Carbune

Materia inițială de bază din care ia naștere cărbunele sunt resturi

de plante fosile, care constau mai ales din feriga uriașă care în urmă
cu 400 de milioane de ani alcătuia adevărate păduri, azi feriga are
între 9000 și 12000 de varietăți. După moartea lor aceste plante se
scufundau în mlaștină unde fiind izolate de aerul atmosferic urmează
o serie de procese anaerobe, în primele faze se formează turba. Tipuri
de carbuni: turba, carbine brun, carbine brun huilos, huila, antracit.
Prin migrația mărilor aceste mlaștini au fost acoperite cu
sedimente, creându-se temperaturi și presiuni ridicate, care intensifică
procesele de încarbonizare, presiunea elimină apa din turbă astfel ia
naștere cărbunele brun. Dacă aceste presiuni mari persistă mai departe
se continuă eliminarea apei din cărbunele brun rezultând cărbunii cu
cea mai mare putere calorifică, huila și în final antracitul care este în
același timp și cărbunele cel mai vechiBazinul carbonifer Comănești
este cel mai mare bazin sedimentar din Moldova, situat la
extremitatea estică a catenei Carpaților Orientali, în zona flișului, pe
cursul mijlociu al râului Trotuș, în interiorul depresiunii intramontane
Comănești. Din punct de vedere al vechimii face parte din grupa
neogenă. La nivelul său s-au identificat 47 de straturi de cărbune brun,
din care doar 7 exploatabile. La începutul secolul al XX-lea
activitatea de exploatare s-a intensificat, devenind una din cele mai
importante bazine carbonifere din țară. În timpul Primului Război
Mondial bazinul Comănești a rămas singura sursă de alimentare cu
combustibil a transportului feroviar din România.
Utilizarile carbunelui: indeparteaza mucegaiul, utilizarea
carbunelui in curte si gradina, utilizarea carbunelui pentru purificarea
apei, ingrijirea mobilierului si a uneltelor, instrument de desenat.
Principalele tari producatoare de carbine: China, India, America,
Australia, Indonezia.
Pricipalele tari consumatoare de carbune sunt:China, America si
India.
Rezervele de cărbuni pe glob estimate în anul 2004 au fost de
783,1 miliarde de tone, din care 27 % aparține SUA, 16 % Rusiei, 12
% Chinei, 12 % Indiei, 7 % Uniunii Europene și 7 % Australiei.
 Aceste rezerve, dacă se continuă folosirea cărbunilor în același
ritm ca în anul 2003 (3,8 miliarde de tone), ar acoperi necesarul
globului pe o perioadă de 203 ani. Rezervele de cărbune ale
României, aflate în evidența națională la începutul lui 2007, sunt
următoarele: huilă 721 mil.tone; cărbune brun 65 mil.tone; lignit
3.400 mil.tone.
Impactul asupra mediului al industriei cărbunelui include
aspecte precum utilizarea terenului, gestionarea deșeurilor, poluarea
apei și a aerului, cauzate de exploatarea cărbunelui, prelucrarea și
utilizarea produselor sale. În plus față de poluarea atmosferică,
arderea cărbunelui produce anual sute de milioane de tone de produse
reziduale solide, inclusiv cenușă zburătoare, cenușă de fund și nămol
de desulfurare a gazelor de ardere, care conțin mercur, uraniu, toriu,
arsen și alte metale grele. Cărbunele este cel mai mare contribuitor la
creșterea de CO2 din atmosferă.
Acesta este un mass-media link legat de impactul negativ al
exploatării carbunelui asupra mediului:
https://www.theworldcounts.com/stories/Negative-Effects-of-Coal-Mining

Bibliografie: Indexmundi, Wikipedia, dozadesanatate.