POSTFA

Standarde i proceduri - un model propus

Arheologia este în primul rând cercetare tiin ific . Încercarea de sistematizare a
etapelor de studiu ce trebuie urmate, enumerarea tehnicilor folosite în munca de teren,
reglementarea metodelor utilizate pentru înregistrarea materialelor provenite din
diversele faze ale cercet rii, propunerea unui model pentru ca toate aceste rezultate s
devin accesibile i nespeciali tilor, nu înseamn „vulgarizarea” acestei tiin e.
Standardele i procedurile nu reprezint coborârea arheologiei la nivelul unei
meserii în care nu mai exist loc pentru ini iativ , pentru crea ie, în care to i pa ii sunt
perfect reglementa i.
Nu este vorba de un manual ale c rui reguli trebuie urmate cu stricte e pentru a
ob ine produse finite identice i depersonalizate, ci introducerea unor norme generale i
îndrum ri care s ajute arheologul s - i valorifice optim rezultatele muncii sale, din punct
de vedere al prevederilor contractuale stricte pe care le are, cât i din punctul de vedere
al contribu iei tiin ifice individuale.

Implicarea arheologiei în mari proiecte investi ionale

Pân nu demult, arheologia din România a r mas un domeniu strict tiin ific,
neimplicat în nici un fel în proiecte economice de anvergur . Cercetarea tiin ific era
sus inut în totalitate de stat (institutele Academiei, universit i, muzee), existau doar
antiere arheologice sistematice consacrate „cercet rii fundamentale”, în care ritmul i
calitatea muncii erau apreciate dup criterii diferite.
Au existat i excep ii de la aceast regul , marile antiere de salvare din anii ‘60-
‘70 (Bicaz, Por ile de Fier, Canalul Dun re–Marea Neagr ) în care cercetarea arheologic
a fost subsumat i unor interese economice de interes na ional. Finan ate de stat, aceste
antiere au urmat mai mult sau mai pu in modelul celor sistematice, atât ca metode de

77
lucru cât i ca diseminare a rezultatelor. În plus, nu exista nici o prevedere legal care s
impun clar obligativitatea eliber rii de sarcin arheologic a unui teren, înainte ca acesta
s fie integrat circuitului economic.
Dup 1989, aceast stare de lucruri s-a schimbat aproape total. În primul rând s-a
modificat profilul i dinamica investi iilor, ap rând pe pia firme private române ti sau
str ine, a c ror extindere a afacerilor presupune exploatarea terenurilor în vederea
construirii.
Fondurile alocate de stat pentru cercetare au devenit insuficiente, de aceea
institu iile implicate în domeniu au trebuit s caute alte surse de finan are. Oportunitatea
investi iilor private a fost imediat sesizat . Tocmai de aceea, dup 2000, prin O.G. nr.
43/2000, a ap rut obligativitatea legal a cercet rii arheologice, care trebuie s precead
orice astfel de investi ie.
Odat cu apari ia OG 43/2000 (cu modific rile ulterioare) s-a impus obligativitatea
desc rc rii de sarcin arheologic pentru orice investi ie economic care afecteaz zone
în care exist (sau sunt doar susceptibile de a con ine) patrimoniu arheologic.

Standarde i proceduri - o solu ie posibil

Aplicarea Standardelor i procedurilor în cazul antierelor preventive recomand
utilizarea unui model pentru planificarea diverselor etape ale cercet rii, pentru ordonarea
unor informa ii i prezentarea acestora într-o form coerent .
Aceea i realitate se impune i în cazul cercet rilor sistematice finan ate de stat. În
condi iile transparen ei, ale justific rii cheltuirii banilor publici, arheologul trebuie s dea
seam atât institu iei de care apar ine sau mediului academic, dar are i obliga ia s - i
prezinte rezultatele muncii sale într-un cadru mult mai larg i mai ales sub aspect tehnic,
administrativ i economic.

Respectarea Standardelor i procedurilor poate oferi solu ii (dar nu garan ii) pentru
cazurile în care munca arheologului ar fi contestat pe cale juridic .
De i cercetarea arheologic nu mai este supus în mod evident politicului i
ideologicului, totu i prin aportul pe care îl are în cazul unor proiecte investi ionale, prin

78
alocarea unor fonduri din ce în ce mai mari, prin importan a pe care începe s-o capete în
fa a opiniei publice, ea poate s fie manipulat , s fie „deturnat ” de la scopurile ei.

Implicarea din ce în ce mai intens a arheologiei în economic atrage dup sine o

alt consecin important .
A a cum realitatea practic a dovedit–o deja, în cazul proiectelor investi ionale
mari, s p turile arheologice preventive au devenit ample i de durat (cazurile Ro ia
Montan sau Autostrada sunt elocvente). A fost implicat un num r din ce în ce mai mare
de arheologi în aceea i cercetare1, arheologi apar inând unor „ coli” diferite. Pe m sura
fondurilor alocate pe aceste mari antiere preventive, pentru ob inerea unor rezultate cât
mai bune, se poate apela din ce în ce mai des la speciali ti din alte domenii, cercet rile
interdisciplinare trebuind s capete din ce în ce mai mare greutate. Aceast realitate va
determina în continuare aplicarea standardelor care devin necesare pentru g sirea unui
„limbaj” comun, coerent i uniform.

De asemenea, nu trebuie uitat faptul c în România de abia acum se fac încerc ri

pentru a dobândi pe cale legislativ recunoa terea juridic a profesiunii noastre.
Demersurile întreprinse pe lâng institu iile statului cu competen e în domeniu au e uat
pân în acest moment, dar alinierea la normele europene va aduce, desigur, i aceast
recunoa tere.
În lipsa unui statut profesional foarte clar s-au creat premisele pentru ca un sistem
coerent de evaluare a calit ii muncii individuale s nu existe. Recunoa terea tiin ific se
face deseori pe criteriul vechimii i pe cel al simplei implic ri cantitative în domeniu. În
acest sens, asigurarea unui minim calitativ al profesiei i impunerea unor criterii mai clare
de evaluare vor trebui create. Simpla adunare a unor puncte acordate pentru diferite
„merite” nu constituie decât o solu ie temporar dar care, iat , este înc în vigoare.
Promovarea în cadrul unei institu ii, pân la urm i în cadrul „administrativ” al
Registrului Arheologilor, a inut pân acum mai ales de criterii subiective. Comisia

1
De exemplu, la Ro ia Montan au lucrat, în medie, circa 70 de arheologi anual.

79
Na ional de Arheologie este primul i cel mai îndrept it for care trebuie s creeze acest
mecanism. Urmând aceste standarde i proceduri un arheolog poate, dincolo de calitatea
tiin ific a muncii sale (calitate care poate fi supus îndoielii atâta timp cât exist opinii
divergente), s - i afirme profesionalismul, indiferent de vârsta i pozi ia în lumea
academic . Standardele încearc s ofere un instrument de evaluare obiectiv .
Se face sim it necesitatea de a avea instrumente obiective pentru cuantificarea
eforturilor tiin ifice ale arheologilor, prin utilizarea consecvent a acelora i unit i de
m sur , .care se vor putea realiza prin compararea a dou proiecte arheologice sau a
dou rapoarte de cercetare. Este una din pu inele c i de a asigura obiectivitatea în acest
domeniu.
Realitatea practic în domeniul investiga iilor arheologice a relevat necesitatea
cre rii unui model obiectiv dup care s poat fi evaluate proiectele arheologice, proiecte
care trebuie s urmeze anumite etape, care s conduc în final la o cercetare corect i la
un rezultat optim.
O alt subliniere care merit f cut este aceea c , marile proiecte arheologice sunt
obligatoriu interdisciplinare, ceea ce impune o structurare clar a obiectivelor, precum i o
sus inere metodologic i formal coerent a diferitelor specialit i implicate.

Importan a p str rii i gestion rii arhivelor, a înregistr rii corecte a datelor, în
domeniul cercet rii arheologice, care presupune i o activitate distructiv , devine
covâr itoare. Rolul inventarelor în managementul patrimoniului cultural este de mult
vreme recunoscut. Ele sunt indispensabile pentru identificare, interpretare, protejare i
p strare fizic a obiectelor mobile, cl dirilor istorice, siturilor arheologice i peisajelor
culturale. Au un loc semnificativ în toate conven iile interna ionale legate de mo tenirea
cultural 2. Standardele i procedurile pot fi utile în sensul men inerii unor arhive bine

2
Conven ia UNESCO din 1972 privind Protejarea Lumii Culturale i Mo tenirii Naturale (Convention
Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage), Conven ia Consiliului Europei de
Protejare a Mo tenirii Arhitecturale Europene (Granada, 1985), art. 2, Conven ia Consiliului Europei de
Protejare a Mo tenirii Arheologice (La Valletta, 1992), art. 2 etc

80
structurate, prin înregistrarea coerent a informa iilor, pentru ca acestea s fie utilizabile
oricând în viitor i compatibile cu alte sisteme de referin .

Implicarea arheologiei în via a public

Implicarea arheologiei i a arheologilor în i i în via a public , prin diseminarea i
expunerea în mod public i prin toate mijloacele mass-media a rezultatelor investiga iei
arheologice devine un deziderat pe care trebuie s ni-l propunem cu prioritate. Asumarea
patrimoniului arheologic de c tre comunitatea local este unul din „pariurile” care vor
trebui câ tigate de arheologie. Standardele i procedurile pot propune un model
pentru receptarea de c tre public a arheologiei ca tiin , pentru o deschidere dincolo de
cercul speciali tilor.

81