Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI,
RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR
Zeul Zamolxe
O.S. - Sunt profesor de studii ale religiilor şi filosofie. Caut elemente de factură
spirituală pretutindeni. Deşi am fost conştient de mult timp de existenŃa unei religii
populare a românilor, abia acum în anul 2009 m-am angrenat în acest proiect.
1
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
Sânziene, Dochii, Iele, Drăgaice, Dragobete, Caloian, aşa cum am arătat în proiectul
amintit.
Oamenii din poporul românesc nu adulează zânele şi zeii. Ei sunt în simbioză
existenŃială cu zeităŃile. Aici este deosebirea fundamentală între tradiŃia populară
românească şi religiile abrahamice. La nivel popular astfel de divinităŃi participă la
viaŃa omului servindu-i unor scopuri utile. Iar tradiŃia prezentă la români este un
cumul de crezuri care datorită elementului spiritual se poate numi religie
populară.
- Au religiile nevoie de statut legal din momentul în care prin constituŃie există
libertate religioasă? Nu poate o religie funcŃiona şi fără a fi legalizată?
2
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- Este vorba de a permite maturizarea unui copil care a rămas mult timp în stadiul
copilăriei, în relaŃie cu mama care l-a adoptat, care în acest caz este religia creştin
ortodoxă. Dar aşa cum ştim din viaŃă, cu timpul un copil se va maturiza, pe când
mama va îmbătrâni.
3
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
ca poporul lui Dumnezeu să fie salvat? Aceasta a dus la o evoluŃie ideologică fără
sens, precum este crezul mormonilor, de exemplu, că ei sunt de fapt evreii,
justificând astfel că poporul lui Dumnezeu este salvat prin Iisus Hristos. Dar după
cum vedem în zilele noastre, poporul lui Dumnezeu, poporul evreu, trăieşte în Israel
şi în alte părŃi din lume, şi îşi aşteaptă încă salvatorul. Considerând acest argument,
se poate spune că poziŃia spirituală a creştinismului este slabă şi în timp va slăbi, pe
măsură ce oamenii fac o evaluare din ce în ce mai logică. În schimb poziŃia
zamolxianismului se întăreşte continuu, filonul spiritual al românilor este viguros în
această direcŃie. În timp, românii vor reveni la ceea ce îi defineşte ca popor spiritual,
la regăsirea de sine contribuind rădăcina ancestrală din care cred eu că în viitor se va
ivi un falnic copac spiritual.
- Este întocmai precum spuneŃi – religiile dacă nu evoluează mor. Faptul că românii
au în prezent un creştinism destul de viguros, în comparaŃie cu alte grupări creştine
din lume, se datorează tocmai faptului că acesta a intrat în sincretism cu tradiŃiile
populare româneşti. Acest fapt este foarte important pentru creştinismul ortodox la
români, care în acest fel şi-a creat o latură evolutivă, dar care a dus la o continuă
opoziŃie internă. Creştinismul ortodox la români este dezbinat deoarece facŃiunea
conservatoare doreşte o apropiere cât mai mare de filonul de idei exprimat în Biblie,
pe când facŃiunea progresistă vede stagnare în menŃinerea strictă a acestor idei şi
doreşte să aducă un suflu nou. Elementele zamolxiene prezente în creştinismul
ortodox al românilor aduc într-adevăr acea prospeŃime şi bucurie a vieŃii, pe când în
esenŃa lui, creştinismul este trist prin simbolistica crucii însângerate, paragon al
suferinŃei divine. În timp oamenii vor opta pentru bucuria vieŃii. Este greu de
anticipat cum se va reforma creştinismul ortodox al românilor în veacurile ce vor
urma.
4
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
5
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- Deci însuşi clerul este împărŃit, deşi în prezent nu se face o departajare netă între
cei care susŃin o grupare sau alta. Ce înseamnă aceasta?
6
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- Cu alte cuvinte preoŃii zamolxieni, cei care în vechime erau numiŃi preoŃi decenei,
sunt printre noi, ACUM ŞI AICI.
- De ce aceasta?
- Am menŃionat faptul că preoŃii decenei sunt actualmente parte din clerul ortodox al
românilor. Ei participă la sărbătorile populare, sunt îndrăgostiŃi de munte, întreŃin
etosul zamolxian chiar dacă nu îl denumesc astfel. Peştera lui Zamolxe, de pildă, se
află pe lângă Mănăstirea Polovraci. AlŃi preoŃi cutreieră munŃii atraşi de spiritele
acelor locuri mai degrabă decât de crucea suferinŃei lui Iisus. Ei bine, aceşti preoŃi
sunt filonul uman spiritual din care se va desprinde un cler independent, al
credincioşilor zamolxieni. În timp, departajarea, despre care am menŃionat mai sus,
va deveni din ce în ce mai netă, astfel că apariŃia preoŃimii decenee este un proces
natural. În viitor unii preoŃii ortodocşi pur şi simplu se vor desprinde din clerul
creştinismului ortodox românesc şi vor servi ca preoŃi decenei. Odată cu crearea
unui cler neozamolxian incipient, vor fi ordinaŃi şi alŃii, după reguli specifice. În cler
vor fi şi femei, astfel va înceta discriminarea spirituală, care este astăzi un subiect de
7
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- Noul crez este o religie modernă care are trei componente, cu ponderi diferite.
Prima este reprezentată de religia populară a românilor, ceea ce eu numesc
zamolxianism contemporan. A doua este formată din informaŃiile istorice referitoare
la religia zamolxiană, practicată de geto-daci. Iar a treia componentă este cea
filosofică, fiind o interpretare a ideilor religioase compatibile cu timpurile în care
trăim. IntenŃionez ca din aceste componente să creez un cod de legi al
neozamolxianismului care să reflecte atât aspectul raŃional al unei religii cât şi cel
mistic, misterios. Noul crez elimină sacrificiul sub orice formă, diavolul, păcatul
originar al omului, vina veşnică a femeii, glorificarea durerii cu scopul mântuirii.
Înlocuieşte frica de Dumnezeu cu dragostea de Dumnezeu. Nu se va acorda nici o
importanŃă ideilor aberante de facere a lumii în şapte zile, virginitate după naştere,
etc. Cu alte cuvinte neozamolxianismul va servi omul mileniului trei. Va ieşi din
primitivismul exprimărilor fără sens precum este cea că viaŃa pe pământ trebuie să
fie o suferinŃă, ca în felul acesta să ne pregătim o fericire veşnică pe lumea cealaltă.
Neozamolxianismul este foarte diferit de esenŃa spiritualităŃii creştine originare care
este creştinismul iudaic. Tocmai de aceea spun că sincretismul religiilor înglobate în
creştinismul ortodox, la români, nu poate rezista în timp, cele două componente ale
sale sunt prea discrepante, şi treptat se vor despărŃi.
- În cazul nostru nu avem de-a face cu o altă ruptură în biserica creştină pentru a
crea o altă biserică alături de puzderia de grupări creştine. În situaŃia de faŃă este
vorba de departajarea unei grupări care susŃine idei spirituale proprii şi diferite de ce
înseamnă creştinismul ortodox la origini. Neozamolxianismul, bazat mai ales pe
religia populară românească, va avea cu totul o altă chintesenŃă de idei religioase.
- Vorbim aici despre o separare religioasă netă. Cum aŃi împărŃi ponderile
creştinism ortodox - zamolxianism în biserica creştină ortodoxă românească?
8
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- Sincretismul, aşa cum aŃi afirmat, este o reunire forŃată de idei religioase. Să
presupunem că în viitor va avea loc desprinderea zamolxianismului popular al
românilor, din creştinismul ortodox românesc, şi funcŃionarea lui ca
neozamolxianism. Ce se va întâmpla cu creştinismul ortodox românesc?
- Un timp (este greu de estimat cât va dura aceasta), creştinismul ortodox românesc
va continua să funcŃioneze în forma în care este, adică în sincretism cu religia
populară a românilor. Dar faptul că zamolxianismul contemporan va reuşi să iasă la
suprafaŃă ca religie, constituindu-se ca neozamolxianism, va elimina patronajul
creştinismului asupra datinilor, obiceiurilor şi sărbătorilor populare. Desigur că va
exista opoziŃie, dar creştinii ortodocşi români vor fi în măsură să aleagă religia care
îi serveşte mai bine. Repet ceea ce am afirmat şi în interviul anterior, din martie
2009, că religia serveşte omul, nu omul serveşte religia. La acel timp, cândva în
viitor, va exista un cler zamolxian care va împlini funcŃii specifice, satisfăcând astfel
nevoile spirituale ale românilor.
Trebuie spus cu claritate că neozamolxianismul nu va fi angrenat într-o luptă cu
creştinismul ortodox românesc, care este de fapt o religie soră, în sensul că deja
conŃine parte din neozamolxianism, prin aportul religiei populare a românilor
prezent în creştinismul ortodox românesc. Treptat se va face trecerea populaŃiei la
neozamolxianism. Cu alte cuvinte se va produce procesul invers celui întâmplat la
pătrunderea creştinismului în Dacia, atunci când credinŃele locale au fost luate sub
aripa protectoare a creştinismului, care apărea superior deoarece avea Biblia scrisă,
ca bază religioasă. Codul neozamolxianismului umple golul care persistă de veacuri.
9
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
alte religii sau practici cu caracter religios, precum sunt: Zen, meditaŃie, Yoga, arte
marŃiale, bahaism, etc. Toate acestea ne spun ceva. Este vorba despre tristeŃea în
care îi proiectează creştinismul pe oameni. Şi au dreptate. Citesc în Lumea CredinŃei
din martie 2008 la pagina 38: Ce trist mi-e rodul Doamne, când viaŃa mi se Ńine/ cu
prea mult râs şi cântec, iar lacrimi prea puŃine./ Tu plâns avut-ai, Doamne, adesea-
n viaŃa toată,/ cântare prea arare, iar râsul niciodată... (un întemniŃat al Domnului).
Un astfel de crez îl proiectează pe om în temniŃă de unde contemplă relaŃia cu
Domnul Hristos care nu râde niciodată. Ce viaŃă religioasă poate fi aceasta dacă
suntem condamnaŃi să-l căutăm pe Dumnezeu în lacrimi din temniŃă?
Pe când religia populară a românilor este veselă. Sărbătorile populare sunt sufletul
ei. Natura este partenerul simbiotic existenŃial. Nu degeaba se spune: Codrul frate cu
românul. O astfel de discrepanŃă nu se poate concilia, temniŃa din care să privim la
Dumnezeu nu poate face casă bună cu codrul frate cu românul. Lucrurile sunt cât se
poate de clare.
- Avem exemple în istorie. Iudaismul de pildă. Atunci când evreii s-au întors acasă
din captivitatea babiloniană au revenit la filonul ancestral al credinŃei lor, deşi unele
influenŃe noi au fost adoptate ca urmare a timpului petrecut în afara pământului lor,
cei 70 de ani. Acest fapt s-a repetat iarăşi de curând, desigur cu specificitatea epocii
moderne, odată cu revenirea poporului evreu la pământul lor şi constituirea statului
Israel. Pe aceleaşi coordonate de idei, există actualmente printre români chemarea ca
România să se numească Dacia.
- Este foarte posibil ca în viitor acest fapt să se împlinească. Sufletul unui popor
trebuie căutat în „talpa Ńării“ nu la vârfurile sociale. Şi „talpa Ńării“ este la sate.
Acolo ne definim cel mai bine ca popor şi spiritualitate. Numele Dacia, ca Ńară în
viitor, va putea fi adoptat aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Israelului, o Ńară care nu a
existat înainte de 1949, decât în timpurile foarte vechi. Pământul pe care se află
10
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- Mai cu seamă cuvintele părintelui Arsenie Boca: Va lua Ńara foc din Prislop!
Aparent s-ar crede că este vorba de o renaştere naŃională sub stindardul crucii, cel al
creştinismului ortodox. Dar afirmaŃia sa are o semnificaŃie pe care puŃini o înŃeleg.
Nu este vorba de faptul că se va produce o explozie de credinŃă creştin-ortodoxă, ci
de faptul că acel foc, despre care vorbeşte părintele, este al înnoirii religiei
zamolxiene, care după cum ştim din vechime, se bazează pe cultul focului. łara se
va trezi prin focul sacru al religiei zamolxiene, rugul lui Zamolxe, care „o va
cuprinde“. Ca dovadă sunt chiar faptele ce se petrec pe arena credinŃei la români de
la moartea părintelui Boca, întâmplată cu puŃin timp înainte de revoluŃia din 1989.
Nu sunt deloc semne că Ńara „ar lua foc“ din perspectiva creştinismului, ci mai
degrabă din cea a credinŃei vechi a românilor, zamolxianismul. Există o explozie, un
interes crescând şi constant în această direcŃie, se scriu cărŃi, au loc întâlniri pe tema
istoriei geto-dacilor, profesorii predau cu sârg elevilor istoria neamului românesc,
omul spiritual cât şi cel de rând cheamă naŃiunea la reînvierea credinŃelor geto-
dacilor, au loc festivaluri de glorificare a strămoşilor daci, ca de exemplu cel de la
Cricău, Alba. De asemenea s-au făcut descoperiri arheologice remarcabile.
- Deci îl consideraŃi pe părintele Arsenie Boca mai mult ca fiind preot deceneu, prin
urmare un zamolxian, decât ca pe un sfânt creştin ortodox, aşa cum se crede în
general?
- Exact. Deşi părintele Boca nu s-a declarat niciodată deceneu sau zamolxian, el este
un premergător. Iar dacă Ńara trebuie cumva să „ia foc“ din Proslop, conform
spuselor părintelui Boca, rămâne să se confirme în viitor dacă afirmaŃia lui vizionară
se referă la creştinismul ortodox sau la zamolxianism. Eu susŃin că spusele părintelui
se referă la focul zamolxian, rugul lui Zamolxe, care actualmente este practicat în
Ńară, care în acest fel „va lua foc“.
- PuteŃi să numiŃi zamolxieni contemporani, mai mult sau mai puŃin declaraŃi ca
atare?
- În primul rând sunt preoŃii zamolxieni, care aşa cum am menŃionat activează încă
sub semnul crucii lui Hristos, semnul durerii. În viitor ei vor renunŃa la el preluând
simbolurile daco-geŃilor.
Sunt zamolxieni printre personalităŃile de cultură şi artă. Foarte reprezentativ este
astăzi scriitorul Pavel CoruŃ, care prin poemele sale, cu o voce poetică de neegalat, a
11
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
stârnit un val uriaş al chemării la rădăcini. Sunt versuri care sublimează instantaneu,
citez: SămânŃa geŃilor rodeşte, căci timpul i-a trimis poruncă. Un neam întreg din
mine creşte, un neam de foc şi flori de stâncă. Această strofă practic sintetizează
ceea ce va urma: ne vom ridica din foc, aceasta însemnând practica ritualului
focului, adică rugul lui Zamolxe. Strofa punctează deductiv ideea că acolo unde sunt
florile de stâncă, adică în munŃi, ne este zeul Zamolxe, care va face să rodească
sămânŃa geŃilor la timpul potrivit. Dintre poeŃii contemporani de excepŃie îl
menŃionez pe Robert Trif, ale cărui versuri pline de curaj ne cheamă să ne întoarcem
la originile neamului. Citez dintr-un poem remarcabil: De ce să ne închinăm unor
falşi Zei, străini de neamul nostru, când aici era cândva Ńara zeilor? Ne-am uitat
istoria, ne-am alungat eroii şi am înălŃat altare unor zei străini. Aceste cuvinte ne
pătrund în străfundurile sufletului.
Îi numesc zamolxieni pe cei care militează pentru regăsirea identităŃii românilor,
precum sunt Eduard Tănase de la AsociaŃia „Dacia Nemuritoare“ din Bucureşti, şi
Cătălin Borangic şi Diana Petcu de la AsociaŃia „Sarmizegetusa“ din Alba Iulia.
Identitatea noastră nu este pierdută în negurile istoriei, ci este ACUM ŞI AICI ÎN
NOI. Trebuie doar să ardem praful care o acoperă. Nu încape îndoială că evoluăm în
direcŃia spuselor vizionare ale părintelui Arsenie Boca. łara va „lua foc“ din Prislop,
dar este vorba de focul lui Zamolxe, nu de cel al creştinismului. Deşi părintele Boca
nu poate fi numit neozamolxian el este un premergător, ne-a făcut cunoscută
viziunea renaşterii spirituale a românilor.
12
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
I.S.B - În interviurile anterioare, oferite Editurii Flori Spirituale, aŃi punctat idei
generale privind iniŃiativa de reînviere a zamolxianismului. AŃi creat nucleul
neozamolxianismului, definindu-i totodată direcŃiile şi perspectivele. AŃi dori să
specificaŃi forma acestei religii?
O.S. - Renaşterea zamolxianismului din vechea religie a geto-dacilor, atât cât ştim
despre ea, nu este posibilă şi nici de dorit. Urmele vechii religii a geto-dacilor există
ACUM ŞI AICI cu noi ca religie populară a românilor, aflată în sincretism cu
creştinismul ortodox, cu care formează un gen aparte de creştinism, creştinismul
ortodox românesc. O conceptualizare a zamolxianismului contemporan nu poate lua
decât forma unei noi religii care poate fi numită neozamolxianism.
- De ce neo?
- În primul rând, ceea ce avem astăzi ca religie populară reprezintă stadiul evoluat al
vechiului zamolxianism. De aproape 2000 de ani credinŃa geto-dacilor nu a stagnat,
ci a evoluat, existând ca tradiŃie populară. Tocmai aici este marele mister al
spiritualităŃii românilor: religia strămoşilor nu a pierit, aşa cum s-a întâmplat la alte
popoare europene care au fost creştinate, ci a continuat să existe şi să evolueze. Este
firesc ca o reconstituire contemporană a zamolxianismului să se facă pe realitatea
spirituală a zilei, sufletul neamului românesc, nicidecum pe cea care a existat la
timpul geto-dacilor. Prin urmare, o astfel de reînviere nu poate îmbrăca decât o
formă nouă. O putem numi neozamolxianism, nu zamolxianism.
- Care ar fi acestea?
- În primul rând o definire a realităŃii ultime, cea a lui Dumnezeu, adică Zamolxe în
cazul nostru, ca Mântuitor. Apoi trebuie clarificată relaŃia omului cu Dumnezeu.
Alte teme esenŃiale sunt teologia şi practicile religioase. Vor trebui luate în
considerare temele sociale precum şi viziunea de viitor. Dihotomiile bine-rău,
lumină-întuneric şi altele, tratate de religiile lumii, vor fi prezentate dintr-o
13
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- Dumnezeu în esenŃă este transcendent, nimeni nu-L poate accesa direct, ci doar
printr-un intermediar, în acest caz, Zamolxe. Personalitatea Mântuitorului Zamolxe
este paradigmatică, oferă o cale practică privind mântuirea ce duce la apropierea de
Dumnezeu în această lume şi la unirea sufletului omului cu cel al lui Dumnezeu în
lumea de după moartea corpului fizic. Se ştie foarte bine de existenŃa credinŃei
dacilor în nemurirea sufletului. Zamolxe este Mântuitor deoarece a parcurs calea
către Dumnezeu, un drum spiritual pe care ni l-a lasat moştenire nouă, urmaşilor: a
fost om obişnuit, apoi căutător spiritual, învăŃat, ascet, ca apoi să se mântuie
mergând la Dumnezeu şi devenind una cu Dumnezeu.
Concepul este clar, fără ambiguităŃi, este vorba de accesul fiecărui om la
mântuire, ACUM ŞI AICI, fără să fie nevoie de suferinŃe în această lume pentru ca
să ne calificăm pentru mântuire în lumea cealaltă. Ideea de suferinŃă terestră pentru a
dobândi „comoara”, cum spun creştinii, în lumea de după moarte este puerilă şi
exploatatoare. A generat toată obida creştinului care se străduieşte, săracul, să fie cât
mai umil aici pe pământ pentru a dobândi mântuirea, dincolo. Din păcate, nici măcar
aceasta nu este sigură, deoarece omul trebuie să aştepte învierea de apoi (despre care
nimeni nu ştie când va veni), judecata şi verdictul.
Dar pentru cel care crede în Zamolxe posibilitatea mântuirii există AICI ŞI
ACUM, are o raŃionalitate, elimină exploatarea religioasă şi oferă o soluŃie spirituală
tangibilă. Căutarea mântuirii este un efort personal şi nu depinde de plata preoŃilor şi
de victimizarea credulităŃii. PreoŃii decenei au funcŃii de cult, nicidecum de
intermediere între om şi Dumnezeu. Credinciosul, deşi poate primi ajutor spiritual
de la orice alt om pentru a merge pe calea lui Zamolxe, calea mântuirii, este în
esenŃă singur în atitudinea pe care o are faŃă de viaŃa-i spirituală. Dacă gândeşte
bine, vorbeşte frumos şi este drept, este pe calea cea bună către mântuire. Dacă nu,
va trebui să se reîncarneze pentru a relua şi continua periplul spiritual către
Dumnezeu. Deci oricine are şanse multiple de a se mântui, nu doar una singură,
precum se crede în creştinism.
- Ideile sunt cunoscute din alte filosofii orientale, care zugrăvesc calea către
Dumnezeu ca pe o desfăşurare în trepte, şi, ca atare, parcursă de-a lungul mai
multor vieŃi.
14
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- Problemele curente ale naŃiunii române sunt mai ales de natură economică şi
socială. Latura spirituală a socialului, religia, nu este vădit cea mai importantă,
deşi există astăzi o polemică serioasă privind predarea religiei în şcoli.
15
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
16
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- Este foarte greu să fac astfel de afirmaŃii. Vreau să punctez doar un singur aspect
care subliniază reînvierea religiilor considerate de către creştinism, păgâne. Există în
ultimii 20 de ani un interes crescând pentru crezurile vechi, în Ńările unde au mai
rămas frânturi din aceste izvoare. În Ńările scandinave de pildă oamenii sunt captaŃi
de religia veche a divinităŃii lor, Odin. În Statele Unite religiile vechi ale
amerindienilor sunt realmente copleşite de presiunea civilizaŃiei rapace. Aici, în
Australia, unde locuiesc eu, religiile aborigene sunt cercetate cu atenŃie şi corect
documentate. Spiritualitatea aborigenilor australieni este o sursă de inspiraŃie pentru
cei care cer schimbări radicale ale modului în care ne trăim viaŃa ca oameni, cum ne
raportăm la mediul înconjurător ameninŃat de distrugere prin poluare, în numele
creşterii economice bazate doctrinar pe ideologia pragmatismului creştin protestant.
Ne întrebăm firesc: până când putem continua cu o astfel de filosofie a vieŃii care ne
conduce la o viaŃă plină de dezechilibre? PriviŃi la jalea mediului înconjurător, la
cursa înarmărilor, toate acestea au substrat ideologic religios, în spate se găseşte
totdeauna o justificare biblică.
17
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- Doresc utilitate acestei religii care are o caracteristică raŃională dominantă: serveşte
omul. Permite românului să-şi arate cu mândrie frumuseŃea sufletului său fără să se
mai închine zeilor aparŃinând altor popoare. Să lăsăm conceptul creştin al salvării în
mâinile poporului evreu, din sânul căruia a pornit creştinismul. AflaŃi că există în
prezent o mişcare de reînnoire în această direcŃie, cea a evreilor mesianici, care îl
recunosc pe Iisus drept salvator. Sunt activi şi în România. PoziŃia lui Iisus ca
salvator să o lăsăm să fie evaluată de poporul evreu pentru poporul evreu,
cunoscători a tuturor condiŃiilor care trebuiesc îndeplinite pentru ca cineva să se
califice să fie numit mesia în obştea originară. Noi, neamurile, nu avem nimic în
comun cu disputa coreligionară dacă salvatorul poporului evreu a sosit sau nu, sau
dacă va trebui să vină în viitor. Toate acestea sunt dezbateri doctrinale pentru
poporul evreu, poporul sfânt; noi, românii, suntem poporul zeilor.
18
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- O altă idee ce dorim să o discutaŃi în acest interviu este cea legată de credinŃa
dumneavoastră că renaşterea zamolxianismului a fost anticipată de părintele
Arsenie Boca, numit „sfântul din CarpaŃi”. AŃi dat o interpretare neobişnuită
spuselor sale „Va lua Ńara foc din Prislop!”. De ce?
- AfirmaŃiile mele au creat surpriză printre cei care văd în părintele Arsenie Boca
doar pe creştinul ortodox. Dar eu am văzut pe zamolxianul Arsenie Boca, înŃeleptul
şi ascetul care întruchipează spiritualitatea poporului român în forma ei cea mai
înaltă, cea mai pură. PriviŃi la fotografiile părintelui Arsenie Boca. Nu poartă crucea
cu Iisus răstignit ci crucea zamolxiană, cea care are în centru reprezentat soarele
printr-un cerc. Eu susŃin că a primit misiunea de la Dumnezeu să ne prevestească
renaşterea neamului românesc prin duhul rugului aprins, rugul lui Zamolxe, chiar
dacă părintele nu s-a referit niciodată la Zamolxe. Oamenii pot fi purtători de mesaje
de la Dumnezeu fără să-şi dea seama, numai generaŃiile următoare pot realiza
adevărul.
Şi noi românii suntem astăzi în această situaŃie, părintele Boca a vestit renaşterea
neamului. AfirmaŃiilor mele numai timpul le va dovedi validitatea, aceea de a-l numi
pe părintele Boca premergător al neozamolxianismului. El este conducătorul nevăzut
al renaşterii noastre. Eu, ca cercetător în domeniul social al religiilor, nu am nici un
rol sacerdotal. Părintele Arsenie Boca este primul preot deceneu trimis de
Dumnezeu ca să ne arate calea focului, iar afirmaŃia sa „Va lua Ńara foc din Prislop!”
este mesajul de care aveam nevoie ca naŃie pentru ca să reînviem spiritual. În
prezent neozamolxianismul este centrat în jurul acestei idei: vom renaşte din duhul
rugului aprins, rugul lui Zamolxe, profeŃit de „sfântul din CarpaŃi”.
19
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
20
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
O.D. - V-aŃi întrebat vreodată dacă afirmaŃia „les grandes esprits se rencontrent”
este valabilă? Nu gratuit vă pun această întrebare. Cu o zi înainte de începerea
Congresului de Dacologie din acest an Ńinut la Bucureşti, vă citisem autorecenzia la
Iubire în India publicată în Oglinda Literară nr. 90 / iunie 2009 şi interviul al
treilea din seria realizată de Editura Flori Spirituale din Deva, apărut în aceeaşi
prestigioasă revistă de cultură şi literatură. Ştiind că urma să particip la congres,
mi-am dorit să vă fi putut întâlni şi cunoaşte cu această ocazie! Culmea e că acest
gând şi această dorinŃă par a fi avut rol premonitoriu. Acum că v-am cunoscut,
neloial făcând uz de vagi cunoştinŃe „oculte”, pot afirma cu mâna pe inimă că am
întâlnit un spirit exaltat, „mărit, căci a văzut idei”, ca să-l parafrazez pe Camil
Petrescu, un spirit cu profunde calităŃi mediumice aş putea zice, un spirit aflat pe o
continuă cale a evoluŃiei şi perfecŃionării…
- V-aŃi pus vreodată întrebarea dacă faptul că v-aŃi născut şi hrănit din cernoziomul
traco-geto-dac al acestui teritoriu a contribuit în vreun fel la obŃinerea unei diplome
de Bachelor of Arts with Honors şi Master of Arts with Merit?
- Studiile mele la Universitatea din Sydney (The University of Sydney) m-au format
ca cercetător în domeniul religiilor. Am abordat cercetarea cu seriozitate şi
dedicaŃie. În decursul ei, aria de interes major a fost hinduismul. Pe această fundaŃie
am pornit la conceptualizarea zamolxianismului modern. Impulsul a fost intern, rolul
principal l-a avut viaŃa mea în România, şi prin urmare filonul ancestral traco-geto-
dac, încă persistent în arealul carpatin.
- Care au fost situaŃiile de viaŃă (dacă au fost…) ce v-au determinat să luaŃi calea
cercetărilor spirituale în patria manifestărilor lor celor mai profunde – India?
21
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- L-am admirat pe Mircea Eliade încă din copilărie. Australia a fost alegerea mea
deoarece era mai aproape de India decât SUA sau Canada, unde puteam să mă
stabilesc. Nu am regretat niciodată pasul făcut deoarece religia aborigienilor a servit
ca inspiraŃie de idei asupra faptului că acele credinŃe orale menŃinute de veacuri
constituie o religie în sine. Paralela cu religia zamolxiană existentă în credinŃele
populare ale românilor a fost evidentă. Am îmŃeles astfel că dacă religia orală a
aborigenilor australieni a putut fi conceptualizată, tot aşa se poate întâmpla şi cu
zamolxianismul modern. Aceste idei pot face parte din paleta de proiecte ale oricărui
cercetător în domeniul religiilor. Aportul meu vine din această perspectivă, nu dintr-
o mistică speculativă de idei.
- India m-a proiectat într-un univers spiritual din care am cules inspiraŃie pentru
scrierea a peste 20 de cărŃi despre spiritualitatea hindusă. Câteva au apărut şi în
România. Multe dintre aceste cărŃi se găsesc liber de a fi citite pe internet. Totuşi în
cele din urmă căutările mele spirituale în India m-au adus la spiritul arealului
carpatin. Conceptualizarea zamolxianismului modern, la care lucrez în prezent,
doresc să fie fructul tuturor peregrinărilor mele prin India.
22
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- Sunt urmaş spiritual al paşilor lui Mircea Eliade. L-am ales ca mentor deoarece am
văzut în el cercetătorul în ştiinŃe sociale dedicat studiului religiilor la rădăcinile lor.
Aşa cum Eliade a ales calea obiectivităŃii cercetării religioase, tot aşa şi eu doresc să
contribui cu munca mea de cercetare în acest domeniu. Am ales zamolxianismul
modern ca Ńintă. Spre deosebire de Eliade cercetarea mea nu este în domeniul istoriei
religiilor ci în religiile vii ale zilei, cazul zamolxianismului modern este cel mai
relevant.
- Există două surse care au contribuit la „naşterea” proiectului meu. Una este cea
hindusă legată de călătoriile mele în India, iar cealaltă este cea a aborigenilor
australieni. India m-a învăŃat cum se trăieşte o religie bazată pe legătura simbiotică
om-natură. Conceptualizarea religiei aborigenilor în ultimii 20 de ani de către
cercetătorii australieni în domeniul religiilor m-a convins că tradiŃia orală religioasă
are viitor.
Aplicând aceste două surse la zamolxianismul existent oral în arcul carpatin am
ajuns la concluzia că proiectul meu este viabil. Prin urmare noi românii putem
conceptualiza o religie care este vie printre noi, rămâne doar să o scoatem la
suprafaŃă, aşa cum au procedat cercetătorii credinŃelor aborigenilor australieni. Dacă
un astfel de research a dat rezultate în Australia, tot aşa un proiect de renaştere a
zamolxianismului va avea succes. Chiar dacă nu sunt eu cel care va face aceasta, vor
fi alte generaŃii de cercetători în domeniu. Viitorul este de partea zamolxianismului.
23
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- Care credeŃi că sunt pârghiile prin care ideea Domniei Voastre şi dorinŃa sinceră
de a conceptualiza o religie eficientă, vindecătoare (pe toate planurile) unui popor,
ar putea deveni funcŃionale?
24
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- Care a fost, în opinia Domniei Voastre, rolul Indiei (al călătoriilor şi căutărilor
spirituale în acest univers al filosofiei universale) în conturarea neo-
zamolxianismului ca doctrină?
- Aşa cum am menŃionat mai sus India mi-a furnizat dovada că un univers religios
bazat pe simbioza om-natură este viabil. Este exact cazul zamolxianismului modern
în care omul este înfrăŃit cu natura. Sunt mari frumuseŃi în astfel de idei, omul
zamolxian se regăseşte în parteneriat existenŃial cu mediul natural, nu este un
exploatator nemilos al lui. Doctrinele bazate pe stăpânirea naturii de către om, ideea
că Dumenzeu i-a dat omului în stăpânire vieŃuitoarele şi natura, sunt anacronice şi
falimentare. PriviŃi la exploatarea nemiloasă a mediului, la faptul cum ne tăiem
singuri creanga de sub picioare. Zamolxianisul modern exprimă sufletul frumos al
românului, care pe un picior de plai vieŃuieşte simbiotic cu natura, nu este un
exploatator doctrinar religios al ei. Aceste idei pot părea naive, dar ele constituie un
adevăr care în viitor ar putea schimba orientarea întregii economii mondiale care în
prezent, supusă crizelor şi zvâcnirilor nesănătoase, se cutremură din temelii. O nouă
bază religioasă predispune la noi valenŃe economice.
În India, în hinduism, există o astfel de înfrăŃire spirituală. MunŃii, pădurile, apele,
marea, sunt privite ca având spirite. Tot astfel şi în zamolxianism zânele,
personificarea frumuseŃiilor naturii au spirite care se manifestă. Avem astfel zâna
florilor, zână pădurii, zână apelor, zâna munŃilor, etc. Astfel de idei le-am zugravit în
cartea mea recentă Pe calea lui Zamolxe: Trezirea străbunilor, existentă pe internet
sub formă electronică. Prin urmare India a avut un rol esenŃial la proiectul meu de
renaştere a zamolxianismului.
- SunteŃi conştient de faptul că multă lume vede în spatele ideii Domniei Voastre de
a da o nouă religie unui popor, specifică trăsăturilor de caracter ale acestuia (văzut
ca o fiinŃă „colectivă”, dacă pot să mă exprim aşa), o influenŃă ocultă,
destabilizatoare. Ce le răspundeŃi „suspicioşilor”?
25
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
înclinaŃie naturală către căutarea lui Dumnezeu eu personal prefer să-l găsesc în
frumuseŃea naturii, în zânele care mă încântă cu frumuseŃea lor, nu în jalea morŃii
cuiva sau a suferinŃei altcuiva cu scopul salvării sufletului. Prefer să fac din viaŃa pe
care mi-a dat-o zeul Dumnezeu Zamolxe o bucurie. Acesta este zamolxianismul
modern, credinŃă sufletului omului frumos, vesel, încrezător în viitor, harnic şi
cinstit în munca lui. Acesta este românul care se trage din filonul spiritual al geto-
dacilor, străbunii nostri.
26
RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR – Interviuri cu Octavian Sărbătoare
- GeneraŃiile mai vechi înŃeleg mai greu ce înseamnă frumosul într-o religie. Dar
tinerii sunt receptivi, ei realizează că religia îl serveşte pe om, nu invers. Ideile noi în
religie se consolidează încet în timp. Cât despre „somnul cel de moarte” al poporului
român, ziua trezirii la o nouă spiritualitate a sosit. Iar „barbarii de tirani” vor
constata că românul gândeşte, se deşteaptă, nu mai acceptă dogma, sacrificiul şi
durerea în această viaŃă. Am încredere şi sunt optimist că poporul român se trezeşte
din somnul ignoranŃei spirituale. Îi doresc numai bine.
Căluşarii
27