ştiu prea bine că spiritul şi Zamolxe. SfinŃirea templului din
profetic care te animă îŃi spune multe şi Ierusalim. Zamolxe este mâhnit de
despre ce va face sufletul Meu în viitor. sacrificiile de animale. Simbolul
319
Aş vrea să ştiu, când Mă voi reîntrupa soarelui cu aripi. Zamolxe pleacă spre
ca să pot ajuta neamul Meu şi în viitor? Egipt.
320
Oare cum Mi se aplică ciclicitatea de
două sute şaisprezece ani a sufletelor?
321
1
Zamolxeşi Marele Lup Alb au
Pitagora Mi-a vorbit câte ceva despre pornit către Ierusalim. 2Pe drum au
aceasta, dar nu a făcut nici o predicŃie”. întâlnit trupe persane patrulând spre
322
Şi preotul Zarates I-a răspuns astfel: Iudeea. 3Comandantul lor a citit cu
„Eşti foarte deosebit Zamolxe. 323Află că atenŃie scrisoarea lui Zarates: Către
multe evenimente importante, legate de oştenii armatei Marelui Rege Darius şi
spiritul Tău, se vor întâmpla cu puŃin toŃi oamenii din împărăŃia perşilor.
4
timp înainte de a se împlini de AflaŃi că purtătorul acestei scrisori pe
douăsprezece ori câte două sute nume Zamolxes este preot al Lui
şaisprezece ani, deci vor trece două mii Zaratuştra şi om al dreptăŃii, asha, iubit
cinci sute nouăzeci şi doi de ani de la de Ahura Mazdah. 5El are dreptul la
naşterea Ta. 324Cu treizeci de ani înainte onoare, respect şi ajutor oriunde s-ar
de acel moment va apare o stea afla în imperiul perşilor. 6V-am scris
strălucitoare pe cer şi va sta aşa multe aceasta eu preotul Zarates al regelui
zile. 325Atunci spiritul Tău va coborî în Darius.
poporul Tău şi va lucra cu sufletele 7
Şi comandantul militarilor perşi L-a
oamenilor care treptat se vor întoarce pe tratat cu respect pe Zamolxe însărcinând
calea dreptăŃii asha. 326Tot în neamul
55
CARTEA NEMURIRII
patru soldaŃi să-L ajute şi să-L protejeze vom face sfinŃirea templului şi veŃi asista
pe tot timpul drumului. la un moment grandios”.
8
Când Zamolxe a ajuns la Ierusalim, l- 29
Şi în câteva zile totul era pregătit.
30
a căutat pe Zerubabel care, cunoscând Zamolxe şi Marele Lup Alb au fost
bine limba persană, a fost impresionat la invitaŃi în rândul din faŃă, ca să aibă o
citirea scrisorii lui Zarates. 9Şi L-a privit vedere cât mai bună a evenimentelor ce
pe Zamolxe cu respect şi admiraŃie vor urma. 31SfinŃirea templului va fi
spunând: „SunteŃi unul dintre preoŃii făcută de preoŃii din spiŃa lui Aaron,
magavan, un învăŃător magos, un rabin, fratele lui Moise, şi de leviŃi. 32Şi au fost
cum spunem noi iudeii. 10Eu am trăit în spuse rugăciuni şi invocaŃii către Iehova.
33
Persia şi cunosc bine religia lui Iar când a sosit momentul culminant,
Zaratuştra. 11Cu ce vă putem ajuta preoŃii, leviŃii şi poporul de rând au
domnul nostru?” asistat la sacrificiul a o sută de tauri,
12
Şi Zamolxe i-a zis: „Sunt în drum două sute de berbeci şi patru sute de
spre Egipt. 13Dar dacă tot mă aflu aici la miei. 34Ritualul de sfinŃire a templului a
Ierusalim aş dori să văd templul lui cuprins şi jertfa a doisprezece iezi, pentru
Iehova. 14Preotul Zarates îmi spunea că păcatele celor douăsprezece triburi ale lui
ar trebui să fie deja gata. 15În ce stadiu vă Israel, deşi zece dintre ele fuseseră
găsiŃi cu zidirea?” pierdute cu circa două sute de ani în
16
Zerubabel a răspuns vesel: „Templul urmă pe timpul imperiului asirian.
nostru este terminat, spre bucuria tuturor
35
Zamolxe a privit cu cutremurare şi
17 adâncă mâhnire sacrificiul animalelor
iudeilor. Am făcut şi toate
decoraŃiunile, urmează ca în câteva zile făcut cu ocazia sfinŃirii templului. 36Ştia
să-l sfinŃim Domnului Iehova. 18AŃi sosit din învăŃăturile lui Pitagora şi ale lui
chiar la timpul potrivit. 19Ca preot Zarates că popoarele care jertfesc
zoroastru puteŃi asista la momentul în animale vor suferi.
care vom face ceremonia. 20Noi iudeii îl 37
Şi ceremoniile au luat sfârşit. 38În
considerăm pe regele persan Cirus Cel cele câteva săptămâni, cât a mai stat în
Mare ca pe un salvator, Mesia. 21Şi Ierusalim, Zamolxe s-a împrietenit cu
respectăm perşii pentru că ne-au eliberat profetul Zaharia. 39Şi a avut astfel
din captivitatea babiloniană”. prilejul să cunoască mai îndeaproape
22
Zamolxe S-a obişnuit repede cu religia iudeilor.
oraşul Ierusalim. 23Zerubabel I-a făcut 40
Profetul Zaharia I-a mărturisit: „Noi
cunoştinŃă cu profeŃii timpului acela, pe Îl venerăm pe Iehova încă de pe vremea
nume Hagai şi Zaharia. 24Căutările patriarhului Abraham. 41Poporul nostru a
spirituale ale Lui Zamolxe l-au suferit mult de-a lungul veacurilor, dar
impresionat mai ales pe Zaharia care I-a mereu Iehova şi-a întors faŃa luminoasă
spus: „Ce călătorie extraordinară aŃi către noi şi ne-a scăpat din urgii.
făcut! 25Nu puteaŃi să nu veniŃi şi la 42
Ultima Sa iertare este ieşirea iudeilor
Ierusalim! 26Aici Îl veŃi cunoaşte pe din captivitatea babiloniană. 43Perşii
Iehova al cerului! 27De acum înainte El învingători ne-au permis să construim al
va locui în templul nostru. 28În curând doilea templu tot pe locul unde înŃeleptul
rege Solomon îl făcuse pe primul distrus
56
CARTEA NEMURIRII
să afle de la profetul Zaharia cum vedea Zaratuştra, într-un fel propriu. 96Altfel nu
el viitorul poporului iudeu, dar şi al puteam fi eliberaŃi din captivitatea
omenirii în general. babiloniană de către perşi. 97De la ei am
79
Zaharia a zis: „Lumea se află în preluat în iudaism un concept
suferinŃă. 80Într-o bună zi salvatorul fundamental, cel de nemurire a sufletului
nostru Mesia va veni să aducă pacea pe şi de reînviere a lui”.
pământ. 81Până atunci vor fi mulŃi profeŃi
98
Şi Zamolxe i-a spus: „De-a lungul
mincinoşi care vor aduce dezbinare între istoriei religiei voastre aŃi asimilat multe
oameni. 82Poporul iudeu, în mare parte, idei bune de la alte popoare. 99Doar că
va fi măcelărit de duşmani, dar Iehova va ofranda sângeroasă vă Ńine încă în
distruge pe duşmanii lor care se vor întuneric. Este un sacrilegiu împotriva
omorî între ei, iar Ńinuturile le vor fi vieŃii”.
pustiite. 83Când va fi asta? Nu ştim!” 100
Profetul Zaharia I-a mai spus Lui
84
Zamolxe S-a hotărât să părăsească Zamolxe: „Iudeii sunt elementul uman de
Ierusalimul. 85Şi şi-a luat rămas bun de la liant al marilor culturi ale omenirii, cea
cunoscuŃii din Ierusalim. 86A avut o caldeeană, cea egipteană şi în prezent cea
ultimă conversaŃie cu profetul Zaharia zoroastră. 101Indiferent ce se va întâmpla
care a spus: „Vei învăŃa lucruri foarte în timp cu aceste culturi noi iudeii vom
interesante în Egipt. 87Noi iudeii păstrăm supravieŃui. Este destinul nostru”.
câteva obiceiuri bune deprinse în timpul 102
Când s-a apropiat momentul
sclaviei noastre de patru sute de ani în despărŃirii de profetul Zaharia, Zamolxe
Egipt. 88Ele au devenit deprinderi a mai vrea să afle încă ceva de la el
esenŃiale în religia noastră. 89Spunem zicând: „Spune-mi, te rog, ce ştii despre
amen atunci când dorim ca rugăciunea să simbolul soarelui cu aripi şi împreunarea
se împlinească. 90Amen, Amun sau Ra oamenilor veniŃi din stele cu fiicele
sunt trei nume ale zeului cel mai oamenilor?”
important la egipteni, astfel că invocaŃia
amen îl cheamă pe zeu să împlinească
103
Şi profetul Zaharia a răspuns: „Noi
ruga. 91Tot în Egipt noi am învăŃat ce am luat simbolul de la egipteni care îl
înseamnă deschiderea ochilor omului aveau de la hitiŃi. 104Acolo în Egipt
simbolul reprezenta o divinitate solară,
către lume, ochiul fiind fereastra
pe Amen, nemuritorul flancat de două
spiritului care se trezeşte la o nouă
chei ankh. 105Cât despre împreunarea
realitate. 92Şi aplicăm aceasta cu
rugăciunea făcută la menora, sfeşnicul cu oamenilor veniŃi din stele cu fiicele
mai multe braŃe, unde copiii noştri îşi pământenilor, Moise a scris în Tora în
deschid ochii în lumină. 93Acesta este Cartea Facerii următoarele: 106„în zilele
unul din marile noastre secrete, acelea erau pe pământ uriaşi, şi chiar
iluminarea noilor generaŃii încă din după aceea, când fiii zeilor au intrat la
fragedă copilărie. 94Iehova a făcut ca de- fiicele oamenilor şi acestea le dăruiau fii:
107
a lungul timpului să învăŃăm şi alte aceştia sunt uriaşii din vechime,
înŃelepciuni de la caldeeni şi zoroastrieni. oamenii cei vestiŃi”. 108Zeilor noi le
95
Putem spune că noi iudeii ne aflăm în spunem Elohim, un nume care apare
acest moment istoric pe Calea Lui frecvent în Tora. 109Este cât se poate de
clar că femeile pământene au născut
58
CARTEA NEMURIRII
110
copii avuŃi cu oamenii stelelor. Regele 126
În
drumul lor către Teba, Zamolxe
nostru Ezechia purta simbolul soarelui cu şi Marele Lup Alb s-au alăturat unei
aripi care-i reprezintă pe acei zei ai caravane de cămile. 127Călătoria, de-a
stelelor. Cam atât cunoaştem despre lungul Nilului, s-a dovedit anevoioasă,
aceasta”. dar în cele din urmă cei doi au ajuns la
111
Zamolxe a mai spus: „Şi noi în destinaŃia dorită.
Dacia avem multe legende despre uriaşi.
112
Voi avea suficient timp să-mi CAPITOLUL 8
lămuresc în Egipt toate aceste lucruri. Sosirea la Teba. Despre preoŃimea
113
Până atunci rămâi cu bine Zaharia şi egipteană. O noapte în templu în
Domnul Iehova să fie cu tine”. 114„Drum prezenŃa focului sacru. Zamolxe la
bun Zamolxe” I-a urat profetul Zaharia. Karnak. Cum se poate crea viitorul.
115
Şi cei doi s-au despărŃit. Zamolxe la Sfinx şi în Marea Piramidă.
116
Zamolxe a pornit împreună cu A doua schimbarea la faŃă a Lui
Marele Lup Alb către vest pe drumul Zamolxe. Investitura în preoŃia Lui
care ducea spre mare. 117AjutaŃi de Amen.
scrisoarea preotului Zarates, cei doi s-au
alăturat convoiului unor trupe persane 1
Cândau sosit la Teba, Zamolxe a
care mergeau către Egipt. 118Drumul era solicitat ajutorul şi protecŃia garnizoanei
greu trebuind să traverseze şi zonele persane de acolo. 2Gradul său înalt, de
aride, dar în cele din urmă au sosit în preot zoroastru, impunea respect şi a
Delta Nilului, după care au pornit în primit imediat locuinŃă.
susul fluviului. 3
Şi în zilele următoare Zamolxe şi
119
łinta călătoriei lor era Teba, Luxor, Marele Lup Alb au dorit să cunoască mai
cum era numit oraşul în vechime. bine oraşul şi zona dimprejur. 4Teba era
120
Zamolxe ştia de la Pitagora că grecii o urbe cu zeci de mii de locuitori, cei mai
dădeau Tebei numele Diospolis. 121Dorea mulŃi dintre ei fiind afiliaŃi activităŃilor
în primul rând să ajungă la templul zeiŃa templului.
Maat, o divinitate egipteană care exprima
ceea ce egiptenii numesc maat, ordinea,
5
Într-una din zile Zamolxe a cunoscut-
dreptatea şi adevărul. 122Teoretic şi o pe Nefertibet, preoteasa de la templul
practic aceasta însemna asha pentru zeiŃei Maat. 6Era fiica preotului Senefer
persani, iar pentru greci era logos. de la templul Luxor, dedicat zeului
Amun în aspectul lui de creator, soŃiei
123
Zamolxe ştia că la templul zeiŃa sale zeiŃa Mut şi fiului lor Khonsu.
Maat a studiat Pitagora care, ca preot 7
Preoteasa vorbea bine greceşte şi i-a
egiptean, slujise la acel lăcaş religios. povestit Lui Zamolxe despre Pitagora.
124
Şi se întreba dacă la templul Maat va 8
Avea douăzeci şi unu de ani atunci când
mai găsi pe cineva care să-l fi cunoscut Pitagora fusese luat captiv în Babilon de
pe Pitagora. 125Maestrul grec ionian către perşi. 9La cei patruzeci şi unu de
fusese dus în captivitate în Babilon cu ani ai ei, Nefertibet deŃinea titlul onorific
douăzeci de ani în urmă, la venirea de soŃie a zeului la templul lui Amun, dar
perşilor în Egipt. slujea şi la templul zeiŃei Maat. 10Astfel,
59
CARTEA NEMURIRII
testează percepŃia către lumea misterelor care I-a spus: „Deschide-Ńi ochii mai
lor şi zeii îl pot vizita în somn. 46Ce bine şi priveşte-mă”. 65Zamolxe s-a uitat
urmează numai acel om ştie. 47De multe atent la chipul din lună şi a observat
ori Pitagora a dormit prin temple ca să ochii omului aprinzându-se din ce în ce
poată primi inspiraŃia zeilor”. mai tare. 66Apoi luna a dispărut brusc şi
48
„Aş dori să dorm chiar în această a apărut soarele în care se afla un alt
noapte la templul zeiŃei Maat” a rugat-o chip de om înconjurat de raze de soare.
67
Zamolxe pe Nefertibet. 49Şi ea a fost de „Priveşte, priveşte. Vino mai aproape.
acord spunând: „Bine. Voi pregăti cele Urcă dealul!” I-a spus el. 68Zamolxe a
trebuitoare. 50Focul sacru va fi făcut în început să urce, iar în spatele Lui s-au
curte ca să poată Ńine până a doua zi ivit oameni. 69Şi Zamolxe a ajuns chiar
dimineaŃa. Vino astă seară la amurg”. în vârf. 70Soarele se afla încă pe boltă.
71
Şi acolo pe deal se găsea o femeie
51
Zamolxe a mers acasă şi i-a spus aşezată pe un tron regal. 72Şi ea I-a zis:
Marelui Lup Alb planul Său. Vor merge „Bun sosit fiule. 73Priveşte razele
împreună şi vor lua cu ei câteva pleduri soarelui Ra, căci aici eşti în rai, cum
pe care vor dormi. spuneŃi voi geŃii la locul paradisului.
52
Cei doi au ajus la templul Maat, 74
Eu sunt regina ta. 75ÎŃi dau cheia ankh
imediat după apusul soarelui. a vieŃii eterne”. 76Şi Zamolxe a primit în
53
Nefertibet era acolo şi le-a dat mână cheia marilor puteri, apoi s-a
instrucŃiuni pentru întreŃinerea focului. trezit.
54
Şi le-a mai spus câte ceva despre 77
DimineaŃa preoteasa Nefertibet a
zeităŃile care ar putea lua parte la ceea ce vrut să afle ce a visat Zamolxe, care i-a
va urma zicând: „FolosiŃi cu chibzuinŃă povestit totul. 78Şi ea a spus: „Nu încape
lemnele pentru focul sacru. 55Rămânând îndoială că te-a vizitat în somn, Khonsu
aici noaptea să ŃineŃi seama de faptul că zeul lunii, apoi Amun zeul soarelui şi în
zeiŃa Maat este fiica zeului suprem cele din urmă ai văzut-o pe zeiŃa Mut.
Amun şi consoarta zeului înŃelepciunii 79
După prima ta întâlnire în vis cu zeii
Thoth. 56PuteŃi intra în bazinul cu apă al Egiptului, va trebui să-i cunoşti şi la
templului”. templele lor”.
57
Apoi Nefertibet s-a retras într-una 80
Şi Nefertibet I-a propus Lui
din construcŃiile anexate templului.
58 Zamolxe să viziteze împreună templele
Marele Lup Alb a aşternut un pled
din zonă. 81Primul va fi templul Luxor,
pentru Zamolxe, într-un loc mai aproape acolo unde slujea chiar tatăl ei, preotul
de focul sacru, iar el va sta mai deoparte. Senefer. 82Despre acest templu se ştia că
59
S-a lăsat noaptea şi focul sacru s-a era dedicat zeului Amun, în aspectul său
înteŃit. 60Şi Zamolxe a intrat în lacul de creator, soŃiei sale zeiŃa Mut şi fiului
templului pentru ritualul de purificare. lor Khonsu. 83ZeiŃa Mut era venerată ca
61
Apoi, după miezul nopŃii, Zamolxe a regină a zeilor şi mamă a tuturor
adormit şi a visat: 62Era în zori de zi. 63Se fiinŃelor, iar Khonsu reprezenta astrul
afla singur la poalele unui deal şi luna lunar, fiul perechii divine Amun-Mut.
plină strălucea puternic pe cer. 64În 84
Când au ajuns la Luxor, vizita le-a fost
cercul lunii a apărut capul unui egiptean scurtă. 85Preotul Senefer, tatăl lui
61
CARTEA NEMURIRII
Nefertibet, era momentan ocupat, dar i-a acasă o sărbătoare similară onorând zeii
invitat să vină altă dată. dacilor?” S-a întrebat El.
86
A doua zi, Nefertibet, însoŃită de doi 104
Timpul a trecut cu folos pentru
slujitori, va continua călătoria cunoaşterii Zamolxe. 105Într-una din zile arianul a
templelor împreună cu Zamolxe şi vrut să afle ceva deosebit de important de
Marele Lup Alb. 87Vor merge la Karnak, la preotul Senefer – cum să cunoască
o localitate din apropiere. 88Acolo se viitorul. 106Şi l-a vizitat pe Senefer la
găsea Templul Karnak, edificiu dedicat templu. 107Putea astfel să vadă pe
tot zeului Amun, ca zeu originar al îndelete întreaga arie sacră, mai puŃin
Tebei. 89Era cel mai mare templu din tot camera idolului.
Egiptul. 108
Şi Senefer L-a dus pe Zamolxe într-
90
Când au ajuns la Karnak, Zamolxe a o cameră anexă în care să poată sta
fost foarte impresionat de calea străjuită nestingheriŃi de vorbă. 109Acolo Zamolxe
pe ambele părŃi de sfincşi. 91În aria l-a rugat: „Domnul meu, cum se poate
imenselor colonade Nefertibet I-a afla viitorul? Este o mare dorinŃă a mea
explicat: 92„Marele coridor cu colonade de a şti. 110De-a lungul anilor am învăŃat
este decorat de vestitul faraon Ramses al multe, dar încă nu pot spune că stăpânesc
doilea, zis şi cel Mare, cu peste şapte această taină”. 111Senefer şi-a privit atent
sute de ani în urmă. 93Mai încolo vei interlocutorul, apoi a spus: „Viitorul are
vedea şi lacul sacru al templului”. multe feŃe, Zamolxe. 112MulŃi dintre cei
94
Şi trecând printre coloanele care spun că ştiu că-l cunosc nu percep
gigantice Zamolxe le-a simŃit măreŃia. decât frânturi, care în timp se pot înfăptui
sau nu. 113Află deci că viitorul nu poate fi
95
După-amiaza toŃi au revenit la ştiut cu exactitate decât rar, în schimb
templul Maat unde Nefertibet I-a spus putem crea viitorul”.
Lui Zamolxe: 96„În curând va avea loc
festivalul Opet. 97Amun, Mut şi Khonsu,
114
„Să-l creăm în loc de a-l cunoaşte
cei trei zei principali de la Karnak, vor fi mai dinainte?” a întrebat Zamolxe foarte
transportaŃi cu bărcile la Teba. 98Va fi un mirat. 115Senefer a răspuns: „Exact, să-l
spectacol magnific, idolii vor fi văzuŃi creăm şi atunci îl cunoaştem mai
călătorind în bărci”. dinainte. 116Cel care este capabil să
creeze secvenŃe din viitor, implicit îl va
99
Şi ziua mult aşteptată a sosit, când şti cu exactitate”.
zeci de mii de spectatori, asistenŃi şi
organizatori se aflau prezenŃi la festival.
117
„Oare cum putem crea astfel de
100
CântăreŃii, organizaŃi în grupuri, secvenŃe, domnul meu?” s-a arătat
acompaniau cortegiile cu instrumente de Zamolxe foarte curios. 118Şi Senefer a
percuŃie, flaute şi harpe, atrăgând răspuns: „Mai întâi trebuie înŃeles cum
spiritele cele bune. 101PreoŃii invocau funcŃionează lumea. 119Mai precis cum se
bunătatea zeilor. manifestă ea în desfăşurare cauzală a
evenimentelor”.
102
Întregul spectacol a fost un bun
prilej pentru ca Zamolxe să înveŃe mai
120
Zamolxe a zis: „Ştim că lumea este
mult despre obiceiurile egiptenilor de a- continuu supusă schimbărilor. 121Despre
şi venera zeii. 103„Cum ar arăta oare aceasta am discutat atât cu Pitagora, cât
62
CARTEA NEMURIRII
cosmice pot avea influenŃe asupra cu Marea Piramidă Akhet Khufu care
mentalului colectiv, aceasta explicând înseamnă orizontul lui Khufu. 168Se
diferitele cicluri ale civilizaŃiilor. 152Şi referă la faraonul Khnum Khuf, căruia
uneori, în cazuri extrem de rare, există noi îi spunem mai simplu Khufu.
169
chiar prunci care pot fi influenŃaŃi de Trebuie să ştii Zamolxe că Sfinxul şi
explozii energetice cosmice, aceasta piramidele au mari puteri. 170Se spune că
contribuind la o oarecare predestinare celui ce ştie să invoce la Sfinx, Zeul
dacă există condiŃii sociale ca acea Amen în viitor îi va ciopli chipul în
orientare de destin să se împlinească”. piatră, acolo în pământul de unde provine
153
Şi Zamolxe a revenit acasă acel om. 171Iar prin puterea zeilor Marea
meditând adânc asupra temelor discutate Piramidă îi va împlini dorinŃele”.
cu Senefer.
172
Zamolxe era foarte atent la tot ce
154
La vremea potrivită Nefertibet a vedea. 173Nefertibet L-a observat cuprins
organizat o călătorie în timpul căreia de devoŃiune către zei şi s-a retras
Zamolxe să viziteze piramidele de la deoparte, căci arianul se apropiase cu
Giza. 155Preoteasa le cunoştea prea bine evlavie de Sfinx, îngenunchease şi
şi-I va servi Lui Zamolxe ca ghid. invoca astfel: 174„Dumnezeule care ai
multă lumină, revars-o şi în sufletul Meu.
156
Şi totul a fost pregătit pentru drum. 175
Fă ca dorinŃa tatălui Meu Crăciun, ca
157
Nefertibet va fi însoŃită de o slujnică şi
Eu să aduc înŃelepciune neamului
alŃi doi servitori care vor avea grijă de
dacilor, să se împlinească. 176Zeule
transportul bagajelor. 158Zamolxe va veni
Amen! Amen! Amen!”
împreună cu Marele Lup Alb. 177
Şi atunci când au ajuns la piramide
159
Călătoria către piramidele Egiptului preoteasa Nefertibet a explicat:
de Jos le-a luat destul timp. 160Pe drum „Piramidele ascund mari secrete. 178Ele
Zamolxe s-a folosit de scrisoarea lui sunt susŃinute de zeul înŃelepciunii
Zarates, o epistolă de mare ajutor în Thoth, soŃul zeiŃei Maat”. 179„Aş dori să
Egipt, noua provincie a imperiului dorm o noapte în Marea Piramidă” a
persan. rugat-o Zamolxe pe Nefertibet. 180Şi ea a
161
Şi când în sfârşit au ajuns la răspuns: „Se poate aranja aceasta cu
Memfis s-au odihnit două zile. 162Apoi sacerdotul de aici”.
au mers direct la Giza în zona 181
Mai târziu Nefertibet a discutat
construcŃiilor sacre. 163Nefertibet avea dorinŃa Lui Zamolxe cu preotul egiptean
rolul de ghid şi le-a spus: „Iată intrarea în de acolo care impresionat a zis: „Eşti
templu la Giza. 164Şi cele două temerar! 182Te aştept astă-seară pe
obeliscuri. 165Mai încolo se văd mulŃimea înserate să Te conduc în interior. 183Va
de statui ale faraonului Ramses cel Mare trebui să urmezi întocmai instrucŃiunile
şi ale soŃiei sale favorite Nefertari, o mele. 184Chiar doreşti să stai la noapte în
încarnare a zeiŃei Maat”. piramidă?” 185„Sunt neabătut, domnul
166
Mergând mai departe, Nefertibet meu!” l-a încredinŃat Zamolxe.
le-a arătat şi le-a explicat: „Iată Sfinxul! 186
Şi la amurg dacul se afla la intrarea
167
A fost construit cu vreo două mii de piramidei. 187În curând a sosit şi preotul
ani înainte, tot cam în aceeaşi perioadă care I-a destăinuit: „Nefertibet mi-a spus
64
CARTEA NEMURIRII
188
multe despre curajul Tău. Dar află că Tăcerea
209
s-a lăsat adânc. 210Mintea
noaptea prezenŃa zeului Thoth, în Lui Zamolxe s-a liniştit, auzea în
interiorul Marii Piramide, este deosebit interiorul urechii sunetele inimii,
de puternică. 189Au fost mulŃi care după sunetele sufletului, despre care Îi vorbise
întâlnirea cu El, pur şi simplu au murit de Pitagora că erau cele care vesteau
frică. 190Te mai întreb încă o dată dacă prezenŃa zeilor.
mai eşti hotărât să rămâi în piramidă
peste noapte?” 191„Nu mă abat de la
211
Şi Zamolxe a adormit visând: Se
dorinŃa mea, domnul meu. 192Şi nu am afla în Marea Piramidă, simŃea o
teamă de întâlnirea cu zeul Thoth”. prezenŃă fără formă. 212Nu auzea niciun
193
Atunci preotul a zis: „Bine. 194Haidem glas exterior, dar cineva Îi vorbea în
înăuntru cu aceste două torŃe aprinse. minte. 213„Zamolxe, om din neamul
195
Există şi una de rezervă pe care o vei tracilor, de ce ai venit la mine?” a zis
păstra”. vocea. 214„Pentru înŃelepciune, Mărite
Thoth. Vreau s-o duc neamului meu”.
196
Şi au aprins torŃele. 197Zamolxe a 215
Şi Thoth a zis: „Află că Tu Zamolxe
primit şi torŃa suplimentară şi au pătruns Arianul eşti sufletul tracilor şi
direct în labirint, după care au ajuns într- întruchiparea înŃelepciunii lor în vecii
un coridor înalt, la Marea Galerie. vecilor. 216Chiar dacă vor trece urgii
198
Preotul egiptean I-a spus: „Te voi duce peste ei, nu vei fi niciodată uitat cu totul.
direct la camera mortuară a regelui şi vei 217
Ce mai doreşti să dai neamului Tău?”
rămâne acolo noaptea. 199Ai torŃa cu Tine 218
„Domnul meu, mă aflu în această
Zamolxe. După un timp se va stinge şi Mare Piramidă. Aş vrea să o duc
vei rămâne pe întuneric. 200PoŃi aprinde poporului Meu. 219Nu-Mi pot imagina
cu amnarul a doua torŃă cu care vei găsi cum se va putea face aceasta. Doar cu
drumul înapoi”. puterea Ta!” a zis Zamolxe. 220Şi zeul
201
Când au ajuns în camera regelui Thoth a spus: „Egiptenii vor păstra
faraon, preotul nu a vrut să mai stea această piramidă pe care au făcut-o cu
acolo. mâinile lor. 221Dar voi o aveŃi deja în
202
„ÎŃi mulŃumesc, domnul meu. 203Ne spirit şi în lumină”. 222„O avem deja în
vedem iarăşi mâine dimineaŃă” i-a spus spirit şi în lumină? Ce înseamnă aceasta
Zamolxe. 204Preotul a răspuns: „Sper şi Mărite Zeu?” a întrebat Zamolxe. 223Şi
eu. 205Dacă adormi să fii atent la ceea ce zeul Thoth a spus: „Marea Piramidă
visezi, deoarece visul este un bun tărâm apare ca o umbră pe pământurile
unde pot fi întâlniŃi zeii”. voastre, pe un vârf de munte la răsăritul
Lui Ra, soarele. 224Piramida aceasta
206
Şi preotul egiptean a pornit către poată fi văzută de Tine, de neamul Tău şi
ieşire lăsându-L singur pe Zamolxe care, de urmaşii neamului Tău la şase
rezemat de un perete, Şi-a început săptămâni după ce înfloreşte planta
invocaŃia, cu braŃele ridicate în faŃă şi marii voastre zeiŃe Sânziana. 225Şi
palmele îndreptate în sus, zicând: muntele acela va avea un nume
207
„Mărite Thoth, zeu al înŃelepciunii. asemănător cu cel al Meu, Thoth”.
208
Sunt acum în prezenŃa Ta şi renunŃ 226
„Mărite Zeu, ce urgii se pot abate în
fără nici o reŃinere la persoana Mea”. viitor peste neamul Meu?” a vrut să mai
65
CARTEA NEMURIRII
227 243
ştie Zamolxe. Şi Thoth a răspuns: Nefertibet a pregătit o călătorie
„Când cei din poporul Tău aproape că spirituală în preajma Tebei, în Valea
Te vor uita, atunci la acel timp ei vor Regilor. 244Şi acolo preoteasa I-a explicat
suferi, iar când îşi vor aminti de Tine, Lui Zamolxe: „Aici în Valea Regilor este
suferinŃa lor va dispare. 228Şi acum locul de unde faraonii Egiptului şi cei
Zamolxe primeşte cheia nemuririi ankh. apropiaŃi lor pleacă spre lumea cealaltă.
229 245
Eşti ca şi mort pentru această lume, Cam cu o mie de ani în urmă zona a
dar acum eşti înviat în nemurire. devenit loc de înmormântare al trupurilor
230
Şi imediat Lui Zamolxe I-a apărut marilor spirite încarnate în Egipt.
246
la gât un şnur având atârnat pe el cheia PreoŃii egipteni au venit aici, multe
ankh. 231Aşa a înŃeles Zamolxe că a fost secole de-a rândul, ca să invoce
iniŃiat în tainele înŃelepciunii de către reîncarnarea acelor spirite. 247Există o
zeul Thoth. 232Apoi a dormit un somn ciclicitate moarte-reîncarnare de care noi
adânc până dimineaŃa. suntem conştienŃi de mult timp. 248Se
aplică mai ales familiilor faraonilor, ale
233
În zorii zilei Zamolxe a ieşit din căror suflete revin din timp în timp
piramidă spre surprinderea preotului pentru a susŃine maat, ordinea, armonia
egiptean care, văzându-L cu cheia ankh şi dreptatea, ceea ce grecii numesc logos
atârnându-I la gât, se închina adânc în şi persanii asha”.
faŃa Lui. 234Şi preotul egiptean a zis:
„Faptul că aŃi stat o noapte înăuntrul
249
„Ce spirite au faraonii?” a întrebat
piramidei este un fapt extraordinar. 235O Zamolxe. 250Nefertibet a răspuns: „Ei şi
trăire atât de măreaŃă echivalează cu soŃiile lor, care uneori le pot fi surori, vin
moartea şi renaşterea, căci numai cineva de obicei în perechi ca încarnări ale
născut a doua oară mai poate ieşi viu din marilor zeităŃi, ca de pildă Osiris-Isis,
piramidă după ce a petrecut acolo o Amen-Mut, Thoth-Maat”.
noapte. 236Noi de acum Vă credem un alt
251
Şi după ce au făcut înconjurul
om şi Vă onorăm ca atare, căci aŃi întregii arii din Valea Regilor s-au întors
dobândit puteri de semizeu”. la Teba.
237
Curând a sosit la faŃa locului 252
Zamolxe Îşi făcuse obiceiul ca
preoteasa Nefertibet care a văzut crucea aproape în fiecare zi să-l viziteze la
ankh la gâtul Lui Zamolxe. 238Era uimită templul Amun pe preotul Senefer. 253Îl
de alura Lui, că faŃa I s-a schimbat, nu ajuta la cele trebuincioase, prilej cu care
mai era acelaşi om cu care venise la pătrunsese tot mai mult în tainele
Giza. 239Şi ea a înŃeles ce s-a întâmplat spiritualităŃii egiptenilor.
zicându-I: „Zeul Thoth Te-a iniŃiat în 254
SârguinŃa la învăŃătură a Lui
tainele vieŃii şi ale învierii, altfel nu Zamolxe l-a impresionat mult pe preotul
puteai ieşi viu din piramidă. 240De acum Senefer care într-o zi I-a propus: „Ar
trăieşti o altă viaŃă, cea profană a luat trebui să fii preot al Lui Amun”. 255„Sunt
241
sfârşit. Acum conştientizezi gata, domnul meu. 256Dacă zeul a găsit
nemurirea, Te-ai integrat în armonia ceva plăcut în mine Îl voi sluji cu
cosmică”. devotament” a răspuns El.
242
După cele întâmplate la Giza,
Zamolxe şi grupul s-au reîntors la Teba.
66
CARTEA NEMURIRII
257
Şi ceremonia de investitură a Lui 3
Într-o zi s-au întâlnit iarăşi şi preotul
Zamolxe ca preot egiptean, hem netjer, a Zamolxe l-a rugat pe preotul Senefer:
fost pregătită minuŃios de către Senefer. „Domnul meu, aş dori să văd
258
În camera idolului a fost aprins focul înŃelepciunea egiptenilor scrisă pe
sacru în prezenŃa câtorva persoane care papirus. 4Ştiu că alte popoare au cărŃi
aveau acces să-I vadă chipul zeului. sacre scrise”. 5Atunci Senefer a explicat:
259
După ritualurile de investitură, „Noi egiptenii nu păstrăm învăŃăturile
Zamolxe a primit în final veşmântul de cele mai înalte pe papirus. 6Pe acestea nu
preot al Lui Amun. 260L-a îmbrăcat cu le vei găsi consemnate decât în sufletele
mare devoŃiune şi a participat, alături de oamenilor. 7PreoŃii noştri au cu legământ
ceilalŃi preoŃi, la slăvirea finală a zeului. că înŃelepciunea omului trebuie să fie
261
Şi iniŃierea Lui Zamolxe a fost cu vie. 8Ea nu poate fi învăŃată de pe
totul aparte. 262S-a Ńinut cont de faptul că papirusuri. 9Este drept că atunci când se
era străin de Egipt şi nu I s-au aplicat iveşte pericolul ca acele cunoştinŃe să se
toate restricŃiile impuse altor preoŃi piardă, ele pot fi scrise pentru ca urmaşii
egipteni, precum erau rasul pe cap şi să preia înŃelepciunea. 10În vremurile
circumcizia. 263Preotul Senefer a spus: vechi s-au făcut scrieri sacre pentru a Ńine
„Momentul istoric pe care îl trăim ne învăŃătura. 11Când înŃelepciunea a intrat
face să nu fim prea severi cu iniŃierea Ta. în sufletele preoŃilor egipteni, scrierile
264
Şi aceasta pentru că eu cred că în acelea au fost în cea mai mare parte
viitor, cândva, spiritualitatea noastră se distruse”.
va renaşte în neamul Tău Zamolxe.
12
Şi Zamolxe a zis: „Este extrem de
265
Eşti un preot egiptean de factură cu interesant ceea ce aud. 13Oare înscripŃiile
totul specială, un hem netjer geticus”. existente pe frontispiciile templelor, pe
coloane şi pe obeliscuri, în general pe
CAPITOLUL 9 toate construcŃiile sacre pe care le-aŃi
Despre înŃelepciunea egiptenilor. făcut timp de mii de ani, ce reprezintă
Oamenii veniŃi din stele. Zamolxe ele?” 14Şi Senefer a răspuns: „Sunt
părăseşte Egiptul. Revenirea în insula mărturii ale devoŃiunii către zei,
Samos. Eliberarea sclavilor la Atena. nicidecum învăŃături. 15Noi imortalizăm
Zamolxe trece prin Tracia şi ajunge în în piatră o atitudine a poporului egiptean
Dacia. şi a oamenilor cei mai aleşi, mai cu
seamă faraonii şi familiile lor, care sunt
cei care menŃin custodia devoŃiunii, iar
1
Timpul a trecut şi, din ce în ce mai noi preoŃii pe cea a înŃelepciunii”. 16Şi se
mult, Zamolxe se apropiase spiritual de gândea Zamolxe: „Modelul acesta ar
preotul Senefer. 2Aveau împreună putea fi folosit şi de poporul meu”.
discuŃii spirituale îndelungi şi Senefer era
bucuros să-i împărtăşească Lui Zamolxe
17
„Sistemul pe care îl utilizaŃi este
multe din valorile civilizaŃei egiptene cu temeinic” a zis Zamolxe. 18Senefer a
sentimentul că preda o ştafetă cu cele precizat: „Valoarea lui constă în faptul că
mai mari secrete ale unei culturi care modelul funcŃionează. Mai exact a
apunea. funcŃionat un timp îndelungat. 19Acum,
67
CARTEA NEMURIRII
în această epocă istorică, sunt semne că Jos au trecut peste două mii şase sute de
civilizaŃia egipteană apune”. ani. 34Precum spuneam un ciclu mare al
20
Şi Zamolxe a mai spus: „Subiectul unei civilizaŃii durează două mii cinci
acesta l-am discutat în treacăt şi cu sute nouăzeci şi doi de ani de ani, adică
maestrul Pitagora în insula Samos. 21Mă de douăsprezece ori câte două sute
întreb cum vezi tu domnul meu această şaisprezece ani. 35Aceste lucruri sunt
descompunere socială şi de valori? 22Şi cunoscute şi de maestrul tău Pitagora.
36
în primul rând de ce se întâmplă toate Egiptul a încheiat de curând acest ciclu,
acestea aici în Egipt?” 23Şi preotul a pierdut puterea politică odată cu
Senefer a explicat: „CivilizaŃia egipteană cucerirea persană”.
se încheie după două mii cinci sute
37
„Va putea oare Egiptul să se
nouăzeci şi doi de ani, adică de redreseze cândva în viitor?” l-a mai
douăsprezece ori câte două sute întrebat Zamolxe pe Senefer. 38Şi Senefer
şaisprezece ani de existenŃă continuă. a răspuns: „Totul depinde dacă se vor
24
Decăderea ei se datorează introducerii găsi persoane care să invoce revenirea
sacrificiului animalelor, practică înterzisă acele spirite care au făcut ca Egiptul să
de către preoŃi în vechime. 25La folosirea fie măreŃ. 39Acesta este secretul aplicabil
jertfe crudei au contribuit atât preoŃii la orice cultură şi civilizaŃie –
locali cât şi faraonii, influenŃaŃi fiind de reîntoarcerea prin reîncarnare a marilor
idei venite din afara Egiptului. 26Faraonii suflete încărcate de ordine, armonie,
au observat că popoare care făceau, în adevăr, dreptate socială şi iubire de
scopuri sacre, sacrificii de animale, oameni”. 40Şi-Şi spunea Zamolxe: „Aşa
precum erau asirienii şi babilonienii, va trebui să fac şi Eu când voi reveni la
aveau mare putere militară. 27Au vrut şi neamul Meu – să chem sufletele nobile,
ei să o dobândească tot prin acele din întreaga lume, să se întrupeze în
mijloace rele, dar nu şi-au dat seama că poporul dacilor arieni”.
atrăgeau şi mai multă vărsare de sânge. 41
Apoi Zamolxe a mai vrut să ştie:
28
Istoria le-a fost mărturie, căci imperiile „Domnul meu, află că în Babilon şi în
asirian şi babilonian au sfârşit în bălŃi de Iudeea am vorbit cu anumite persoane
sânge. 29PreoŃii egipteni au fost uneori despre oamenii veniŃi din stele, aceia
forŃaŃi să introducă în ritualuri sacrificiul care sunt reprezentaŃi în Iudeea de
animalelor, iar atunci când ei refuzau simbolul soarelui cu aripi, iar în Babilon
erau înlocuiŃi cu alŃi preoŃi veniŃi din şi Asiria de omul cu aripi. 42Profetul
afara Egiptului”. Zaharia Mi-a spus la Ierusalim că este
30
„Dar domnia ta nu faci astfel de vorba despre zeii care s-au împreunat cu
jertfe” a spus Zamolxe. 31Senefer a fiicele pământenilor, aşa cum scrie în
răspuns: „Eu, Senefer, sunt un mărunt cartea lor sacră Tora. 43Tu ce părere ai?”
44
preot egiptean care nu poate repara ceea Şi Senefer a zis: „Legenda aceasta am
ce a început să se strice în această Ńară de luat-o şi noi de la un popor vechi numit
zeci de ani. 32Şi cum spuneam există o hitiŃi, oameni veniŃi de undeva de la nord
ciclicitate care într-un fel este şi voinŃa de Pontul Euxin. 45În ea se spune că pe
zeilor. 33Noi avem o istorie milenară. De acolo au apărut uriaşii care ar trăi încă şi
la unirea Egiptului de Sus cu Egiptul de acum pe acele meleaguri. 46Ei sunt
68
CARTEA NEMURIRII
69
CARTEA NEMURIRII
87
Apoi Zamolxe a revenit la templul Helespontul pe un pod de vase şi a
zeiŃei Maat. 88Era timpul despărŃirii de invadat Tracia. 111În campania lui
preoteasa Nefertibet care I-a urat: „ToŃi militară împotriva sciŃilor, regele a
zeii şi zeiŃele Egiptului să fie cu Tine încercat să ocupe şi părŃi din Dacia
Zamolxe! 89Lumina noastră se stinge cerând pământ şi apă, aşa cum le este
acum după ce a strălucit în lume timp de obicei perşilor, dar nu a reuşit. 112În
peste două mii cinci sute de ani. 90Dar Babilon, am vorbit chiar cu regele Darius
zeiŃa Maat nu va muri niciodată, căci şi l-am prevenit. 113Îl credeam ce spunea,
toate popoarele care se vor ridica în lume că urmează dreptatea, asha, dar până la
o vor venera în felul lor. 91Fără ordine, urmă regele Darius m-a dezamăgit”.
114
dreptate şi adevăr nu putem să-L Nestor a răspuns: „Să-i lăsăm pe regi
cunoaştem pe Zeul Suprem, oricare ar fi cu ale lor, dragă prietene. 115Dar mai
numele Lui dat de oameni oriunde în întâi să Te odihneşti după călătoria cea
lume”. 92Şi Zamolxe i-a zis: „Rămâi în lungă. 116Apoi să-mi spui pe unde ai
lumină hemet netjer Nefertibet. 93Noi umblat prin lume. 117Văd că eşti bine
geŃii vom chema zeii luminoşi ai înstărit”.
Egiptului să reverse razele lor de
118
Apoi Nestor a chemat doi slujitori
înŃelepciune pe pământurile noastre”. să-L ajute pe Zamolxe la descărcatul
94
Şi Zamolxe împreună cu Marele Lup bagajelor.
Alb au luat calea către Delta Nilului.
119
Şi în zilele următoare Zamolxe şi
95
Duceau cu ei câteva bagaje grele Nestor au avut timp să povestească.
încărcate pe cămile. 96Când au ajuns în 120
Nestor vroia să ştie toate câte s-au
deltă s-au îmbarcat pe un vas comercial petrecut cu Zamolxe în ultimii ani şi I-a
către insula Samos din Ionia şi după un spus: 121„Mă întreb, oare L-ai găsit pe
timp au sosit acolo. Dumnezeul vostru pe care-L căutai peste
97
Întâlnirea Lui Zamolxe cu Nestor a tot prin lume? 122Şi Zamolxe i-a răspuns:
fost emoŃionantă. 98Şi Nestor I-a spus: „Află dragă prietene că Eu Îl cunoşteam
„Au trecut şase ani de când ne-am bine pe Dumnezeu încă din Dacia, łara
despărŃit. 99Iar geŃii Tăi acasă nu Te-au Zeilor, łara Soarelui. 123Ceea ce am aflat
văzut de opt ani. 100Când Te întorci în prin lume a deschis o cale spirituală mult
Dachia sau Dochia Ta, cum spuneŃi voi?” mai largă. 124Dacă neamul Meu o va
101
Zamolxe a spus: „Cât de curând putea susŃine, ea va fi lumină pentru noi
prietene. 102Vin din Egipt şi sunt doar în şi pentru întreaga lume. 125Desigur că
trecere pe la tine. 103Cum îŃi mai merg înŃelepciunea Lui Dumnezeu este
treburile Nestor?” 104Nestor a zis: „Încă nelimitată. 126Dar Eu am văzut că El le-a
bine. 105La noi în Samos s-au întâmplat dat mult din ea şi altor neamuri. 127Şi
multe schimbări în toŃi aceşti ani de când precum ştii atunci când dai înŃelepciune
ai lipsit. 106Suntem acum sub stăpânirea primeşti la rândul tău înŃelepciune. 128Un
perşilor. 107Dar Grecia continentală este neam care dobândeşte înŃelepciune va
liberă. 108Tracia este şi ea sub perşi”. avea totul”.
109
Şi Zamolxe a zis: „Am aflat şi Eu
129
Nestor a mai zis: „Sunt de acord cu
câte ceva despre aceste evenimente. ce spui. 130Noi grecii suntem mereu
110
Regele Darius a trecut cu armata dezbinaŃi între noi. 131Şi asta pentru că ne
70
CARTEA NEMURIRII
72
CARTEA NEMURIRII
73
CARTEA NEMURIRII
84 Pitagora şi de la alŃi preoŃi, pe unde
Şi planul şcolii sufletului se înfiripa.
85
Treptat s-a format în jurul Lui Zamolxe umblase în lume.
un grup de oameni cărora El le dădea
100
Treptat şcoala s-a mărit, alŃi tineri
86
diferite însărcinări. Unii se ocupau de au venit să înveŃe tainele preoŃiei de la
curăŃenia clădirilor, alŃii de paza lor şi Zamolxe. 101Se dusese deja vestea hăt
supravegheau focul nemuririi dacice, şi departe. 102Multe dintre marile căpetenii
alŃii aveau sarcini de administrare a ale dacilor aflaseră despre generozitatea
şcolii. şi înŃelepciunea Lui Zamolxe Arianul,
87
Când a sosit primăvara, şi zăpada s- preotul de la Sarmisegetuza.
a topit, era timpul ca dacii de
103
Iar pentru acei tineri care nu ştiau
pretutindeni să afle ce se întâmpla la alfabetul dacic, Zamolxe a organizat
Sarmisegetuza. 88Zamolxe a trimis clase aparte. 104Ei învăŃau scrierea pe
olăcari în Dacia să dea sfoară în Ńară şi să plăcuŃe de lemn ceruit, pe pergamente
înştiinŃeze pe tinerii şi tinerele care vor cerate, pe diferite Ńesături textile ceruite
să devină preoŃi şi preotese. 89Propunerea şi pe pergamente şi papirusuri aduse de
era făcută mai ales familiilor căpeteniilor negustorii greci în Dacia. 105Toate cele
şi oamenilor cu stare, tarabostes. 90Şi cei necesare cursanŃilor erau oferite gratuit
care vroiau să-L cunoască pe Dumnezeu, de către şcoală.
şi aveau darul preoŃiei, vor locui chiar la 106
Zamolxe îşi preda oral învăŃăturile,
Sarmisegetuza. după felul cum deprinsese în timpul
91
Curând au sosit primii tineri doritori călătoriilor Lui prin lume. 107ÎnvăŃăceii
ai preoŃiei celei noi. 92Erau cinci băieŃi, nu luau notiŃe, căci Zamolxe le spusese
Gruiu, Vercu, Dragoş, Zogru şi Şoimu, şi că „înŃelepciunea trebuie să se dezvolte
trei fete, Sorana, Zorela şi Simina. 93De în minte, nu să fie scrisă”, tot aşa cum
băieŃi va avea grijă Călin, fiul Lui Lui Zamolxe îi spusese maestrul
Zamolxe, iar de fete Bendisa şi nurorile Pitagora, la începutul uceniciei sale în
ei, Gema şi Iza, soŃiile lui Călin. 94Marele insula ioniană Samos. 108Şi multe
Lup Alb, preot al Zeului Dumnezeu, va prelegeri se Ńineau în preajma focului
Ńine lecŃii alături de Zamolxe. sacru care purifica sufletul omului.
95
Timpul învăŃăturii va fi de un an. 109
Iar tinerilor care urmau şcoala
96
Clase noi se vor forma doar la zamolxiană li se recomanda, dar nu era
începutul fiecărui anotimp. 97Astfel, într- obligatoriu, să fie vegetarieni, în cele ale
un an se vor înfiinŃa patru grupe de mâncării, precum era şi Zamolxe. 110Lor
învăŃăcei. li se explica de ce preoŃimea nouă a
98
Pentru început Zamolxe le-a făcut dacilor trebuia 111
să urmeze practica
cunoscut tinerilor, veniŃi la învăŃătură, nonuciderii. Căci preoŃii Lui Zamolxe
despre organizarea şcolii, modul de trebuiau să fie exemple pentru oamenii
predare şi orarul cursurilor. 99Şi de la care căutau salvarea la Dumnezeu Tatăl
primele lecŃii El le-a vorbit despre unirea şi Domnazâna Mama.
sacră Dumnezeu-Domnazâna, despre
112
ÎnvăŃăceii vor fi pregătiŃi în
spirite şi zei, aşa cum învăŃase de la matematică, astronomie şi medicină
sacerdotală. 113Vor învăŃa ce înseamnă cu
74
CARTEA NEMURIRII
114
adevărat justiŃia. Şi vor fi instruiŃi să renăscut o generaŃie de oameni ai luminii
preŃuiască valorile dreptăŃii, adevărului şi sufletului.
responsabilităŃii personale, ale prieteniei 129
Adesea, la lecŃii, Zamolxe le
şi iubirii, ale curajului şi dăruirii pentru spunea: „Adevărata comoară a unui om
binele colectiv. este împlinirea spirituală. 130Un sacerdot
115
Şi treptat, la şcoala Lui Zamolxe, au dac, pe lângă iscusinŃa de a conduce
venit mulŃi tineri şi tinere. 116Existau ritualuri ale focului, trebuie să fie şi un
acum trei grupuri diferite. 117În primul înŃelept. 131Cu adevărat are înŃelepciune
rând erau cei care vroiau să devină doar acela care poate să facă legătura
sacerdoŃi şi medici. 118Ei proveneau de directă între facultăŃile sale mentale şi
obicei din familii preoŃeşti mai vechi, din cunoştinŃele sufletului. 132Şi acestea din
presbiteri şi presbitere care doreau ca urmă sunt inepuizabile. 133Drumul de
urmaşii lor să ştie noile învăŃături ale Lui urmat către înŃelepciune duce la
Zamolxe. 119Prin ei Zamolxe vroia să cunoştinŃele sufletului, susŃinut de
ridice şcoli de învăŃătură în toată Dacia. experienŃa dobândită prin judecată şi
120
Şi aşa înŃelepciunea să îndrepte tot deducŃie. 134Şi astfel se ajunge la
omul şi neamul dacilor la lumina Lui concluzii de valoare. 135În schimb simpla
Dumnezeu. 121Zamolxe scrisese deja în abilitate mentală nu generează concluzii
limba dacă un tratat de medicină decât pe baza experienŃei”.
naturistă pentru folosul tinerilor la 136
Sorana, una dintre cursante a
preoŃie. întrebat: „Cum putem oare face deducŃii
122
Un alt grup îl formau cei care corecte?” 137Şi Zamolxe a răspuns:
vroiau să înveŃe arta conducerii. 123Erau „ÎnŃelepciunea şi deducŃia se
138
tineri şi tinere aleşi dintre copiii de nobili completează reciproc. ÎnŃelepciunea
tarabostes şi dintre cei ai unor căpetenii vine din suflet pe când deducŃia din
militare. 124Ei vor veghea dreptatea raŃiune şi experienŃă”.
socială, vor fi judecători, menŃinători ai 139
Atunci Dragoş a întrebat şi el: „De
ordinii şi militari de carieră. 125Ca oşteni, unde se adună înŃelepciunea omului?”
comandanŃi de trupe, exarhi şi cavaleri 140
Şi Zamolxe a răspuns: „Parte din ea o
zamolxieni, ei vor învăŃa să mânuiască moştenim din vieŃile anterioare, ca zestre
armele şi să construiască dave, cetăŃi spirituală. 141Dar nu putem spune aceasta
militare fortificate cu valuri de pământ, şi despre raŃiune şi experienŃă, căci ele
şanŃuri de apărare şi palisade întărite. trebuie dobândite şi cultivate în viaŃa
126
Al treilea grup era cel care învăŃa prezentă. 142De aceea ne străduim să
despre negoŃ, agricultură şi meşteşuguri. acumulăm experienŃă şi să o judecăm
Zamolxe a organizat la Sarmisegetuza prin prisma raŃiunii. 143Dar saltul spiritual
ateliere unde se fabricau unelte de lucru, al fiecăruia este făcut doar atunci când
printre care şi roata olarului. deducŃia rezultată, ca o concluzie din
127
Treptat şcoala de la Sarmisegetuza raŃiune şi experienŃă, lucrează împreună
a transformat inimile celor care o urmau, cu înŃelepciunea sufletului. 144Voi
căci ei se luminau pe zi ce trecea la o tinerilor, pentru că aŃi optat pentru
viaŃă pe care părinŃii lor nu au cunoscut-o preoŃia dacică, aveŃi deja prezentă în voi
vreodată. 128Din focul sacru dacic a calitatea înŃelepciunii. 145La ea se va
75
CARTEA NEMURIRII
76
CARTEA NEMURIRII
78
CARTEA NEMURIRII
acolo între Istru şi Pontul Euxin. 145Ei foarte generos. 161Cu adevărat Darius
ne-au atacat pe noi perşii, care pornisem este Regele Regilor. 162Iată că nu şi-a
în campanie contra sciŃilor, nicidecum a încălcat promisiunile”.
geŃilor. 146După ce am trecut fluviul Istru 163
Spre seară, în cinstea oaspeŃilor
am fi putut să ne angajăm în lupte cu persani, Zamolxe a pregătit un foc sacru,
geŃii urcând pe valea fluviului Tyras, pe aşa cum se obişnuia la perşii zoroastrieni.
pământurile voastre, 147dar am preferat 164
Şi, spre uimirea tuturor celor prezenŃi,
să mergem doar împotriva sciŃilor prin Zamolxe a făcut invocaŃii în limba
stepe trecând de fluviul Borysthenes, avestană. 165În timpul acela, generalul
până la fluviile Tanais şi Atel. 148GeŃii s- Megabazos, conducătorul delegaŃiei
au convins că nu avem intenŃii ostile faŃă perşilor, se gândea cu uimire: „Iată pe
de ei, după care ne-au lăsat în pace. unde poate străluci lumina Zeului nostru
149
Rege Zamolxe, ca semn de preŃuire Ahura Mazdah! 166N-aş fi crezut
pentru că eşti Om al luminii, al dreptăŃii vreodată că voi vedea focul sacru al Lui
şi al adevărului, ÎŃi trimit din partea Mea Zaratuştra pe aceste meleaguri!”
un coif de aur. 150Fie ca lumina Lui
Ahura Mazdah să continue să CAPITOLUL 12
strălucească în voi neamul geŃilor. Zamolxe se retrage de la domnie.
151
Darius, Regele Regilor. Dacii sunt poporul Lui Dumnezeu.
152
Şi Zamolxe a terminat de citit Despre tradiŃia străbună. Pitagora vine
scrisoarea regelui persan Darius. 153Apoi în Dacia. ProfeŃiile Lui Zamolxe.
generalul Megabazos, conducătorul Plecarea la zei a Lui Zamolxe.
delegaŃiei persane, a păşit în faŃă însoŃit
de un nobil persan. 154A scos coiful de 1
La acea vreme atacurile armate ale
aur împachetat într-o pânza fină şi l-a agatârşilor asupra dacilor au făcut ca
aşezat pe o tipsie de aur purtată de sarcinile regale ale Lui Zamolxe să fie
nobilul însoŃitor. mai dificile. 2Trebuia să răspundă cu
155
Şi generalul a luat coiful de aur şi s- forŃă şi asta a făcut ca în mintea Sa să se
a apropiat de Zamolxe. 156Apoi ducă o luptă între îndatoririle de rege şi
ceremonios, cu un gest de respect deplin, cele de Mare Preot. 3Şi Zamolxe S-a
I la aşezat pe cap zicând: „În numele gândit adânc şi a înŃeles că împlinise
marelui Darius, imperiul persan, cel mai ceea ce-şi dorise pentru neamul dacilor.
4
puternic din lume, Îl recunoaşte pe A înŃeles că trebuia să renunŃe de a fi
Zamolxe Arianul ca rege al geŃilor. rege.
157
Drept pentru care primeşte Măria Ta 5
Şi curând Zamolxe a strâns marile
acest coif de aur de la Darius, Regele căpetenii ale dacilor, în sala mare de la
Regilor”. Sarmisegetuza, şi le-a vorbit astfel: „Sunt
158
Marele Lup Alb a tradus imediat, un om al păcii, nu al războiului. 6Dar un
vorbele generalului, pentru toŃi cei rege este uneori nevoit să facă război
prezenŃi. 159Oamenii au izbucnit în urale pentru a-şi apăra poporul. 7Legământul
strigând: „Ave! Ave! Ave!” 160Apoi s-a meu cu Dumnezeu mă opreşte să dau
făcut linişte şi Zamolxe le-a vorbit ordine să fie omorâŃi duşmanii. 8Trebuie
tuturor: „Măritul Rege al perşilor este să aleg, ori să fiu un rege aşa cum e
83
CARTEA NEMURIRII
nevoie, ori un preot al Lui Dumnezeu. fie afară la focul dacic, lumina Lui
9
Şi hotărârea Mea este luată, vă rog să o Dumnezeu era cunoscută din copilărie de
respectaŃi. 10Voi rămâne doar preot al Lui copiii dacilor. 26Şi ei creşteau în
Dumnezeu şi va trebui ca de astăzi să vă înŃelepciune din fragedă copilărie, tot aşa
alegeŃi un alt rege”. cum creşteau şi copiii iudeilor după
11
S-a lăsat o linişte adâncă şi Zamolxe obiceiul neamului lor. 27Că dacii învăŃau
a părăsit demn sala. 12Dacii au înŃeles de la orice popor ce era bun şi astfel
lupta care se ducea în sufletul Lui lumina neamului lor strălucea şi mai
Zamolxe. 13Şi în aceeaşi zi ei au hotărât puternic, aşa cum le spunea Decalogul
ca rege să le fie marea căpetenie Gelu. Lui Zamolxe.
14
Ceremonia învestiturii noului rege a
28
Anii au trecut şi Zamolxe a reuşit
decurs exact ca cea făcută la încoronarea să-şi facă învăŃătura cunoscută printre
Lui Zamolxe. 15A fost condusă de un multe dintre triburile dacilor şi tracilor,
sobor de preoŃi şi preotese în frunte cu de-o parte şi de alta a fluviului Istru,
Arian şi soŃia lui Rodia, preoteasă şi ea. până la fluviul Borysthenes în est, iar în
16
Mai târziu noul rege Gelu a mutat vest până peste fluviul Tibiscos.
capitala regatului. 29
Cu timpul neamurile agatârşilor şi
17
După retragerea de la domnie, ale altor gali, s-au amestecat cu cele ale
Zamolxe a avut mai mult timp să se tracilor şi până la urmă au devenit un
ocupe de hrana spirituală a oamenilor. singur popor al rumânilor.
18
Şcoala de la Sarmisegetuza s-a extins 30
Şi într-o zi Zamolxe a primit o
cu noi aşezăminte în principalele cetăŃi epistolă, adusă de negustorii greci din
ale Ńării. insula Samos, de la Nestor, prietenul
19
Odată Zamolxe Şi-a amintit despre Său. 31În ea se scria astfel: „Mărite Preot
cele vorbite la Ierusalim cu profetul şi prieten al meu, închinare. 32Află că am
Zaharia. 20Atunci Zaharia Îi împărtăşise fost la Croton şi m-am întâlnit cu
Lui Zamolxe marele secret al iudeilor, înŃeleptul Pitagora. 33El este bine
taina luminii sacre aprinsă o dată pe sănătos, dar are probleme cu
săptămână în casele lor, obiceiul concetăŃenii de acolo care se opun
Sabatului. 21Aşa Zamolxe a vrut să învăŃăturii lui. 34Mi-a încredinŃat o
crească lumina în sufletele copiilor scrisoare, pentru Tine Domnul meu, pe
dacilor. 22Şi a pregătit la Sarmisegetuza care o trimit aici cu a mea. 35Află că
un rug sacru numai pentru copii ca să le anul acesta nu pot veni în Dacia, dar
deschidă sufletele către lumină. 23De este sigur că voi fi acolo în cel următor.
36
atunci, pe oriunde a mers prin Dacia, Primeşte din partea mea, bineŃe şi
Zamolxe Şi-a găsit mereu timp să facă urări de sănătate. Nestor.
ruguri sacre anume pentru copiii 37
Zamolxe era nerăbdător să afle
rumânilor. veştile de la Pitagora. 38Şi i-a deschis cu
24
Şi aşa aprinderea rugului pentru emoŃie scrisoare şi a citit: „BineŃe de la
copii a devenit un obicei la daci şi a fost Pitagora, către Zamolxe. 39ÎŃi scriu
urmat veac de veac de neamul lor în discipolul meu de aici din Croton. 40La
casele celor cu râvnă pentru Dumnezeu. cei şaptezeci şi unu de ani ai mei mă simt
25
Fie că era aprinsă în case cu lumânări, încă bine. 41Am noroc cu soŃia mea
84
CARTEA NEMURIRII
Theano care, mai tânără fiind, are grijă geŃilor pe care eu o cunosc de pe
de mine. 42Am probleme aici la şcoala pergamentul scris de Tine în Samos cu
mea şi cu ordinul spiritual înfiinŃat de ani în urmă, şi pe care l-am luat aici cu
mine. 43Dar ÎŃi scriu mai ales din alte mine la Croton.
motive. 44Am cercetat neamurile care se 60
Cât despre poporul Tău, geŃii, Te
găsesc prin aceste părŃi de lume unde, în îndemn să-l statorniceşti în logos,
afară de greci, s-au stabilit latini, etrusci justiŃia, cum spuneŃi voi dreptăŃii şi
şi alte triburi. 45De curând a avut loc un adevărului. 61De dârzenie ştiu că aveŃi
moment aparte pe care łi-l transmit. parte de când lumea. 62Tracii au fost
46
Regele etrusc Tarquinius Superbus, al odată cel mai civilizat neam din lume de
aşezării numită Roma, a fost înlăturat de la care şi noi grecii am învăŃat, dar
supuşii săi latini, romanii. 47Află dar că obiceiul jertfirii către zei i-a barbarizat.
aceşti latini sunt veniŃi de pe acele 63
Ca Mare Preot al poporului Tău, Tu
meleaguri ale voastre din Tracia. 48O poŃi să-i aduci lumina înŃelepciunii.
legendă a latinilor vorbeşte despre eroul 64
lor întemeietor, tracul Eneeas. 49Latinii
Nu ştiu câte zile voi mai avea de
sunt oameni dârji şi disciplinaŃi, au în trăit, dar când sufletul îmi va pleca la
sânge simŃul libertăŃii tot aşa ca şi voi cer, la Zeus, să mi-l chemi să se
geŃii. 50Regele etrusc era un tiran, întrupeze în neamul vostru. 65Vei afla
romanii preferă acum să trăiască sub mai multe de la negustorul Nestor care
forma politică de republică. 51Ei vine adesea acolo în Dacia, cât şi aici în
Croton.
preŃuiesc dreptatea, iustitia şi curajul, 66
virtus, calităŃi izvorâte din cunoaştere. Fie ca zeii Tăi Dumnezeu,
52 Domnazâna şi ceilalŃi să-łi dea putere şi
Latinii vor creşte în putere şi au mare
viitor. să Te însoŃească în tot ce faci pentru
53
Cunosc obiceiurile religioase ale neamul Tău. Pitagora din Croton”.
romanilor şi latinilor, le-am aflat
67
Zamolxe a simŃit cu sufletul
ritualurile şi comportamentul cuvintele lui Pitagora. 68Se gândea cu
sacerdoŃilor, preoŃi, preotese şi vestale. veneraŃie la părintele spiritual care I-a
54 deschis calea către înŃelepciunea lumii.
Mare parte dintre aceste practici sacre
69
le aveŃi şi voi geŃii. 55Romanii nu aduc Şi-şi spunea: „La vremea potrivită
zeilor ca jertfe fiinŃe vii, ci înŃeleg mult marele înŃelept Pitagora va fi chemat în
mai bine, chiar şi decât grecii, că neamul dacilor şi va purta numele de
sacrificiile către zeităŃi sunt rele şi Decezeu. 70În viitor, voi face în aşa fel
aducătoare de dezastre şi suferinŃă. 56Iar încât cei care Mă urmează să cheme la
când aceşti latini se vor uni atunci şi nevoie sufletul lui Pitagora, căci în el se
soarta noastră a grecilor, de pe aceste află zece zei”.
locuri din lume, va fi pecetluită. 71
Adesea, la Sarmisegetuza, Zamolxe
57
Am Ńinut să ştii detalii despre un trib îi invita pe sacerdoŃii daci, bărbaŃi şi
de-al vostru care a ajuns pe aceste femei, cărora dorea să le întărească
pământuri, pentru că vă seamănă. 58Am învăŃătura. 72Şi lor le vorbea astfel:
cercetat şi scrierea pe care ei o numesc „ÎnŃelepciunea este frumuseŃea sufletului.
73
latină. 59Este aceeaşi cu a voastră a Să vă hrăniŃi din înŃelepciunea întregii
85
CARTEA NEMURIRII
74
lumi. Dând altora lumină nu pierzi din 90
Când Zamolxe a împlinit şaizeci de
lumina ta. 75Fericirea se trăieşte pe calea ani, L-a vizitat prietenul Nestor care I-a
vieŃii nu la capătul drumului. 76Voi adus veşti despre Pitagora spunându-I:
preoŃii şi preotesele dacilor trebuie să fiŃi „Află că înŃeleptul, care are acum optzeci
modele în viaŃă. 77Să trăiŃi simplu, de ani, ar vrea să vină la Tine în Dacia,
frumos şi drept că aşa veŃi păşi pe Calea Domnul meu. 91Pitagora are probleme
Cerului care va crea în voi dărnicia, serioase, de viaŃă şi de moarte, acolo la
bucuria, curajul, iubirea, virtutea, dreapta Croton. 92Unii l-au ameninŃat că-l vor
judecată şi trezvia sufletului. 78Numai omorî. 93Ceva trebuie făcut cât se poate
atunci oamenii vă vor urma. 79Noi, de repede”. 94Şi Zamolxe a spus: „Voi
neamul dacilor, suntem fiii şi fiicele trimite oameni să-l aducă aici pe
soarelui şi ai luminii. 80Şi de-a pururea să Pitagora”.
ŃineŃi minte că noi dacii suntem Poporul
Lui Dumnezeu”.
95
În două zile s-a format o echipă de
salvare. Nestor va pleca la Croton însoŃit
81
Şi Zamolxe le-a dat îndrumări de cinci bărbaŃi daci care vorbesc şi
oamenilor cum să scape de frică şi de greceşte. 96Zamolxe le-a dat sarcina să-l
teama de necunoscut spunând: „Când vă aducă cu bine la Sarmisegetuza pe
veŃi simŃi însinguraŃi şi neajutoraŃi să Pitagora.
chemaŃi spiritele străbunilor, veghetorii
nevăzuŃi ai focului sacru dacic. 82Să nu
97
Planul le-a reuşit. 98Şi aşa maestrul
Pitagora L-a revăzut pe Zamolxe, fostul
vă temeŃi de moarte şi nimic să nu vă
lui învăŃăcel, după optsprezece ani.
rupă de Dumnezeu. 83Şi să nu glorificaŃi 99
suferinŃa sub nici o formă, căci suferinŃa Întâlnirea lor a fost emoŃionantă. 100Şi
omului este desprinderea sa de inima Lui Zamolxe i-a spus lui Pitagora cu adâncă
Dumnezeu. 84Noi oamenii suntem veneraŃie: „Zeii sunt mereu cu tine
alcătuiŃi în natura noastră din frumuseŃe domnul Meu. 101Bun sosit pe pământul
şi nesfârşire, iar natura întreagă este strămoşilor noştri, geŃii. 102De acum îŃi va
opera grandioasă a Lui Dumnezeu”. fi temelie căci aici vei trăi în siguranŃă.
103
Te primim cu pâine şi sare”.
85
Cu alte ocazii Zamolxe le-a vorbit
dacilor despre legea strămoşească,
104
Maestrul Pitagora a fost adânc
mişcat de respectul pe care i-l acorda
temelia spirituală a neamului, zicând:
Marele Preot spunându-I: „Dacă şi regii
„AveŃi colinde ca să vă amintiŃi mereu de
lumii ar venera înŃelepciunea omenească,
străbuni. 86ÎnŃelepŃii noştri zgriminteşii
vor înfrunta veacurile cu poveŃele lor de aşa cum o faci Tu Zamolxe, omenirea ar
bine. 87De aceea tradiŃiile străvechi trăi în bună pace şi înŃelegere”.
trebuie să le transmiteŃi urmaşilor. 88Să
105
Lui Pitagora i se pregătise o
ŃineŃi păstrate în pâine semnele noastre locuinŃă, potrivită spiritului lui ascetic şi
sacre că aşa nu le veŃi uita niciodată în vârstei, unde putea sta retras şi gânditor.
106
veacuri cum nu uitaŃi să mâncaŃi pâinea. Adesea Zamolxe îl consultă asupra
89 unor teme spirituale şi sociale
ÎnvăŃăturile sacre neamului să vă
rămână vii în minte şi să le scrieŃi iar şi importante. 107ÎnŃeleptul era bucuros să-I
iar pe tăbliŃe de aur”. fie de folos.
86
CARTEA NEMURIRII
108
Şi Pitagora s-a obişnuit cu viaŃa de spirituală distinctă. 127În Egipt, de unde
la Sarmisegetuza. 109A cunoscut pe tinerii îşi trage originea, isihasmul practica
aspiranŃi la preoŃie. 110Şi vroia să le rugăciunea către zeul Horus. 128Se stătea
predea lecŃii filosofice despre isihasm. într-o postură comodă, însoŃită de
111
Zamolxe a fost foarte bucuros când a respiraŃie controlată şi de meditaŃie
auzit despre dorinŃa lui Pitagora. 112Şi asupra inimii. 129Atunci practicantul îşi
toŃi cursanŃii de la Sarmisegetuza au fost imagina un soare strălucind. 130Noi grecii
chemaŃi să ia parte la lecŃiile maestrului. am adaptat metoda, păstrăm intactă
practica în sine, 131dar facem rugăciunea
113
Marele Lup Alb era interpretul lui către Apollon astfel: Zeule Apollon adu-
Pitagora. 114Încă de la prima lecŃie a lui mi soarele Tău în inimă. 132Iată de ce
Pitagora, Marele Lup Alb a adaptat această rugăciune se numeşte
termenii din limba greacă în cea dacă. Rugăciunea MinŃii în Inimă”.
115
Şi aşa hesychasmos a devenit isihasm,
iar hesychia, isihia.
133
Un tânăr dac, dintre cei prezenŃi, a
spus: „Ne întrebăm dacă noi dacii o
116
Maestrul Pitagora şi-a păstrat putem adapta pentru divinitatea noastră,
modul de predare. 117łinea trează atenŃia Dumnezeu?” 134Şi Pitagora a răspuns:
participanŃi care puteau să-i pună „Fireşte. 135Şi chiar aşa vom face. Vom
întrebări asupra temele prezentate. 118Mai spune: Doamne Dumnezeule adu-mi
întâi Pitagora a expus originea şi
soarele Tău în inimă. 136Şi haide să o
principiile metodei isihaste. 119Apoi a
practicăm chiar acum”.
structurat conceptul la noile condiŃii
spunând: „Isihasmul este o modalitate de
137
ÎnvăŃăceii au urmat instrucŃiunile
liniştire a omului în cele trei planuri, cel maestrului. 138Rugăciunea MinŃii în
al trupului, cel al minŃii şi cel al Inimă a durat timp de o jumătate de oră.
139
sufletului. 120Metoda îşi are originea în Pe timpul inspirului respiraŃiei,
Egipt. 121Acolo practicanŃii retragerii se cuvintele erau pronunŃate mental.
140
numeau anahoreŃi, în traducere „cei care- Concomitent fiecare dintre participanŃi
L urmează pe Horus”. 122De menŃionat că a vizualizat un soare răspândindu-şi
zeul Horus reprezintă soarele la răsărit, razele din inima proprie.
astrul pe care pustnicii Egiptului îl
141
Şi la sfârşit Pitagora le-a explicat:
venerau din deşerturile unde vieŃuiau. „Această metodă este de o mare valoare.
123 142
Noi grecii Îl considerăm pe zeul Horus Ea purifică trupul, mintea şi sufletul,
ca fiind acelaşi cu zeul Apollon. 124Şi creează ordine în viaŃa omului care o
cred că vă este cunoscută credinŃa urmează perseverent, căci mintea
grecilor în Apollon Likeios, Apollon coboară în inima cea luminată.
143
Zeul Lupilor, un zeu primordial al Rugăciunea MinŃii în Inimă conduce
locuitorilor Ńinuturilor tracilor”. omul la renaşterea în spirit, la
125
Pitagora le-a vorbit despre evoluŃia transformare interioară şi la devenirea
în timp a isihasmului zicând: „Practicile omului întru fiinŃă conştientă de propria-i
anahoreŃilor egipteni s-au răspândit şi existenŃă”.
printre grecii eremiŃi. 126Metodele numite
144
Au trecut trei ani de la venirea lui
de noi isihaste, cuvântul hesychia Pitagora la Sarmisegetuza. 145ÎnŃeleptul
însemnând liniştire, sunt o tradiŃie avea optzeci şi trei de ani. 146Într-o zi
87
CARTEA NEMURIRII
147
sufletul i-a plecat la zei. Şi Zamolxe Apollon Likeios, vindecătorul, vraciul.
166
le-a adus la cunoştinŃă preoŃilor daci ai Retras din lume, Zamolxe era cu
sanctuarului spunându-le: 148„Pentru sufletul mai aproape de Dumnezeu şi
marele înŃelept Pitagora vom face un foc Domnazâna, de la care vroia să
al nemuririi dacice cum nu s-a mai văzut primească îndrumări.
vreodată. 149PregătiŃi toate cele necesare 167
Şi au trecut trei ani, timp în care
pentru mâine la ora prânzului!” Zamolxe nu s-a întâlnit decât cu câŃiva
150
A doua zi, la amiază, soarele membri ai familiei Sale care-L îngrijeau.
168
strălucea perpendicular peste aşezarea Clipele şi Le petrecea cu gândul la zei
Sarmisegetuzei. 151Oamenii s-au strâns în şi ajunsese la adânci profunzimi ale
număr mare să participe la momentul spiritului. 169Şi după timpul celor trei ani
solemn. 152În liniştea deplină Zamolxe a Zamolxe s-a arătat şi altor oameni spre
aprins rugul. 153Şi le-a vorbit oamenilor bucuria tuturor. 170În anii ce au urmat
despre Pitagora astfel: „Marele înŃelept a Zamolxe i-a învăŃat pe câŃiva preoŃi daci
strălucit ca soarele în timpul vieŃii sale. marile taine ale nemuririi pe care le
154
Să-l vadă acum soarele Amen pe care aflase de la Domnul în timpul cât stătuse
el l-a venerat în Egipt. 155A fost un Mare retras de lume.
Preot al lumii. 156Când neamul nostru va 171
Era iarnă, în ziua de Crăciun când
avea nevoie de un om al luminii, care să Zamolxe împlinise optzeci şi opt de ani.
reformeze casta preoŃilor, atunci să 172
De mult timp toŃi Îl priveau cu
cheme sufletul lui Pitagora şi să-i spună veneraŃia dată unui zeu. 173Zeul cu
Decezeu, căci avea în el spiritele a zece Tâmpla Ninsă simŃea că I se apropia
mari zei ai lumii. 157El a plecat sus la zei, timpul când va pleca la Dumnezeu
iar noi dacii am renăscut datorită acestui Fărtatul. 174SoŃia Sa Bendisa murise în
om al Lui Dumnezeu. 158Şi de-a pururea iarna trecută, cu câteva zile după
ŃineŃi minte vorbele lui Pitagora: aniversarea zilei Lui de naştere. 175Într-o
Respectă-te pe tine, respectă-i pe ceilalŃi, noapte Bendisa I-a apărut în vis şi I-a
fii răspunzător pentru toate acŃiunile spus: „Te aştept Domnul meu. 176ToŃi cei
tale”. de aici, unde eu mă aflu, suntem
159
Au trecut cincisprezece ani de la nemuritori”.
revenirea Lui Zamolxe în Dacia. 160La 177
Se apropia primăvara şi s-a dus
cei şaizeci şi trei de ani, Zamolxe se vestea că atunci când ziua va fie egală cu
simŃea în putere. 161Avea destul timp să noaptea va avea loc la Sarmisegetuza o
întărească ceea ce întemeiase, se ocupa mare adunare a căpeteniilor neamului.
mai ales de cei care erau deja în preoŃie. 178
Le va vorbi Zamolxe Zeul. 179Ştiau că
162
Călătorea mult prin Dacia participând vor primi poveŃe pentru salvarea
la serviciile religioase şi la inaugurarea sufletelor.
templelor. 180
Şi în sala cea mare se adunase
163
Şi Zamolxe a pus câŃiva oameni să-i multă lume. 181Nu lipseau regele, preoŃii
pregătească o locuinŃă subterană la şi nobilii cei mai de vază. 182Zamolxe le-
Apolovraci. 164Vroia să stea acolo un a vorbit astfel: „Poporul Meu, popor de
timp ca ascet. 165Se ştia din legende că în la izvor, oameni de la râuri, rumâni. 183A
vechime trăise la Apolovraci chiar zeul sosit vremea ca Eu să merg la Dumnezeu
88
CARTEA NEMURIRII
veŃi venera sufletul lui, şi-i veŃi auzi două sute şaisprezece ani de la timpul
glasul cum vă cheamă, atunci să ştiŃi că când am venit Eu pe lume, o stea va
puterea neamului va creşte şi doar atunci străluci puternic mult timp pe cer.
231
veŃi fi iarăşi lângă mine cu sufletele Atunci să ştiŃi că spiritul meu s-a
voastre”. coborât în mijlocul neamului şi spiritele
218
Zamolxe Arianul ştia că misiunea străbunilor se vor întrupa timp de treizeci
Lui pe pământ se apropia de sfârşit, aşa de ani. 232Şi când se vor împlini de
cum I-o menise tatăl său Crăciun, aceea a douăsprezece ori câte două sute
unui om născut din foc. 219Şi le-a mai şaisprezece ani de la timpul când am
vorbit oamenilor astfel: „Casta venit pe lume să ştiŃi că sufletele
preoŃească este puternică în dreptate, neamului nostru au coborât în urmaşii
justiŃia, 220şi se va menŃine aşa prin noştri. 233Şi abia după aceea esenŃa
chemarea la focul sacru spre întrupare a sufletului Meu va reveni, înapoi la
sufletului marelui înŃelept Pitagora care Dumnezeu şi Domnazâna, după ce le-a
se va numi Decezeu, căci are în el zece trezit pe cele care hălăduiau pe
mari zei ai lumii. 221VeŃi păstra vatra pământurile dacilor arieni. 234Eu nu
nemuririi dacilor arieni mereu aprinsă cobor în lume în trup, ci doar în suflet.
235
supraveghind aprinderea focurilor sacre Nu veŃi avea un salvator în carne şi
la altarele zeilor. 222Şi aşa întunericul se oase, ci un spirit călăuzitor”.
va împrăştia. 223De veŃi păstra apele
236
Şi a doua zi Zamolxe le-a spune
curate şi limpezi atunci frumosul vieŃii celor de aproape ultimele Sale cuvinte
vă va rămâne în inimi. 224Dacă urgiile astfel: „Să Mă daŃi focului de unde M-am
istoriei ce va urma vor face ca flacăra născut în spirit. 237Să-Mi ardeŃi trupul
sacră să nu vă mai lumineze calea spre mort deasupra peşterii de la Apolovraci.
238
Dumnezeu şi Domnazâna, urmaşii noştri Acolo sufletul Meu va mai reveni ca
să o reaprindă mereu şi mereu de la focul să stea de vorbă cu novacii şi să asculte
sacru făcut de preoŃi şi preotese. 225Să susurul râului care curge mai jos”.
239
aprindeŃi des focurile sacre, căci prin ele Apoi suflarea i s-a rărit şi a încetat.
240
veŃi Ńine legătura cu spiritele străbunilor Omul zeificat de oameni a murit.
neamului”. 241
Şi Marele Lup Alb a mers afară la
226
Şi dacii L-au întrebat cu speranŃă în oamenii care aşteptau şi le-a spus cu glas
glasuri: „Când vei veni din nou printre puternic. „Zeul cu Tâmpla Ninsă,
noi zeul nostru iubitor de oameni?” Făuritorul de Inimi, a plecat la
227
Zamolxe a răspuns: „Eu sunt cel ce Dumnezeu Fărtatul şi la Mama noastră
sunt, un om iubitor de oameni. 228Când Domnazâna. 242Sufletul I S-a eliberat din
veŃi vedea chipul meu şi ale străbunilor carne, dar o parte rămâne cu uriaşii, cu
noştri că vă privesc din stâncile munŃilor novacii rumânilor şi cu întregul Lui
sacri, cogaionii, să ştiŃi că ne gândim la popor. 243După măsura înŃelepciunii, a
voi. 229Când vă veŃi apropia cu evlavie de faptelor şi a virtuŃilor Sale noi spunem că
chipurile noastre din piatră în măreŃia Zamolxe Arianul, Zeu al VieŃii şi al
munŃilor să ştiŃi că inimile voastre încep Învierii, este Fiul Lui Dumnezeu”.
să se cureŃe. 230Cu treizeci de ani înainte 244
Trupul omului-zeu a fost pregătit
de a se împlini de douăsprezece ori câte pentru incinerare aşa cum şi-a dorit,
90
CARTEA NEMURIRII
92
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
sau
CALEA ÎNłELEPCIUNII LUI ZAMOLXE
93
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
29
Într-un an Marele Lup Alb a chemat date oamenilor de către îngerii veghetori,
43
poporul la Sarmisegetuza la Ziua de oamenii veniŃi din stele. Şi i-a mai zis
Sânziene. 30Şi au pregătit acolo un rug că erau legile cele dintâi pe care le
mare la care fiecare om să-şi cheme, urmaseră şi uriaşii, tătânii, 44urmaşii
după voie, zeii şi zânele ca astfel să îngerilor veghetori, fondatorii. Ele au
meargă pe calea Domnului Dumnezeu. fost numite Testamentul Dacilor şi au
31
Şi rugul a fost aprins chiar de Marele fost scrise pe tăbliŃe de aur şi45ascunse în
Lup Alb cu torŃele în flăcări luate de la locurile tainice ale munŃilor. Se ştia că
focul nemuririi dacilor, care ardea în sala Legile Lui Zamolxe erau cuvintele de aur
cea mare. ale înŃelepciunii omeneşti, o scriptură a
32
Atunci s-au strâns, în jurul focului, iubirii de oameni, o lege a strămoşilor şi
a obiceiului pământului.
dansatorii focului sacru. 33Şi veniseră
atunci la Sarmisegetuza şi greci chemaŃi
46
Şi la acea vreme Marele Lup Alb a
47
în ospeŃie ca prieteni. 34Ei s-au rugat unui scris două sute şaisprezece legi. Odată
zeu numit Derzis, pe care dacii îl numeau oamenii l-au întrebat: „De ce sunt două
Dârzu, zeul vigorii corpului omenesc, al sute şaisprezece legi? De48ce nu sunt mai
sănătăŃii şi al virtuŃilor. multe sau mai puŃine?” Şi Marele Lup
Alb a răspuns: „Am scris aceste legi ca
35
Şi mii şi mii de oameni s-au să-l cinstim pe Pitagora că el credea în
schimbat la faŃă. 36Rugul sacru dacic le-a
puterea numărului două sute şaisprezece.
deschis minŃile şi lumina Lui Dumnezeu 49
Dar cu adevărat legile bune pentru
li se vedea pe chipuri.
oameni sunt nenumărate. 50Şi vor fi mulŃi
37
Atunci Marele Lup Alb le-a spus alŃi oameni care vor scrie şi alte legi
oaspeŃilor greci: „Iată cum chemăm noi bune şi de mare folos pentru viaŃă. 51Şi
pe Stăpânul Cerului ca să fie aici cu noi”. chiar dacă aceste legi scrise de mine în
38
Şi unul dintre greci a zis: „Aşa vom timpurile acestea vor fi date uitării, ele
face şi noi când ne vom întoarce acasă, vor izvorî din minŃile limpezi ale
domnul nostru. 39Astăzi ne-am împărtăşit oamenilor care ne-or urma nouă. 52Legile
iarăşi cu lumină pe Calea Cerului Lui Lui Zamolxe sunt legile vieŃii celei în
Zeus”. lumină şi atâta timp cât va exista viaŃă în
40
Se ştia că agatârşii cei puternici, cei lumina
53
sacră legile acestea nu vor pieri.
iniŃiaŃi în tărâmul nevăzut agarta al Şi luaŃi aminte că Legile Lui Zamolxe
peşterilor, locuiau pe pământurile dacilor sunt înŃelepciunea dată oamenilor de
şi intraseră în neamul dacilor, şi toŃi au către îngerii veghetori, oamenii veniŃi din
făcut un singur popor. stele, cei care au trăit pe vremea lui Ene
41
Era pace în toate Ńinuturile locuite de uriaşul, trimisul cerului cu vorbe 54
bune
daci şi Marele Lup Alb mai lucra încă la pentru oamenii acelor vremuri. Voi să
scrierea Legilor Lui Zamolxe, Legile ŃineŃi minte că Legile 55
Lui Zamolxe nu
VieŃii, pe care Zamolxe le primise de la vor pieri niciodată. Neamul nostru le va
Zâna Vesta pe timpul când El stătuse Ńine mereu în suflet, şi chiar dacă uneori
lângă focul sacru dacic. nu vor mai fi scrise nicăieri aceste legi
vor fi vii în inimi de lumină”.
42
Pe când trăia Zamolxe, El îi spusese
Marelui Lup Alb că acele legi fuseseră
94
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
56
Şi iată cum Marele Lup Alb a scris alături de Domnul Dumnezeu, Foc Viu
Legile Lui Zamolxe: din cerul de purpură (7).
57
„Dumnezeu este CEL CE ESTE în
73
Mintea omului nu are limitări de
nemărginire şi veşnicie. 58Noi oamenii I- gândire, astfel că realitatea pe care
am dat multe nume CELUI CE ESTE, mintea sa o creează nu are limitări.
74
după mintea noastră. 59Dar EL cu Gradul de discernământ al omului
adevărat nu are nume (1). cerne participarea sa în universul
nelimitat. 75Dar în viaŃa proprie omul să-
60
Domnul Dumnezeu îşi are fiinŃarea şi stabilească limitările potrivite unui
în Focul Viu. 61Şi cu Focul Viu Domnul timp anume datorită urmelor trecutului
zămisleşte sau pierde lumi. 62Dumnezeu, lăsate în viaŃa sa (8).
creatorul a tot ce există, se află în cerul
de purpură şi este Focul Viu care a
76
Dumnezeu se revelă şi prin Sinele
existat dintotdeauna în lumină sacră (2). omului. 77Regulile de a trăi ale omului
sunt date de înŃelepciunea cunoaşterii
63
Omul a fost creat de Dumnezeu sale. 78Toate fiinŃele îşi fac regulile de a
pornind de la o scânteie a spiritului Lui. trăi pe cât pot ele să înŃeleagă din lumina
64
Şi scânteia a intrat în materie, s-a Lui Dumnezeu (9).
îmbrăcat cu materie şi treptat a evoluat în
fiinŃe care seamănă din ce în ce mai mult
79
Lumina urmează lumina, întunericul
cu Dumnezeu. 65FiinŃele sunt în devenire urmează întunericul. 80Să urmezi lumina
în Dumnezeu, cresc în conştiinŃa de sine Domnului Zeu şi să nu iei în deşert
până când o ating pe cea a Lui numele Lui (10).
Dumnezeu în care se mistuie (3).
81
Ca fiinŃe umane suntem legaŃi cu
66
Domnul trăieşte în multe lumi şi întreaga lume prin corp, minte şi suflet.
82
atâta timp cât ESTE, EL creează Ne creăm o reŃea de interdependenŃe
necontenit. 67Domnul se revelă prin mai mult sau mai puŃin controlate.
83
creaŃia Sa şi prin sinele fiinŃelor. Energiile corpului ale minŃii şi ale
68
FiinŃele cu putere mai mare a minŃii Îl sufletului se pot transforma una în alta
cunosc mai bine pe Dumnezeu. (11).
69
ExistenŃa pe care o creează mintea
84
Prin puterea minŃii totul devine
omului nu are limitări întocmai ca şi cea posibil. 85Însă credinŃa este cea care dă
creată de mintea Lui Dumnezeu (4). putere minŃii omului (12).
70
Tot ceea ce există este creaŃia Lui 86
Să simŃi nemărginirea din tine
Dumnezeu. Dumnezeu este unul şi omul precum este preaplinul Lui Dumnezeu
să nu-şi facă dumnezei după mintea sa (13).
(5). 87
Lumea este ceea ce crezi tu că este;
71
Pentru noi oamenii, Dumnezeu este gândurile tale sunt cele care Ńi-au făcut
şi Tată şi Mamă pentru că Îl privim ca pe viaŃa aşa cum este (14).
CEL care ne-a creat corpurile şi minŃile 88
Oamenii care se află în jurul tău sunt
şi sufletele (6). rezultatul credinŃei tale în vieŃile lor
72
Creatorii cei mai mari sunt acele alături de a ta (15).
fiinŃe cu minŃi cereşti, căci trezvia lor
este cea care le dă puterea de a crea
95
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
89
Lumea existentă este rezultatul Puterea
105
omului vine întotdeauna
intersecŃiei lumilor zămislite de minŃile dinăuntrul său şi tot ceea ce creează omul
cu puteri creatoare (16). este rezultatul folosirii puterii sale
90
Gândurile tale atrag realitatea pe lăuntrice (24).
care o trăieşti; dacă ele sunt pozitive
106
Prin manifestarea atenŃiei
atunci vor crea o realitate pozitivă, iar (năzuinŃei) către trecut trăim în trecut, pe
dacă sunt negative aşa îŃi va fi şi lumea când folosind-o spre viitor trăim în
în care vieŃuieşti. 91Omul îşi schimbă viitor; dar când atenŃia are direcŃia către
viaŃa prin a-şi schimba modul în care prezent, numai atunci trăim cu adevărat
gândeşte (17). realitatea (25).
92
Visele îi par omului realitate şi 107
Oamenii se deosebesc esenŃial prin
realitatea îi pare vis. 93Toate câte sunt, puterea minŃii fiecăruia dintre ei (26).
sunt şi vis şi realitate. 94Realitatea pentru 108
Frica paralizează puterea omului
tine este ceea ce tu trăieşti, omul să fie (27).
atent la ce i se potriveşte pentru viaŃa pe
care şi-o construieşte din gânduri
109
VinovăŃia slăbeşte energia omului
statornice (18). şi-i năruie viaŃa (28).
95
Puterea care uneşte este mai mare
110
Să nu cazi în patimi, să-Ńi înfrânezi
decât cea care desparte. 96Cel înŃelept pornirile cele care te ostoiesc de vlagă
(29).
caută armonia în oameni. 97Puterea
fiinŃelor vine dinăuntrul lor (19).
111
Dumnezeu creează cu înŃelepciune
98
Gândul înŃelept, ieşit din lumina din iubire. 112Iubirea, pasărea cu aripi de
sufletului, trebuie urmat de vorbă şi faptă foc, este taina vieŃii (30).
pentru ca el să se împlinească (20).
112
A iubi înseamnă a fi în Dumnezeu
99
UrmaŃi lumina sufletului din voi, iar şi a fi fericit, căci iubirea este măsura
dacă o daŃi şi altor oameni ea nu se fericirii şi intensitatea de a trăi (31).
împuŃinează, ci străluceşte şi mai tare
113
Crescând în iubire, omul creşte în
(21). Dumnezeu (32).
100
Mintea cea ascunsă (sinele de jos), 114
A fi îndrăgostit înseamnă a fi în
mintea cea cu care eşti treaz (sinele de Dumnezeu (33).
mijloc) şi mintea sufletului (sinele de 115
Începutul înŃelepciunii este iubirea
sus), sunt tărâmurile în care omul trăieşte de Dumnezeu, iar ruina înŃelepciunii este
(22). frica de Dumnezeu (34).
101
În ACUM se află toată puterea 116
Iertarea îl vindecă în primul rând pe
vieŃii. 102Puterea lui ACUM depinde de cel care iartă (35).
puterea conştiinŃei prezentului. 103FiinŃele 117
Urmele trecutului se manifestă în
există cu adevărat doar într-un prezent prezent datorită amestecului lor cu
continuu, care se schimbă clipă de clipă. realitatea prezentului (36).
104
Schimbând gândul ACUM se schimbă
şi realitatea prezentului şi pasul următor
118
Puterea prezentului poate prevala
către viitor (23). asupra predestinării trecutului. 119Omul
cu conştiinŃa prezentului slăbeşte sau
96
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
98
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
173
Omul se împlineşte prin dragostea Focul
185
sacru este dat oamenilor ca
sa de Dumnezeu (81). mijloc de legătură cu zeii (91).
174
Ia seama că oricând vei fi la 186
AduceŃi-vă aminte mereu să vă
strâmtoare să chemi numele tainic al bucuraŃi la întâlnirile cu zeii şi aşa să ştiŃi
Domnului care este ZAM. 175Dar numai că lumina există în inimile voastre (92).
cei care cu adevărat caută lumina vor 187
Şi ŃineŃi minte că ceea ce spuneŃi în
putea avea marea putere dată de acest prezenŃa focului sacru dacic Le spuneŃi
nume (82). zeilor, Lui Dumnezeu şi Domnazânei
176
Să nu uitaŃi vreodată de focul sacru (93).
dacic şi de sufletele străbunilor. Aşa 188
Iubirea vindecă (94).
inimile voastre nu vor fi cuprinse
niciodată de lanŃurile robiei (83).
189
ÎnŃelepciunea este marea cale către
Dumnezeu şi ea se înfiripă prin speranŃă,
177
Să aprindeŃi focuri sacre pe oriunde iubire şi adevăr. 190ConştiinŃa iubirii este
veŃi fi şi aşa vă veŃi păstra sănătoşi şi înŃelepciunea care-l apropie pe om de
însănătoşi, iar duhurile întunericului s-or Dumnezeu (95).
duce de la voi (84). 191
Din lumina din noi oamenii, ne
178
La focul sacru se ard impurităŃile modelăm lumea frumoasă care ne
care atârnă greu pe sufletul omului. înconjoară (96).
PriviŃi flăcările şi gândiŃi-vă la tot ceea
ce doriŃi să faceŃi pentru vieŃile voastre
192
Acceptând zeii şi zânele, nu facem
(85). altceva decât să-i descoperim în noi, în
armoniile firii noastre (97).
179
Uită-te la natură cum se reînnoieşte
în fiecare an. Tot aşa să-Ńi înnoieşti şi tu
193
Nu există legătură între zeităŃile
noastre şi idolatria. Noi nu ne închinăm
mereu fiinŃa şi să te îmbraci cu un nou
veşmânt de viaŃă (86). la idoli, ci venerăm viaŃa (98).
180
Vitalitatea este o realitate a
194
Cercetează universul, privind
gradului de conştientizare a existenŃei stelele (99).
sufletului. 181Deşi vitalitatea este dată de
195
Lumea care se vede şi cea care nu
suflet, ea se exprimă şi prin minte şi prin se vede este rezultatul intersecŃiei lumilor
trup (87). create de toate minŃile fiinŃelor din acel
182
Cel ce-L slujeşte pe Domnul ia din spaŃiu (100).
lumina Lui nesecată şi nemărginită şi
196
Oricine poate să cadă în cursul
astfel va fi puternic şi înŃelept (88). vieŃii, dar cei înŃelepŃi se pot ridica iarăşi
183
Când lumina divină vă va merge prin puterea minŃii lor (101).
direct în inimi, atunci rodul ei este
197
Dacă tu poŃi crede, toate-i sunt cu
umplerea cu duhul înŃelepciunii. Iar cine putinŃă celui care crede (102).
are duhul înŃelepciunii are totul (89). 198
FiinŃele se deosebesc esenŃial prin
184
AduceŃi copiii voştri la lumina puterea minŃilor lor (103).
focului sacru şi acolo să-şi Ńină ochii 199
Cât priveşte îngrijirea de sine, a
deschişi şi să-l privească. Şi aşa vor minŃii şi a trupului, trebuie să o dăm în
creşte să ajungă oameni înŃelepŃi (90). primul rând sufletului şi atunci şi capul şi
99
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
100
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
231
ChemaŃi mereu la focul sacru este de a armoniza sufletul, mintea şi
reîntoarcerea prin reîncarnare a marilor trupul celui care o face şi prin aceasta de
suflete încărcate de ordine, armonie, a-l însănătoşi şi a-l Ńine sănătos pe acel
adevăr, dreptate şi iubire de oameni om (146).
(135).
244
SunteŃi legaŃi cu lumea întreagă.
232
Religia noastră hrăneşte viaŃa, că SporiŃi-vă puterile cu puterile lumii
noi nu avem zei plăsmuiŃi, ci pe cei care (147).
au menire în trăirile noastre în frăŃie cu
245
Armonia naturii şi înŃelepciunea
natura (136). omului merg mână în mână (148).
233
Zideşte-te în credinŃă. Încrederea 246
Cel mântuit este ca cel care se naşte
unui singur om mişcă munŃii (137). din nou în spirit, deşi trupul în care se
234
A trăi cu scop divin este singurul găseşte sufletul lui îi este acelaşi (149).
mod de a vieŃui cu adevărat, de a simŃi
247
Iubirea te poate salva de căderile
din plin că eşti viu (138). cele mai grele (150).
235
Întunericul nu există decât atunci 248
Cei care aduc pe oameni la
când lumina nu se arată. 236Să luaŃi înŃelepciune sunt purtătorii luminii Lui
seama că întunericul sufletului nu va Dumnezeu (151).
exista atunci când voi vă veŃi cunoaşte pe 249
Duhul Lui Dumnezeu este Duhul
voi înşivă (139). ÎnŃelepciunii care este mai înalt decât
237
Să lăsaŃi lumina divină să intre în Duhul Sfânt. Cine are Duhul
voi şi să vă transforme viaŃa, că viaŃa fără ÎnŃelepciunii are şi Duhul Sfânt (152).
lumină, credinŃă şi demnitate nu merită 250
Nu faceŃi sacrificii sângeroase, nu
trăită (140). oferiŃi nimic zeilor, că zeii nu au nevoie
238
Treptat lumea va fi curăŃită şi de ofrandele voastre, ci doar de credinŃa
însănătoşită cu Focul Viu, Focul VieŃii, voastră în bine (153).
Focul Lui Zamolxe (141). 251
Mintea bună coboară în inima cea
239
Nu uitaŃi că natura, cu toŃi zeii şi luminată (154).
zânele ei, este sacră, îngrijind-o vă 252
Rugăciunea MinŃii în Inimă
îngrijiŃi de voi (142). conduce omul la renaşterea în spirit, la
240
Botezul oamenilor se face cu apă transformare interioară şi la devenirea
vie, foc sacru şi Duhul ÎnŃelepciunii care omului întru fiinŃă conştientă de propria-i
este Duhul Lui Dumnezeu (143). existenŃă (155).
241
Marile taine ale vieŃii vor fi aflate 253
VeŃi păstra vatra nemuririi dacilor
doar de către cei vrednici de ele (144). arieni mereu aprinsă supraveghind
242
łine-Ńi visele vii, că aşa se vor aprinderea focurilor sacre la altarele
împlini. Optimismul atrage fapta zeilor (156).
împlinită. Fapta bună face viaŃa omului
254
Primul pas către înŃelepciune este
bună (145). să poŃi simŃi liniştea, apoi înveŃi să
243
CredeŃi în puterea invocaŃiei. Deşi asculŃi şi să Ńii minte lucrurile, iar pe cele
invocaŃia este adresată zeilor, scopul ei bune să le foloseşti. Numai după ce le ai
101
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
pe acestea poŃi da din înŃelepciunea ta şi Când faci bine, la alŃii, e mai bine
268
102
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
282
Cunoaşte-Ńi şi construieşte-Ńi Nu-Ńi
295
da pământul strămoşesc
arborele genealogic, pentru ca sufletul să străinilor că vei ajunge străin în glia
nu-Ńi rătăcească prin familii străine (182). străbună. 296Tu, omul Lui Zamolxe, să fii
283
O iubire nerealizată este ca legătura între Cerul Lui Dumnezeu şi
pierderea fiinŃei proprii. Este ca şi cum Mama pământ (194).
L-ai văzut odată pe Dumnezeu şi apoi Ńi
297
Iubirea să-Ńi fie temelia pe care să-Ńi
s-au închis toate căile ca să-L poŃi zări trăieşti viaŃa care să urmeze calea inimii
iarăşi (183). şi să asculte de vocea raŃiunii (195).
284
Să nu ucizi pe nedrept (184). 298
Femeia dă iubire inimii, căci poate
285
Află omul înŃelept după viaŃa pe intui adânc şi vorbi sufletului (196).
care o duce. MulŃi pot părea înŃelepŃi
299
Virtutea înseamnă putere (197).
după vorbe, dar proba înŃelepciunii este 300
Priveşte adânc înăuntrul fiinŃei tale
viaŃa trăită cu înŃelepciune (185). şi acolo vei descoperi zeii şi tainele
286
Mergi la omul înŃelept şi ia sfat bun lumii. Iar când priveşti lumea stelelor te
pentru viaŃa ta. Cel înŃelept va cunoaşte vei găsi pe tine (198).
tulburarea din inima ta (186). 301
Hărnicia îŃi va face viaŃa
287
Să aduci lumina divină în tine şi aşa îmbelşugată şi te vei bucura de rodul
vei găsi răspunsuri la problemele tale braŃelor şi minŃii tale întru trezirea
(187). sufletului din tine (199).
288
Legile Lui Zamolxe se nasc şi 302
Ascultă ce-Ńi spune natura, urmează
renasc din ele însele pentru că sunt legile calea armoniei naturii (200).
vieŃii (188). 303
Bucuria simŃurilor este dată de la
289
Să luaŃi bine aminte că Legea Dumnezeu pentru oameni. În trezirea
Domnului este viaŃa nu Scriptura, care simŃurilor Îl întâlnim pe Domnul (201).
oricât ar fi ea de bună nu poate să fie mai 304
RenunŃă la tot ce nu-Ńi aduce pace şi
presus de cuvântul viu. 290ViaŃa în mulŃumire în viaŃa. 305Calea suferinŃei nu
lumină este cuvântul viu al Domnului duce la Dumnezeu (202).
(189). 306
Armonizează-Ńi mintea şi apoi poŃi
291
Ia seamă să asculŃi de bătrânii pătrunde şi în tainele inimii (203).
înŃelepŃi. Domnul îi răsplăteşte cu lumină
şi ei strălucesc puternic înainte de a
307
Marile taine se găsesc în sufletul
părăsi viaŃa pământească (190). tău şi le vei afla atunci când sufletul Ńi se
va trezi (204).
292
Pe toate câte cereŃi rugându-vă, să
credeŃi că le-aŃi şi primit, şi le veŃi avea
308
ViaŃa omului este ca o grădină,
(191). dacă o îngrijeşte este frumoasă ca florile
din ea şi grădina dă rod, iar dacă nu este
293
În faŃa Lui Dumnezeu toŃi oamenii îngrijită cade în paragină (205).
sunt egali. Doar felul lor de a-L înŃelege
pe Dumnezeu îi desparte (192).
309
Spune-Ńi EU SUNT în prezenŃa
focului viu şi aşa poŃi intra pe poarta
294
Păstrează-Ńi dreptul de a alege şi fii fiinŃării, a cunoaşterii de sine (206).
liber (193).
103
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
310
DimineaŃa când te trezeşti să simŃi CAPITOLUL 2
lumina Lui Dumnezeu cum intră în inima Tainele Marelui Preot. Novac uriaşul
ta. Şi ziua îŃi va fi plină de bucurii şi vei şi Ler împărat. Ordinul Cavalerilor
fi mulŃumit de ceea ce vei face (207). Zamolxieni. Transmiterea Marii PreoŃii.
Marele Lup Alb pleacă la Zamolxe.
311
Calea zeilor e uşoară pentru că este MunŃii cogaioni şi sufletul neamului.
calea inimii. Păşeşte cu încredere pe ea şi
Şcolile înŃelepciunii din Dacia şi Tracia.
te va duce la armoniile cerului de
Marile puteri ale preoŃilor zamolxieni.
purpură (208).
PreoŃii zamolxieni devin lumina
312
Să te fereşti de cearta şi de neamurilor.
gâlcevile oamenilor (209).
313
Răutatea oamenilor nu te va atinge 1
Şi a mai trecut timpul. 2Zamolxe, zeu
dacă nu laşi să-Ńi intre în minte gândurile
al vieŃii şi al nemuririi, devenise
lor negre (210). binecunoscut în sufletele rumânilor. 3Iar
314
Fii neclintit ca stânca atunci când Focul Lui Zamolxe era privit ca pe o
întunericul altor oameni te împresoară şi zeitate, ca Sufletul Lui Zamolxe.
nu te lăsa ademenit de ei (211). 4
Marele Lup Alb, care era Mare Preot,
315
Multe ne sunt date fără efort în şi-a ales cu grijă pe cel care să-l urmeze
lume, soarele aduce căldură, ploaia aduce la Marea PreoŃie. 5Şi preotului Rodu i-a
rod, păsările cânta. Oare ce motiv avem destăinuit rând pe rând tainele nemuririi,
să nu fim fericiŃi în viaŃa dată nouă de acelea ştiute doar de cei care cunoşteau
către Dumnezeu? (212). cu adevărat inima Lui Zamolxe. 6De
316
Lucrul mâinilor tale să-Ńi fie atunci aceste taine au fost ştiute de toŃi
temeinic, ori că faci pentru tine sau cei care au devenit de-a lungul timpului
pentru oricine altcineva (213). Mari PreoŃi.
317
Ascute-Ńi simŃurile şi aşa vei simŃi 7
Adesea Marele Lup Alb le mai
că trăieşti în lume (214). amintea preoŃilor şi preoteselor
318
Când omul îşi trezeşte memoria rădăcinile neamului zicându-le: „Noi
ancestrală dobândeşte mari puteri (215). dacii suntem urmaşii urieşilor, blajinii
cei din vechime cărora le spunem tătâni,
319
FrumuseŃea trupului este felul în fiii cerului, fiii lui Novac urieşul. 8De la
care Dumnezeu ne arată bucuria de a trăi urieşi noi am moştenit tainele nemuririi.
în trup. 320FrumuseŃea minŃii omului este 9
Şi noi le vom păstra cu străjnicie în veac
felul în care Domnul ne arată bucuria de veac. 10Dar vor fi şi alte neamuri care
minŃii în armonie. 321Iar frumuseŃea le vor afla. 11Şi asta este bine, că lumina
sufletului ne arată bucuria Lui Dumnezeu Lui Dumnezeu nu poate fi pusă sub
(216)”. obroc. 12Tot de la noi au pornit limbile pe
322
Cele două sute şaisprezece Legi ale care le vorbesc toate neamurile care ne
Lui Zamolxe au fost duse în toată lumea înconjoară. 13Şi de la noi au plecat toate
de către preoŃii şi cavalerii zamolxieni. felurile lor de a scrie. 14Şi Domnul
323
Şi multe popoare au luat înŃelepciune Dumnezeu ne-a binecuvântat cu bogăŃiile
din aceste legi, atât cât au putut înŃelege. pământurilor pe care locuim. 15Iar dacă
urmaşii noştri vor uita acestea, ei vor
104
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
16
suferi blestemul dacilor. Iar când îşi vor Crăciun era puternic, iar cei care îl
aminti de toate acestea, lumina Lui spuneau se întăreau în vlagă, în bună
Zamolxe va străluci din nou în inimile judecată şi în înŃelepciune. 30Aşa Îl
lor”. cunoşteau pe Domnul, Cel născut din El
17
Şi erau unii oameni care aflaseră Însuşi.
aceste taine de la novaci care încă mai
31
La acel timp mulŃi oameni, din toate
trăiau la acele vremuri. 18Şi de la ei ştiau pământurile locuite de neamurile tracilor,
şi despre Varanha, aşa cum era odată au fost iniŃiaŃi, în tainele spiritului,
numit pământul Daciei şi pe care ei îl trecând prin probe grele. 32Şi treptat s-au
mai numeau şi Vlanha şi Vlaha, iar ei îşi înfiripat frăŃii tainice de suflet. 33Rumânii
ziceau vlahi. 19Se mai spunea că şi le spuneau moşi celor înŃelepŃi, deşi unii
Crăciun Bătrânul, Arheul, Zeul Tată al nu erau bătrâni. 34Căci moşii cunoşteau
Lui Zamolxe, îi văzuse pe îngerii tainele nemuririi.
veghetori cei veniŃi din alte lumi, dar a 35
Cei ce făceau parte din aceste frăŃii,
Ńinut taină. bărbaŃi şi femei, se adunau lângă Focul
20
Se povestea despre Novac uriaşul, Lui Zamolxe, Focul Viu, şi aşa Ńineau
zeul cel vechi Osiris, că încă mai trăieşte nestinsă flacăra Spiritului Lui Zamolxe.
undeva într-un palat alb pe un munte 36
Şi Marele Lup Alb a întemeiat
înalt şi că Novac era încă regele uriaşilor. Ordinul Cavalerilor Zamolxieni, o frăŃie
21
Şi se credea că Marele Lup Alb era din al cărui conducător nevăzut era Cavalerul
spiŃa lui Novac. 22Multe se mai spuneau trac. 37Tot el a iniŃiat primii cavaleri
şi despre uriaşul Iorgovan şi despre Ram zamolxieni, un grup de doisprezece
împărat, cel care trăise odată în cetatea bărbaŃi şi femei, cărora le-a spus: „FrăŃia
Ramidava. aceasta a cavalerilor zamolxieni este
23
Se mai spunea că Ler împărat era cel tainică. 38Pornim acum această cale a
mai mare împărat al lumii. 24În împărăŃia luminii, dar cu adevărat omul care vrea
Lui Ler, care era într-o peşteră a să slujească dreptatea şi adevărul se
cerurilor, într-un munte mare, nevăzut, se poate iniŃia singur în Ordinul Cavalerilor
afla şi Sufletul Lui Zamolxe, stăpân peste Zamolxieni. 39Şi fără ajutorul nimănui va
neamul oamenilor şi al zeilor. 25Şi face jurământul la focul viu. 40Aşa
nimeni nu putea găsi acel munte, care se cavalerii zamolxieni vor dăinui în vecii
afla într-o altă lume, care se vecilor, ei nu au nevoie de recunoştinŃa şi
întrepătrundea cu lumea asta, decât omul onorurile nimănui. 41Şi mulŃi dintre
care plăcea Lui Ler împărat, adică aceşti cavaleri nu se vor cunoaşte nici
Domnului Dumnezeu. între ei, datoria lor fiind să slujească
26
Iar taina adevăraŃilor regi ai lumii, dreptatea şi adevărul. 42Că Domnul
regii sacri, era să cunoască numele Dumnezeu şi Marele Cavaler trac vor şti
adevărat al împăratului lumii. 27Că regii faptele acestor cutezători şi nemuritori,
sacri ai lumii erau neştiuŃi oamenilor de cavalerii zamolxieni, oamenii dreptăŃii”.
rând. 28Şi cuvântul acela tainic l-a folosit
43
Atunci Marele Lup Alb le-a spus
în gând Crăciun Bătrânul, tatăl Lui jurământul cu care cavalerii zamolxieni
Zamolxe, atunci când L-a chemat pe se legau pe vecie la focul viu. 44Şi toŃi cei
Zamolxe să se întrupeze. 29Numele doisprezece au mărturisit împreună
105
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
112
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
10
Când Deceneu a ajuns la vârsta tânărul preot a spus: „Am aflat lucruri
potrivită să înŃeleagă înŃelepciunea minunate despre omul nemuririi,
strămoşească, Marele Preot a aranjat ca Zamolxe, părintele neamului nostru.
25
băiatul să fie învăŃat de înŃelepŃii Vreau să plec în lume pe urmele
neamului. 11Şi chiar el, Marele Preot, Marelui Zeu Zamolxe. 26Şi Domnul
Bătrânul ÎnŃelept, îi dădea poveŃe lui nostru Dumnezeu va fi cu mine aşa cum
Deceneu. i-a însoŃit prin lume pe toŃi cavalerii
zamolxieni”.
12
Şi odată Marele Preot i-a spus lui
Deceneu: „Tu copile cu privirea
27
Nu mult timp după aceea Deceneu a
pătrunzătoare să Ńii minte cât vei trăi că pornit spre Tracia însoŃit fiind de doi
adevăraŃii zei sunt nemuritori. 13Şi răul cavaleri zamolxieni, protectorii lui. 28Cei
vine în minŃile oamenilor atunci când trei au trecut fluviul Istru şi au ajuns în
zeii nemuritori sunt înlocuiŃi cu zeii munŃii Haemus la clanul Cogaion,
muritori plăsmuiŃi de minŃile rătăcite”. neamurile Marelui Lup Alb, Alb Împărat,
care trăise pe vremea Lui Zamolxe. 29Şi
14
Cu timpul Deceneu a deprins buna acolo Deceneu i-a cunoscut pe preoŃii
învăŃătură şi ştia a vorbi limbile cele mai tracilor care păstrau vie credinŃa
cunoscute ale acelor vremuri. 15Căci neamului. 30Aşa Deceneu a aflat şi de la
Marele Preot vroia să-l trimită pe ei despre reîntoarcerea în suflet a lui
Deceneu pe urmele străbunului Zamolxe
Zamolxe. 31Căci preoŃii ştiau asta de la
de căutare a zeilor, să peregrineze în
Pandu preotul, cel care venise din Dacia
lume. în Tracia. 32Şi Pandu era un urmaş de
16
Şi a venit ziua când Deceneu a fost sânge al Lui Zamolxe.
hirotonisit preot al Lui Zamolxe. 17Un 33
Din Tracia, Deceneu a mers în Ionia,
sobor de preoŃi şi preotese, toŃi aleşi de în insula Samos, unde oamenii păstrau
noul Mare Preot Dorian, au făcut încă vie amintirea vieŃii lui Pitagora pe
investirea lui Deceneu în preoŃie şi l-au acel pământ. 34Şi Deceneu, pe care grecii
iniŃiat cavaler zamolxian 18Atunci tânărul îl numeau Decaineos, a făcut rugăciuni
preot Deceneu, s-a schimbat la faŃă şi s-a chiar pe locul unde Pitagora locuise în
umplut de duhul înŃelepciunii. vechime, şi aşa a fost învăluit întru-totul
19
Nu mult după aceea Deceneu se de duhul înŃelepciunii lui Pitagora.
căsătoreşte cu Mara, o fată din Ńinuturile 35
De acolo Deceneu a plecat spre
Hardealului. 20Dorian, Marele Preot, i-a Babilon, după care a trecut prin Iudeea şi
legat pe Deceneu şi pe Mara cu a ajuns în Egipt urcând apoi pe cursul
jurământul iubirii pe care ei l-au spus Nilului până în Egiptul de Sus, la Luxor.
Ńinând mâinile pe un trunchi de brad, 36
Şi pe unde a umblat a văzut cu ochii lui
arborele vieŃii. 21Apoi şi-au unit mâinile locurile pe unde păşise Zamolxe cu sute
deasupra focului sacru dacic. de ani în urmă. 37Şi multe lucruri de
22
Şi într-una din zile Deceneu l-a înŃelepciune a învăŃat Deceneu în cursul
rugat pe unul dintre preoŃii cei bătrâni, pe călătoriei lui.
nume Semian, să-i spună tot ce ştia el 38
Iar când a revenit în Dacia, însoŃit de
despre străbunul Zamolxe. 23Aşa cei doi cavaleri zamolxieni, Deceneu a
Deceneu a cunoscut multe. 24Atunci povestit cele trăite de el mergând pe
113
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
119
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
187
Nu e omul niciodată bătrân, când e 209
Şi din aceste vorbe de înŃelepciune
vorba de învăŃătură. lăsate din străbuni, se va hrăni de-a
188
Unde-s mulŃi, puterea creşte. pururea înŃelepciunea urmaşilor tracilor.
Unirea face puterea. CAPITOLUL 6
189
Pomul după roade se cunoaşte, iar Poporul zeilor. Orânduirea vieŃii,
omul după fapte. obiceiuri, datini şi sărbători ale dacilor.
190
Dumnezeu îŃi dă, dar nu-Ńi bagă şi-n Graiul strămoşesc.
traistă.
191
Un bătrân înŃelept e o comoară 1
Şi poporul zeilor s-a aşezat în tihnă
nepreŃuită. făcându-şi din înŃelepciunea străbunilor
192
Dă-mi, Doamne, puterea tânărului fel de viaŃă. 2PreoŃimea decenee păstorea
şi mintea bătrânului. cu inimă curată poporul. 3Mersul de la
193
Neamurile şi vecinii sunt daŃi de peştera Apolovraci, peştera Lui Zamolxe,
la Sarmisegetuza era un drum mitic,
Dumnezeu, prietenii Ńi-i alegi singur.
Calea Iluminării, Calea Lui Zamolxe, pe
194
Greşeala copilului tău să nu o treci care orice preot deceneu o parcurgea, cel
cu vederea, că se face obicei. puŃin o dată în viaŃa sa. 4Pe acel drum
195
Chipul omului este oglinda merseseră uriaşii, titanii, tătânii cei din
sufletului. vechime.
196
Dacă vrei să prosperi un an, cultivă 5
Iar oamenii îşi măsurau timpul şi-şi
cereale. 197Dacă vrei să prosperi zece ani, orânduiau viaŃa după natură şi semnele
plantează copaci. 198Dacă vrei să prosperi timpului. 6Aşa ştiau când era aratul şi
timp de o viaŃă, creşte oameni. semănatul, când să urce sau să coboare
199
Gândeşte şi apoi treci la fapte, nu oile sau când să scoată stupii la vărat sau
invers. să-i pună la iernat. 7Şi tot la anumite
timpuri îngrijeau pomii şi viŃa de vie. 8Se
200
Unde-i mintea e şi norocul. ştiau zilele când se culegeau plantele de
201
Norocu-i după cum şi-l face omul. leac, sau când se făcea peŃitul şi
202
Soarta omului este mereu în mâinile logoditul, şi când Ńineau sărbători de
lui. aducere a berechetului. 9Se făceau nunŃi
203
Adevărata cunoaştere duce la cu daruri unde mirii se îndestulau ca să
credinŃă. pornească bine căsnicia lor. 10ViaŃa
oamenilor mergea după rânduiala
204
Treaba nu o faci cu graba. îndătinată. 11Şi se ştia când se schimbau
205
Tare-i bine şi frumos, când e omul anotimpurile, când soarele zăbovea mai
sănătos. mult pe cer şi când ziua era egală cu
206
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n noaptea. 12Anul îl împărŃeau în
Ńara ta. douăsprezece luni după numele lor:
gerar, făurar, mărŃişor, prier, florar,
207
Cine sapă groapa altuia, cade singur cireşar, cuptor, gustar, răpciune,
în ea. brumărel, brumar şi undrea.
208
Inima omului i se citeşte pe faŃă”.
120
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
13
În ceea ce înfăptuiau, dacii Ńineau Dragobetelui, zeul cel tânăr al dragostei,
seama de zâne, zeiŃele neamului. 14Şi la fiul Dochiei.
sărbători anume le cinsteau pe zeiŃe după
30
Primăvara se întorceau păsările
cum se aflau. 15Unele erau tinere, precum călătoare, ieşeau mânjii, mieii şi puii
Floriile, Sânzienele, Drăgaicele şi Ielele păsărilor. 31Şi era obiceiul ca lumea să
care se arătau de cum venea primăvara mănânce dimineaŃa tare devreme ca să le
până sosea vara. 16Apoi de la venirea meargă din plin. 32De Sântoader lumea se
verii până la venirea toamnei erau Maica spăla pe cap cu leşie cu iarbă mare.
33
Domnului Zamolxe, Muma Caloianului Flăcăii încurau caii şi fetele dormeau
şi Muma Pădurii. 17Iar de toamna până la peste noapte cu iarbă mare în cosiŃe.
venirea iernii erau zeiŃele mai bătrâne, 34
În luna lui mărŃişor, de Ziua
despre care se credea că mureau odată cu MărŃişorului, fetele primeau ca dar
mijirea iernii. mărŃişoare. 35În această lună era ultima
18
Tot aşa dacii îi sărbătoreau pe zeii babă şi se strângeau gunoaiele şi li se
cei tineri, Dragobetele, Sântoader şi dădeau foc. 36Şi mai era obiceiul că
Sângiorz, pe cei mai maturi, Sântilie, primăvara când tuna prima dată a ploaie,
Sânpătru, Sâmedru, şi pe cei bătrâni, lumea îşi dădea cu aur pe la frunte ca
Moş Indrei, Moş Nicoară, Moş Ajun şi semn de belşug şi de berechet. 37Multe se
Moş Crăciun. spuneau şi despre Baba Dochia, ZeiŃa
19
Şi iarna, la timpul potrivit, copiii Mamă, a cărei zi era în prima zi din luna
umblau cu sorcova şi le urau oamenilor lui mărŃişor. 38Şi tot în luna lui mărŃişor
de bine. 20Cei, până la şase ani, mergeau se sărbătorea şi Ziua Preoteselor Vestale,
la moaşe, de-i da de grindă, în semn să tinere virgine. 39Şi era şi Sâmbra Oilor
crească mari. 21Şi le puneau copiilor pe sau Ziua Şarpelui, atunci când bărbatul
cap un covrig mare cu o monedă de aur casei aprindea Focul Viu în sobă frecând
înfiptă-n el şi-i săltau de trei ori în sus. între ele două lemne uscate. 40De
22
Şi lumea petrecea cu moaşele. Măcinici, ziua când murea Baba Dochia,
oamenii îşi aminteau de sufletele moşilor
23
În ajunul Bobotezii, în luna lui gerar, şi strămoşilor şi mâncau colăcei cu miere
se postea, iar la Bobotează, preoŃii şi nucă.
dacilor umblau cu botezul întru curăŃia
sufletelor şi dezgheŃarea apelor. 24Fetele
41
La Paşti, în luna lui mărŃişor, când
luau fire de busuioc crescut la fereastră, ziua era egală cu noaptea, sărbătoarea
şi le puneau noaptea sub streaşina casei. primăverii, oamenii aprindeau lumina că
25
Şi de cădea bruma pe ele era semn că era ziua ridicării la cer a sufletului
fata se mărita. 26A doua zi, după străbunului Zamolxe. 42Şi petreceau cu
Bobotează, se sărbătorea Ziua lui Ion mese bogate, flăcăii plesneau seara din
întemeietorul din dinastia împăraŃilor Lui bice şi în puterea nopŃii strigau fetele
Dumnezeu. nemăritate de Ziua Focului, de Alimori
când se dansa şi se cânta în jurul focului.
27
În luna lui făurar era Ziua Ursului. Şi când focul se mai domolea săreau
28
Se cinsteau moşii de iarnă în amintirea
peste foc şi strigau zeul nemuririi:
strămoşilor. 29Apoi Ńineau sărbătoarea
Alimore! Alimore! 43Apoi, după câteva
zile era Ziua Cucului, Bunavestirea, când
121
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
44
începea cucul să cânte. Înainte de a auzi dimineaŃa la cimitire unde sub lespezi
primul cântec de cuci oamenii se stătea cenuşa străbunilor. 58Că dacii îşi
îmbrăcau curat, erau veseli şi cu gânduri ardeau morŃii. 59Atunci se împărŃeau
bune. colacii, se dădeau de pomană vase şi
45
Şi la Joimari, Joia-Mare a Paştilor, ustensile pentru gospodărie, acolo lângă
se împărŃea pomană pentru sufletele crucile morŃilor care aveau pe ele făcută
străbunilor, mai ales linguri, străchini şi Crucea Lui Zamolxe cu floarea vieŃii
oale. 46Copiii umblau cu joimărica şi încrustată pe ea. 60Se rostea cu pioşenie
cereau ouă. 47Şi la Vinerea-Mare dacii numele celui îngropat şi se spuneau
roşeau ouă şi se trecea pe sub Crucea Lui întâmplări din viaŃa omului acela. 61Şi
Zamolxe. 48De Paşti oamenii îşi spuneau aşa ei Ńineau vie credinŃa în străbunii
„Zamolxe a înviat” şi li se răspundea neamului care dormeau sub grui. 62Iar
„Adevărat a înviat”. 49De Paşti se străbunul Zamolxe îi veghea din cerul
ciocneau ouă semn că oamenii renăşteau Său de purpură.
din oul cel mare al începuturilor lumilor.
63
În Ziua de Sânziene, când era Ziua
50
La Florii, sâmbăta, în luna lui prier, AmuŃitului Cucului, în luna lui cireşar,
copiii se duceau după joarde de răchită, fetele adunau flori de sânziene şi făceau
iar duminica o duceau la templu sau la din ele coroniŃe rotunde pentru fete şi sub
vatra dacică unde preotul o binecuvânta. formă de cruce a Lui Zamolxe pentru
51
Apoi lumea se încingea cu răchită ca să băieŃi, şi făceau şi apă de dragoste şi
nu-i doară şalele. jucau în hora Sânzienelor. 64De Sânpătru,
în luna lui cireşar, se împărŃeau mere.
52
De Sângiorz, anul nou al ciobanilor,
în luna lui prier, se formau turmele şi
65
Când era secetă în luna lui cuptor
începea păstoritul care dura până la paparudele umblau din curte-n curte, iar
Sânmedru, Ziua Soroacelor, în luna lui de Sântilie, se dădea pomană porumb
brumărel, când se făceau socotelile după fiert pentru sufletele străbunilor. 66Şi
învoielile luate la Sângiorz. oamenii nu lucrau de Sântilie, la mijlocul
53
Şi tot primăvara în prima zi din luna verii, când se făceau nedei.
lui florar era ziua de arminden când
67
În luna lui gustar era Sărbătoarea
oamenii se spălau pe faŃă cu roua Muntelui, schimbarea la faŃă a
dimineŃii şi-şi puneau la porŃi ramuri oamenilor, tot aşa ca şi pe vremea Lui
verzi de armindeni, iar tinerii le aşezau la Zamolxe Arianul. 68Şi mulŃi se strângeau
porŃile fetelor iubite ca să le peŃească. pe munŃii cogaioni, munŃii sacri. 69Mii de
54
La Rusalii, în luna lui cireşar, când oameni urcau pe muntele cel mare al
cobora duhul înŃelepciunii Lui Zamolxe, carpilor, pe vârful Toca, de unde vedeau
peste neamul întreg, erau moşii de vară, umbra piramidei, pe locurile unde în
cea mai mare sărbătoare a poporului. vechime trăiseră uriaşii. 70În acea zi
55
Atunci jucau cetele de căluşari care-i apărea uneori şi Calea Cerului care arăta
vindecau pe mulŃi. 56Sărbătoarea dura sufletului omenesc drumul spre
câteva zile şi se făceau târguri de moşi. Dumnezeu.
57
Şi în straie de sărbătoare, oamenii,
71
Moşii cei mari păzeau fulgerul şi
mai ales femeile şi copii, mergeau deschideau poarta dintre vară şi toamnă.
72
Toamna începea când ziua era egală cu
122
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
73
noaptea. Şi atunci era Ziua Crucii Lui 86
Femeiletinere găteau cu plante de
Zamolxe, sau Cârstovul viilor când se 87
leac. Şi era obiceiul ca femeile să
făcea culesul viilor în luna lui răpciune. poarte pe cap coroniŃe din plante de leac,
74
Se credea că de Ziua Crucii se adunau bărbaŃii le aveau la gât şi puneau coroniŃe
şerpii pentru împerechere prin alunişuri. şi pe gâtul animalelor şi pe porŃi.
75
Apoi erau moşii de toamnă, în luna 88
Decuseară bărbaŃii lăsau la templu
lui brumărel, înainte de Sâmedru, unelte de lucru şi arme ca să fie
Sumedru, când începea iarna pentru binecuvântate, iar femeile aduceau
păstori. 76Atunci se împărŃeau ofrande şi ustensile de bucătărie tot pentru
erau invocate spiritele străbunilor să binecuvântări. 89PreoŃii şi preotesele la
aducă spor şi belşug în casă şi sănătate. temple, îmbrăcaŃi în strai alb, pregăteau
77
Toamna, în luna lui brumar, era şi vase în care ardea focul sacru dacic.
Ziua Lupului când dacii îl sărbătoreau pe 90
Şi când oamenii se adunau la
Marele Lup Alb, protectorul neamului. templu, preoŃimea primea ofrande plante
78
Şi se aprindeau multe focuri sacre la de leac, vase cu miere şi fructe. ToŃi cei
temple cinstind cutezanŃa lupului şi prezenŃi primeau binecuvântări şi aşa se
nemurirea neamului. schimbau luminoşi la faŃă.
79
Şi de Crăciun, sărbătoarea Lui 91
Iar bărbaŃii stăteau separaŃi de femei.
Zamolxe, în luna lui undrea, indrea, luna 92
Pe rând îngenunchiau în faŃa focului
lui Moş Indrei, copiii umblau cu sacru bărbaŃii în vârstă, bărbaŃii tineri,
bolindeŃu şi femeile coceau colaci, femeile în vârstă, femeile tinere şi copiii.
crăciunii, colindeŃii, pe care-i dădeau 93
Şi făceau promisiuni Lui Zamolxe când
cetelor de colindători cu capra sau cu bărbaŃii spuneau: „În numele Lui
Ńurca, cu ursul, brezaia, cerbul sau cu Zamolxe vom fi şi mai harnici şi vom
moşii. 80Se credea că atunci se apăra hotarul mai bine”. 94Iar femeile
deschideau cerurile şi cei curaŃi cu inima ziceau: „În numele Lui Zamolxe vom
îi puteau vedea pe zeii lumii de dincolo. avea grijă de casă, de familie şi de
81
Şi se făceau daruri copiilor, aşa cum era animale”. 95Apoi toŃi ieşeau la focul
obiceiul de pe vremea lui Crăciun, tatăl sacru de afară şi făceau două grupuri, cel
Lui Zamolxe. al bărbaŃilor şi cel al femeilor. 96Cu toŃii
82
După Sărbătoarea Crăciunului ridicau mâinile spre cer, făceau jurăminŃi
urmau douăsprezece zile şi nopŃi de voie apoi grupurile se uneau şi se îmbrăŃişau.
bună când se credea că firea omului 97
Şi intrau în templu să continue
renăştea. 83Cetele de flăcăi colindau cu sărbătoarea unde preoŃii şi preotesele
pluguşorul şi cu sorcova întru înflorirea stăteau separat la masa lor. 98Urma
vieŃii omeneşti. 84Atunci se mergea cu dansul fetelor care purtau pe cap stergare
steaua în amintirea îngerilor veghetori, albe, cu dungi roşii la capete. 99Pe
cei veniŃi din stele, părinŃii tătânilor, ştergare se aşezau pâini. 100Apoi intrau
uriaşii neamului. 85Şi se credea că aşa se băieŃii mai mici care dăruiau un ban
reîntemeia lumea din Dumnezeu Tatăl şi fiecărui bărbat rudă şi fetiŃele care
Domnazâna Mama Dumnezeea. dăruiau la femeile rude un lucruşor făcut
de mânuŃele lor. 101FetiŃele împleteau
123
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
ghirlande de flori pe care le puneau pe născuŃi din foc îi treceau prin foc, pentru
capul preoŃilor şi preoteselor la alegerea Zamolxe, sărind cu copiii în braŃe pe
lor. deasupra focul sacru dacic. 116Zorile,
102
Urma masa comună la care fete zeiŃele destinului, erau întrebate despre
tinere serveau mâncăruri alese. 103La viaŃa ce va să vie a pruncului.
plecare, spre casele lor, oamenii luau o
117
Iar căsătoria omului era legarea de
mână de cenuşă din focul sacru să o suflet a bărbatului de femeie şi a femeii
împrăştie pe pământurile lor ca să dea de bărbat. 118Căsătoria se făcea la focul
rod bun. 104Spre dimineaŃă unii oameni sacru unde cei doi îşi jurau credinŃă cu
se întorceau şi preoŃimea îi stropea cu mâinile împreunate deasupra focului.
119
picături din roua dimineŃii. Şi unii miri mai jurau şi cu mâinile
105
Aşa dacii urmau ritualuri şi aşa puse pe trunchiul unui copac gros şi
intrau în curgerea armonioasă a vieŃii în sănătos, mai ales bradul. 120Era obiceiul
ritmurile naturii şi în cele ale corpului, ca înainte de căsătorie să se facă
minŃii şi sufletului omenesc. 106Şi aşa ei purificarea corpurilor şi a minŃii mirilor,
se alăturau trăirii vieŃii omeneşti în când ei se spălau în ape limpezi şi
lumină. priveau cerul nemărginit, lăcaş al
spiritului omenesc.
107
Când se mergea la sărbători pe
munŃii sacri cogaioni se credea că munŃii
121
La împlinirea vremii omului, atunci
aceia sunt osia lumii şi stâlpi ai cerului. când se pleca pe tărâmul celălalt se
108
În Ńinuturile carpilor era muntele făceau sărbători pentru cei adormiŃi întru
Rarău, soarele care alungă răul, iar în Domnul. 122Şi după ce i se ardea corpul
munŃii din mijloc era chipul Lui Zamolxe celui mort cenuşa i se punea în urnele
făcut din piatră de către Dumnezeu. 109Şi funerare care erau îngropate fie în curŃile
se credea că soarele era ochiul Lui caselor, fie în cimitire, unde stăteau la un
Dumnezeu şi mulŃi se închinau la loc cu urnele celor înrudiŃi prin neam.
123
răsăritul soarelui cu semnul Lui Dar mulŃi oameni lăsau cu gură de
Zamolxe. moarte ca cenuşa trupurilor lor să fie
presărată pe glie, pe văi, prin păduri, pe
110
La hore oamenii spuneau: „Bate dealuri şi peste munŃi sau ape, ca ei să fie
hora din picioare să răsară iarăşi soare,
alături de Dumnezeul din natură. 124Şi
bate hora tot pe loc să răsară busuioc”.
111 despre cei plecaŃi la ceruri se credea că s-
Aşa ei chemau lumina să risipească
au dus acolo doar pentru un timp, ca apoi
supărarea şi întunecimile sufleteşti. ei să vină înapoi pe pământ întru
112
Poporul zeilor s-a întărit în frăŃie de la întruparea sufletelor. 125Focuri ale
inimă la inimă. 113Şi viaŃa omului, de la nemuririi erau aprinse pe locurile unde se
botezul copilului până la moartea afla cenuşa celor plecaŃi pentru a-i chema
bătrânului, era cuprinsă în legile vieŃii. la întrupare.
114
Pruncii erau botezaŃi în natură sau 126
Şi mulŃi se pregăteau temeinic
la templu şi li se dădeau nume cu care înainte de plecarea lor din lume. 127Erau
părinŃii vroiau să-i predestineze, nume
bătrâni care, cu gândul la Dumnezeu, se
ştiute din moşi-strămoşi. 115Iar acei
spovedeau la brad, pomul sacru al
părinŃi care doreau ca pruncii lor să fie
Bendisei, şi făceau o gaură la rădăcina
124
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
copacului la care îşi spuneau tainele, apoi când’i lumia lumie. 141Şî obiceaiurile
o astupau cu pământ ca gândurile lor să nostre sânt pă măsură. 142Amu iştim
intre în seva bradului şi să se înfăptuiască multie dân vreamurile dădămult când pă
în viaŃa viitoare odată cu creşterea lui. pământ domnia Ler împărat. 143Şî dă
128
Se puneau în genunchi cu faŃa spre când Domniezău îmbla pă pământ cu
răsărit şi spuneau rugăciuni lăsate din omini. 144Şî păstrăm dă la moşi’strămoşi
moşi-strămoşi. 129Iar cei care nu graiul lor că aşe vorbiau ei şî aşe o
ajungeau la temple aplecau vârfurile la vorbitu şî străbunul Zamolxe, zăul
brazi şi făceau templu din ei şi aduceau nostru. 145Şî multi să povestiesc dăspre
muguri de salcă şi apă vie de izvor şi o acei omini dân vechimi”.
beau. 130Şi-şi pregăteau astfel drumul 146
„Să ne spui şi nouă despre acele
către lumina din lumea de dincolo. legende” l-a rugat Simin, Marele Preot.
131
Multe alte obiceiuri, datini şi 147
Şi Arian a continuat: „Apăi amu,
sărbători Ńineau oamenii poporului zeilor dămult, tari dămult, pă timpu când
întru nemurirea lor. 132Li se dusese Zamolxe încî nu să născusă irau părinŃî
vestea în toată lumea că erau oamenii Lui, tătânele Crăciun Arheu’ şî mumă’sa
luminii, iar cavalerii zamolxieni Vetra. 148Şî Crăciun o rugatu pă Zoda, o
cutreierau lumea şi duceau cu ei lumina prioteasă d’atunci, să chemi ia la focul
poporului zeilor şi o dădeau bucuroşi şi viu să să întrupezi un suflit mari. 149Şî
altor neamuri. Crăciun o ştiutu dăspre Zamolxe cel
133
Odată, nişte preoŃi decenei, au mers Bătrânu, Moşu cel dântre urieşi. 150Aşe
în munŃi la Simin, Marele Preot de s’o născutu Zamolxe dân spiŃa dă suflit a
atunci. 134Acolo au aflat că undeva pe lu’ Ler împărat. 151Şî apăi Zamolxe o
munŃii cei înalŃi ai carpilor de la răsărit agiunsu preot al Lu’ Domniezău, zăul cel
se găseau oameni care încă mai vorbeau mari cari hălăduieşti pă vârfurile
în graiul strămoşesc de pe vremea lui munŃâlor şî cari să mai cheamă şî
Zamolxe. 135Iar Marele Preot s-a sfătuit Omniezău. 152 În dimineaŃa ceia, când
cu ei şi au hotărât să meargă la acei mumă’sa l’o născutu pă Zamolxe, tocmai
oameni să-i cunoască. răsăria soarili. 153Şî tatăl Lui, cari să
numia Crăciun, L’o’nchinatu pă Zamolxe
136
Conduşi de călăuze, şapte preoŃi Lu’ Domniezău. 154Şî dă mic copchil,
decenei şi însuşi Marele Preot Simin, Zamolxe ira tari sprinten la minti şî
care era în puteri, au ajuns acolo. 137Şi
tătânele Crăciun iştia că va agiunge om
mare le-a fost mirarea când au găsit sate
mari şî înŃăleptu în neamul rumânilor.
întregi şi oameni care trăiau după legile 155
Apăi aşe a şî fostu, că Zamolxe o
cele vechi ale Lui Zamolxe şi aveau cutreiratu pân lumie ş’o dăprinsu tăt ce
preoŃi pe măsura lor. 138Iar graiul le era ira mai bun dă la omini undi s’o dusu.
vechi de când lumea şi ei îl numeau 156
Când s’o’ntorsu acasă Zamolxe o datu
prisca. 139Atunci preoŃii decenei au stat
lumina Lu’ Domniezău neamului şî o
cu ei la sfat ca să-i asculte pe acei
făcutu o casă mari undi să adunau cei
oameni ai munŃilor cum grăiau şi mare
înŃălepŃî şî acolo mulŃî omini o’nvăŃatu
le-a fost uimirea ce au auzit. ce e bini păntru alŃî şî or fostu făcuŃî
140
Şi Arian, unul dintre preoŃii lor, a acolo mulŃî preoŃî şî priotese. 157Şî aşe
spus: „D’apăi noi sântem aci în munŃ dă s’or dăprinsu rumânii cu hărnicia şî
125
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
cinstea, cu vitejia şî viaŃa cea bunî muntelui, acolo unde Zamolxe fusese
ominească. 158Apăi Zamolxe o făcutu incinerat, deasupra peşterii de la
lejile după cari tot neamul s’o adăpatu cu Apolovraci. 10Şi pe culmea acelui munte
apă vie păntru suflit. Şî aşe lumina şî au aprins focul nemuririi dacice. 11Şi
ceriul dân inema omului s’or înmulŃâtu vreme de şapte ani l-au Ńinut nestins
în vac dă vac. Iaşte adăvăru’”. chemând Spiritul Lui Zamolxe. 12Sute şi
159
ToŃi cei de faŃă s-au minunat auzind sute de preoŃi şi preotese au făcut cu
vorbele preotului Arian şi se gândeau cu rândul veghind focul sacru dacic. 13Şi aşa
credinŃă că în acel grai vorbise şi prin invocaŃii şi rugăciuni, preoŃimea a
străbunul Zamolxe. trimis la Dumnezeu dorinŃa neamului
dacilor ca Spiritul Lui Zamolxe să revină
160
În altă zi sătenii le povesteau celor în lume.
veniŃi legendele vechi de când lumea
despre Ler împărat şi despre regii neştiuŃi
14
Iar când timpul chemărilor lor s-a
ai lumii. încheiat, a venit acolo Simin, care era
atunci Marele Preot, împreună cu nevasta
CAPITOLUL 7 sa Andra preoteasa. 15Şi Marele Preot,
Dacii şi galii cheamă Spiritul Lui vestitor de vreme, a prorocit de faŃă cu
Zamolxe să lumineze lumea. ProfeŃia toată mulŃimea, astfel: 16„Va veni un
revenirii Lui Zamolxe. timp când Domnul Dumnezeu va trimite
pe pământ spiritul unui om care va
schimba lumea. 17Pământul, apa şi focul
1
Şi văzând dacii câtă lumină a Lui îl vor ajuta. 18El va fi Fiul Lui Omnezeu
Dumnezeu se afla în neamul lor, se Cel care locuieşte pe vârfurile înalte ale
gândeau cu milă de oameni ca ea să fie munŃilor sacri, cogaionii. 19Şi El va fi
dată întregii lumi. 2Dar aşteptau un semn Fiul Omului şi Iisus se va numi. 20Cu
ceresc ca aşa să ştie când să cheme puterea de sus El va fi lumina neamurilor
Spiritul Lui Zamolxe. şi pruncul Domnului. 21Şi Iisus va
3
Triburile tracilor şi galilor de la sud propovădui Iubirea şi Legile pe care noi
de fluviul Istru continuau să se dacii le ştim de la străbunul Zamolxe.
22
războiască între ele. 4Şi unii gali au fost Iar lumea îl va cunoaşte cu numele
forŃaŃi să treacă fluviul Istru la daci. DOMNUL E CU NOI, căci prin El
5 Domnul cel Mare va fi printre noi şi Iisus
MulŃi ani au trecut şi galii s-au
amestecat cu dacii şi au format un singur va avea Duhul Lui Dumnezeu. 23Iar
neam, tot aşa cum fuseseră în vremurile părinŃii Lui vor fi o mamă din neamul
de demult. 6Aşa galii au cunoscut şi ei galilor şi un tată din neamul tracilor”.
lumina învăŃăturilor Lui Zamolxe, iar cei 24
ToŃi s-au minunat ascultând cu luare
cu har, dintre ei, au fost iniŃiaŃi în preoŃie. aminte vorbele Marelui Preot Simin care
7
Şi au cugetat dacii şi galii că ar fi a mai zis: 25„Şi mai aflaŃi că pruncul ce
bine să dea învăŃăturile nemuririi întregii va veni este speranŃa lumii să nu piară
lumi. 8Atunci un sobor, de preoŃi şi din cauza răutăŃilor oamenilor şi
preotese, s-a adunat la Sarmisegetuza. strâmbătăŃii vieŃilor lor. 26Vor fi rătăciri
9 şi multă suferinŃă până când, după mult
Acolo au ales doisprezece dintre ei, şase
bărbaŃi şi şase femei, să meargă pe vârful timp, oamenii vor înŃelege înŃelepciunea
126
CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI
Trimisului Lui Dumnezeu, întruparea Lui model este Iisus, cel ce va să vie ca
Zamolxe. 27Şi cu El Domnul va fi cu noi. întrupare a Lui Zamolxe; Iisus va fi omul
28
Că Domnul Cel Preaînaltul, Domnul căii iubirii de oameni, încununarea iubirii
ÎnŃelepciunii, Domnul Zău, totuna este cu Lui Dumnezeu. 42Al cincilea model este
Dumnezău sau Omnezău al străbunilor Cavalerul trac cel care ne arată calea
noştri, Zăul Cel Mare al munŃilor celor virtuŃii, demnitatea, justiŃia cum spunem
aproape de cer. 29Iar după întruparea Lui noi dacii. 43Iar al şaselea model este
Zamolxe va veni un timp când se va părintele Deceneu, om al înŃelepciunii şi
întrupa şi Cavalerul trac care se va numi al judecăŃii celei drepte. 44Şi modelul cel
Decebal”. mai înalt îl aflăm în Dumnezeu şi
30
Şi la acel timp se ştia că unii din Domnazână, care sunt una. 45Calea Lor
galii scordisci, trăitori în Tracia, îndumnezeieşte omul, dându-i tezvie
trecuseră apa în Asia Mică unde sufletului, care în om este ca diamantul
întemeiaseră statul GalaŃia. 31Apoi, la o care se slefuieşte neîncetat”.
vreme unii dintre urmaşii acestor gali au
46
Şi de la acel timp înainte dacii trăiau
coborât mai către sud ajungând pe în speranŃa că străbunul Zamolxe va veni
locurile vecine cu cele ale iudeilor. 32Şi cândva printre ei. 47PreoŃii şi preotesele
acele pământuri, unde galii s-au aşezat, tuturor tracilor Îl chemau adesea pe
s-au numit Galileea după numele Zamolxe la focul nemuririi dacice şi
neamului galilor. ridicaseră deja altare Lui Iisus, deşi El
33
Au trecut anii şi Simin, Marele încă nu se născuse.
Preot, care-l cunoscuse pe Deceneu,
48
Domnul Dumnezeu şi Dumnezeea
ajunsese foarte bătrân şi era gata să se aflau în cerul Lor de purpură în Focul
treacă marea preoŃie lui Cerion. 34Aşa la Viu şi în lumina cristalină şi ştiau toate
Sarmisegetuza au fost chemaŃi preoŃi şi cele care vor urma.
preotese din toate pământurile tracilor.
☼☼☼☼☼☼☼☼
35
Era Ziua de Sânziene când Marele
Preot Simin le-a vorbit tuturor astfel:
„Bun sosit popor de la izvor! 36De-acum
vremea s-a scurtat şi mult timp nu mai
este până când va sosi pe lume zeul
Zamolxe întrupat în om. 37Şi vă spun să
luaŃi aminte de-a pururea că noi avem
şapte oameni, ca modele de urmat, iar ei
sunt stăpânii a şapte ceruri. 38Primul
dintre ei este zeul Zamolxe, străbunul
care ne-a arătat calea nemuririi. 39Al
doilea model este zeea Bendisa, soaŃa
Lui Zamolxe, Zâna Zânelor; ea este calea
bucuriei vieŃii. 40Al treilea model este
Marele Lup Alb, omul curajului, dar şi al
păcii; el este şi va fi în veac de veac
păzitorul neamului nostru. 41Al patrulea
127
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
sau
CALEA LUI IISUS FIUL DACIEI
sau
EVANGHELIA DACILOR
14
Romanii erau puternicii zilei şi stăpânii
CAPITOLUL 1 unui vast imperiu.
Dumnezeu în cerul de purpură. Despre 15
Tracia, pământul aflat la nord de
Pandera din Tracia. Cultul străbunilor Grecia, intrase de mai mult timp în sfera
tracilor. Pandera în Galileea. Fecioara de influenŃă a Romei, dar nu era
Maria. provincie romană. 16Locuitorii Traciei
cunoşteau şi cultura elenă, mulŃi dintre ei
1
Dumnezeu, Tată şi Mamă, se afla în vorbeau şi limba greacă.
limpezimea luminii în cerul de purpură.
17
Clanul Cogaion, aflat în aria
2
Şi Domnul i-a chemat la El pe îngerii MunŃilor Haemus, era binecunoscut în
cei mari, pe Osiris şi pe Isis, soŃia Lui, şi toată Tracia. 18Din clanul Cogaion făcea
pe Horus, fiul Lor, şi pe Melchisedec, şi parte şi Tâcu Pandera, păstor de munte şi
pe Zaratuştra, şi pe Zamolxe cu soŃia Lui om cucernic în credinŃa Lui Zamolxe.
Bendisa, şi pe alŃii. 3Şi se gândise 19
Tâcu îl crescuse pe fiul său Tiberiu
Domnul să mai limpezească apele printre Iuliu în spiritul iubirii Lui Dumnezeu.
oameni. 4Şi Le-a vorbit îngerilor: „Este 20
Familia lor urma cu străjnicie
vremea să le mai amintim oamenilor ce Decalogul Lui Zamolxe, Legile Lui
este iubirea. 5Doar ei aşa se apropie mai Zamolxe şi toate învăŃăturile moştenite
mult de lumina Noastră. 6Voi ştiŃi ce din moşi-strămoşi.
aveŃi de făcut. 7Atunci când duhurile 21
La maturitate Tiberiu Iuliu Pandera,
voastre îngereşti coboară pe pământ, sunt căruia cei cunoscuŃi îi spuneau de obicei
şi Eu cu Voi în duh”. Iuliu, era un bărbat voinic care mânuia
8
Apoi Domnul S-a dus în partea cea cu mare îndemânare arcul şi lancea, fiind
palidă a cerurilor unde erau sufletele cu neîntrecut în luptele cu sabia şi scutul.
lumină palidă, şi chiar şi fără lumină. 9Şi 22
Într-o zi Iuliu i-a spus tatălui său
le-a spus lor: „Este vremea să le mai Tâcu: „Vreau să mă angajez în armata
amintim oamenilor ce nu este iubirea. romană”.
10
Voi ştiŃi ce aveŃi de făcut”. 23
Tatăl i-a răspuns: „Ai aproape
11
Şi Domnul s-a întors în limpezimea optsprezece ani, eşti bărbat în toată firea.
luminii în cerul de purpură să privească Să mergi sănătos băiete. Sunt încredinŃat
cele ce vor urma. că te vei întoarce teafăr. 24Un singur
12
Era vremea împăratului roman lucru îŃi cer cu străjnicie – nu uita
Octavianus Augustus, nepotul lui Iulius niciodată Decalogul Lui Zamolxe şi
Cezar. 13Tiberius, fiul adoptiv al lui păstrează legile străbunilor noştri! 25Şi
Augustus, anexase regiunile din Balcani. aşa Dumniezău şi Zamolxe vor fi mereu
128
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
129
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
cu Iosif. Şi eu nu vreau să-i fiu soŃie. îmi place foarte mult de ea. Este iudee,
56
Doamne, nu ştiu cum să scap de asta! iar eu sunt soldat roman, şi mai am mult
Nu văd nici o posibilitate”. timp până să fiu lăsat la vatră”.
57
Şi Mariei i-a încolŃit în minte un 69
Şi tot drumul, până a ajuns la
gând al speranŃei: „Ce-ar fi ca într-o zi garnizoană, Pandera s-a tot gândit la
să-l cunosc pe acest om? Poate că mă evenimentul dimineŃii: „Fetei îi place de
poate ajuta cu ceva? Este din armata mine. Altfel de ce mi-ar fi arătat chipul?”
romană şi ei au mare putere aici la noi. 70
Mai târziu, când Pandera a revenit la
Poate că-l va îndupleca pe logodnicul casa aristocratului Filias, el şi-a reluat
meu Iosif să renunŃe la mine?” preocupările obişnuite. 71Aproape că-şi
58
A doua zi Maria l-a văzut iarăşi pe scosese din minte cele întâmplate
Pandera când îşi făcea rugăciunile de dimineaŃa, crezând în neputinŃa unei
dimineaŃă. 59Şi după ce el a terminat, fata legături între el şi fecioara văzută.
s-a îmbrăcat într-o rochie albă 72
În schimb Maria a fost toată ziua
feciorelnică. 60Ea îi ştia deja obiceiul lui gânditoare la întâlnirea ei cu soldatul
Pandera că, în scurt timp după rugăciune, roman. 73Şi-şi spunea: „Este un bărbat
el va pleca de acasă. frumos. Şi mai presus de toate este un
61
Maria era hotărâtă să atragă cumva om cucernic. L-am văzut mereu cum se
atenŃia omului care o impresiona aşa de închină la zeii lui. Oare cine or fi ei?
mult. Şi şi-a pus un văl pe cap şi pe faŃă, Mâine dimineaŃă voi ieşi din nou la
şi a ieşit la poarta casei. poartă să mă vadă”.
62
Nu a trecut mult timp şi Pandera şi-a 74
A doua zi Maria l-a privit din nou pe
făcut apariŃia în curtea palatului Pandera când îşi făcea rugăciunile la zeii
aristocratului Filias. Trebuia să meargă lui. 75Ştia că el va pleca curând de acasă
cu treburi la comandamentul garnizoanei şi ea ar fi vrut să dea iar ochii cu el. 76Şi
romane din Nazaret. fata s-a îmbrăcat cu aceeaşi rochie albă,
63
Când Pandera a ieşit pe poartă a şi-a pus vălul pe cap şi pe faŃă, şi a ieşit
observat-o pe fecioara, care părea că la poartă.
aşteaptă pe cineva. 64El ştia prea bine că
77
Când Pandera a revăzut-o pe Maria
va trece liniştit pe lângă ea şi nu-i va era tare încântat. Şi când s-a apropiat mai
putea vede faŃa. 65Aşa era obiceiul la mult de ea, Maria şi-a dat la o parte vălul
iudei, dar el ar fi fost curios să vadă ce se de pe faŃă, ca el să-i poată vedea iarăşi
ascunde sub acel văl. chipul. 78Tânărul s-a oprit şi a salutat-o
66
Când Pandera s-a apropiat de fată, el pe Maria în limba greacă, şi ea i-a
era hotărât să-şi continue drumul, dar răspuns cu un zâmbet şi l-a privit adânc
mare i-a fost surpriza când ea şi-a în ochi, după care a fugit repede în casă.
descoperit faŃa şi i-a zâmbit. 67Tânărul a
79
După rezolvarea treburilor prin
crezut că fata a făcut aceasta către cineva localitate, Pandera s-a întors acasă. 80Ar
care venea în urma lui, dar privind înapoi fi vrut să ştie mai multe despre fată. Şi a
a constatat că nu era nimeni. aflat că o chema Maria, că locuia la rude
68
Şi şi-a zis Pandera în gând: „Mie mi- şi că părinŃii ei au decedat. 81I s-a mai
a zâmbit. Este o fată frumoasă, şi chiar spus că Maria era logodită cu un om din
130
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
localitate, un iudeu din casa lui David pe îndupleci pe Iosif să renunŃe la logodna
nume Iosif, un bărbat mult mai în vârstă lui cu Maria?”
decât Maria. 94
Dar Pandera le-a zis: „Lucrul acesta
82
Pandera îşi spunea: „Nu ştiu ce să este greu de făcut. Deşi noi romanii
mai cred? Fata asta trebuie să se suntem stăpâni aici, nu prea ne băgăm în
căsătorească cu un iudeu, dar îi place de treburi atunci când este vorba despre
mine, un trac din armata romană. Trebuie obiceiurile voastre religioase. O să văd
să aflu chiar de la ea ce doreşte”. ce pot face”.
83
Şi în zilele următoare Pandera i-a 95
În zilele următoare Pandera l-a
cunoscut pe Ieşua şi pe Rut, rudele la cunoscut pe Iosif, care i-a spus şi el
care locuia Maria. Bărbatul, Ieşua, era despre legământul logodnei dintre el şi
fratele Anei, mama Mariei. Maria: 96„Tatăl Mariei, Ioachim, care a
84
Într-o seară Pandera a fost invitat la murit de mult, mi-a promis-o pe fată de
ei la cină şi Ieşua a aflat despre originea când ea era o copilă. Atunci i-am plătit o
tracă a lui Pandera. 85Ieşua i-a spus: „Noi avere şi m-am logodit cu ea. Cu siguranŃă
credeam că toŃi soldaŃii care păzesc casa că într-o zi Maria va veni să stea cu
aristocratului Filias sunteŃi fenicieni. Dar mine”.
văd că domnia ta eşti din alt neam”.
97
Şi Pandera a aflat de la Iosif că era
86
Şi în timp ce mâncau, Ieşua i-a spus tare bucuros că într-o zi Maria va trebui
lui Pandera întreaga poveste despre să vină să stea cu el.
logodna Mariei cu Iosif: 87„Ioachim, tatăl
98
Lui Pandera, Iosif i-a părut un om de
Mariei, şi soŃia lui Ana, sora mea, au treabă. Şi Pandera a înŃeles că nu poate
murit. Ioachim şi Ana au logodit-o de interveni cu nimic ca să schimbe
mică pe Maria cu Iosif. 88Cum este lucrurile.
obiceiul la noi iudeii, Iosif i-a plătit 99
După întâlnirea lui cu Iosif, Pandera
tatălui fetei o mare sumă de bani. 89Dar a mers acasă şi mai târziu a vizitat
când Maria s-a făcut mai mare ne-a spus familia Mariei şi le-a povestit despre
că nu-i place deloc de Iosif. 90Ce putem toate cele vorbite de el cu Iosif.
oare să mai facem noi acum? Banii nu-i 100
Apoi Ieşua a zis: „Doamne fereşte-
avem ca să-i dăm înapoi lui Iosif, care ne! Ne găsim într-o situaŃie disperată,
desigur că va cere şi dobândă. 91Şi el ne- domnule Pandera. 101Sub nici o formă nu
a spus că este timpul să i-o trimitem pe o putem trimite pe Maria să stea cu Iosif,
Maria să-i fie soŃie, că ea are deja împotriva voinŃei ei”.
şaisprezece ani, iar el patruzeci şi doi de
ani”.
102
În dimineŃile care au urmat, Maria a
ieşit de multe ori la poarta casei să
92
Pandera a ascultat tăcut cele spuse schimbe câteva vorbe cu Pandera, care
de Ieşua şi nu ştia ce soluŃie să-i dea. 93Şi simŃea că Ńine la ea. 103Şi din când în
Ieşua i-a mai zis: „Noi ne-am gândit când familia Mariei l-a mai invitat pe
domnule Pandera că dumneata ne poŃi Pandera la ei acasă şi au devenit prieteni
ajuta cumva. Eşti un om cu putere, faci buni.
parte din armata romană. Poate că-l 104
În limpezimea luminii, în cerul de
purpură, Domnul Dumnezeu privea la ce
131
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
fac oamenii pe pământ. Şi era bucuros umple de Duhul Sfânt încă din pântecele
când îi vedea împreună pe Maria şi mamei sale. 14El va avea puterea şi duhul
Pandera. lui Ilie care coboară din cer ca să
pregătească poporul pentru venirea Lui
CAPITOLUL 2 Mesia. 15Eu îngerul Gavriil sunt trimis să
Elisabeta şi preotul Zaharia. Îngerul grăiesc către tine şi să-Ńi binevestesc
Domnului i se arată lui Zaharia. Visul acestea”.
Elisabetei. Maria rămâne însărcinată. 16
Când Zaharia a ieşit din templu era
Maria şi Iosif. Naşterea lui Ioan tare tulburat şi le făcea semne oamenilor
Botezătorul. că nu putea să vorbească. 17Iar ei au
înŃeles că ceva deosebit i s-a întâmplat
1
În Ńinutul muntos, într-o localitate lui Zaharia pe când era acolo la altar.
aflată în aria tribului lui Iuda, locuia
18
După două săptămâni de zile, de
Elisabeta, al cărui tată era frate cu slujit la templu, Zaharia a mers acasă şi a
Ioachim, tatăl Mariei. 2Elisabeta era povestit nevestei sale Elisabeta toate câte
căsătorită cu preotul Zaharia, care era din i s-au întâmplat, 19şi a aflat că Elisabeta
ceata preoŃească a lui Abia. 3Elisabeta era gravidă în luna a şasea, că ea îi
descindea şi ea din Aaron, întemeietorul tăinuise aceasta.
tagmei preoŃeşti a lui Israel. 4Ei nu aveau 20
Chiar în noaptea aceea Elisabeta a
copii, Elisabetei îi cam trecuse timpul visat-o pe Maria. Se făcea că fecioara era
zămislirii. întruchiparea zeiŃei egiptene Isis, avea
5
Oameni drepŃi înaintea Domnului, trei luceferi pe piept şi umeri, era
Elisabeta şi preotul Zaharia umblau fără însărcinată şi trebuia să-L nască pe
prihană în toate poruncile şi rânduielile salvatorul neamului iudeilor, pe Mesia.
21
Domnului, şi se tot rugau ca El să le deie DimineaŃa Elisabeta i-a spus visul ei lui
un copil. Zaharia. 22Şi Zaharia i-a zis Elisabetei:
6
Într-una din zile preotul Zaharia „Dacă Mariei i s-a dat de la Domnul
slujea la templu împreună cu alŃi preoŃi. nostru Adonai ca să-L nască pe Mesia,
7
MulŃimea stătea afară rugându-se. 8Vine nu încape îndoială că pruncul nostru este
rândul lui Zaharia să intre în templu şi să trimis de Domnul să-I deschidă calea.
23
tămâieze. 9Şi Gavriil, îngerul, cel ce stă O să trimit degrabă pe cineva s-o aducă
în faŃa Domnului, i s-a arătat stând de-a aici pe Maria”.
dreapta altarului tămâierii. 10Când l-a
24
Preotul Zaharia a vorbit cu o rudă
văzut pe Gavriil, Zaharia s-a tulburat tare de-a lui să meargă la Nazaret şi omul s-a
şi i-a fost frică. dus. Şi ajungând la casa lui Ieşua şi Rut,
11
Dar îngerul i-a grăit: „Nu te teme, el le-a zis: „Preotul Zaharia de la munte,
Zaharia, fiindcă rugăciunea Ńi-a fost vrea să o aduc la ei pe Maria, ruda
ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îŃi va Elisabetei, nevasta lui”.
naşte un fiu şi-i vei pune numele Ioan.
25
Atunci Ieşua i-a spus: „Bine. Maria
12
De naşterea lui te vei bucura că mare va va pleca cu tine. Şi noi ne gândeam să o
fi el înaintea Domnului. 13Nici vin şi nici trimitem la Elisabeta, dar iată că mâna
băutură tare nu va bea căci el se va Domnului ne-a luat-o înainte”.
132
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
26
Când Maria a ajuns la Elisabeta şi nu găsesc răspuns. Cum pot eu să-L nasc
Zaharia, ei au primit-o cu mare bucurie. pe Mesia dacă nu ştiu de bărbat?”
27
Şi Maria a aflat că Elisabeta era
38
Ieşua şi Rut au căzut pe gânduri şi
însărcinată în luna a şasea şi le-a povestit nu ştiau ce să zică. 39Apoi Ieşua le-a
rudelor ei de-a fir a păr toate câte i s-au spus: „Iată cum cred eu: Mesia nu se
întâmplat cu Iosif, logodnicul ei, pe care poate naşte decât dintr-un bărbat şi o
nu dorea să-l ia de bărbat. femeie care se iubesc din suflet. 40Iar tu
28
Atunci Elisabeta i-a spus Mariei Marie, dacă nu-l iubeşti pe Iosif,
despre cele petrecute la templu cu logodnicul tău, cum ai putea tu oare să-L
Zaharia şi despre visul ei: 29„Bărbatul naşti pe Mesia?”
meu Zaharia era la templu şi tămâia când
41
Dar Rut, care era mai tăcută de felul
a primit înştiinŃare de la îngerul Gavriil ei, le-a zis: „Bine, bine. Să aflăm atunci
că eu voi naşte un băiat care va avea pe cine iubeşte Maria. Că ea trebuie să
duhul lui Ilie. Pruncul nostru va fi profet iubească pe cineva, că nu degeaba i s-a
al Celui-Preaînalt, al lui Mesia. 30Iar eu prezis că-L va naşte pe Mesia. 42Şi atunci
am visat că tu-L vei naşte pe izbăvitorul Maria va şti şi de bărbat, că altfel nu se
neamului nostru, pe Mesia, şi că tu eşti poate să se nască un prunc. 43Ia să ne
întruparea pe pământ a zeiŃei egiptene spui Maria, pe cine iubeşti tu?”
Isis, Cea pe care neamul nostru o venera 44
Atunci Maria şi-a luat inima în dinŃi
pe când poporul lui Israel se afla în şi le-a mărturisit: „Domnul îmi este
Egipt”. martor şi ştie că dacă este să aleg pe un
31
Maria a fost tulburată de ce a auzit om după inima mea acela este Pandera,
de la Elisabeta, şi le-a răspuns: „Cum să soldatul roman pe care voi îl ştiŃi”.
nasc eu un prunc de vreme ce nu ştiu de 45
Ieşua şi Rut n-au fost surprinşi de
bărbat? Iar de Iosif nici nu vreau să aud. spovedania Mariei. 46Dar Ieşua le-a zis:
Mâine merg înapoi acasă”. „Asta nu se poate. Mai întâi că Iosif
32
Şi a doua zi Maria a plecat la trebuie să renunŃe la logodna lui cu
Nazaret. 33Pe drum se gândea: „Cum să- Maria, ca apoi ea să se logodească cu
L nasc eu pe Mesia? Doamne luminează- Pandera. 47Dar, zic şi eu aşa. Şi
mă!” mărturisesc că-mi este greu să spun ce ar
34
Când Maria a ajuns acasă, Ieşua şi fi mai bine să facă Maria. 48Va trebui
Rut au fost miraŃi că ea s-a întors aşa musai să ne sfătuim cu preotul Zaharia şi
curând. cu Elisabeta”.
35
Şi au întrebat-o ce s-a întâmplat.
49
Şi a doua zi Ieşua, Rut şi Maria au
Atunci Maria le-a zis: „Elisabeta şi plecat la munte la Elisabeta şi Zaharia ca
Zaharia au primit înştiinŃare de la să le ceară sfat.
Domnul că eu Îl voi naşte pe Mesia.
50
După ce toŃi au ascultat toate cele
36
Elisabeta este deja însărcinată şi ea va spuse de Ieşua, preotul Zaharia le-a spus
naşte un prunc care va avea duhul lui tuturor: „Nici pomeneală ca Maria să se
Ilie, cel care trebuie să coboare din cer ca logodească cu Pandera. Că după Legea
să deschidă calea pentru venirea Lui noastră, ea este deja logodită cu Iosif. Şi
Mesia. 37Şi mă întreb, şi mă frământ, şi
133
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
137
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
140
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
73
„Dar unde ai stat trei zile şi trei 3
Trecuse Paştile şi primăvara era în toi
nopŃi?” I-a spus mama îngrijorată. când Pandera a sosit la Ierusalim. 4Şi
74
Iisus i-a răspuns: „La templu, v-am după ce a rezolvat treburile la pretoriu,
spus. Şi acolo am aflat numele tainic al Pandera a mers la Nazaret.
Tatălui”.
5
Acolo a aflat câte ceva despre familia
75
Când Iosif şi Maria au auzit aceasta lui Iosif: Maria avea şi alŃi copii; Iisus,
s-au înspăimântat, căci ştiau că cel ce băiatul ei cel mare, era foarte învăŃat în
cunoaşte numele tainic al Tatălui avea legea iudaică. 6Şi Pandera se întreba ce-o
mare putere. Şi nu au mai zis nimic. să urmeze: „Ce va spune oare fiul meu
Iisus când mă va cunoaşte acum la
76
Iar acasă Maria a aflat de la Iisus că doisprezece ani ai Săi?”
El dormise în templu şi un înger al
Domnului I s-a arătat şi L-a învăŃat
7
De câteva ori Pandera a trecut prin
numele tainic al Tatălui şi felul cum faŃa casei lui Iosif, dar nu a vrut să intre
putea fi folosit. 77Şi Maria s-a bucurat în curte. 8Într-o zi a văzut-o pe Maria
când a auzit asta, că păstra în inima ei trebăluind şi memoriile l-au năpădit. Şi
cine este El şi ce aflase ea de când fusese se tot gândea Pandera: „Ce mult am
cu El în Egipt. iubit-o şi încă o mai iubesc pe Maria!
Păcat că nu s-a putut să rămânem
78
Şi Iisus sporea în înŃelepciunea şi în împreună”.
harul Domnului, care din cerul Lui de
purpură se uita să vadă ce făceau oamenii
9
Într-o zi Pandera a văzut-o pe Maria
pe pământ. Şi Domnul Dumnezeu se plecând de acasă către târg. Şi i-a ieşit în
bucura. întâmpinare Mariei şi i-a zis: „Iată-mă
Maria!”
CAPITOLUL 4
10
Şi Maria a fost tare emoŃionată să-l
Pandera revine în Iudeea. Iisus în vadă pe Pandera şi i-a spus cu lacrimi:
Egipt pe urmele Lui Zamolxe. Duhul „Domnul meu, bine ai sosit, slavă
Lui Zamolxe pogoară peste Iisus în Domnului! Ce faci?”
Egipt. 11
Pandera i-a răspuns: „Am venit cu
treburi la pretoriu la Ierusalim. Dar tu să-
1
Într-o zi pe când se ruga în templul mi spui ce face fiul nostru Iisus?”
zeiŃei Isis, Pandera a auzit un glas care-i
12
Atunci Maria i-a povestit: „Iisus S-a
spunea: „Să mergi la Nazaret la fiul tău făcut băiat mare. El ştie că nu este fiul lui
Iisus şi să-L aduci aici, apoi să-L duci la Iosif şi de multe ori m-a întrebat despre
neamurile tale în Tracia şi în Dacia. Şi El tine, tatăl Său. 13Iisus vorbeşte foarte
să-l cunoască pe Bătrânul ÎnŃelept”. bine trei limbi, evreieşte, latineşte şi
2
Şi tocmai s-a nimerit că cineva greceşte. 14Şi este învăŃat în cele ale
trebuia să meargă cu treabă la cohorta scripturii, dar noi totuşi am vrea să-L
Sagittariorum, la Ierusalim, în Iudeea. Şi dăm la şcoala rabinică. 15Iisus este un
sutaşul roman l-a trimis pe Abdes băiat foarte inteligent, dar cam
Pandera, cum i se spunea de obicei lui neascultător în învăŃăturile iudaice pe
Pandera în Egipt. care doreşte să le îndrepte cum vrea El.
16
A intrat de multe ori în dispute cu
141
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
fariseii şi saducheii cei învăŃaŃi. Acum nu Pandera I-a zis: „Bun găsit fiule. Vino să
ştim dacă Îl vor mai primi la şcoala Te îmbrăŃişez!”.
rabinică”. 26
Apoi Pandera L-a strâns în braŃe pe
17
După ce a ascultat cele spuse de băiat şi L-a sărutat pe frunte şi Iisus i-a
Maria despre Iisus, Pandera i-a dat de mărturisit cu lacrimi în ochi: „Ce mult te-
ştire de ce se întorsese el în Iudeea: am aşteptat, tată. Ştiam că vei veni să Mă
„Draga mea Maria. Pe Iisus aş vrea să-L iei şi că nu M-ai părăsit”.
iau cu mine în Egipt şi apoi să-L duc în 27
Atunci Pandera I-a mărturisit: „Da
Tracia şi în Dacia, unde El poate să fiule. Vom merge în Dacia străbunilor
înveŃe cu înŃelepŃii noştri şi să ajungă Tăi. Acolo ÎŃi vei găsi împlinirea în
preot”. viaŃă”.
18
Auzind acestea Maria i-a spus lui 28
Şi Pandera cu Maria au stat să
Pandera despre duhul care de curând plănuiască plecarea Lui Iisus. 29Dar
coborâse asupra Lui Iisus. 19Şi i-a mai Maria era încă îngrijorată de ceea ce va
spus lui Pandera că ea nu era surprinsă urma şi i-a întrebat: „Ce vom face de
de ce-i spusese el. Dar era încă acum înainte? Cum vom rezolva lucrurile
îngrijorată: „Cum să facem cu plecarea cu bărbatul meu Iosif?”
Lui Iisus? Ce va spune oare Iosif care-l
iubeşte ca pe fiul lui propriu?”
30
Pandera i-a răspuns: „Lui Iosif îi
vom spune totul. El este un om bun şi
20
Dar Pandera a liniştit-o zicând: înŃelept şi va înŃelege”.
„Vom rezolva şi aceasta. Spune-I
băiatului nostru că am venit să-L văd. Şi
31
Când Maria a ajuns acasă i-a spus
lui Iosif toate câte s-au petrecut la
ŃineŃi aceasta în taină de lume, dar lui
întâlnirea lor cu Pandera. 32Atunci Iosif i-
Iosif poŃi să-i spui”.
a zis: „Nu mă pot opune. Pandera este
21
Apoi cei doi au plecat fiecare la tatăl Lui în trup, iar Domnul în duh.
treburi. Maria se gândea cu emoŃie: „S-a Dacă Iisus vrea să meargă cu el atunci
întors Pandera, domnul meu, primul şi noi Îl vom pregăti de drum”.
singurul meu bărbat iubit. Doamne cât ÎŃi
mulŃumesc!”
33
În zilele următoare s-au sfătuit cu
toŃii. Mai întâi, Pandera şi Iisus, vor
22
Când a ajuns acasă Maria I-a vorbit merge în Egipt, unde Pandera vroia ca El
Lui Iisus despre întoarcerea tatălui Său şi să înveŃe tainele preoŃilor şi să păşească
El i-a zis: „Ştiam că tata Mă va căuta. pe urmele străbunului Zamolxe. 34Apoi
Vreau să-l cunosc şi eu mamă. Du-mă la Pandera şi Iisus vor pleca spre Tracia şi
el cât de curând!” mai apoi spre Dacia.
23
Seara, când Iosif s-a întors de la 35
Pandera le-a mai spus: „Neamul
lucru, Maria i-a povestit cele întâmplate. meu se trage din Mari fiica zeului nostru
24
Şi a doua zi dimineaŃa Maria L-a Zamolxe. 36Pandu, un urmaş de-al ei şi al
îmbrăcat frumos pe Iisus şi împreună au soŃului ei Licu, numit şi Marele Lup Alb,
plecat să-l întâlnească pe Pandera. a venit în MunŃii Haemus de unde Licu
25
Când Pandera şi-a văzut fiul, L-a se trăgea de baştină. 37Noi în Tracia am
privit îndelung cu multă iubire. Iisus era păstrat cu străjnicie memoria clanului
şi El uimit de vederea tatălui Său. Şi
142
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
143
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
144
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
4
Când Pandera a ajuns la rudele lui, la I-a vorbit străbunul Zamolxe în Iudeea şi
clanul Cogaion, toŃi i-au primit cu în Egipt.
dragoste şi s-au bucurat să-L vadă pe
16
Şi Marele Preot a zis: „Noi, de la
Iisus despre care ştiau de la Pandera că plecarea la Zamolxe a Marelui Preot
era fiul său care stătuse în Galileea cu Deceneu, am tot chemat la focul sacru să
mama Sa. revină Duhul Lui Zamolxe. 17Deceneu a
5
În Tracia, Iisus a cunoscut multe rude prorocit că Spiritul Lui Zamolxe se va
din partea tatălui. 6I-a întâlnit şi pe întoarce într-un om care va schimba
preoŃii traci decenei, slujitorii Lui lumea. 18După câte mi-ai spus, nu încape
Zamolxe, care, observând aptitudinile îndoială că tânărul Iisus are scântei din
deosebite ale tânărului Iisus, au dorit să- spiritul străbunului nostru Zamolxe, care
L ia la învăŃătură. este Mare Preot şi zeu în vecii vecilor.
19
Noi nu ştim ce va face Iisus în lume, şi
7
Atena, preoteasa decenee, sora lui nici cum o s-o îndrepte pe calea luminii,
Pandera, a zis: „Băiatul să stea un timp
dar ştim că va avea putere de la
cu noi şi să deprindă învăŃătura Lui
Dumnezeu, Tatăl nostru ceresc. 20Că noi
Zamolxe şi să ajungă preot deceneu”. suntem poporul Lui Dumnezeu. 21De
8
Dar Pandera i-a răspuns: „Iisus va acum pe Iisus Îl luăm la învăŃătură şi în
merge cu mine în Dacia, unde se află doi ani de zile va ajunge preot deceneu”.
Marele Preot, căruia i se spune Bătrânul 22
Şi Marele Preot a aranjat ca Iisus să
ÎnŃelept. Acolo Iisus va învăŃa cu marii înveŃe cu preoŃii şi preotesele de la
înŃelepŃi ai neamului nostru”. Sarmisegetuza. 23Dar Iisus urma
9
Pandera şi Iisus au stat în Tracia până învăŃătura mai ales pe lângă Marele
primăvara când s-au pregătit de plecare Preot.
spre Dacia. 10Şi au trecut râul cel sfânt 24
Într-o zi Marele Preot I-a povestit
Istru şi au purces către Sarmisegetuza Lui Iisus legende despre Zeul Zamolxe:
unde rudele îi aşteptau, că aflaseră că „Se ştie prea bine cum străbunul nostru
Pandera Îl va aduce acolo pe Iisus, fiul
Zamolxe a învăŃat cu înŃeleptul Pitagora,
său. 11PreoŃii şi preotesele de la apoi cu Zarates, un mare preot din
Sarmisegetuza Îl aşteptau şi ei, se credea
Babilon şi mai apoi a stat un timp în
că spiritul Lui Zamolxe a coborât într-un Egipt. 25Dar Zeul nostru Zamolxe a fost
om. prezent la sfinŃirea templului din
12
Pandera şi Iisus au ajuns la Ierusalim. 26Era pe vremea când trăia
Sarmisegetuza spre bucuria tuturor. 13În prorocul Zaharia. 27Atunci Zamolxe i-a
seara venirii preoŃii au aprins un rug mustrat pe iudei că au adus sacrificii la
sacru şi s-au rugat Lui Dumnezeu şi Lui inaugurarea templului din Ierusalim. 28Ce
Zamolxe şi au chemat spiritele se face cu vărsare de sânge se va sfârşi
străbunilor înŃelepŃi. tot cu vărsare de sânge. 29Noi credem că
14
Într-o zi Pandera L-a dus pe Iisus la din acel templu nu vor rămâne decât
Marele Preot Iulian, care trăia în munŃi, ruine”.
retras de lume. 15Şi i-a povestit Marelui 30
Iisus i-a zis Marelui Preot: „Este un
Preot viaŃa tânărului Iisus şi i-a mai spus obicei la poporul mamei Mele de a aduce
şi despre viziunile Lui Iisus atunci când jertfe. 31Deşi de-a lungul timpului s-a
145
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
văzut că jertfele aduc distrugeri celor toate. 45Dar mai cu seamă Îi vedem
care le fac, iudeii tot continuă să facă prezenŃa în ritmurile naturii, în care şi
aceasta pentru că urmează scriptura Tora, viaŃa noastră trebuie trăită. Fără această
unde este scris să aducă jertfe”. apartenenŃă la natură omul îşi pierde
32
Marele Preot Iulian a mai spus: sufletul”.
„Păcat că aceşti oameni, aflaŃi în căutarea
46
Iisus a întrebat: „Atunci unde se află
cunoaşterii Domnului, mai cred că locul omului în înŃelegerea Lui
sângele poate spăla de păcate. 33Şi dacă Dumnezeu?”
ei vor continua să mai facă sacrificii de 47
Marele Preot Iulian a zis: „Domnul
animale nu va mai rămâne nimic din este atât în exteriorul omului cât şi în
poporul lor. 34Noi neamurile tracilor nu interiorul lui. 48Iar atunci când omul
mai aducem jertfe zeilor de pe timpul reuşeşte să-L trezească pe Domnul din el
străbunului Zamolxe. Şi de atunci ne va şti ce să facă în viaŃă şi va cunoaşte ce
merge bine. Şi bine va fi cât timp nu este viaŃa omului. 49Şi aşa omul va
venerăm moartea ci viaŃa. 35Că adevărata înŃelege puterea gândului, a cuvântului şi
scriptură este însăşi viaŃa, iar când a faptei. 50Şi să iei aminte că gândurile
scripturile scrise nu mai urmează viaŃa omului deschid mereu drumul pe care el
ele devin rătăciri, întinează sufletul păşeşte, căci de la gând vine cuvântul şi
omului şi aduc mari pagube şi de la cuvânt vine fapta. Că noi oamenii
nenorociri”. după ce gândim, spunem în cuvinte ce
36
De obicei Iisus mergea singur să-l am gândit şi apoi înfăptuim”.
vadă pe Marele Preot care limpezea 51
Atunci Iisus l-a mai întrebat pe
nedumeririle Sale. Marele Preot: „Dar sufletul omului unde
37
Şi odată Iisus l-a întrebat: „Mărite sălăşluieşte?”
Preot, cine este Dumnezeu şi cum Îl 52
Şi Marele Preot a răspuns: „Cu
putem noi cunoaşte? 38La iudei Spiritul adevărat sufletul este fără timp. 53Dar
Suprem este împărŃit în mai multe sufletul se arată într-un fel în lumea
entităŃi. ÎnŃelepŃii neamului se străduiesc materială care-i este creaŃia. 54MinŃile
de sute de ani să-L definească. 39Dar noastre şi trupurile noastre sunt tot de
multele lor frământări nu au reuşit să suflete create. 55Şi cu adevărat sufletul
limpezească lucrurile. 40Deşi se crede că omului este tot aşa de bătrân ca şi timpul
există o singură FiinŃă Supremă, numirea care nu are vârstă tot ca şi Dumnezeu”.
Ei este neclară şi duce mereu la violenŃă.
41
În Iudeea nu am putut înŃelege de ce
56
Iisus a ascultat atent vorbele Marelui
contradicŃiile continuă şi de ce sunt Preot Iulian pe care l-a mai întrebat:
partide religioase care susŃin idei diferite „Cum poate atunci omul să intre în
ducând mereu la dezbinări”. ritmurile naturii?”
42
Atunci Marele Preot I-a explicat Lui
57
Şi Marele Preot a răspuns:
„Ritmurile naturii sunt o trăire a
Iisus: „Dumnezeu, în mărirea Lui, este
Domnului. 58Este bine ca omul să
peste puterea noastră de înŃelegere. 43Dar
înŃeleagă că de când se naşte şi până la
este necesar să aflăm despre El pe
înŃelesul nostru. 44Putem spune fără să moarte, viaŃa să-i fie condusă de
greşim că Dumnezeu este în tot şi în ritmurile naturii. Dar dacă omul iese din
146
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
59
aceste ritmuri el suferă. Noi preoŃii preotesele de acolo despre ritualurile
decenei avem trimiterea de a-l îndrepta urmate de ei la naştere, căsătorie şi la
pe om pe calea cea bună atunci când el se moartea oamenilor”.
rătăceşte. Noi oferim această posibilitate 72
În zilele ce au urmat Iisus a discutat
pe care omul, fie o acceptă, fie o refuză. cu preoŃii şi preotesele, care dădeau
60
Oamenii, care rătăcesc în viaŃă, vin la învăŃătură la şcoala sacerdotală, despre
preoŃii decenei care-i ajută să păşească subiectele amintite de Marele Preot.
din nou pe făgaşul armoniei cu natura. 73
LecŃiile se Ńineau fie în grup, fie
61
Din moş-strămoşi urmăm multe individual, urmând tradiŃia şcolii lui
practici care Ńin vie conştiinŃa sacralităŃii Zamolxe înfiinŃată cu peste cinci sute de
vieŃii omului, adică trezvia, cum o ani înainte.
numim noi”. 74
Preotul Casian, unul dintre cei care
62
Şi Iisus a mai întrebat: „Care ar fi învăŃau pe tinerii de la şcoala de la
aceste practici?” Sarmisegetuza, I-a explicat Lui Iisus:
63
Marele Preot a spus mai departe: „În 75
„Naşterea unui copil înseamnă
primul rând omului trebuie să i se revenirea sufletului, care plecase în
trezească simŃul realităŃii. Cu alte cuvinte lumea de dincolo, în corp uman.
76
el să-şi dea seamă de fiinŃarea lumii şi a Împrejurările în care se naşte un copil
propriei vieŃi. Baza practicilor stă în sunt legate de vieŃile anterioare ale
folosirea focului sacru care trezeşte sufletului care se întoarce. 77Noi preoŃii
sufletul. 64Odată cu trezirea sufletului avem ritualuri care-l primesc pe copil în
omul deschide ochii spre lume şi aşa îşi lume, prin ceea ce se cheamă botez. 78Şi
îndreaptă viaŃa pe calea armoniei. 65Şi în urmăm metoda tradiŃională a botezului
orice moment omul îşi alege singur pasul cu apă, foc şi Spiritul Lui Zamolxe”.
pe care-l face. 66Iar atunci când omul 79
Preotul Casian a mai explicat:
devine conştient de puterea gândului lui, „Botezul se face într-un loc potrivit ales.
el poate să-şi trăiască frumos toate De obicei are loc la răsăritul soarelui. Se
clipele vieŃii. 67Dar sunt unele momente aprinde un foc sacru într-o vatră, sau
din viaŃă pe care omul păşeşte ca pe nişte într-un vas în care se pun ierburi frumos
trepte pentru a se apropia de Dumnezeu”. mirositoare. 80Dacă pruncul are naş şi
68
Auzind ultimele sale cuvinte Iisus l- naşă ei îl aduc în braŃe şi urmează ceea
a întrebat pe Marele Preot: „Care ar fi ce le spune preoteasa sau preotul
aceste momente? Cum pot fi ele definite? deceneu. 81Când apar primele raze de
Care sunt practicile potrivite? Rogu-te soare sacerdotul spune: Să te vadă acum
să-Mi spui”. şi focul şi soarele şi cerul. La aceste
69
Dar Marele Preot a răspuns pe scurt cuvinte se mai pot adăuga şi alte vorbe
la întrebările Lui Iisus: „În viaŃa omului potrivite momentului. 82Apoi în prezenŃa
sunt momente cheie pline de sacralitate. focului sacru sacerdotul îşi moaie
Trei dintre ele sunt cele mai importante, degetele mâinii drepte în apă proaspătă
anume: naşterea, căsătoria, moartea. şi-l udă pe prunc pe frunte zicând: Cu
70
PreoŃii de la Sarmisegetuza cunosc apă vie, foc sacru şi Duhul Lui Zamolxe
practicile pe care noi le urmăm în astfel te botez. 83Şi-i dă copilului un nume
de împrejurări. 71Să vorbeşti cu preoŃii şi după vrerea părinŃilor şi-l închină la un
147
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
84
zeu sau o zână anume. Aşa se face sunt oameni care nu vor să se
ritualul botezului după împrejurările în căsătorească, iar alŃii care vor mai mult
care are loc. 85Dar momentele cheie sunt decât însoŃirea în doi. 96Şi bărbaŃii care
folosirea celor două expresii: „Să te vadă vor să se însoŃească cu mai multe femei o
acum şi focul şi soarele şi cerul” şi „Cu pot face, şi femeile care vor să se
apă vie, foc sacru şi Duhul Lui Zamolxe însoŃească cu mai mulŃi bărbaŃi o pot face
te botez”. 86Se poate boteza un prunc şi ele, că Domnul Dumnezeu nu vrea ca
oriunde în natură, la munte, la deal, la omul să ardă dacă găseşte împlinire aşa.
97
şes, la mare, în câmpie şi în pădure, sau Mai rele sunt ascunderea şi minciuna şi
lângă o apă curgătoare sau într-o apă prefăcătoria şi înşelăciunea, că din
curgătoare curată. Şi acolo unde se face patimile înfrânate ale omului ies multe
botezul trebuie aprins focul sacru”. rele”.
87
Atunci Iisus i-a spus preotului 98
Iisus l-a mai întrebat pe preotul
Casian: „Aşa a făcut tata când M-a Casian: „Şi cum se petrec aceste căsătorii
botezat în Galileea”. cu mai multe persoane?”
88
Preotul Casian I-a răspuns: „Fireşte. 99
Preotul Casian I-a răspuns:
Căci Pandera urma obiceiul străbunilor „Perechile se căsătoresc fiecare în parte.
noştri. Orice om poate boteza chiar dacă Şi de la început se înŃeleg între ei cum
nu este preot deceneu, ci el trebuie doar vor vieŃui. 100Că omul nu are stăpânire pe
să urmeze Legile Lui Zamolxe. 89Dar cel trupul nici unui alt om, decât pe cel de
mai bine este ca botezul să fie făcut de sine. 101Dar e bine ca bărbatul şi femeia
către un sacerdot deceneu. PreoŃii şi să doarmă fiecare separat, dacă se poate.
102
preotesele decenee cunosc bine cum să Că femeia stă mai mult cu copiii ei ca
atragă benecuvântările zeilor la botezul să îi crească. 103Şi dacă bărbatul doarme
unui copil”. aparte de femeia lui, el o va iubi mereu
90
Altă dată preotul Casian a vrut să-I că dorul lui de ea nu se va ostoi, şi nici
explice Lui Iisus cum era făcută căsătoria dorul ei de el. 104Eu am ca soaŃe două
la daci. 91Dar Iisus i-a spus: „Cunosc surori, care se înŃeleg ca suratele de bine,
bine acest ritual. A fost urmat de tata şi şi viaŃa ne este frumoasă, slavă
de mama când ei s-au căsătorit pe vârful Domnului”.
unui munte din Iudeea”.
105
În altă zi preotul Casian a vorbit
92
Şi Iisus i-a depănat preotului Casian despre ritualurile folosite la moartea unui
toate câte ştia despre căsătoria părinŃilor om. Şi I-a zis Lui Iisus: „Noi incinerăm
Lui, iar preotul Casian a încuviinŃat că trupurile celor morŃi şi uneori le punem
totul a fost făcut după Legele Lui Ńărâna într-un loc anume în pământ peste
Zamolxe. care mai apoi aprindem focuri sacre şi
chemăm înapoi sufletul mortului să se
93
Şi Iisus i-a mai spus: „Aş vrea să întrupeze. 106Cei care mor nu-şi pierd
cunosc mai multe despre obiceiurile sufletul căci el merge la Zamolxe. 107Dar
tracilor cu privire la căsătorie”. dacă vrem, noi putem să-i chemăm pe
94
Atunci preotul Casian I-a zis: oameni, să se întoarcă pe pământ,
„Căsătoria cea mai bună este între un chemând sufletele lor. Că trupul omului,
bărbat şi o femeie care se iubesc. 95Dar atunci când nu mai are suflet în el, este
148
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
reconstitui din obiceiurile noastre şi din stropi atâta cât El ne dă. 137Sunt în lume
simbolurile pe care le punem pe pâine şi şi alte popoare care au denumiri diferite
din cele ce ştiu oamenii că era scris pe date zeilor lor şi şi-au făcut legi după
plăcuŃele de aur şi din viziunile unora care se conduc, precum sunt Legile Lui
care primesc mesaje de la zei”. Moise de pildă. 138În spatele legilor lor
128
Şi Iisus a mai întrebat: „Cum putem este numele unui personaj în care cred ei.
139
cunoaşte Legile Lui Zamolxe?” Dar zeii sunt diferiŃi pentru toŃi, oricât
ar spune oamenii că ei sunt aceiaşi şi că
129
Marele Preot I-a răspuns: „Ultima doar denumirile lor diferă. 140Şi atâta
oară Legile Lui Zamolxe au fost timp cât popoarele văd divinul prin
reconstituite în vremea Marelui Preot ochiul lor propriu, zeii numiŃi de ei nu
Deceneu, când Legile Lui Zamolxe au sunt aceiaşi, că şi caracteristicile, care li
fost din nou gravate pe plăci de aur. Şi de se atribuie, sunt altele. 141Noi oamenii
atunci le păstrăm cu sfinŃenie”. înŃelegem doar frânturi din lumea pe care
130
Şi Marele Preot I-a mai spus Lui ne-o prezintă zeii. Şi de aceea îi numim
Iisus: „Vino să le vezi!” cum credem noi mai bine că ar fi. 142Să-
131
Apoi Iisus a fost condus de Marele mi spui acum, ce zei sunt cei la care se
Preot într-o încăpere săpată în stâncă. închină poporul iudeu, cel al mamei
Acolo el I-a arătat Lui Iisus plăcuŃele de Tale?”
aur. Şi El s-a închinat la ele cu semnul 143
Atunci Iisus i-a răspuns: „Zeului
Crucii Lui Zamolxe şi a ridicat fiecare Cel mare I se spune Iehova. 144Sunt şi alŃi
plăcuŃă de aur în palme şi a atins-o cu zei mai mici cărora Li se spun Elohim.
fruntea. 145
Sunt multe violenŃe scrise în scriptura
132
Văzându-I credinŃa Marele Preot I- iudeilor. Omului care o citeşte atent i se
a spus Lui Iisus: „Te las singur ca să le rupe inima când află despre atâtea
poŃi pricepe pe îndelete”. omoruri şi dezastre. Ar fi mult prea
133
Şi Iisus a luat rând pe rând plăcile multe de spus ca să le enumăr.
de aur, pe care erau scrise Legile Lui
146
Şi Marele Preot a zis: „Din păcate
Zamolxe şi le-a citit pe toate. 134A trecut cei care urmează învăŃăturile care
aşa un timp bun, după care Marele Preot preamăresc violenŃa, în numele unui zeu
a revenit şi L-a întrebat pe Iisus: „Ei, bun doar cu numele, vor avea parte de
cum este?” violenŃă. Nu încape îndoială de aceasta.
147
135
Iisus era plin de Duhul ÎnŃelepciunii Străbunul nostru Zamolxe ne spunea
şi i-a răspuns: „Mărite Preot, am citit că cel care ridică sabia, de sabie va muri,
atent toate plăcile. Nicăieri nu am întâlnit şi cel care oferă sânge zeilor, de sânge va
o înŃelepciune mai mare. Ea cuprinde avea parte. 148Noi nu facem sacrificii
cele mai profunde legi date omului pe sângeroase, nu oferim zeilor nimic, că
pământ. Şi aceste legi nu se pot compara zeii nu au nevoie de ofrandele noastre, ci
în dreptate şi adevăr cu nici unele în doar de credinŃa noastră în bine. 149În
schimb dăm oamenilor ceea ce vrem să
lume”.
primim din partea zeilor, deşi ştim că tot
136
Marele Preot I-a răspuns: „Noi oamenii sunt cei care ne dau ceva din ce
credem în Dumnezeu şi ştim că El are este bun. 150Dar zeii sunt intermediarii
toată înŃelepciunea din care sorbim şi noi
150
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
ofrandelor făcute de cei buni pentru Cine are Duhul ÎnŃelepciunii are şi Duhul
menŃinerea bineŃii între oameni. 151Că Sfânt. Străbunul nostru Zamolxe avea
ofranda trebuie să fie bineŃe făcută de cei Duhul ÎnŃelepciunii”.
buni altor oameni ca ei să ştie ce este 161
Iisus şi-a amintit de botezul făcut
binele şi să facă la fel altora. Şi aşa Lui de către tatăl Său Pandera şi a zis:
binele merge din om în om”. „Părinte Casian, află că la botezul Meu,
152
Iisus a ascultat cu mare atenŃia tata M-a numit Fiul Lui Dumnezeu”.
vorbele Marelui Preot. Şi-Şi zicea: „Oare 162
Şi preotul Casian i-a răspuns: „Noi
poporul mamei Mele poate învăŃa ştim că Pandera, tatăl Tău, Te-a botezat
vreodată această înŃelepciune a în Legea strămoşească când erai acolo în
153
sufletului?” Iisus se gândea ca într-o zi Galileea Iudeii. Te-a numit pe drept,
să facă ceva pentru poporul lui Israel, pe Iisus Fiul Lui Dumnezeu”.
care-l iubea ca pe mama Sa Maria, astfel
ca neamul iudeilor să cunoască
163
Într-una din zile Iisus asculta o
lecŃie Ńinută de preoteasa Miruna care
înŃelepciunea Lui Dumnezeu şi să-şi
vorbea despre sărbătorile importante ale
salveze sufletele.
dacilor: „La noi dacii, rumânii, cea mai
154
În altă zi Iisus vorbea cu preotul mare sărbătoare a anului este cea a
Casian şi-i spunea: „Se ştie că Zeul Crăciunului. 164În acea zi, aflată la câteva
Zamolxe este Fiul Lui Dumnezeu. Mă zile de la începutul iernii, atunci când
întreb dacă Dumnezeu mai are şi alŃi ziua este egală cu noaptea, s-a născut
fii?” zeul nostru Zamolxe. 165Dar noi numim
155
Preotul Casian I-a răspuns: sărbătoarea Crăciun după numele tatălui
„Zamolxe a fost primul om dintre daci Lui Zamolxe, care avea obiceiul să
căruia oamenii Îi spuneau Fiul Lui împartă daruri oamenilor în ziua când i
Dumnezeu. 156Dar orice om poate fi se născuse feciorul Zamolxe. 166Şi Ńinem
numit Fiul Lui Dumnezeu dacă-I trăieşte acest obicei şi astăzi, şi toŃi ne bucurăm
spiritul ca duh al înŃelepciunii. 157A-i când vine Crăciunul care va rămâne aşa
spune cuiva că este Fiul Lui Dumnezeu din veac în veac, cât va fi lumea. 167O
înseamnă că acea persoană este trează în altă sărbătoare este cea de la începutul
duh şi această trezvie vine de la primăverii când ne amintim de ridicarea
Dumnezeu, căci omul se află cuprins de la cer a sufletului Lui Zamolxe. 168Şi mai
Duhul Lui Dumnezeu. 158Miezul serbăm venirea verii în ziua de Sânziene,
conştiinŃei omului este Dumnezeu, şi iar în tot cursul anului îi cinstim pe
atunci când avem starea de trezvie ne strămoşi la sărbători cu veselie şi
găsim în Dumnezeu. pomeni.
159
Şi Iisus i-a zis preotului Casian: „În 169
Multe zile Iisus a învăŃat despre
poporul mamei Mele, neamul iudeilor, sărbătorile străbune ale tracilor. Şi pe
Duhului Domnului I se spune Duhul toate le ştia şi le urma.
Sfânt”. 170
Iisus a cunoscut puterea cuvântului
160
Preotul Casian a răspuns: „Duhul aşa cum era folosit la daci. 171El deja
Lui Dumnezeu este Duhul ÎnŃelepciunii cunoştea din Iudeea şi Egipt multe
care este mai înalt decât Duhul Sfânt. cuvinte care aveau putere. 172Într-o zi
151
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
preoteasa Simina I-a spus: „Noi credem decât cea în Zeul Zamolxe, şi că în
în puterea invocaŃiei. Deşi invocaŃia este vechime Zeului Dumnezeu I se spunea
adresată zeilor, scopul ei este de a Omnezeu. 189Pentru credinŃa Lui Iisus în
armoniza sufletul, mintea şi trupul celui Zeul Omu, oamenii au deprins să-I spună
care o face şi prin aceasta de a-l Iisus Fiul Omului. Şi aşa I-a rămas
însănătoşi şi a-l Ńine sănătos pe acel om. numele, pe unde mergea toŃi Îi spuneau
173
Dar trebuie credinŃă, „cel puŃin cât un Iisus Fiul Omului.
bob de muştar”, zicem noi”. 190
În anii ce au urmat, Iisus a mers
174
De atunci Iisus Îl invoca zilnic pe peste tot în Ńinuturile tracilor de la marea
Zeul Zamolxe. 175Şi într-o seară, pe când cea mare pe văile fluviului sfânt Istru şi
se ruga la focul sacru, Duhul Lui mai sus de el până hăt departe la apele
Zamolxe a pogorât peste Iisus. 176Atunci Tibiscos şi Tyras, şi în toŃi munŃii dintre
s-au deschis cerurile şi Iisus a văzut pe ape. 191Într-un loc la munte Iisus a
Zamolxe şi pe zeii şi zânele Lui în cerul întâlnit-o pe Lilia şi a luat-o de nevastă,
de purpură. Şi Dumnezeu era şi El acolo. că Lilia era întruparea Bendisei, soaŃa
177
Au trecut doi ani de când Iisus se Lui Zamolxe. 192Că-Şi spunea Iisus:
afla la învăŃătură la Sarmisegetuza. „Bărbatul se împlineşte prin femeie, şi
178
Împlinise deja optsprezece ani şi într-o femeia prin bărbat”.
zi a fost hirotonisit preot deceneu. 179Un
193
Şi amândoi, Iisus şi Lilia, au mers
mare sobor de preoŃi, toŃi înveşmântaŃi în pe vârful Omu. 194Şi acolo au aprins
alb, aşa cum se îmbrăcau preoŃii dacilor, focul sacru şi s-au rugat Zeului
au preamărit pe Domnul Dumnezeu şi pe Omnezeu. Au spus Jurământul Iubirii
străbunul Zamolxe. 180Atunci a asistat la Sacre şi aşa s-au căsătorit. 195Iisus i-a
investitura Lui Iisus şi Marele Preot spus Liliei: „PărinŃii mei, în Iudeea, şi-au
Iulian care ieşea rar să fie văzut de spus Jurământul Iubirii Sacre pe un vârf
popor. 181În seara hirotonisirii s-a aprins de munte. Şi după ce s-au căsătorit, tata
un mare foc sacru. 182Rugul Lui Zamolxe i-a spus mamei: Eşti zâna mea, eşti Zâna
a fost condus de Iisus Însuşi care-Şi Iubirii Sacre, Zâna Zânelor a străbunilor
spunea: „De lumina focului sacru are mei. 196Şi aşa îŃi spun şi eu draga mea
nevoie şi neamul mamei Mele Maria”. Lilia: Eşti zâna mea, eşti Zâna Iubirii
183
Pandera lipsise de la serviciul Sacre, Zâna Zânelor a străbunilor mei”.
militar din armata romană de patru ani.
197
Iisus a adus-o pe Lilia acasă la
Şi a trebuit să se întoarcă la cohorta Sarmisegetuza şi au stat acolo. 198Şi
Sagittariorum în Iudeea. 184Iisus a rămas Lilia, Îi vorbea cu dulceaŃă în glas, Îl
în Dacia să-Şi facă datoria de preot. numea Domnul Meu, şi-L încuraja pe
185
Tot umblând pe pământurile Iisus în tot ce făcea.
dacilor, Iisus a ajuns la vârful de munte
199
Ca preot al Zeului Zamolxe, Iisus
Omu. 186Şi oamenii I-au spus că acolo mergea pe la neamurile tracilor, cum
sălăşluia duhul Zeului Omu. 187Iisus a făcuse în vechime şi străbunul Său
stat un timp acolo şi în fiecare zi făcea un Zamolxe.
foc sacru pe vârful de munte la altarul 200
Vremea a trecut şi Iisus împlinise
zeului şi se ruga. 188Şi a mai aflat despre treizeci de ani. Şi într-o seară, pe când
credinŃa în Zeul Omu că era mai veche
152
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
oamenii înŃelepciunea înalŃă şi iubirea mai mult decât toŃi, fiindcă ea a dat tot ce
zideşte”. avea, din sărăcia ei, dar cei bogaŃi au dat
36
Într-o zi Iisus le vorbea oamenilor din prisosul lor”.
dând pilda semănătorului astfel: „Un
50
Şi oamenii l-au mai rugat: „Să ne
semănător a ieşit să semene seminŃe. 37Pe vorbeşti învăŃătorule despre milă”.
când semăna el, o sămânŃă a căzut lângă 51
Atunci Iisus le-a spus: „Cel care are
drum şi a fost călcată în picioare şi au milă de oameni va primi şi el milă de la
mâncat-o păsările. 38Şi altă sămânŃă a oameni. 52Să nu vă semeŃiŃi în viaŃă că nu
căzut pe o piatră umedă şi a răsărit, dar s- ştiŃi soarta cum vă este. 53Şi dacă
a uscat când piatra s-a uscat. 39Şi altă prisoseşti ceva, caută să-i ajuŃi şi pe alŃii,
sămânŃă a căzut în mijlocul spinilor şi că multe vă stau în casă degeaba, dar pot
crescând împreună cu spinii a fost până fi bune şi de folos pentru alŃii. 54Când
la urmă înăbuşită. 40Şi altă sămânŃă a faci bine, la alŃii, de asta să nu ştie
căzut pe pământul cel bun şi a crescut nimeni, ci doar Domnul. 55Că omul este
bine şi a făcut mult rod”. mai bine să ştie că ajutor i-a venit de la
41
Apoi toŃi L-au rugat să le spune ce Domnul şi să nu-l cunoască pe omul care
însemna parabola aceea. 42Iisus le-a zis: i-a făcut bine. 56Şi atunci cel căruia i s-a
„Să luaŃi aminte că sămânŃa e cuvântul făcut bine îi priveşte pe toŃi oamenii cu
Domnului. 43Cea căzută lângă drum este bunătate, că-şi zice că poate unul dintre
în acei oameni care, deşi aud, nimic bun ei îi este binefăcătorul. 57Pe rude şi pe
nu se prinde de ei. 44SămânŃa căzută pe prieteni să nu-i lăsaŃi la ananghie că ei
piatră este în acei care când aud cuvântul sunt cei cu care vă trăiŃi viaŃa dată de la
Domnului îl primesc cu bucurie şi cred o Domnul şi aveŃi datorii unii faŃă de alŃii
vreme, dar apoi când sunt încercaŃi se din alte vieŃi trăite împreună. 58Mila faŃă
leapădă, că sămânŃa din ei nu a prins de alŃii este mâna de ajutor pe care Ńi-o
rădăcină. 45Iar sămânŃa căzută între spini întinzi singur când vei avea vreodată
este în cei care aud învăŃăturile cele nevoie. 59Şi luaŃi aminte că cine dă, lui îşi
bune, dar sunt amăgiŃi de grijile lumii şi dă, şi cine fură de la alŃii, de la el fură.
60
de plăcerile vieŃii şi sămânŃa din ei nu Nimeni nu poate să înşele pe Domnul,
poate rodi. 46Dar cea mai bună este ci se înşeală singur. 61Şi aşa să aveŃi milă
sămânŃa căzută pe pământ bun şi ea se unii de alŃii ca de voi înşivă”.
află în cei care aud cuvântul Domnului 62
MulŃi vedeau că Iisus vindeca şi
şi-l urmează neabătuŃi şi viaŃa le este tămăduia şi se întrebau cu ce putere face
roditoare”. aceasta.
47
Odată Iisus era la templu cu ucenicii 63
Într-o zi, pe când Iisus era cu
Săi. Şi a văzut cum oamenii bogaŃi ucenicii şi stăteau strânşi în jurul unui
puneau bani de aur în cutia milei. 48Şi a foc sacru, a venit la ei un om care avea
văzut-o şi pe o văduvă săracă punând fiul bolnav. Şi Iisus l-a întrebat despre
acolo doi bănuŃi de aramă. băiat şi omul I-a spus totul. 64Atunci
49
Apoi Iisus le-a spus: „O văduvă Iisus a zis: „Dar de ce nu vrei tu să-l
săracă a pus doi bani de aramă în cutia vindeci?”
milei, dar cei bogaŃi au pus bani de aur.
Adevăr vă spun că această văduvă a dat
155
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
65
Omul a răspuns: „Eu aş vrea să-l 80
Şi toŃi care au auzit au rămas uimiŃi
vindec, dar nu pot”. de răspunsul Lui că ştiau cu cine femeia
66
Iisus a spus: „Dacă tu poŃi crede, săvârşise adulter, un bărbat dintre
toate-i sunt cu putinŃă celui care crede”. fruntaşii iudeilor.
67
Şi îndată tatăl copilului a zis cu
81
Şi Iisus le-a mai zis: „Şi v-aŃi
lacrimi în ochi: „Cred Doamne! Ajută întrebat oare de ce femeia a săvârşit
necredinŃei mele!” adulter? ToŃi vă grăbiŃi să daŃi cu pietre
într-o femeie care cade şi nu vă gândiŃi la
68
Atunci Iisus le-a spus ucenicilor: sufletul ei suferind. 82Că femeia
„Să aveŃi credinŃă în Domnul. 69Pe toate săvârşeşte adulter când nu găseşte
câte cereŃi rugându-vă, să credeŃi că le-aŃi
bucurie în casa ei. 83Şi voi toŃi ştiŃi asta,
şi primit, şi le veŃi avea. 70Iar când staŃi şi
dar urmaŃi orbeşte nişte legi care vă
vă rugaŃi, iertaŃi orice aveŃi împotriva
îndeamnă la pedeapsă şi răzbunare.
cuiva, pentru că şi Tatăl vostru Cel din 84
UitaŃi-vă la relele lumii, că ele vin de la
Ceruri să vă ierte vouă greşelile voastre. asuprirea femeii, care dacă nu are lumină
71
Iar dacă voi nu iertaŃi, nici Tatăl Cel în suflet naşte demoni, şi aşa lumea se
din ceruri nu vă va ierta vouă greşelile”. umple de suflete întunecate”.
72
Şi Iisus i-a zis omului care avea fiul 85
Şi atunci fariseii şi cărturarii au lăsat
bolnav: „Mergi acasă şi credinŃa ta îŃi va femeia să plece.
arăta ce să faci. Şi copilul Ńi se va
însănătoşi”. Şi aşa a fost.
86
După ieşirea femeii afară din
templu, Iisus le-a vorbit tuturor despre
73
Şi pe când Iisus se afla în templu, au iertare: 87„În Lege se scrie că omul
venit la El fariseii şi cărturarii aducând trebuie să plătească ochi pentru ochi şi
cu ei o femeie prinsă în adulter. 74Şi I-au dinte pentru dinte. 88Dar eu vă spun ca să
spus Lui Iisus: „ÎnvăŃătorule, iată pe iertaŃi greşiŃilor voştri care-şi îndreaptă
această femeie care a fost prinsă greşelile lor şi care se smeresc în faŃa
săvârşind adulter. 75Moise prin Lege ne-a Domnului după ce au făcut răul. 89Că
poruncit ca pe aceste femei să le omorâm iertarea este darul Domnului, iar cei care
cu pietre. Să ne spui atunci ce să facem?” se pocăiesc sunt iertaŃi de Domnul. 90Şi
76
Atunci Iisus i-a privit îndelung şi le- dacă Domnul iartă atunci să iertaŃi şi
a zis: „CredeŃi voi oare că această femeie voi”.
a săvârşit adulter singură? CredeŃi voi că 91
Altă dată oamenii L-au întrebat pe
ea este mai vinovată de moarte decât
Iisus: „De ce în Legea noastră se scrie
bărbatul cu care a săvârşit adulter? Unde despre un creator care este mereu gata să
este bărbatul cu care ea a săvârşit se răzbune pe oameni? De ce acest
adulter? 77Legea lui Moise o condamnă creator a cerut sacrificii ca noi oamenii
numai pe femeie şi nu zice nimic despre
să-I arătăm credinŃă? Oare această Lege
bărbatul adulter. 78Dacă voi credeŃi că ea
mai este bună şi astăzi?”
trebuie omorâtă cu pietre atunci să-l
aduceŃi aici şi pe bărbatul cu care ea a
92
Şi Iisus le-a zis: „Legea este bună
săvârşit fapta. 79Şi când va veni aici atâta timp cât serveşte poporul să nu
bărbatul adulter atunci vom vedea ce este piară şi să fie bună înŃelegere între
de făcut”. oameni. 93Dar Legea nu mai poate
156
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
continua aşa cum este acum că vedem că Într-altă zi Iisus a fost întrebat: „Să
106
157
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
118
Domnul Iisus le-a spus: „Bine aŃi Odată
130
Iisus se afla pe munte cu
grăit voi. Că iadul este tot în voi dacă ucenicii Săi şi-i învăŃa: „Dacă veŃi fi
sufletele vă sunt întunecate. 119Şi raiul şi prigoniŃi pentru dreptate să nu vă temeŃi,
iadul sunt în voi, că atunci când sufletul că a spune adevărul înseamnă să vă aflaŃi
vă este luminat trăiŃi în rai, dar dacă vă în lumina Domnului. 131Pe unde umblaŃi
este întunecat pătimiŃi în iad. 120Şi mai căutaŃi să faceŃi pace între oameni că
luaŃi aminte că îngerii şi dracii se află tot atunci fii ai Domnului vă veŃi chema căci
în voi dormind. Şi când sunteŃi în lumină pământul va fi stăpânit de cei buni. 132Să
îi treziŃi pe îngeri ca să vă vegheze, dar vă fie inimile curate ca roua şi aşa Îl veŃi
când sunteŃi în întuneric îi sculaŃi pe putea vedea chiar şi pe Domnul. 133Şi
draci. 121Că de aceea se spune despre un când vă veŃi umple de Duhul Iubirii
om bun: „Este ca un înger!” Iar despre atunci totul va fi al vostru, chiar şi
un om rău se zice: „Are draci!” 122Şi nici împărăŃia cerurilor”.
satana nu există ca om aşa cum cred unii, 134
Şi ucenicii luau aminte şi se
ci este însumarea tuturor relelor, adică tot înŃelepŃeau în cuget şi în simŃire.
întunericul sufletelor şi lipsa luminii
Domnului”.
135
Pe când Iisus se afla cu ucenicii Săi,
ei I-au spus: „Noi credem că Tu eşti
123
MulŃi se minunau când auzeau trimis de către Tatăl la oile cele pierdute
vorbele Lui Iisus, că ei fuseseră învăŃaŃi, ale lui Israel”.
de arhierei şi de cărturari, că diavolul sau
satana era un om care umbla mereu să-i
136
Atunci Iisus le-a zis: „Eu vin pentru
ademenească pe toŃi la rele, şi avea toŃi oamenii lumii cu vorbe de la Tatăl
coarne şi păr mult pe trup. ceresc. 137Ceea ce vă spun Eu vouă va fi
un izvor de foc pentru lume şi prin
124
Într-o zi Iisus i-a luat cu sine pe lumina acestui foc lumea se va curăŃa de
Petru, pe Iacob şi pe Ioan şi au mers pe întuneric. 138Şi multe vor arde în lume şi
un munte înalt. 125Şi acolo au aprins un multe vor pieri până când omul va învăŃa
foc sacru şi se rugau. 126Atunci Petru, calea Domnului. 139Şi cât aş vrea ca acest
Iacob şi Ioan L-au văzut pe Iisus în foc să cureŃe sufletele acum, dar va trece
lumină şi faŃa-I strălucea. 127Şi Petru I-a mult timp până atunci. 140Căci Eu am
zis: „ÎnvăŃătorule, te vedem cu faŃa venit să aduc pacea pe pământ ca să-l
strălucind ca soarele. Să ne spui şi nouă împac pe fiu cu tatăl său, pe fiică cu
de ce arăŃi astfel la chip?” mama sa, pe noră cu soacra ei, ca omul
128
Iisus a răspuns: „Aşa este cel care să nu-şi Ńină răul în inimă”.
învie din morŃi, căci învierea aceasta este 141
Într-o zi Iisus stătea cu ucenicii Săi
a cugetului nu a trupului. Atunci omul se sub un măslin, şi ei L-au întrebat:
schimbă la faŃă pentru că sufletul îi „ÎnvăŃătorule, se ştie că sunt mulŃi
străluceşte şi lumina lui se vede pe faŃa oameni care suferă pentru credinŃă.
omului. 129Şi aşa îi veŃi recunoaşte pe cei 142
AlŃii îşi pierd calea cea dreaptă de
care învie din morŃi că sufletul le iese la frică să nu fie asupriŃi şi omorâŃi. 143Şi
lumină pe chip, că ei sunt ca şi născuŃi a mulŃi nu vor să-i ajute pe cei drepŃi.
doua oară. Dar ceilalŃi oameni, deşi 144
Noi ce să facem, că iată sunt unii care
mişcă şi vorbesc, ei sunt ca morŃii”.
158
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
fug de noi, ştiind că noi umblăm cu moare fratele cuiva şi-şi va lăsa femeia
Tine?” fără copii, pe femeia lui să o ia fratele
145
Şi Iisus le-a zis: „Dacă veŃi urma său şi să-i ridice urmaşi. 156Şi erau şapte
calea cea dreaptă lumea vă va sluji. 146Să fraŃi care rând pe rând au murit şi femeia
nu vă speriaŃi când suferiŃi şi sunteŃi celui dintâi a fost luată rând pe rând de
asupriŃi. Acestea sunt semne ca să vă fraŃi căci niciunul nu a lăsat urmaşi cu ea.
îndepărtaŃi de acolo că Domnul vă Dar mai apoi a muri şi femeia. Să ne spui
împinge să nu staŃi în durere. 147Dar dacă acum învăŃătorule a căruia dintre fraŃi va
rămâneŃi în suferinŃă şi asuprire fi femeia la înviere?”
înseamnă că nu ascultaŃi de Domnul.
157
Iisus le-a răspuns: „Voi rătăciŃi
148
Voi nu trebuie să duceŃi crucea când spuneŃi asta. Când oamenii învie
suferinŃei, ca să o arătaŃi oamenilor, ci să din morŃi nu se mai însoară şi nu se mai
purtaŃi crucea luminii. 149Şi aşa cei, care mărită, ci ei sunt duhuri libere în ceruri.
158
vă văd, se vor lumina şi ei când vă arătaŃi Că morŃii nu învie în trup, ci în spirit”.
în lumină, dar dacă sunteŃi trişti şi obidiŃi 159
Şi mulŃi se minunau de noua
cărând în spinare crucea suferinŃei, învăŃătură. Şi peste tot s-a dus vestea
oamenii vor fugi de voi”. despre înŃelepciunea Lui Iisus şi mulŃi se
150
Iisus a văzut că uneori ucenicii se întrebau: „Oare a sosit Mesia lui Israel?”
sfădeau între ei şi le zicea: „Ia seama 160
Dar ucenicii vroiau să ştie ei mai
când critici pe alŃii că paiul din ochiul întâi şi I-au spus: „ÎnvăŃătorule, noi
fratelui tău îl vezi, dar bârna din ochiul aşteptăm venirea Mesiei Lui Israel. Şi
tău nu o vezi. 151Când vei scoate bârna noi ştim că Tu eşti acela după câte spui şi
din ochiul tău atunci vei vedea bine ca să câte faci”.
scoŃi paiul din ochiul fratelui tău. Că aşa
ai ochi de văzut şi sufletul îŃi este treaz şi
161
Iisus le-a zis: „Să luaŃi aminte că Eu
viaŃa Ńi-o trăieşti în lumină”. sunt Fiul Omului”.
152
Când Iisus le vorbea ucenicilor
162
Şi ei L-au rugat: „Să ne spui şi nouă
ce înseamnă aceasta”.
despre menirea omului pe pământ, le
zicea: „AmintiŃi-vă că sunteŃi trecători
163
Atunci Iisus le-a răspuns: „Omu
prin viaŃă şi nu vă daŃi sănătatea pentru este un zeu mare care hălăduieşte pe
adunarea bogăŃiilor, care nu folosesc la vârfurile cele înalte ale munŃilor. 164Şi în
nimic dacă trupul, mintea şi sufletul vă vechime străbunii voştri îl adorau pe
sunt bolnave. 153Cel care iubeşte rodul să acest zeu pe înălŃimi unde ei făceau
iubească şi pomul care l-a rodit şi să focuri şi se rugau Lui. Aşa au făcut şi
îngrijească de pomul roditor. Aşa şi voi patriarhii şi Moise. 165Şi Zeul Omu nu
să grijiŃi viaŃa cea bună”. este altul decât Tatăl ceresc că altarele
154
Într-una din zile au venit la Iisus Lui se află numai pe vârfurile cele înalte
saducheii care spuneau că nu este ale munŃilor ca să fie cât mai aproape de
cer”.
înviere, dar fariseii credeau în învierea
trupului. 155Şi saducheii ca să-L
166
Ucenicii I-au spus atunci: „Nu
umilească, pentru că auziseră că Iisus încape îndoială că dacă Tu eşti Fiul
credea în înviere, I-au spus: „Din Legea Omului eşti Fiul Tatălui, care ştim că-L
noastră, lăsată de Moise, ştim că dacă va trimite pe Mesia ca să ne izbăvească”.
159
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
167
Într-o zi Iisus învăŃa poporul în Ta. 178Eu aştept împărăŃia Domnului, ca
sinagogă şi le-a spus: „Eu arăt lumină mulŃi alŃii, dar rogu-Te să-mi spui dacă
lumii. Cel ce-Mi urmează Mie nu va eşti Tu Mesia Cel aşteptat de iudei,
umbla în întuneric, ci va avea lumina Izbăvitorul nostru? 179Eu nu ştiu ce să
vieŃii veşnice. 168Orice om care este mai cred. Am auzit şi am văzut chiar eu
luminat este lumină pentru întreaga însumi câte minuni faci, dar sunt îndoit
lume. 169Şi când urmaŃi un om luminat de ce spun arhiereii şi alŃi bătrâni de la
aveŃi lumină vieŃii”. templu, că învăŃătura Ta rătăceşte
poporul în loc să-l ducă pe calea cea
170
Într-o zi Iisus se afla într-o sinagogă dreaptă”.
şi oamenii L-au întrebat: „Eşti Tu oare
Fiul Domnului? Nouă să ne spui acum
180
Atunci Iisus i-a răspuns:
învăŃătorule”. „Nicodime, află că eu vreau să izbăvesc
acest popor, dar nu m-am numit
171
Iisus le-a răspuns: „Eu sunt Fiul niciodată Mesia, ci sunt Fiul Omului, şi
Domnului în spirit nu în trup, că în trup
am mari puteri de la Tatăl. 181Sunt mulŃi
sunt fiul tatălui care m-a zămislit cu
dintre iudei care vor să facă din Mine un
mama Mea Maria”. om cum şi-au închipuit ei. Aşa au făcut şi
172
Şi uneori când vorbea în templu, cu vărul mea Ioan, cel care boteza în
Iisus îi critica pe farisei şi pe cărturari Iordan. 182Ioan le-a zis răspicat că nu este
zicând: 173„Aceşti învăŃători sunt ca Ilie, cel care trebuie să vină să netezească
paznicii care au încuiat uşile la casa pe calea Lui Mesia, dar ei nu l-au crezut.
cunoaşterii şi au luat cheile, dar nici ei nu Şi Ioan a murit ucis de oamenii lui Irod
intră, nici nu lasă pe alŃii să intre acolo. Idumeul. 183Eu, deşi umblu de ceva timp
JudecaŃi dacă este bine ce fac ei care se cu ucenicii Mei, am văzut că ei tot n-au
cred sfinŃii lui Israel”. priceput învăŃătura Mea care predică
174
Şi Iisus le-a spus fariseilor: „Decât înŃelepciunea nu sfinŃenia. 184Iudeii nu
să vă deschideŃi ochii, ca să vedeŃi pot ieşi uşor din vina păcatului etern care
adevărul, preferaŃi să scoateŃi ochii celui li se predică de veacuri şi veacuri. Şi de
care vi-l arată. UitaŃi-vă la voi cât de aceea ei cred că sfinŃenia este necesară
rătăciŃi sunteŃi”. pentru salvarea sufletului. Şi multe altele
175
MulŃi cărturari se opuneau cred ei în mod greşit. 185De pildă fiecare
ar vrea să fie nemuritor în trup, pe când
învăŃăturilor pe care Iisus Le dădea
norodului. Şi au vrut să nu-L mai eu propovăduiesc nemurirea sufletului”.
iubească poporul şi au răspândit vorba că
186
Şi a mai spus Nicodim: „Unii zic că
Iisus nu era iudeu întru-totul ci că-L avea eşti Mesia, alŃii că nu eşti, Tu le spui că
ca tată pe Pandera, nu pe Iosif. Şi-I nu eşti Mesia, unii te cred, dar alŃii
spuneau Ieşua ben Pandera (Iisus fiul lui insistă că eşti. Unii vor să te omoare, alŃii
Pandera). vor să moară pentru tine. Cum oare se
176
Într-una din zile, Nicodim, un vor termina toate astea?”
fruntaş al iudeilor, a trimis Lui Iisus
187
Atunci Iisus a răspuns: „Vreau să
vorbă că ar dori să-L vadă. 177Iisus l-a aduc o lumină de speranŃă acestui neam
chemat, şi Nicodim I-a zis: „ÎnvăŃătorule, necredincios. Lupta mea pentru adevăr
multe se spun despre Tine şi învăŃătura nu este terminată. 188Acest neam se află
160
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
într-o mare rătăcire care le-a adus multă vieŃile pe care le-au trăit înainte. Ei vor fi
suferinŃă. 189Să nu uităm sclavia din cei ale căror suflete se vor apropia de
Egipt, risipirea celor zece triburi ale lui Tatăl ceresc. 200Şi voi dacă vă rugaŃi la
Israel de către asirieni, distrugerea Tatăl şi staŃi aproape de focul viu, veŃi
templului lui Solomon şi captivitatea primi această cunoaştere a vieŃilor de
babiloniană. 190Multe alte dureri îi dinainte”.
aşteaptă în viitor dacă ei nu vor părăsi 201
MulŃi iudei vedeau vremurile
răutăŃile în care trăiesc. 191Crezi tu oare tulburi pe care le trăiau şi câtă nedreptate
Nicodime că Domnul degeaba a făcut ca şi răutate era în lume. 202Într-o zi câŃiva
neamul iudeu să sufere?” L-au rugat: „Doamne, să ne vorbeşti
192
Şi de atunci Nicodim I-a devenit despre sfârşitul lumii, că în vechime
ucenic Lui Iisus, dar nu umbla cu cei profeŃii noştri au spus că odată va veni
doisprezece care erau Simon zis Petru cu sfârşitul timpului”.
fratele lui Andrei, Iacob al lui Zevedeu 203
Atunci Iisus le-a zis: „De demult
cu fratele lui Ioan, Filip, Bartolomeu, părinŃii voştri au crezut în sfârşitul lumii,
Toma, Matei vameşul, Iacob al lui Alfeu, atunci când vor fi multe suferinŃe şi
Levi zis Tadeu, Simon Canaaneanul şi pagube pentru întregul pământ. 204Dar
Iuda Iscarioteanul. luaŃi aminte că sfârşitul lumii este când
193
Într-o zi, pe când Iisus se găsea în mintea omului se curăŃă de relele pe care
templu şi vorbea mulŃimii, unii admirau le gândeşte, că este vorba de lumea rea
pietrele şlefuite şi odoarele. pe care au creat-o ei în minŃile lor
194
Şi Iisus le-a zis: „Le vedeŃi voi pe întunecate. 205Şi mulŃi citesc şi puŃini
toate acestea? Adevăr vă grăiesc că acest pricep scripturile. 206Şi aşa cum spune
templu va fi dărâmat şi se va risipi. 195Că profetul Daniel, la acele vremuri „mulŃi
Domnul nu uită vărsarea de sânge făcută vor fi aleşi şi înălbiŃi şi încercaŃi prin foc
când templul acesta s-a dat în folosinŃă şi sfinŃiŃi” şi de asta doar „cei înŃelepŃi
pe timpul profetului Zaharia. 196Şi vor avea cunoaşterea”. 207Tot Daniel
Zaharia le-a spus să nu se facă ucideri de spune că trebuie să înceteze jertfa. 208Că
animale la templu, dar ei nu au ascultat şi jertfa cu sânge nu e bună, zeii nu au
au jertfit o sută de tauri, două sute de nevoie de jertfe. 209Oamenii, în loc să
berbeci şi patru sute de miei. 197Şi de-a ucidă animalele de sacrificiu, mai bine să
pururea, oricine va mai construi ceva pe jertfească în focul sacru relele şi
aceste locuri, va avea parte de sânge şi de întunericul din ei, şi aşa să se purifice.
210
suferinŃă. Că jertfă sângeroasă nu poate Cât priveşte lumea, pe care o vedeŃi cu
să fie temelie bună”. ochii, ea va avea odată un sfârşit ca toate
cele lumeşti, dar este departe ceasul acela
198
Odată ucenicii vroiau să ştie despre când se vor duce şi pământul şi soarele şi
vieŃile lor de dinainte, că Iisus le spusese stelele. 211Voi să căutaŃi să ştiŃi despre
că sufletul nemuritor al omului trecea sfârşitul lumii rele din voi nu de lumea
dintr-o viaŃă în alta şi locuia mereu în alt pământească şi cea a stelelor, că lumea
corp. din minŃile voastre e cea care vă Ńine în
199
Şi Iisus le-a spus: „În viitor din ce rătăcire”.
în ce mai mulŃi oameni îşi vor aminti
161
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
212
Altă dată Iisus era doar cu ucenicii sufletelor va fi aşa de mare că se vor albi
cei mai apropiaŃi şi ei L-au întrebat: „Ce toate sufletele care au trăit vreodată pe
se va întâmpla la acele vremuri de pe pământ. 225Dar va trece mult timp până
urmă?” se vor înfăptui toate acestea”.
213
Iisus le-a răspuns: „Când sufletele CAPITOLUL 7
se vor trezi în oameni, la acele timpuri şi
Pandera vine la Ierusalim. Iisus îi
trupurile le vor deveni cu adevărat vii şi
alungă pe vânzătorii din templu.
minŃile lor se vor scutura din adormire.
214 Vicleşugul celor de la templu. Cina cea
Fără trezirea sufletului omul nu
de Taină. Pe Muntele Măslinilor.
trăieşte cu adevărat, că este aidoma
Trădarea lui Iuda şi prinderea Lui
fiinŃelor ale căror vieŃi sunt ca fumul.
215 Iisus. Lepădarea lui Petru. Iisus în faŃa
Şi părăsind trupul lor de Ńărână,
sanhedrinului. Pilat şi Irod Îl judecă pe
oamenii treziŃi vor fi întocmai ca zeii.
Iisus. Iisus este condamnat la
Asta înseamnă că se deschid cerurile şi
răstignire.
că oamenii intră într-o împărăŃie nouă.
216
Şi toate acestea se întâmplă când omul
deschide cu chei potrivite cele şapte
1
Primăvara,2 devreme, Pandera sosise
temple din el şi găseşte acolo dărnicie, la Ierusalim. Pe Iisus Îl observa de
plăcere, pace, iubire, încredere, dreaptă departe fără să-I spună că venise. Ba
judecată şi trezire a sufletului. 217Şi eu chiar de câteva ori Pandera a intrat în
voi fi cu voi dacă veŃi bate la porŃile templu, îmbrăcat în haine evreieşti, şi-L
acestor temple unde veŃi gusta din pomul asculta pe Iisus cum le vorbea oamenilor.
3
vieŃii care este în raiul Domnului aflat în Şi se gândea Pandera cu speranŃă: „Cu
voi”. ajutorul Lui Dumnezeu, fiul meu îi va
218
Şi ucenicii L-au mai întrebat: „Cum lumina pe aceşti oameni”.
oare vei fi cu noi Doamne în timpurile de
4
Într-o zi Iisus a intrat în templu şi a
pe urmă?” văzut pe mulŃi care vindeau şi cumpărau.
219
Atunci Iisus le-a răspuns: „La acele Şi le-a răsturnat mesele vânzătorilor şi i-
vremuri Fiul Omului va coborî pe a dat afară din templu zicându-le: „Asta-i
pământ cu multe suflete ale îngerilor casă de rugăciune nu peşteră de tâlhari”.
5
luminii, că Eu voi fi în sufletele lor. 220Şi Arhiereii şi cărturarii au auzit cele
multe suflete din întuneric se vor întrupa întâmplate şi de atunci căutau să-L
şi ele. 221Şi din cerul de purpură vor veni piardă, dar se temeau de popor. 6La acel
pe pământ mulŃi îngerii ca să fie lumină timp erau arhierei Anna şi Caiafa.
celor aflaŃi în întuneric. 222Şi veŃi coborî
7
Se apropia sărbătoarea Paştilor, a
şi voi odată cu îngerii cei mari, că veŃi fi Azimelor, şi arhiereii şi cărturarii căutau
îngeri mari şi veŃi avea trupuri, dar eu voi să-L omoare pe Iisus. 8Atunci s-au folosit
fi doar parte din sufletele voastre în care de un vicleşug şi l-au chemat pe Iuda
va fi lumina Mea. 223Şi la timpul acela, Iscarioteanul, care era din numărul celor
ce va veni, oamenii vor învăŃa de la doisprezece care-L urmau pe Iisus. 9Că-
îngerii luminii ce este iubirea şi vor şi ziceau ei: „Dacă acest Iuda Ńine punga
învăŃa de la sufletele coborâte din cetei lui Iisus, atunci este iubitor de
întuneric ce nu este iubirea. 224Şi lumina arginŃi”.
162
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
10
Iudas-a dus la templu şi a stat de 22
Şi Iisus le-a dat învăŃătură: „Să luaŃi
vorbă cu arhiereii şi cu leviŃii care aminte că legea cea nouă este iubirea de
păzeau la templu. 11Lui Iuda i-au dat bani oameni. Când omul are iubire de oameni
şi s-au învoit ca el să-L dea în mâinile lor poate să săvârşească orice lucru bun în
într-un loc unde să nu fie mulŃime de viaŃă, că Domnul prin oameni îşi arată
oameni ca să-I ia apărarea. bunătatea. 23Cel mai mare dintre voi să
12
Şi când a venit ziua de Paşti, Iisus fie asemenea celui mai mic. Dacă este
le-a spus lui Petru şi lui Ioan: „MergeŃi în căpetenie să fie asemenea celui ce
cetate şi ne pregătiŃi Paştile ca să slujeşte. 24Chiar dacă Eu stau la masă cu
mâncăm. 13Când veŃi intra în cetate să vă voi sunt asemenea celui ce slujeşte.
25
uitaŃi la oamenii care trec. Şi dacă veŃi Când Eu voi merge la Tatăl Meu vă voi
vedea un om ducând un ulcior plin cu rândui să veniŃi şi voi acolo cu sufletele
apă acesta este semnul cel mai bun. 14Să atunci când veŃi muri. Şi în împărăŃia
vă luaŃi după acel om şi la casa în care el Mea nu se bea şi nu se mănâncă, că
va intra să spuneŃi stăpânului acelei case trupuri nu veŃi mai avea. 26Şi când veŃi
că Eu vreau să vin cu ucenicii Mei să sta în împărăŃia Mea vor veni odată şi
mănânc Paştile într-o odaie pe care ne-o vremurile de pe urmă când veŃi judeca
va pregăti el acolo”. seminŃiile lui Israel. Dar mult timp va
trece de la Tatăl Meu până atunci”.
15
Petru şi Ioan au făcut precum le
spusese Iisus.
27
În sinea lui Simon Petru se îndoia de
cele spuse de Iisus şi se întreba: „Oare
16
La ceasul potrivit Iisus a stat la masă cine este Tatăl Său de ne vorbeşte aşa?”
cu apostolii Lui şi le-a spus: „Am dorit
foarte mult să mănânc Paştile cu voi mai
28
Iisus îl ştia bine pe Petru că adesea
înainte ca Eu să pătimesc”. îşi pierdea credinŃa şi i-a spus ca să-l
întărească: „M-am rugat pentru tine ca să
17
Apoi Iisus a luat ulciorul cu apă, a nu-Ńi piară credinŃa cu care să-i întăreşti
mulŃumit Domnului, a băut apă şi le-a pe fraŃii tăi”.
spus ucenicilor: „LuaŃi-l şi împărŃiŃi apa
vie între voi. De acum nu voi mai bea
29
Atunci Petru a zis: „Doamne, cu
apa vieŃii cu voi până la venirea Tine sunt gata să merg oriunde şi-n
împărăŃiei Domnului”. temniŃă şi la moarte”.
18
Apoi Iisus a luat pâinea, a mulŃumit
30
Şi Iisus i-a spus: „łi-o spun eu Ńie
Domnului şi a frânt-o în bucăŃi zicând: Petre că astăzi nu va cânta cocoşul până
„LuaŃi şi mâncaŃi ca să vă întăriŃi ce tu de trei ori te vei lepăda de Mine,
trupurile. 19Bând din apa vie şi mâncând cum că nu Mă cunoşti”.
din azima care dă vigoare trupului este
31
După ce au terminat cina, Iisus a
Legea cea Nouă pe care voi să o urmaŃi ieşit din casă şi urmat de ucenicii Săi,
întru pomenirea Mea”. dintre care lipsea Iuda Iscarioteanul, a
20
Aşa ucenicii au aflat că Iisus nu va plecat către Muntele Măslinilor să
mai fi curând printre ei. 21Şi ei vroiau să aprindă focul sacru şi acolo să se roage.
32
ştie cine va rămâne să conducă grupul Când a ajuns le-a zis tuturor să se roage
lor. şi ei. 33Dar El s-a îndepărtat ca la o
aruncătură de piatră şi îngenunchind se
163
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
165
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
85
Şi Pilat a intrat din nou în pretoriu, „Să fie precum ziceŃi” a spus Pilat
100
Pilat I-a zis: „Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii blând cu omul ăsta, că nu vreau să
că am putere să te eliberez sau să te moară. Nu-i puneŃi crucea suferinŃei în
răstignesc?” spinare. Nimeni să nu afle vreodată ce v-
88
Şi Iisus i-a răspuns: „N-ai avea nici am spus eu acum”.
o putere asupră-Mi dacă nu Ńi-ar fi fost
103
Apoi sutaşul a pus soldaŃii să-L
89
dat de sus din cer. Dacă mă condamni străjuiască pe Iisus şi L-au dus la
n-ai nici o vină. Păcatul mare este al cohortă. 104Şi aşteptau ordine de la Pilat
celor care M-au dat în mâna ta”. când să pornească să-i răstignească pe
105
90
Când Pilat a auzit acele cuvinte osândiŃi. SoldaŃii au pregătit crucile şi
vroia să-L elibereze pe Iisus chiar atunci. Pilat a pus să se scrie pe crucea Lui Iisus
91
Dar iudeii l-au prins la strâmtoare şi i- cu litere greceşti, latineşti şi evreieşti:
au zis: „Dacă-i dai drumul nu eşti de Acesta este împăratul iudeilor.
partea cezarului. Ştii bine că oricine se
106
Şi Pilat a vorbit cu Pandera, despre
face pe sine împărat este împotriva care ştia că era tatăl Lui Iisus, şi i-a spus
cezarului”. planul lui. 107Şi era împăcat în cuget că
92
Şi Pilat s-a temut de uneltirile n-o să încalce vorbele drepte pe care i le
iudeilor şi a vrut să scape de orice vină. trimisese femeia lui despre Iisus ca să
93
A ieşit afară din pretoriu şi L-a adus nu-i facă nici un rău.
acolo şi pe Iisus. 94A şezut pe scaunul de
108
Apoi sutaşul cu ostaşii romani i-au
judecată şi le-a zis iudeilor: „Iată pe luat pe osândiŃi să-i ducă să-i
împăratul vostru care vrea să vă aducă răstignească. Şi mulŃimea venea după ei.
lumină în suflete!” 109
Domnul Dumnezeu privea din cerul
95
Atunci ei au strigat: „Ia-l, ia-l, Lui de purpură la zbaterile oamenilor pe
răstigneşte-l!” 96Pilat le-a zis: „Cum pământ şi vedea sufletele luminii şi pe
asta? Pe împăratul vostru să-l cele ale întunericului trimise în trupuri de
răstignesc?” 97Arhiereii au răspuns: „Noi oameni ca să înfăptuiască planul Lui de
nu avem împărat decât pe cezarul!” mântuire.
98
Şi Pilat luând apă şi-a spălat mâinile
în faŃa mulŃimii zicând: „Nevinovat sunt CAPITOLUL 8
eu de sângele acestui om drept. De acum Calvarul răstignirii. Înmormântarea
pe voi vă priveşte ce faceŃi cu el!” Lui Iisus. Iisus se arată femeilor şi
ucenicilor. Plecarea Lui Iisus din
99
Iar iudeii răspunzându-i au zis: „Nu Iudeea.
ne temem că facem o faptă rea. Sângele
lui să cadă asupra noastră şi a copiilor
noştri dacă greşim!”
1
Era vinerea Sabatului şi mulŃimea a
pornit cu Iisus şi cu doi făcători de rele
166
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
2
spre Dealul CăpăŃânii. Şi de departe 16
ŞimulŃi îşi băteau joc de El şi le
Pandera îi urma. ziceau altora: „Dacă el este Mesia, alesul
3
MulŃi dintre iudei au citit cele scrise Domnului, şi dacă i-a mântuit pe alŃii,
de PonŃiu Pilat pe crucea Lui Iisus. atunci să se mântuie acum şi pe sine
4
Arhiereii au mers la Pilat şi i-au zis: însuşi. Vrem să vedem minunea asta”.
„Nu scrie că este Împăratul Iudeilor, ci 17
Coroana de spini Îl înŃepa, sângele Îi
că el a zis: Eu sunt Împăratul Iudeilor”. intra în ochi şi cu greu putea să mai vadă.
5
Iar Pilat le-a răspuns: „Ce-am scris, 18
Şi Iisus Şi-a pierdut încrederea în
am scris! Că doar voi aŃi spus că oricine Domnul şi a strigat în aramaică: Aba,
se face pe sine împărat este împotriva aba, lama sabahtani? (Tată, tată, de ce
cezarului şi că nu aveŃi împărat decât pe M-ai părăsit?)”.
cezarul. 6Omul ăsta trebuie să fie numit 19
Lângă crucea Lui Iisus stăteau
Împăratul Iudeilor. Dacă nu este atunci mama Sa şi sora mamei Sale, Maria a lui
de ce l-aŃi luat să fie răstignit? Ca să nu Cleopa şi Maria Magdalena.
mai fie o ameninŃare pentru cezarul de la
Roma, nu? Iar dacă nu este Împăratul
20
Şi aşa S-a chinuit Iisus până când s-a
Iudeilor, nu are nimeni de ce să se teamă lăsat înserarea când a strigat: „Tată
şi atunci ar trebui eliberat”. ceresc, în mâinile Tale Îmi pun duhul!”
7
Şi arhiereii n-au mai ştiut ce să
21
Apoi a cerut apă: „Mi-e sete”.
răspundă.
22
Atunci sutaşul a luat o ramură de
8
Dar ostaşii romani nu I-au pus Lui isop, a prins de ea un burete muiat în oŃet
şi I l-a dus la gură, că pregătise totul
Iisus crucea răstignirii în spinare ca să şi-
o ducă singur ca şi ceilalŃi osândiŃi. 9Şi dinainte. 23Când Iisus a mirosit oŃetul şi-a
au luat pe un oarecare Simon Cireneul, plecat capul în jos şi nu a mai mişcat.
24
un om zdravăn, şi l-au forŃat să ducă el Şi iudeii au crezut că a murit.
crucea în urma Lui Iisus.
25
Fiind vinerea Sabatului, iudeii nu
10
Femeile din Galileea care veneau cu vroiau să lase trupurile pe cruci sâmbăta.
26
gloata Îl plângeau şi se văicăreau că-L Şi s-au grăbit şi au mers la Pilat să-l
duc la moarte. roage să le zdrobescă picioarele la cei
răstigniŃi ca să moară mai repede şi să-i
11
Şi când au ajuns pe Dealul CăpăŃânii ia de acolo. Şi Pilat a încuviinŃat.
i-au răstignit acolo pe condamnaŃi. 12I-au
legat pe cruci cu funii groase de mâini şi
27
Apoi ostaşii sutaşului au zdrobit
de picioare. 13Pe Iisus L-au pus între cei picioarele celor doi condamnaŃi răstigniŃi
doi făcători de rele şi I-au pus pe cap o cu Iisus. 28Când au ajuns la Iisus sutaşul
coroană de spini. 14Şi pe crucea Lui era a vrut să arate mulŃimii că Iisus murise şi
scris cu litere greceşti, latineşti şi a zis celor mai de aproape: „Dacă n-a
evreieşti: Acesta este împăratul iudeilor. murit atunci o să simtă suliŃa”.
15
Dar Iisus le cunoştea rătăcire din
29
Şi l-a atins pe Iisus la coaste. Şi s-a
văzut că nu mai mişcă şi sutaşul roman a
suflete şi i-a iertat pentru faptele lor
zis: „A murit! Ce rost are să-i mai
zicând: „Tată ceresc, iartă-le iudeilor, că
ei nu ştiu ce fac!” zdrobim oasele?”
167
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
30
Se făcuse întuneric de-a binelea şi 49
Iisus îşi revenise. Apoi S-a spălat, iar
ostaşii le-au spus oamenilor să plece că Iosif şi Pandera I-au îngrijit rănile.
răstignirea se terminase. 31Şi sutaşul s-a 50
Apoi au pregătit un giulgiu şi L-au
dus la Pilat să-i spună cele întâmplate. înfăşurat pe Iisus în el, ca şi cum era
32
Dar câteva femei din Galileea, mort.
rămăseseră la priveghi. 33SoldaŃii s-au
51
Iosif din Arimateea şi Pandera L-au
pregătit să ia cu ei trupurile zdrobite ale luat pe Iisus pe targă şi au plecat cu El la
celor răstigniŃi şi să le îngroape undeva. mormântul pregătit de Iosif. 52Că nu
34
Dar de Iisus nu s-au atins aşa cum le vroiau ca oamenii lui Iosif să ştie că Iisus
spusese sutaşul să facă. era viu.
35
Iosif din Arimateea, om bun şi drept, 53
Şi de departe erau urmaŃi de Maria a
mersese la Pilat şi ceruse trupul Lui Iisus lui Cleopa, de Maria Magdalena şi de
ca să-L înmormânteze. 36Şi adusese cu el Salomeea. 54Maria, mama Lui Iisus,
o targă din lemn şi doi oameni ca să-L ia plecase că nu mai putuse sta în picioare
pe mort. 37Iar Pilat s-a speriat şi a crezut de durere.
că Iisus murise. A chemat sutaşul care 55
Pe Iisus L-au lăsat în mormânt şi au
asistase la răstignirea Lui Iisus, şi l-a pus o piatră mare la intrarea, apoi au
întrebat în taină dacă a murit. plecat.
38
Sutaşul i-a spus: „Am făcut precum 56
Femeile care veniseră cu ei s-au dus
ne-ai spus”. să pregătească miresme şi miruri ca să-I
39
Atunci Pilat i-a spus în taină totul lui ungă corpul aşa cum era obiceiul la
Iosif din Arimateea şi i-a poruncit să aibă iudei. 57Dar era ziua de Sabat când nu se
grijă de Iisus. 40Şi l-a trimis pe Iosif cu lucra. 58Şi ele au aşteptat pentru a doua
oamenii lui, cu sutaşul şi câŃiva ostaşi cu zi, duminică, ca să meargă la mormânt.
torŃele aprinse, pe Dealul CăpăŃânii. 59
Apoi Pandera s-a întors singur la
41
Când ei au ajuns acolo mulŃimea mormânt, a dat piatra la o parte şi a
plecase şi mai erau doar câteva femei aprins un opaiŃ. 60Când a intrat înăuntru
care stăteau mai departe şi soldaŃii care-L L-a văzut pe Iisus că stătea încă întins pe
vegheau pe Iisus. 42Şi era acolo şi piatră. 61Apoi Iisus S-a ridicat, a pus
Pandera. giulgiurile pe locul unde stătuse întins şi
43
Apoi sutaşul şi soldaŃii romani au amândoi s-au îmbrăcat în alb. 62Şi s-au
plecat şi ei. 44Iosif din Arimateea rugat strămoşului Zamolxe. 63Apoi după
împreună cu Pandera L-au dezlegat pe un timp au ieşit, au pus la loc piatra pe
Iisus de pe cruce şi L-au coborât cu grijă. mormânt şi au plecat împreună.
45
Iosif din Arimateea şi Pandera L-au
64
Sâmbăta devreme s-au adunat la
pus pe Iisus pe targă şi a fost purtat aşa Pilat arhiereii şi fariseii, şi i-au zis: „Ne-
de oamenii lui Iosif. 46Câteva femei din am adus aminte că amăgitorul acela a
Galileea îi urmau. spus, încă de pe când era în viaŃă, că
după trei zile se va scula. 65Te rugăm
47
Şi aşa au ajuns la o casă pe care o porunceşte ca mormântul să fie Ńinut în
aranjase Iosif. 48Şi oamenii lui stăteau
pază ca nu cumva, venind ucenicii lui,
afară şi pe femei nu le-au lăsat să intre.
168
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
semăna cu Iisus care le-a spus că era viu. meargă să o aducă pe mama Sa Maria şi
91
Iar unii dintre noi s-au dus la mormânt să o ia cu ei.
şi au găsit aşa cum şi femeile spuseseră, 104
Când Maria a venit au plecat toŃi
dar pe El nu L-au văzut”. trei către mare de unde ei vroiau să se
92
Şi El le-a zis: „SunteŃi zăbavnici să îmbarce.
credeŃi în spusele profeŃilor. Nu trebuia 105
Pe drum Iisus l-a întrebat pe tatăl
oare ca Mesia să pătimească şi să învie?” Său: „Ce crezi tată? Ce vor face iudeii cu
93
Atunci Cleopa a scos o pâine şi i-a învăŃătura pe care Eu le-am dat-o? Ei n-
invitat să mănânce: „MâncaŃi cu noi au înŃeles-o de vreme ce M-au
oameni buni”. condamnat la moarte”.
94
După ce Iisus a spus binecuvântări a 106
Şi Pandera I-a răspuns: „Şi eu cred
frânt pâinea şi le-a dat tuturor să la fel ca tine fiule. Marii cărturari din
mănânce. Atunci Cleopa şi Luca L-au poporul maicii Tale Te-au respins şi au
recunoscut. rămas cu sufletele în întuneric. Dar vor
95
Şi Luca a zis: „Domnul nostru, eşti încerca să justifice cele rele făcute de ei
viu”. şi nu ştim ce va ieşi. Cei câŃiva iudei care
au priceput învăŃătura Ta o vor
96
Atunci Iisus le-a dat poruncă: propovădui, dar nu prea au cui”.
„MergeŃi la ucenici în Galileea şi le
spuneŃi că voi veni la muntele ştiut”.
107
Şi Iisus cu tatăl Său şi cu mama Sa
au trecut prin oraşul Sidon în Fenicia,
97
Cleopa şi Luca s-au dus degrabă la apoi prin marele oraş Efes, unde au văzut
ucenici, i-au strâns în locul ştiut şi le-au
templul zeiŃei Artemis, şi mai apoi prin
spus că L-au văzut pe Iisus, dar ei nu i-au oraşul Atena.
crezut. 108
Pe drum tot vorbeau şi se sfătuiau
98
Atunci Iisus a venit în mijlocul lor şi până când au ajuns în Dacia.
i-a dojenit pentru necredinŃa şi
împietrirea inimii lor, că nu i-au crezut
109
Şi Domnul Dumnezeu din cerul Lui
pe cei ce-L văzuseră viu. de purpură Îl privea pe fiul Său Iisus.
99
Şi le-a spus: „MergeŃi şi învăŃaŃi CAPITOLUL 9
toate neamurile să păzească toate câte v-
Iisus în Dacia. Revenirea Lui Iisus în
am poruncit Eu vouă. 100BotezaŃi-i pe
Iudeea şi întâlnirea cu Pavel. Iisus
oameni cu apă vie, cu foc şi cu Duhul
Mare Preot şi rege drept. Împlinirea
ÎnŃelepciunii, că Eu voi fi cu voi în duh
profeŃiilor.
cât va fi lumea lume. 101FiŃi înŃelepŃi ca
şerpii şi blânzi ca porumbeii şi atunci
Duhul Tatălui va grăi întru voi. 102În
1
Cândau trecut apa Istrului şi au
orice faceŃi întru pomenirea Mea, când intrat în Dacia, Pandera, Maria şi Iisus au
Mă veŃi mărturisi în faŃa oamenilor, să nu mers direct la Sarmisegetuza. 2Lilia,
vă temeŃi de cei ce ucid trupul, că soaŃa Lui Iisus, rudele şi toŃi de acolo i-
sufletul nu pot să-l ucidă”. au primit cu mare bucurie.
103
Apoi Iisus s-a despărŃit de ucenici 3
După câteva zile preoŃii şi preotesele
şi a vorbit cu tatăl Său Pandera să vroiau să afle ce a făcut Iisus în Iudeea.
170
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
4
Şi s-au strâns în jurul unui foc şi Iisus Inimă învăŃată de pe timpul Zeului
le-a povestit: „Neamul iudeilor este Zamolxe: Doamne Dumnezeule adu-mi
îndărătnic. 5Ei nu au vroit să deschidă soarele Tău în inimă.
ochii ca să vadă adevărul, dar au vrut să 18
Aşa au trecut patru ani. 19Din când
scoată ochii celui care li-l arăta. 6Mă în când Iisus afla veşti din Iudeea.
condamnaseră la moarte, dar 20
Acolo învăŃăturile Lui erau date uitării.
guvernatorul roman a făcut în aşa fel că PuŃini mai rămăseseră cei care să le
să scap cu viaŃă”. urmeze şi să le răspândească printre
7
Şi Iisus le-a spus toate câte I s-au iudei. 21Arhiereii îi prigoneau pe ucenici
întâmplat. pe oriunde se aflau.
8
Marele Preot Antim a afla şi el de 22
Şi-şi zicea Iisus: „Lucrurile nu merg
revenirea Lui Iisus acasă şi L-a chemat bine în poporul iudeilor. Trebuie să mă
să-L vadă. Iisus i-a spus de-a fir a păr sfătuiesc cu Marele Preot despre asta”.
cele petrecute în Iudeea. 23
Apoi Iisus a mers să vorbească cu
9
Şi Marele Preot I-a zis: „Eu cred aşa: Marele Preot Antim căruia i-a spus:
Cu timpul cuvintele de înŃelepciune date „Mărite Preot, cunoşti foarte bine cele
neamului mamei Tale vor fi răstălmăcite întâmplate când am fost în Iudeea, unde
şi vor folosi şi la luminarea minŃilor, dar am stat un timp ca să luminez neamul
şi la robie. 10Dar în poporul nostru mamei Mele Maria. 24Urmăresc atent ce
învăŃăturile Tale vor rămâne de-a pururi se mai întâmplă acolo. ÎnvăŃăturile Mele
vii până când se vor trezi la lumină şi alte sunt date uitării, iar cei care le mai
neamuri. 11Va veni un timp când toate propovăduiesc sunt prigoniŃi. 25Cel mai
rătăcirile sufletelor vor fi risipite ca rău este că cele spuse de Mine sunt
fumul. 12Şi la acea vreme iudeii înşişi vor răstălmăcite. 26Ce să fac? Cum aş putea
gusta din apa vie pe care Tu le-ai dat-o, să îndrept lucrurile? 27Mă gândesc la
dar pe care ei au respins-o deocamdată. profeŃiile primite de la arhanghelul
Dar va dura veacuri şi veacuri”. Gavriil, de mama Mea Maria, de
13
Pandera, Maria, Iisus şi Lilia locuiau Elisabeta şi de Iosif, precum că Eu sunt
acolo unde stătuse în vechime Zamolxe Mesia poporului iudeilor”.
cu părinŃii Lui, Crăciun şi Vetra.
28
Atunci Marele Preot Antim a spus:
14
Grădina maicii Lui Zamolxe era acolo „ProfeŃiile primite sunt adevărate.
şi Maria o îngrijea şi ştia că grădina se Dovada este că până acum s-a mers în
numea Grădina Maicii Domnului. direcŃia acelor profeŃii. 29Şi aş vrea să Te
15
Iisus Şi-a reluat preocupările inimii. întreb: Crezi tu oare că eşti Mesia
Ca preot al Zeului Zamolxe, călătorea poporului lui Israel?”
prin toată Dacia şi prin Ńinuturile altor
30
Şi Iisus a răspuns: „Mult timp am
traci de o parte şi de alta a fluviului Istru, crezut aceasta. Dar acum Mă îndoiesc,
şi prin munŃi şi pe pământuri neumblate. mai ales că nu sunt deloc semne că
16
Aşa a cunoscut mulŃi sihaştri care poporul lui Israel este salvat în urma
trăiau retraşi în munŃi, prin peşteri şi în misiunii Mele printre ei. 31IntenŃia Mea
locuri singuratice, în post şi rugăciune. mărturisită lor a fost să salvez pe toŃi
17
Şi ei foloseau Rugăciunea MinŃii în oamenii lumii, pornind de la salvarea
171
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
173
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
84
Iisus morŃi, alŃii ziceau că sunt Ilie, iar alŃii că
i-a întrebat: „L-aŃi întâlnit pe
Saul?” eram un profet. Să ne ferească
85
Şi ei au răspuns: „Pe Saul, l-am Dumnezeu de minŃile acestor oameni!”
văzut la o adunare a ucenicilor. Acolo a
94
Iisus era mâhnit de cele ce se
95
avut loc o mare neînŃelegere între ei care întâmplau în Iudeea. Şi în zilele
erau împărŃiŃi în două tabere. Şi Saul următoare Şi-a continuat cercetarea
86
vroia ca învăŃătura Ta să fie dată tuturor scrolurilor lui Marcu şi a făcut şi alte
oamenilor indiferent că sunt iudei sau nu. descoperiri: „Iată ce se mai scrie aici, că
87
Până la urmă nu s-au înŃeles, dar am Eu am hrănit o mulŃime de cinci mii de
aflat că Saul Pavel propovăduia oameni cu cinci pâini şi doi peşti. Şi
neamurilor”. după ce s-au săturat au mai strâns şi
88
Iisus i-a mai întrebat: „Ce spuneau ei douăsprezece coşuri pline cu fărâmituri
de pâine şi ce rămăsese din peşti. 96Mă
despre Mine şi învăŃătura Mea”.
întreb cum au adunat ei cu răbdare
89
Trimişii au răspuns: „Mărite Preot, fărâmiturile? 97Oamenii ăştia chiar nu
noi am adus câteva scroluri scrise în judecă cu mintea. 98Iată ce se mai scrie
limba aramaică pe care ucenicii le aici, că Eu mai întâi am refuzat să scot
foloseau şi le dădeau din mână în mână un demon, din fiica unei femei care era
spre citire. Iată-le!” de neam din Fenicia Siriei, pe motiv că
90
Şi Iisus a luat scrolurile. În această femei era păgână şi nu era bine
următoarele zile El le-a cercetat cu să iei pâinea fiilor lui Israel şi s-o arunci
99
atenŃie şi S-a minunat ce a citit acolo. câinilor de neamuri. Ce neadevăr! Eu îi
91
Şi-şi zicea: „Iată acest scrol făcut de un cred pe toŃi la fel, nu îi împart în oameni
anume Marcu. Se scrie că mama, fraŃii şi iudei, ca fii ai Domnului, şi în oameni
surorile mele au zis că nu eram în toate neamuri, pe care să-i numesc câini.
100
minŃile. Din toate astea nimic nu-i Doamne Dumnezeule cât de rătăciŃi au
adevărat. Ai Mei Mă respectau şi Eu îi putut ajunge discipolii Mei printre
respectam pe ei. Eu nu Mi-am respins iudei!”
niciodată familia cum pretinde acest 101
Pe măsură ce citea Iisus era din ce
Marcu”. în ce mai mâhnit: „Iată aici scrie despre
92
Citind mai departe Iisus a descoperit un alt episod în care Eu am hrănit patru
şi altele zicându-Şi „Iată că scrie aici mii de oameni cu şapte pâini şi câŃiva
despre un om demonizat care se zice ca peştişori, şi după ce ei s-au săturat au mai
avea în el o legiune de demoni pe care adunat şi şapte coşuri cu fărâmiturile
Eu i-am trimis într-o turmă mare de porci rămase. Mare e grădina Ta Doamne!
102
care s-au repezit de pe stâncă în mare şi Iată şi acest episod cu smochinul care
porcii au murit. Cum puteam Eu să fac nu avea rod pentru că nu era vremea
aşa ceva când se ştie că duhurile rele nu smochinelor. Marcu scrie că am
pot muri odată cu moartea porcilor?” blestemat smochinul ca în veac să nu
93
Şi-Şi mai spunea Iisus: „Iudeii s-au aibă rod dacă nu a avut atunci când
vroiam să mănânc, căci Îmi era foame.
rătăcit rău în privinŃa Mea. Nu-i de 103
Oamenii fără judecată nu se întreabă
mirare că Marcu scrie că unii mă credeau
Ioan Botezătorul care s-a sculat din de ce aş fi spus aceasta când vremea
174
CARTEA IUBIRII DE OAMENI
177