UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE LITERE
DEPARTAMENTUL LINGVISTICĂ ROMÂNĂ ȘI ȘTIINȚĂ LITERARĂ

CURRICULUM
la disciplina
INTRODUCERE ÎN TEORIA LINGVISTICĂ
Ciclul I, Licenţă

Anul I, semestrul I

Specialităţile: 0232.1 Limba şi literatura română

0114.8/0114.10 Limba şi literatura română şi limba engleză
0114.9/0114.10 Limba şi literatura rusă şi limba engleză

AUTORI:
Emilia Oglindă,
conferenţiar universitar, doctor în filologie
Elena Junghietu,
lector universitar
Viorica Molea
Con.univ., dr.hab.

CHIŞINĂU 2019

1
APROBAT Şef Departament Adriana CAZACU,
la şedinţaDepartamentului conferenţiar universitar, doctor în filologie
din „ ____” __________ 20__

2
 I. PRELIMINARII
Cursul Introducere în teoria lingvistică este orientat spre aprofundarea conceptelor de bază ale
lingvisticii şi formarea unei viziuni de ansamblu asupra limbii ca fenomen social. Este disociat în
multiple compartimente axate pe distincţiile limbă – vorbire, sincronie – diacronie, teoria semnului
lingvistic, caracterul social al limbii, nivelurile limbii, limba ca sistem şi structură, metode
lingvistice ş.a.
Compartimentele în cauză facilitează interpretarea adecvată a problemelor controversate de teorie
a limbii, studenţii obţinând dexteritatea de a aplica multiple procedee ale metodelor tradiţionale şi
moderne, de a comenta trăsăturile esenţiale ale limbii: caracterul social, semiotic, sistemic, dinamic
al limbii. Studenţii conştientizează interdependenţa conceptelor şi a teoriilor elaborate în lingvistica
generală şi ale celor din domeniul disciplinelor lingvistice aplicate. Beneficiarii cursului sunt
studenții din anul I ai facultății de Litere, atât cei care se specializează în domeniul ”Filologie”, cât și
cei de la ”Științe ale educației”. Limbile de predare sunt româna și rusa.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI ”INTRODUCERE ÎN TEORIA LINGVISTICĂ”

Nr. de credite
Ore total:

Evaluarea
Forma de Codul Responsabil Sem inclusiv
Denumirea
învăţămân discipline de estr
disciplinei Total
t i disciplină ul C S L LI

F01O001 Intr. în Viorica I 180 30 60 90 ex. 6

teoria Molea,
cu
lingvisticii dr.hab.,
frecvenţă
conf.univ.
la zi
A. Sobol
lector univ.
cu F01O001 Intr. în E.Junghietu I 180 20 10 150 ex. 6
frecvenţă teoria lector univ.
redusă* lingvisticii

3
 III. Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor
Nr Ore
.
Curs Seminar Lucrul
d/ Unităţi de conţinut
o individual
zi f/r zi f/r
zi f/r
1. Obiectul de studiu al lingvisticii. Aspectele lingvisticii 2 2 4 2 4
2. Din istoria gândirii lingvistice 2 2 2 2 2
3. Limba – fenomen social. Funcţiile limbii 2 2 2 2 4 10
4. Corelaţiile limbaj – limbă – vorbire şi sincronie – 2 2 4 6 10
diacronie
5. Privire de ansamblu asupra metodelor lingvistice. 2 6 10 18
Metoda comparativ – istorică, principiile acesteia
6. Clasificarea genealogică a limbilor. Principalele familii 2 2 8 2 10 30
de limbi
7. Formele de existenţă ale limbii 2 2 4 6 6
8. Caracterul sistemic şi semiotic al limbii. Teoria 2 2 6 2 10 10
semnului lingvistic
9. Nivelurile limbii. Tipurile de relaţii dintre unităţile 4 2 6 2 8 10
limbii
10. Nivelurile fonetic şi lexical ale limbii 4 2 4 6 18
10 Nivelul gramatical al limbii 2 4 8 8
11 Clasificarea tipologică a limbilor 4 2 6 2 10 14
12 Principalele tipuri ale scrierii 4 8 10
Total 30 20 60 10 90 150

IV. COMPETENŢE PROFESIONALE

1. Cunoaşterea conexiunilor dintre prevederile politicilor educaţionale şi contextele procesului
de învăţare prin valorificarea fundamentelor ştiinţifice, metodologice şi axiologice ale educaţiei;
2. Cunoaşterea teoriilor şi a principiilor lingvistice şi literare;
3. Proiectarea procesului educaţional prin utilizarea resurselor curriculare, lingvistice şi literare,
şi prin adaptarea finalităţilor educaţionale la nevoile individuale şi sociale;
4. Planificarea activităţilor de predare/învăţare/evaluare/cercetare didactică în cadrul
disciplinelor de limba A şi B;
5. Realizarea procesului educaţional în conformitate cu prevederile documentelor curriculare în
vigoare prin utilizarea eficientă a resurselor didactice, tehnologice şi logistice;
6. Realizarea unor analize şi comentarii lingvistice şi literare şi utilizarea procedeelor adecvate în
producerea şi reproducerea unui text;
7. Utilizarea metodelor de analiză lingvistică şi literară adecvate predării limbilor A şi B din
perspectivă diacronică, sincronică, socială.
8. Comunicarea eficientă în diferite contexte educaţionale formale şi nonformale, prin
valorificarea domeniilor lingvistic şi literar;
9. Promovarea culturii vorbirii şi a valorilor literare;
10. Compararea multiplelor interpretări ale aspectelor controversate din domeniile lingvistic şi
literar;
11. Aplicarea teoriilor lingvistice şi literare studiate în procesul de predare a limbilor A şi B.
12. Formularea şi argumentarea propriului punct de vedere privind fenomenele lingvistice şi
literare;
13. Evaluarea rezultatelor academice în conformitate cu standardele existente, asigurând luarea
deciziilor relevante şi realizarea conexiunii inverse;
4
14. Dezvoltarea profesională prin determinarea priorităţilor în activitatea didactică, identificarea
nevoilor de formare continuă şi a surselor/modalităţilorde implicare în proces.

V. FINALITĂŢI DE STUDIU

La nivel de CUNOAŞTERE şi ÎNŢELEGERE:

 a determina obiectul de studiu al disciplinei Introducere în teoria lingvistică;
 a disocia compartimentele de bază ale cursului vizat;
 a defini noțiunile de bază ale lingvisticii (sistem, semn lingvistic, nivel de limbă);
 a dezvălui continuitatea de idei în lingvistica contemporană.

La nivel de APLICARE:
 a interpreta unele concepţii elaborate în lingvistica modernă;
 a compara diverse interpretări ale unor aspecte controversate ale lingvisticii;
 a aplica metodele tradiţionale la cercetarea limbilor;
 a comenta trăsăturile esenţiale ale limbii.

La nivel de INTEGRARE:
 a demonstra importanţa compartimentelor fundamentale ale lingvisticii actuale;
 a determina interdependenţa conceptelor elaborate în teoria lingvisticii, în raport cu cele
din domeniul disciplinelor aplicate.

VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT

Subiectul 1. Obiectul de studiu al Introducerii în teoria lingvistică. Aspectele lingvisticii
Obiective Unităţideconţinuturi
- Să releve obiectul de studiu al Introducerii  Obiectul de studiu şi sarcinile obiectului Introducere
în teoria lingvistică; în teoria lingvistică.
- să stabilească raportul dintre diverse  Compartimentele de bază ale lingvisticii: lingvistica
compartimente ale lingvisticii; generală vs particulară; lingv. sincronică vs
- să delimiteze sarcinile concrete ale acesteia. diacronică; lingv. aplicată.
 Legătura dintre lingvistică şi alte discipline.
Termeni-cheie: lingvistică, limbaj, limbă, vorbire,
științific
Subiectul 2. Limba – fenomen social. Funcţiile limbii
Obiective Unităţideconţinuturi
- Să delimiteze specificul limbii ca fenomen  Limba în raport cu alte fenomene sociale.
social;  Funcţiile de bază ale limbii.
- să explice asemănările şi deosebirile limbii  Teoria lui R.Jakobson despre funcţiile limbii.
în raport cu alte fenomene sociale;  Limba şi gândirea. Unitățile limbii în raport cu cele
- să distingă principalele funcţii ale limbii; logice.
- să argumenteze caracterul bilateral al  Unele ipoteze despre originea limbajului uman.
limbii;
- să evalueze teoria lui R.Jakobson despre Termeni-cheie: fenomen, social, comunitar, funcție,
funcţiile limbii; bilateral, gândire.
- să explice raportul limbă vs gândire.
Subiectul 3. Corelaţiile limbaj – limbă – vorbire şi sincronie – diacronie
Obiective Unităţi de conţinuturi
- Să definească raporturile vizate;  Raportul limbaj – limbă - vorbire.
- să delimiteze conceptele limbaj – limbă  Corelaţia sincronie – diacronie.
– vorbire şi sincronie – diacronie;  F. de Saussure despre dihotomiile limbii.
- să comenteze deosebirile dintre limbă  Unele interpretări contemporane (E.Coşeriu, N.
şi vorbire, sincronie şi diacronie; Chomsky, L.Șcerba ş.a.).
5
- să estimeze unele interpretări ale Termeni-cheie: limbaj, limbă, vorbire, sincronie,
raporturile menţionate. diacronie.
Subiectul 4. Privire de ansamblu asupra metodelor lingvistice. Metoda comparativ –istorică,
principiile acesteia
Obiective Unităţi de conţinuturi
- Să definească metoda comparativ-  Principiile metodei comparativ-istorice. Fr. Diez –
istorică; fondator al romanisticii.
- să releve metodele tradiţionale;  Celelalte metode tradiţionale: geografia lingvistică,
- să ilustreze diverse procedee ale metoda tipologică ş.a.
metodei comparativ-istorice;
- să evalueze importanţa metodei în Termeni-cheie: metodă lingvistică, metodă tradițională,
cauză. metodă comparativ-istorică.
Subiectul 5. Clasificarea genealogică a limbilor. Principalele familii de limbi
Obiective Unităţi de conţinuturi
- Să explice pluralitatea şi diversitatea  Pluralitatea şi diversitatea limbilor lumii, factorii ce
limbilor lumii. o determină.
- să releve principalele familii de limbi;  Asemănarea materială a limbilor înrudite.
- săilustrezesimilitudinea materială a  Principalele familii de limbi: indo-europene,
limbilor înrudite; semito-hamitice, fino-ugrice, caucaziene, turcice,
- să clasifice în grupurilere spective bantu ş.a.
limbile indo-europene şi cele  Grupurile familiei de limbi indo-europene:
aparţinând altor familii de limbi; romanic, germanic, slav, celtic, etc.
- să estimeze importanţa clasificării  Poziția limbilor romanice în cadrul familiei de limbi
genealogice a limbilor. indo-europene.
Termeni-cheie: clasificare, tipologic, genealogic,
familie de limbi, limbi înrudite, indo-european.
Subiectul 6. Formele de existenţă ale limbilor
Obiective Unităţi de conţinuturi
- Să evidenţieze formele de existenţă ale  Formele de existenţă ale limbii: limba comună,
limbilor; dialectul, limba literară ş.a.
- să comenteze corelaţia dintre dialectele  Dialectele teritoriale, subdiviziunile acestora.
teritoriale şi sociale;  Dialectele sociale: jargoanele, argourile, limbajele
- să definească conceptele dialect, limbă profesionale.
comună, limbă literară ş.a.;  Corelaţia dintre dialectele teritoriale vs sociale.
- să evalueze importanţa limbii literare.  Trăsăturile de bază ale limbii literare. Limba
literară în viziunea savanților români.
Termeni-cheie: limbă comună, limbă națională, limbă
literară, dialect teritorial, dialect social, terminologie,
jargon, argou.
Subiectul 7. Caracterul sistemic şi semiotic al limbii. Teoria semnului lingvistic
Obiective Unităţi de conţinuturi
- Să definească conceptele sistem,  Conceptele sistem şi structură.
structură, semn lingvistic;  Cuvântul ca semn lingvistic, trăsăturile acestuia.
- să ilustreze semnele motivate vs  Motivarea semnelor lingvistice în diverse idiomuri.
arbitrare;  Teoria semnului lingvistic în accepţie saussuriană.
- să releve trăsăturile fundamentale ale  Alte interpretări ale teoriei vizate (P. Miclău,
semnului lingvistic; Al.Graur ș.a.)
- să compare semnele motivate în
diferite limbi;
Termeni-cheie: sistem, structură, semn lingvistic,
- Să argumenteze caracterul sistemic al
limbii; semiotică, semiologie, idiom, semn iconic, semn
- Să evalueze unele concepţii axate pe indicial, simbol.
caracterul semiotic şi sistemic al limbii.
Subiectul 8. Nivelurile limbii. Tipurile de relaţii între unităţile limbii
6
 Obiective
- Să definească noţiunea de nivel al
limbii ;
- să delimiteze conceptele paradigmă vs
sintagmă ;
- să caracterizeze nivelurile de bază ale
limbii: fonetic, lexical, morfologic şi
sintactic;
- să comenteze tipurile de relaţii:
sintagmatice, paradigmatice, ierarhice;
- să ilustreze principiul opozitivităţii şi
al contrastivităţii.
Subiectul 9. Nivelurile fonetic şi lexical ale limbii
Obiective
- să explice definească nivelurile fonetic
şi lexical ale limbii ;
- să delimiteze aspectele sunetelor
vorbirii: acustic, fiziologic, funcţional;
- să explice conceptele fonem, baza de
articulaţie ş.a.;
- să ilustreze diverse modificări ale
sunetelor în fluxul sonor;
- să indice principalele aspecte ale
lexicologiei;
- să caracterizeze cuvântul din
perspectivă lexicală ;
- să evalueze raportul cuvânt vs noţiune. fonetică, lexicologie, cuvânt, noțiune.
Subiectul 10. Nivelul gramatical al limbii
Obiective
- Să definească noţiunile sens
gramatical, formă gramaticală,
categorie gramaticală;
- Să determine specificul unor categorii
gramaticale în diferite limbi;
- să delimiteze mijloacele de redare a
sensurilor gramaticale în diverse
idiomuri .
Subiectul 11. Clasificarea tipologică a limbilor
Obiective
- Să definească noţiunea de tip lingvistic;
- să indice principalele tipuri de limbi:
izolant, aglutinant, flectiv, polisintetic;
- să caracterizeze tipul izolant;
- să compare tipurile flectiv vs
aglutinant;
- să explice raportul dintre sintetism şi
analitism în sistemele nominal şi
verbal;
- să estimeze importanţa metodei
tipologice în procesul de clasificare
tipologică a limbilor lumii.
Subiectul 12. Principalele tipuri ale scrierii
Obiective
Unităţi de conţinuturi
 Planul expresiei şi planul conţinutului.Teoria
hjelmsleviană privind cele două planuri ale limbii.
 Conceptul nivel al limbii. Nivelurile de bază şi cele
intermediare.
 Principalele tipuri de relaţii: paradigmatice ,
sintagmatice, ierarhice.
 Principiul opozitivăţii şi al contrastivităţii.
 F. de Saussure despre dihotomia relaţii sintagmatice
vs asociative.
Termeni-cheie: nivel, paradigmă, sintagmă,
opozitivitate, contrastivitate.
Unităţi de conţinuturi
 Nivelul fonetic. Aspectele acustic, fiziologic,
funcţional al sunetelor.
 Fazele articulării sunetelor. Baza de articulaţie.
Fonemul, trăsăturile şi funcţiile acestuia.
 Modificările sunetelor în fluxul sonor.
 Aspectele lexicologiei.
 Relaţii sistemice în cadrul lexicului.
 Raportul cuvânt vs noţiune.
Termeni-cheie: nivel, fonem, bază de articulație,
Unităţi de conţinuturi
 Morfologia şi sintaxa – compartimente ale
gramaticii.
 Diversitatea structurii morfematice în diferite limbi.
 Sensul gramatical, mijloacele de exprimare a
acestuia:flexiunea, afixele, cuvintele auxiliare,
topica, intonaţia, accentul etc.
 Corelaţia sens gramatical – formă gramaticală –
categorie gramaticală.
Termeni-cheie: sens, formă, categorie, gramatical,
idiom.
Unităţi de conţinuturi
 Conceptul tip lingvistic.
 Tipurile izolant, aglutinant, flectiv, polisintetic,
trăsăturile de bază ale acestora.
 Analitism vs sintetism în diverse limbi ale lumii.
Analitismul în structura limbilor romanice.
 Metoda tipologică şi clasificarea tipologică a
limbilor. Generalităţi despre tipologia morfologică şi
tipologia sintactică.
Termeni-cheie: tip lingvistic, izolant, aglutinant, flectiv,
polisintetic, sintetism, analitism, metodă tipologică,
clasificare tipologică.
Unităţi de conţinuturi
7
 - Să comenteze principalele tipuri ale  Pictografia. Ideografia şi tipurile acesteia.
scrierii: pictografia, ideografia,  Fonografia. Silabografia şi scrierea alfabetică.
fonografia;  Principalele tipuri de scriere alfabetică.
- să explice tipurile scrierii ideografice:  Rolul scrierii în istoria omenirii.
scrierea ieroglifică, cuneiformă ş.a.;
- să argumenteze avantajele scrierii
fonografice;
- să compare scrierea silabografică şi Termeni-cheie: pictografie, ideografie, fonografie,
alfabetică; scriere ieroglifică, cuneiformă, silabografică,
- să estimeze rolul scrierii în cultura
alfabetică.
umanităţii.

VII. SUGESTII METODOLOGICE

- În predarea disciplinei Introducere în teoria lingvisticăse preconizează a lua ca punct de

plecare cunoştinţele obţinute în cadrul cursurilor liceale;
- Se va lua în considerare legătura dintre cursul menționat și alte cursuri universitare, de
ex., Fonetica limbii române, Lexicologia limbii române etc. ;
- Vor fi abordate teme care țin de teoria limbii (Limba ca sistem și structură, teoria despre
nivelurile limbii, Limba ca sistem semiotic etc.), de metodele lingvistice (Metoda
comparativ-istorică, Alte metode tradiționale), de clasificarea limbilor (Clasificarea
genealogică și tipologică a limbilor, Pluralitatea și diversitatea limbilor), cu scopul de a
demonstra interdependența compartimentelor lingvisticii;
- Se vor utiliza unele mijloace tehnice și materiale ilustrative (tabele, scheme, postere etc.),
pentru a defini diferite concepte (sistem, strutură, nivel de limbă, formă de există a
limbii, semn lingvistic etc.), a realiza diverse clasificări;
- Se vor rezolva exerciții practiceși itemi privind legătura dintre conceptele și teoriile
studiate, se vor compara interpretări controversate ale acestora, se vor identifica și se vor
caracteriza fenomenele manifestate la diferite niveluri de limbă;
- Se va pune accent pe evaluarea teoriilor, clasificările de rigoare, aplicarea cunoștințelor
obținute în raport cu alte discipline studiate la facultate.

VIII. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr. Produsul Strategii de realizare Criteriideevaluare Termen de

preconizat realizare

Elaborarea unor Capacitatea de a identifica şi de

referate, scrierea unor
rezumate ale studiilor
1. Portofoliu de specialitate,
întocmirea unui
glosar de termeni
lingvistici (30 – 40)
2. Tabele Lucrul cu
dicţionarele,
întocmirea tabelelor
a confrunta fenomenele în
limbile studiate, aptitudinea de a
Pe parcursul
caracteriza diverse categorii de
semestrului
la diferite niveluri ale limbilor
investigate, de a explica diferite
concepte.
Priceperea de aidentificaşi de a Pe parcursul
clasifica fenomene structural în semestrului
baza metodelor comparativ-
8
 (de ex., a celor ce
istorică şi tipologică
ilustrează
înlimbilestudiate, de a aprecia
regionalismele,
corelaţia dintre variate noţiuni,
argourile, jargoanele,
categorii ş.a.
familiile de limbi,
tipurile de limbi)
Dexteritatea de a aprecia
Adnotarea opinii neunivoce ale savanţilor,
articolelorși a unor de a-şi expune propria părere în Pe parcursul
3. Studii critice
capitole ale cărților legătură cu problemele abordate, semestrului
recomandate la obiect de a compara şi de a clasifica
diverse concepţii.
Lucrări de sinteză (de
ex., concepția Abilitatea de a aplica
Studii de 20
4. semiotică a lui U.Eco cunoştinţele obţinute la
sinteză octombrie
în romanul „Numele caracterizarealimbilorcercetate
trandafirului”)

IX. EVALUAREA DISCIPLINEI

În conformitate cu planul-cadru al studiilor superioare de licenţă, se preconizează trei

tipuri de evaluări: iniţială, curentă şi finală.
• Evaluarea iniţială are ca obiectiv stabilirea nivelului de cunoştinţe al studenţilor
privind însușireaunor concepte de bază în domeniul limbii, al unităților acesteia (foneme,
morfeme, cuvinte, propoziții) și al raporturilor dintre ele. Ea se realizează în scris,
propunându-se un test cu sarcini practice.
• Evaluarea curentă (2 atestări obligatorii) se desfășoară pe parcursului
semestrului, preconizându-seprincipalele unităţi de învăţare. Această evaluare are valoare
sumativă și denotă calitatea asimilării conţinuturilorplanificate în cadrul cursului. Sunt
întocmite mai multe variante de teste, cu itemi la nivel de cunoaştere, aplicare şi integrare.
• Lucrul individual vizează studierea independentă a unor compartimente ale
cursului. Calitatea produselor este estimată atât la seminare, cât şi la sfârşitul semestrului.
• Evaluarea finalăse realizează la examen, având ca obiectiv aprecierea nivelului
de cunoştinţe şi a competenţelor achiziţionate pe parcursului studierii cursului. Testele de
examinare cuprind toate problemele abordate în cadrul disciplinei şi includ itemi la nivel de
cunoaştere, aplicare şi integrare.Media semestrială este constituită din notele de la seminar,
de la cele două testări şi de la lucrul individual, care reprezintă, în total, 60% din nota finală,
şi nota de la examen, cotată cu 40% din nota finală.

X. BIBLIOGRAFIE
1. Avram M., Balacciu-Matei J., Cuniţă A. Enciclopedialimbilorromanice. Bucureşti,
9
 1989
2. Constantinescu-Dobridor Gh. Dicţionar de termeni lingvistici. Bucureşti, 1998
3. CoşeriuE. Introducereîn lingvistică. Cluj-Napoca, 1995
4. Coşeriu E. Lingvistica din perspectivă spaţială şi antropologică. Chişinau, 1994
5. Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbii. Bucureşti, 2005.
6. Ducrot O. Schaeffer J.M. Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului.
Bucureşti, 1996
7. Ionescu E. Manual de lingvistică generală. Bucuresti, 1992
8. Lyons J. Introducere în lingvistica teoretică. Traducere din limba engleză. Bucureşti,
1995
9. Martinet A. Elemente de lingvistică generală / Traducere şi adaptare de P.Miclău,
Bucuresti, 1970
10. Munteanu E. Introducere în lingvistică. Iaşi, 2007
11. Oglindă E., Păduraru G. Introducere în lingvistică. Chişinău, 2011
12. Oglindă E., Sobol A. Lingvistica contrastiv-tipologică. Chișinău, 2015
13. Robins R.Scurtă istorie a lingvisticii. Iași: Polirom, 2003.
14. Sala M., Vintilă-Rădulescu M. Limbile lumii: Mică enciclopedie. Bucureşti, 1999
15. Saussure F. de. Curs de lingvistică generală. Iaşi, 1998
16. Tratat de lingvistică generală/ Red. resp.: Al.Graur, S.Stati, L.Wald. Bucuresti, 1971

10