 Este lecturată o strofă dintr-o poezie – Poveste despre un melc de Emil Brumaru.

Se cere elevilor să compare cele două ipostaze în care apare melcul, cea din poezia lui
Emil Brumaru și cea barbiană. Se precizează că se va citi finalul poemului odată cu
finalul orei.

 Elevii sunt informați asupra conţinuturilor învăţării și a performanțelor așteptate.

 Sunt afișate obiectivele lecţiei cu ajutorul retroproiectorului,
insistând asupra faptului că demersul didactic are drept scop identificarea și analiza
elementelor de compoziţie în textul poetic, remarcând structurile lirice ce reprezintă
scheletul ideatic al poeziei, dar și analiza limbajului poetic sub aspectul
particularităților stilistice. Se menționează că elevii trebuie să individualizeze viziunea
barbiană asupra jocului.

 Sunt verificate cunoștințele anterioare, unde și când a fost

publicat poemul După melci de Ion Barbu, din ce etapă a creației scriitorului face parte, cum
poate fi explicat titlul, la primul nivel de interpretare, care este structura compozițională a
poeziei.
 Se verifică, selectiv, tema, prezentarea aventurii copilului sub forma unui jurnal intim
al melcului.
 Se face referire la tematica studiată, cea a jocului, fiind menționată poezia care a fost
analizată, De-a v-ați ascuns… de Tudor Arghezi. Dacă în această poezie jocul este
unul al morții, prezentat din perspectiva tatălui, în poezia lui Barbu acesta ia altă
formă. Se va încerca descifrarea acestui joc, de această dată al unui copil.

 Se mizează pe deprinderea elevilor de a analiza textele

literare, evidențiind ideile poetice care conturează specificul jocului barbian. Demersul
interpretativ va urmări completarea unui organizator grafic (Anexa 1) pentru a înțelege
„povestea” pe care o spune Ion Barbu și pentru a pătrunde dincolo de scenariul epic.
 Ce se întâmplă?
 Se pornește de la interpretarea poemului ca un joc al
cunoașterii.
 Când are loc această aventură?
 Jocul instaurează o lume autonomă, care are propriul
său timp, o primăvară continuă, pentru că presupune cunoașterea, un timp diferit de cel real.
 Unde se află copilul?
 Lumea jocului se definește printr-un spațiu transfigurat,
cu un caracter simbolic, luncile care sunt o imagine a spațiului familiar fiind înlocuite de
păduri – labirint, bordei, spațiu ocrotitor și din nou pădurea.
 Cine sunt protagoniștii acestui joc?
 Copilul, jucătorul, uită de caracterul arbitrar al regulilor
jocului.
 Se cere elevilor să identifice versurile în care copilul se
prezintă, se autocaracterizează. Pe fișa de lucru vor fi notate versurile, realizând, în același
timp, o schiță a portretului eroului pornit în aventura cunoașterii. (Anexa 2)
 Prin analiza secvențială, elevii identifică versurile care
surprind caracteristicile melcului.
  Cum se desfășoară jocul?
 Sunt menționate cele trei ipostaze ale jocului –
descântecul inițial care devine cântec de leagăn (în bordei) și bocet, în final, fiecare ipostază
fiind un joc de cuvinte cu puteri magice.. Se parcurge astfel întregul ciclu al cunoașterii,
trecând prin moarte.
 De ce se sfârșește tragic această aventură?
 Elevii recurg la cunoștințele din orele anterioare,
(diferența dintre „joc”- „joacă” în viziunea lui Huizinga). Copilul se joacă, dar ajunge parte a
unui joc deliberat, cu reguli, dar pe care le încalcă. Este un neinițiat.