Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURRI
BAZELE
CULU
M
NAŢIO ANTREPRENORIATULUI
NAL
Curriculum
pentru învăţământul secundar profesional
(vocaţional tehnic)
Chişinău, 2012
Aprobat:
la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr.___ din _____________
2012;
- prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. ______ din _________ 2012
Echipa de lucru:
Şuleanschi Sofia, coordonatoare echipă, directoare Winrock Moldova
Olaru Valentina - cadru didactic, grad didactic superior, LT „Lucian Blaga ”, mun. Chişinău,
doctorandă la Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei, USM
Grupul de experţi
În definitivarea curriculum-ului a fost consultată opinia următorilor experţi:
Guţu Vladimir, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, decanul Facultăţii Psihologie
şi Ştiinţe ale Educaţiei, USM;
Sclifos Lia, doctor în pedagogie, metodist, Colegiul de Construcţii din mun. Chişinău, lector
superior la catedra Ştiinţe ale Educaţiei, USM;
2
1 Preliminarii
CUPRINS
Educaţia antreprenorială a devenit un element important al formării iniţiale şi continue a
1 Preliminarii..........................................................................................................................4
specialiştilor din diverse domenii, datorită contribuţiei efective pe care aceasta o are la dezvoltarea
2 Repere conceptuale ale disciplinei „Bazele Antreprenoriatului”.........................................5
iniţiativei antreprenoriale în societate, oferirea diverselor oportunităţi de realizare în carieră. şi integrare
3socio-profesională
Competenţeaspecifice ale debutanţi.
specialiştilor disciplinei „Bazele Antreprenoriatului” ......................................9
4 Antreprenoriatuldisciplinei
Administrarea reprezintă odeoportunitate în edificarea unei cariere de succes, deoarece spiritul
studiu......................................................................................9
antreprenorial este caracteristic persoanelor cu idei noi, care pun în mişcare mecanismele creşterii
5 Tematica modulelor şi repartizarea orientativă a orelor....................................................10
economice şi contribuie la rezolvarea multiplelor probleme socio-economice ale ţării.
Conţinuturi şi activităţi de învăţare ...................................................................................11
6 Perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, globalizarea economiei mondiale,
6.1 Modulul I. Antreprenoriatul
mediul concurenţial cu reguli clare– şi
o opţiune de carieră
transparente 14 orenecesitatea
implică (12 ore/2ore)
de...................................................
evidenţiere şi clarificare a unor 11
concepteModulul
6.2 II. Managementul
economice afacerii
şi promovarea şi gestionarea
valorilor riscurilor încontemporan.
antreprenoriatului afaceri 18 ore (16 ore/2ore)......................
Consiliul European (martie 12
Modulul III.
2006) a subliniat
6.3 Finanţareacreării
necesitatea şi evidenţa
unuicontabilă a afacerii 30 (20pozitiv
climat antreprenorial ore/10 ore) ..............................................
general,a unor condiţii cadru care 14 să
9 Referinţe
Sistemulbibliografice pentru
educaţional din susţinerea
Republica demersului
Moldova didactic...........................................23
oferă oportunităţi pentru realizarea educaţiei
antreprenoriale prin disciplinele opţionale din învăţământul preuniversitar, dar şi prin introducerea
34
Curriculum-ul pentru disciplina „Bazele Antreprenoriatului” răspunde cerinţelor formulate în Legea
Învăţământului Republicii Moldova din 09.11.95, referitoare la idealul educaţional şi la finalităţile
învăţământului. Demersurile propuse în actualul curriculum sunt în concordanţă cu spiritul şi
recomandările cuprinse în Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi
(nr.845-XII din 03.01.92); Legea privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (nr. 206-
XVI din 07.07.2006) şi altor acte normative, cum ar fi:
ü Comunicatul final “Coeziune socială şi calitate – o provocare pentru educaţie”, adoptat la cea
de-a patra Conferinţă a Miniştrilor Europeni ai Educaţiei (Bucureşti, 18–20 iunie 2000);
noiembrie 2002);
ü Comunicatul de la Maastricht privind viitoarele priorităţi ale intensificării cooperării europene
în Educaţie şi Formare Profesională (14 decembrie 2004);
ü Concepţia dezvoltării învăţământului secundar profesional din Republica Moldova (3.12.2004);
activităţi antreprenoriale.
5
În cadrul disciplinei de studiu se prezintă sub o formă explicită şi accesibilă noţiunile generale
referitoare la activitatea antreprenorială, caracteristica bazei legislative şi a modalităţilor de lansare şi
gestionare a unei afaceri, strategiile şi reperele esenţiale în elaborarea planului de afaceri, precum şi
diverse oportunităţi de finanţare şi susţinere a activităţii de antreprenoriat.
Conform legislaţiei Republicii Moldova, şi anume „Legea cu privire la antreprenoriat şi
întreprinderi” Nr.845-XII, din 03.1.1992, antreprenoriatul este definit ca: activitatea de fabricare a
producţiei, de executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurarea de cetăţeni şi de asociaţiile
acestora în mod independent, din propria iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea
următoarele:
4. Competenţe acţional-strategice
5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare
promovarea
ofertelor
bunei de
guvernări.
instruire pentru toate categoriile de beneficiari.
• Competenţa
Axarea pe antreprenorială
finalităţi de învăţare
solicită
orientează
în procesul
procesul
de formare
educaţional
următoarele
către un
componente:
şir de rezultate
scontate, care reflectă ceea ce se aşteaptă de la un elev să cunoască, să înţeleagă şi să fie capabil
ü Cunoştinţe – Cunoştinţele necesare includ capacitatea de a identifica oportunităţi pentru activităţi
să execute/demonstreze la finalizarea programului de învăţare. Procesul educaţional este bazat pe
personale, profesionale şi/sau de afaceri, cuprinzând o proiecţie a problematicii, care să arate
învăţare prin cooperare şi muncă în echipă. Elevii activează în comunităţile lor, colaborează cu
contextul în care oamenii trăiesc şi lucrează, cum ar fi o bună cunoaştere a domeniului
antreprenori din localitate şi alte grupuri în afara sălilor de clasă.
antreprenoriatului, a oportunităţilor şi provocărilor cu care se confruntă un antreprenor. Elevii
• trebuie
Integrarea
să fie,teoriei
de asemenea,
cu practica
conştienţi
presupune
de latura
că tot etică
ceea aceactivităţii
se învaţă de
în antreprenoriat
procesul didactic
şi de
urmează
faptul că o
să se valorifice
activitate antreprenorială
în cadrul activităţilor
se desfăşoară practice,
legal şiasigurând
în conformitate
formarea
cu cadrul
şi dezvoltarea
normativcompetenţelor
existent
generaleeste
deaceea şi specifice
necesar disciplinei.
de a cunoaşteProfesorul asigură integritatea academică a programului prin
acest cadru..
crearea de oportunităţi pentru ca elevii să stăpânească anumite competenţe de bază în timpul
ü Abilităţi - Abilităţile se raportează la managementul de proiect pro activ (incluzând, de exemplu.,
elaborării planului de afaceri. Elevii şi profesorii lucrează împreună asupra unor idei/proiecte de
abilitatea de a planifica, organiza, gestiona, conduce şi delega, analiza, comunica, raporta,
afaceri care reflectă nevoile, dorinţele şi preocupările elevilor.
evalua şi înregistra), reprezentare efectivă şi negociere, precum şi la capacitatea de a lucra atât
• individual,
Învăţare interactivă
cât şi în colaborare
centrată pe
cuelev
echipa.
presupune
Capacitatea
adoptarea
de a aprecia
unui demers
şi identifica
de învăţare
punctele
activă
tariprin
şi
realizarea
slabe, de aunor
evalua
activităţi
şi de a-şi
individuale
asuma riscuri
sau încând
grup,
eleînsunt
carejustificate,
elevul acţionează
este unaindependent,
esenţială.
soluţionează probleme, ia decizii mai puţin influenţate şi îşi asumă responsabilitate pentru
ü Atitudini - O atitudine antreprenorială se caracterizează prin iniţiativă, poziţie pro activă în viaţa
propriile acţiuni. Profesorii modelează atitudini antreprenoriale prin punerea în aplicare a
personală şi social-economica, precum şi în timpul orelor de lucru. Aceasta include, de asemenea,
politicilor şi practicilor care să permită elevilor de a gândi şi lucra creativ.
o motivare şi o determinare în realizarea obiectivelor propuse, căutarea soluţiilor acolo unde alţii
• văd
Perspectiva
doar probleme,
integrării
inclusiv
profesionale
şi la locul
presupune
de muncă.
utilizarea în calitate de metode de învăţare a
studiilor de
Misiunea decaz, proiectelor,
a forma situaţiilor
şi dezvolta aceste de problemă, îicare
componente ar stimula
revine gândirea
disciplinei critică
de studiu a elevului,
„Bazele
astfel încât procesul de învăţare să devină mai dinamic şi mai eficient pentru beneficiari. Cursul
Antreprenoriatului”. Locul acestei discipline, în oferta educaţionala pentru învăţământul secundar
oferă elevilor o posibilitate amplă pentru reflecţie conştientă şi grijulie asupra profesiei lor.
profesional, se justifică prin următoarele dimensiuni ale educaţiei antreprenoriale:
Programul include o evaluare continuă şi obiectivă a competenţelor formate, asigurându-le astfel
• descriptiv-informativă, vizând însuşirea cunoştinţelor generale despre antreprenoriat, idei şi
şanse sporite de angajare în câmpul muncii şi oportunităţi de realizare profesională.
oportunităţi de iniţiere, dezvoltare şi reuşita unei afaceri;
Egalitatea genurilor presupune ca toţi elevii trebuie să fie încurajaţi să fie atenţi la multitudinea
• normativă, referitoare la însuşirea unor cunoştinţe privind normele juridice care reglementează
de aspecte din domeniul antreprenoriatului, inclusiv şi a celor ce ţin de zonele netradiţionale şi
activitatea antreprenorială;
profesionale. Este responsabilitatea şcolilor să minimalizeze atitudinile şi aşteptările formate pe
• interogativ-reflexivă şi valorizatoare, care are în vedere dezvoltarea capacităţii de reflecţie critică
bază de sex şi să creeze un mediu educaţional lipsit de discriminări în bază de gen. Acest proces
asupra principiilor etice necesare în relaţiile caracteristice unui mediu de afaceri;
poate fi facilitat prin folosirea materialelor şi strategiilor ce nu conţin elemente discriminatorii,
• practică, urmărind formarea de atitudini şi exersarea de comportamente democratice şi
precum şi prin intermediul unei analize a practicilor curente în antreprenoriat. Pentru a întruni
antreprenoriale.
condiţia Egalităţii Genurilor în sistemul vocaţional, prezentul Curriculum îşi asumă rolul de a
reduce discriminările
Curriculum-ul la disciplinaînde
bază de gen
studiu . Profesorii
“Bazele trebuie să creeze
Antreprenoriatului” esteun mediu
axat favorabil, lipsit de
pe următoarele
principii:
prejudecăţi şi să ofere oportunităţi egale atât băieţilor, cât şi fetelor de a împărtăşi propria
• Abordarea modulară care oferă posibilitatea parcurgerii treptate a conţinuturilor ocupaţionale,
experienţă în orice domenii, inclusiv istorii de bune practici din domeniul antreprenoriatului
de la simplu la complex, în vederea obţinerii unei calificări şi permite evaluarea progresului,
Disciplina „Bazele Antreprenoriatului” vizează formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice
înregistrat de elev, la finele fiecărei etape de instruire. În cazul beneficiarilor adulţi, formarea pe
pentru valorificarea deplină a propriului potenţial, iar în perspectivă, iniţierea şi gestionarea unor
module asigură mobilitate şi sporeşte şansele de avansare profesională pe piaţa muncii. Caracterul
78
activităţi antreprenoriale. Una dintre trăsăturile de bază a disciplinei „Bazele Antreprenoriatului”
este integrarea competenţelor formate în cadrul altor discipline studiate cu competenţele formate
de acest curs, asigurând astfel un demers prin excelenţă interdisciplinar şi transcurricular.
Din perspectiva principiului axarea pe finalităţi de învăţare, în contextul curriculum-ului de
faţă, noţiunea de Finalităţi modulare, reflectă cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi este sinonimă cu
noţiunea de subcompetenţă din curricula modernizată preuniversitară şi corespunde conceptului
antreprenoriat.
constructivă cu ceilalţi.
Total 90 ore 30
10
6 Conţinuturi şi activităţi de învăţare
− Joc de rol
− Formulare de
argumente în 4 paşi
13
6.3 Modulul III. Finanţarea şi evidenţa contabilă a afacerii 30 (20 ore/10 ore)
14
• Efectuează • Reguli şi etape în întocmirea
înregistrări bilanţului contabil
cronologice în
Venituri şi cheltuieli
conturi
• Venituri şi evidenţa acestora
• Corespondenţa conturilor
• Înregistrări cronologice în cont
15
• Clienţii şi nevoile lor − Exerciţii de stabilire a
preţului unui
• Determină segmentul de • Comportamentul bun/serviciu.
piaţă în baza produsului consumatorilor
− Exerciţii privind
/serviciului propus
Produsul/Serviciul politica de stabilire a
preţului
• Noţiunea de
produs/serviciu; Criterii − Determinarea
de elaborare a unui strategiilor pentru
• Calculează şi stabileşte produs sau serviciu nou promovarea unui
mărimea şi cota de piaţă produs
• Calitatea
produsului/serviciului
• Aplică metoda optimă de • Ciclul de viaţă a
promovare şi plasare a produsului/serviciului
produsului/serviciului
• Impactul ciclului de viaţă
a produsului/serviciului
asupra afacerii
Preţul
• Noţiunea de preţ
• Principiul de stabilire a
preţului
• Tactici de stabilire a
preţului
• Analiza şi stabilirea
preţului
Plasare şi promovare
• Metode de plasare şi
promovare a produsului
/serviciului
• Rolul publicităţii în
plasarea
produsului/serviciului
• Condiţii optimale în
vederea realizării
produsului/serviciului
16
• Elaborează părţile § Elementele de bază şi − Întâlniri cu persoane
componente ale unui funcţiile planului de afaceri resursă
plan de afacere;
§ Autorul şi Beneficiarii − Discuţii
• planului de afaceri
Evaluează impactul −
schimbărilor care Analiza situaţiilor
§ Procesul de planificare a
intervin în mediul de − Exerciţii practice
afacerii Informaţia necesară
afaceri;
pentru planificarea afacerii; − Mini-prelegere
• Prezintă public planul de § Tipuri şi modele de − Exerciţii de simulare
afaceri elaborate. planuri de afaceri
− Laboratoare de scriere
§ Riscuri în planificarea
afacerii − Argumente în algoritmul
PRES
§ Viziunea şi argumentarea
propriei idei de afaceri − Predare complementară
− Lectură intensivă
Structura planului de afaceri
• Structura şi conţinutul − Analiza de modele
compartimentelor de bază
− Studii de caz
ale planului de afaceri
− Proiecte de grup de lungă
• Foaia de titlu, rezumatul şi
destinatarul planului de durată
afaceri − Simularea de afaceri
• Scopul şi obiectivele − Laboratoare de scriere
afacerii
− Completarea graficului
• Analiza SWOT SWOT
• Produsul sau serviciul - − Elaborarea părţilor
aspecte descriptive componente a unui plan de
afaceri
• Planul de marketing
− Elaborarea de prezentări
• Planul operaţional si
Resurse umane a Planurilor de afaceri în
format PPS
• Planul de management
− Dezbateri
• Planul financiar
Elaborarea şi Prezentarea
planurilor de afaceri
• Recomandări pentru
redactarea, definitivarea şi
prezentarea planului de
afaceri
• Prezentare de succes în 5
paşi: Misiunea, Viziunea,
Obiectivele, Strategia de
finanţare şi Activităţile
• Criterii şi indicatori de
evaluare a prezentărilor.
17
7 Orientări metodologice generale
Procesul de predare-învăţare a disciplinei „Bazele Antreprenoriatului” se produce în baza unei
abordări strategice. Predarea cursului implică gândire strategică şi creativă, care face posibilă stăpânirea cu
succes a situaţiilor de învăţare.
Prin definire, conceptul de strategie didactică este privit ca mod integrativ de abordare şi acţiune a
tuturor resurselor procedurale (forme, metode, mijloace tehnice) şi a principiilor didactice de utilizare a
acestora în procesul de vehiculare a conţinuturilor în vederea dezvoltării/formării competenţelor generale şi
specifice disciplinei.
Disciplina „Bazele Antreprenoriatului”, posedă un pronunţat caracter aplicativ şi presupune
accentuarea dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Curriculum-ul la această disciplină
este centrat pe elev şi adoptă o abordare practică de „învăţare prin acţiune”, introduce o serie de metode şi
tehnici de învăţare care stimulează implicarea activă a elevului în procesul educaţional şi asumarea
responsabilităţii pentru propria formare. Metodologia aplicată schimbă accentul în procesul de instruire de
la profesor spre elev. Profesorul devine organizator, facilitator şi coordonator al experienţei de învăţare
relevante pentru elevi, realizând, în acest mod, legătura directă între ce se învaţă şi de ce se învaţă. În aceste
condiţii, subiectul autentic al instruirii va fi elevul şi, în consecinţă, strategia didactică va fi proiectată în
acest sens.
În proiectarea didactică de lungă şi scurtă durată profesorul se va ghida de prezentul Curriculum,
atât la compartimentul competenţe, cât şi conţinuturi recomandate. Structurarea pe semestre a unităţilor de
învăţare şi a competenţelor specifice, asociate acestora se va realiza la discreţia cadrului didactic, care are
obligaţia de a forma la elevi toate competenţele specifice prevăzute de Curriculum până la finele perioadei
de învăţare. În corespundere cu cerinţele didactice profesorii vor planifica ore de sinteză şi evaluare,
precum şi activităţi practice în funcţie de condiţiile existente în instituţia respectivă de învăţământ şi
materialele disponibile.
Noul model de proiectare este centrat pe unitatea de învăţare – structură didactică deschisă şi
flexibilă, unitară din punct de vedere tematic, care se desfăşoară într-o perioadă anumită de timp, are drept
scop formarea competenţelor specifice şi se finalizează prin evaluare.
Unitatea de învăţare este stabilită de către profesor şi poate include un număr rezonabil de
conţinuturi din cadrul unui singur modul (4-6 activităţi didactice). Pe baza unui modul, poate fi format una
sau mai multe unităţi de învăţare. Din punct de vedere grafic, proiectul unităţii de învăţare arată astfel:
18
elevii pot să le aplice în diferite contexte de viaţă. Pentru aceasta, activitatea didactică trebuie să demareze de
la dezvoltarea abilităţilor generale pentru viaţă: valorificarea oportunităţilor; transpunerea unei idei în
Data Competenţe Conţinuturi Activităţi de Resurse Metode de Observ
practică; curajul de a se confrunta (detalieri)
specifice cu problemele şi de a le soluţiona; acceptarea
învăţare implicaţiilor propriilor
(materiale, evaluare aţii
procedurale,
alegeri; perceperea activităţilor independente drept o alegere profesională valoroasă;
de timp) gestionarea
responsabilă a resurselor şi a banilor; înţelegerea modului în care organizaţiile funcţionează în societate.
Ulterior, demersul didactic
Profesorul se va axa pe abilităţile
Profesorul Profesorul specifice care vor ajuta toţi elevii să-şi
Profesorul înfiinţeze
Profesorul
precizează prezintă indică face indică instru-
propria afacere la un moment dat după încheierea studiilor, precum: capacitatea de a elabora un plan de
competenţele, detalieri de activităţile de specificări
ţinând contprocedurilor
afaceri; cunoaşterea de conţinut
administrative învăţare
pentru (din unei întreprinderi;înţelegerea
înfiinţarea vizând mentele/
competenţele necesare în curriculum sau timpul, locul metodele/
principiilor contabile,
generale din de drept antreprenorial
explicarea şi de drept fiscal;
altele) carecunoaşterea
sunt eticii comerciale şi formele
desfăşurării, a de
proiectarea de anumitor adecvate pentru materialul evaluare pe
responsabilităţii sociale; înţelegerea clară a mecanismelor pieţei; cunoaşterea tehnicilor de vânzare care ş.a.
le va
lungă durată parcursuri formarea didactic
competenţei
Această strategie va contribui la crearea cadrului necesar,
educaţional care încurajează valorifica
interacţiunea socială
specifice formele de
pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea conştientă a elevului în procesul organizare de activitate economică.
Indiferent de domeniul formării profesionale, modalitatea cea mai eficace pentru atingerea finalităţilor
curriculare este de a determina elevii să participe la proiecte şi activităţi practice, în care se pune accentul pe
Cadrul didactic va fi preocupat de stabilirea coerenţei pe orizontală între Competenţe specifice –
învăţarea prin practică şi se câştigă experienţă reală în antreprenoriat.
Conţinuturi - Activităţi de învăţare – Resurse - Evaluare. De asemenea, profesorul va utiliza ca evenimente
Educaţia orientată către probleme şi experienţă este esenţială pentru promovarea spiritului şi
instrucţionale fie etapele cadrului tradiţional, fie cele ale cadrului Evocare - Realizarea sensului –
abilităţilor antreprenoriale. Rezultate deosebit de bune pot fi obţinute, dacă se lucrează în grupuri mici şi cu
Reflecţie - Extindere sau cadrul simplificat: Familiarizare – Structurare - Aplicare. Competenţele
ajutorul
specificemetodelor
care îi vorinteractive, precumodată
aparţine elevului sunt:cu
metoda predării/învăţării
finalizarea reciproce
învăţării disciplinei (Reciprocal
„Bazele teaching –
Antreprenoriatului”,
Palinscar), Jigsaw ,SINELG, STAD (Student Teams Achievement Division) – metoda învăţării pe grupe
se vor forma prin parcurgerea unor paşi intermediari, reprezentaţi de anumite obiective derivate, numite
mici, TGT – metoda turnirurilor între echipe, metoda schimbării perechii, Simulările computerizate şi
obiective operaţionale. Acestea vor arata cu precizie şi claritate ce va şti şi ce va putea să facă elevul la
jocurile
sfârşitul de afaceri,
fiecărei Harta
lecţii, cognitivă
vizând sau harta conceptuală,
un comportament observabilMatricele, Lanţurile cognitive, Fishbone maps
şi direct testabil.
(scheletul de peşte), Diagrama cauzelor şi a efectului, Pânza de păianjen, Brainstorming; metoda Pălăriilor
Centrarea pe elev ca subiect al activităţii instructiv-educative în cadrul disciplinei „Bazele
gânditoare, Masa rotundă,
Antreprenoriatului” Interviul
şi orientarea de grup,
acesteia spreStudiul de caz,
formarea Incidentul critic,
competenţelor Phillips
specifice 6/6, Tehnica
presupun 6/3/5,
respectarea unor
Controversa creativă, durabile,
exigenţe ale învăţării Fishbowl,printre
Patru care:
colţuri, Metoda Frisco, Sinectica, Metoda Delphi, Portofoliul
individual şi de grup, Întreprinderile de exerciţiu create de elevi, Vizitarea întreprinderilor şi stagiile de
• utilizarea metodelor inter - active;
practică, care vor contribui la formarea competenţelor integratoare autentice vizate de disciplina „Bazele
• realizarea diverselor activităţi pentru exersarea competenţelor antreprenoriale, utilizarea
Antreprenoriatului”.
Metodele practice care
calculatorului includ constituirea
în exerciţii de simulare şi administrarea
a derulării, firmelor şi
monitorizării deevaluării
exerciţiuafacerii,
şi ale care pot
întreprinderilor createprocesul
apropia de elevi de
(atât virtuale cât şi reale)
predare-învăţare sunt suficient
de realitatea de răspândite în şcolile profesionale
economică;
din spaţiul est-european. În unele cazuri, activităţile sunt integrate în cursul şcolar obligatoriu la „Bazele
• operarea cu diferite alternative explicative în interpretarea unor fapte, fenomene, procese
Antreprenoriatului”.În altecare
cazuri, acestea fac parte din activităţile opţionale sau extraşcolare. Astfel, elevii
economice, va contribui în continuare la dezvoltarea unui comportament competitiv şi
dobândesc cunoştinţe şi abilităţi care îi ajută să devină oameni de succes pe viitor şi să conştientizeze
raţional în utilizarea resurselor proprii.
asumarea riscurilor şi responsabilităţilor pentru activităţile realizate în domeniul antreprenorial.
În cadrul activităţilor organizate la ore, elevii şi profesorii utilizează practic diverse strategii de
Resursele didactice de bază în predarea disciplinei constau din manuale şi suporturi de curs la
învăţare, menite să formeze competenţele specifice, ce ar permite valorificarea eficientă a propriului potenţial
diferite module, însoţite de prezentări PPT. Pentru dezbateri şi simulări de laborator sunt disponibile Studii
şi, în perspectivă, iniţierea şi gestionarea eficientă a propriei afaceri (de exemplu, frizerie, patiserie, servicii
de caz şi diverse situaţii-probleme. Curriculum-ul la „Bazele Antreprenoriatului” oferă profesorilor diferite
auto, prestarea de servicii ca electrician ş.a.).
posibilităţi
În de abordare didactică a disciplinei. Oricareatât
ar fipeopţiunea didactică, aceastaşiseabilităţi
va dovedi utilă,
acest caz, procesul didactic se focalizează asimilarea de cunoştinţe specifice
disciplinei şi instituţiei de învăţământ, cât şi pe folosirea strategiilor de învăţare pe parcursul vieţii, pe care
19 20
incitantă, dacă va reuşi să antreneze elevii în activităţi de învăţare atrăgătoare, care să răspundă intereselor şi
experienţei de viaţă ale grupului ţintă.
O importanţă deosebită o are legătura permanentă a disciplinei cu realitatea şi mediul înconjurător,
experienţa de viaţă a elevilor, a părinţilor acestora şi oamenilor de afaceri, ceea ce accentuează caracterul
aplicativ - practic al disciplinei. Este însă important să se asigure faptul că antreprenoriatul este dezvoltat pe
întreg parcursul învăţământului profesional (vocaţional tehnic)şi că atitudinile antreprenoriale sunt cultivate
prin întregul sistem de formare profesională iniţială. În unele situaţii, profesorii vor trebui să facă faţă
provocărilor care vin din “lumea reală” a aşa - ziselor “afaceri de succes”, obţinute prin încălcarea normelor
juridice şi etice.
Spiritul antreprenorial ce se doreşte cultivat prin prezentul curriculum, trebuie să formeze şi să
dezvolte la elevi, potenţiali antreprenori şi spiritul de fair-play, raporturi corecte cu legea, cu instituţiile de
stat sau non-guvernamentale, cu competitorii sau cu partenerii de afaceri. Profesorul convins el însuşi că
afacerile pot fi “curate” şi “de succes” în acelaşi timp, că afacerile au ca scop avantajul personal, dar şi al
comunităţii, avantajul reciproc, va fi cel care îşi va convinge, în cele din urmă, elevii că afacerile, profitul,
etica şi legea nu se contrazic, ci, dimpotrivă, trebuie gândite şi practicate numai împreună.
8 Strategii de evaluare
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Orice proces educaţional se
finalizează prin evaluare, ca o cunoaştere şi recunoaştere a rezultatelor procesului de achiziţionare şi
formare. Evaluarea reprezintă un feed-back permanent între agenţii procesului educativ, menit să confirme
angajator sau o mică afacere. Abilităţile ce urmează a fi evaluate se raportează la managementul proactiv a
unei afaceri (de ex., abilitatea de a planifica, organiza, gestiona, conduce şi delega, analiza, comunica,
raporta, evalua şi înregistra), reprezentare efectivă şi negociere, precum şi la abilităţile de a lucra atît
individual, cît şi în colaborare cu echipa.
Este esenţială şi capacitatea de a aprecia şi identifica punctele tari şi slabe ale unei afaceri, de a
evalua şi de a asuma anumite riscuri .O atitudine antreprenorială se caracterizează prin iniţiativă, atitudine
pro-activă în viaţa personală şi social-economică. Aceasta include, de asemenea, o motivare şi o determinare
în a veni în întâmpinarea obiectivelor, daca există scopuri personale şi ţinte comune cu alte persoane,
21
inclusiv la locul de muncă. Elevii trebuie să fie, de asemenea, conştienţi de latura etică a antreprenoriatului
şi de faptul că pot fi un exemplu de bine în acţiunile sociale.
achiziţionate, a progresului realizat, a produselor activităţii elevilor, deoarece evaluarea competenţelor are
drept scop aprecierea a ceea ce a aplicat elevul şi nu doar ceea ce a învăţat.
bine ordonate.
În evaluarea curentă, în baza unor sarcini de lucru în clasă, supravieţuieşte şi evaluarea secvenţială a
cunoştinţelor. Sunt perfect justificate, în situaţiile când elevul chiar trebuie să înveţe ceva, teste de
cunoştinţe, teste–grilă, itemi obiectivi etc. Dincolo de testele de evaluare este important să li se ofere
elevilor posibilitatea de a se exprima liber asupra ceea ce au înţeles/sau nu, asupra nedumeririlor, asupra a
22
ceea ce cred ei că le-ar fi util pentru clarificarea problemelor puse în discuţie, asupra aspectelor care li s-au
ponderea aplicaţiilor practice să tindă spre maximum posibil. Evaluarea finală la disciplina „Bazele
Antreprenoriatului” se va realiza prin elaborarea şi prezentarea Planurilor de afaceri, care vor fi evaluate în
baza unor criterii şi indicatori stabiliţi anterior de către cadru didactic de comun acord cu elevii.
Acte legislative
23
√ Georgescu T., Caraiani Gh., Managementul afacerilor. Editura „Sylvi”, Bucureşti, 2002.
√ bibliografice
Surse în mele.
Ghidul carierei limba Colecţia
rusă Educaţia 2000+. Humanitas Educaţional. Bucureşti, 2003.
√ Азарова
Goian I.,О., Маленькие
Gasnaş хитрости
A., Gasnaş большого
Al., Curs бизнеса. Феникс,
de antreprenoriat, Ростов
ed.II. Editura на Дону,Chişinău,
„Epigraf”, 2005. 2010.
√ 2001.
Кирижов А. Г., Максимов В. А., Основы инновационного предпринимательства. Феникс. Ростов
√ Ouş A., Dezvoltarea micului business în Republica Moldova, Chişinău, 1998.
на Дону, 2002,
√ Petrovici S., Marketing. Chişinău, 1998.
√ Марусева И.В., Котов В.В., Савченко И.Я., Логистика. Питер, Санкт-Петербург, 2008.
√ Popescu D., Eficienţa comunicării în afaceri, Editura „Luceafărul”, Bucureşti, 2003.
√ Набатников В.М., Организация предпринимательской деятельности.Феникс, Ростов на Дону,
√ Popescu D., Managementul afacerilor, Editura Economică, Bucureşti, 2001.
2004.
√ Porojan D., Bisa C. Planul de afaceri. Editura „Irecson”, Bucureşti, 2005.
√ Сырбу И. М., Кротенко Ю.И., Менеджмент. Editura „Evrica”, Chişinău, 2006.
√ Sabath Ann Marie, Codul bunelor maniere în afaceri, Editura „Vremea”, Bucureşti, 2000.
√ Теплицкая Т.Ю., Все виды деловой корреспонденции. Феникс, Ростов на Дону, 2008.
√ Săndulescu I. M., Planul de afaceri. Ghid practic, ediţia a III-a. Editura CH Beck, Bucureşti, 2006.
√ Solean A., Managementul micului business. Chişinău, 2001.
√
Surse Şuleanschi S., Veveriţă V., Primii paşi în afaceri. Ghid pentru antreprenorii începători. Chişinău, 2009.
electronice
√√www.odimm.md
Verboncu I., Popa I., Diagnosticarea firmei, Editura Tehnică, Bucureşti, 2003.
√ www.business.md
Literatură psihopedagogică
Albulescu I., Albulescu, M., Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică
√√www.bas.md
aplicată, Editura „Polirom”, Iaşi, 2000.
√ www.macip.ase.md
Bîrzea C., Arta şi ştiinţa educaţie, E. D. P. , Bucureşti, 1995.
√√www.winrock.org.md
√ Cartaleanu T., Cosovan O., Goraş-Postică V. ş.a., Formare de competenţe prin strategii didactice
√ Cerghit I., Metode de învăţământ, ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1997.
√ Cucoş C., Pedagogie, Polirom, Iaşi, 2002.
√ Hazlitt H.,Lectia de economie, ASE World – Enterprise, Amerocart SRL, Business Tech International
Press SRL, Bucuresti, 1994.
√ Ionescu M., Radu I., Didactica modernă, Editura „Dacia”, Cluj-Napoca, 2000.
√ Lisievici P. , Evaluarea în învăţămînt. Teorie practică, instrumente. Editura „Aramis”, Bucureşti, 2002.
√ Negreţ-Dobridor I., Pânişoară O., Ştiinţa învăţării. De la teorie la practică. Editura „Polirom”, Iaşi, 2005.
√ Radu Ion T. , Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1981.
√ Salade D., Educaţie şi personalitate, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 1995.
24
25