Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arhive digitale
Proiectele variaz ca mod de organizare i executare chiar dac sunt respectate
formele cele mai standardizate de cercetare. De aceea nu vom enumera decât elementele
considerate importante i necesare a fi incluse într-o arhiv digital .
Atunci când aceste date nu exist , ele trebuiesc create. Dac nu sunt create sau
colectate într-un format digital înc de la început, atunci este necesar digitizarea lor
(prin scanare).
Astfel, o arhiv ar trebui s con%in în principal trei elemente:
1. datele minimale ale înregistr rilor (baza de date a descoperirilor);
2. alte seturi de date digitale asociate (ilustra%ia fotografic i altele, în func%ie de
situa%ie);
3. date topografice i cartografice digitale.
Toate datele înregistrate trebuie s fie conforme cu standardele acceptate i trebuie s fie
consistente în raport cu cerin%ele respectivei arhive.
1
conform O.G. nr. 43/2000, art. 15 i Regulamentului Repertoriului Arheologic Na%ional.
2
O.G. 43/2000, art. 10, lit. g), L.182/2000, art. 57.
89
Alte seturi de date asociate sunt cele definite în cadrul proiectului i trebuie s
cuprind , dup caz, minimum:
• Forma final a proiectului de cercetare în form digital
• Raportul de diagnostic arheologic
• Raportul de supraveghere arheologic (dac este cazul)
• Fi a tehnic a s p turii ( i matricea stratigrafic dac este cazul)
• Raportul de evaluare post-s p tur (dac exist )
• Forma final a raportului de s p tur
• Bazele de date specializate
• Fotografiile digitale reprezentative (identificate clar i cu legend )
• Seturi de date geo-spa%iale, topografice, cartografice etc. conforme cu cerin%ele
RAN
• Planurile i h r%ile digitale i digitizate conforme cu cerin%ele RAN
• Alte seturi de date digitale referitoare la patrimoniul mobil3 sau imobil4
3
Detalii privind standardele de înregistrare a materialelor arheologice i a altor bunuri de
patrimoniu mobil, precum i standardele de înregistrare a siturilor arheologice, se pot ob%ine de la CIMEC
4
Detalii privind standardele de înregistrare a altor bunuri de patrimoniu imobil se pot ob%ine de la
INMI
90
• Orice imagini fotografice folosite pentru a construi h r%i digitale trebuie s fie
rectificate i ortogonalizate, iar harta rezultat trebuie s fie la scara 1:5.000 sau
mai bun , realizat în coordonate STEREO70.
• Materializarea i conservarea punctelor de sprijin i ridicare (borne topografice,
% ru i metalici cu buloane etc.) este obligatorie atât în Sistemul na%ional de
proiec%ie STEREO70, cât i în sistem local.
• Coordonatele x, y, z pentru puncte, linii i formele ariilor pot fi înregistrate pe teren
cu un dispozitiv GPS (Global Positioning System) a c rui acurate%e trebuie s fie de
+/- 5 metri sau mai bun . Aceste coordonate vor fi apoi utilizate pentru a genera o
tem evenimen%ial . Este recomandat utilizarea echipamentelor de tip „sta%ie
total ”
• Este obligatoriu ca punctele de sprijin pentru referen%iere (nu numai a planurilor ci
i a fotografiilor aeriene, satelitare etc) i a celor pentru ridic rile topografice s fie
înregistrate atât în sistem STEREO70, cât i WGS84, cu specificarea tipului de
aparatur GPS folosit , a parametrilor de transcalcul i a elipsoidului folosit. În
cazul planurilor referen%iate men%ionarea sc rii este obligatorie.
• Documenta%ia va cuprinde obligatoriu atât tabele cu inventarul de coordonate, cu
men%ionarea sistemului în care au fost realizate m sur torile, i nu în sistem local,
cât i Fi a de reperaj cuprinzând punctele din Re%eaua Geodezic Na%ional . Atât
punctele de sprijin, cât i cele de ridicare vor fi folosite în vederea verific rii
ridic rii topografice.
Planul de ansamblu (sau general) este un plan care:
- permite încadrarea într-o zon sau microzon ;
- cuprinde situl în ansamblul s u, cu toate elementele geografice, topografice,
cadastrale i cele de interes arheologic;
- este realizat la o scar care s permit maximum de reprezentare;
- ca plan de ansamblu poate fi folosit trapezul topografic ob%inut de la Oficiile
de cadastru abilitate pentru localizarea sitului.
91
Planurile de situa%ie sunt tematice, iar con%inutul lor este stabilit de cerin%ele
arheologului. Unul dintre planurile topografice tematice trebuie îns s cuprind toate
elementele topo-cadastrale.
• Echidistan%a curbelor de nivel se stabile te în func%ie de necesit %ile cercet rii.
• Datele topografice de detaliu i planimetrice privind cercet rile arheologice vor fi
înregistrate cu o sta%ie total ; dac un asemenea echipament nu este disponibil
vor fi digitizate ridic rile topografice sau planurile realizate cu un teodolit clasic.
• Pot fi reprezentate sau digitizate poligoane în locul punctelor sau al liniilor,
indiferent de dimensiunile elementului de reprezentat.
• Structurile liniare (drumuri, c i ferate, râuri etc.) vor fi reprezentate ca linii în teme
separate (DRUM5, AUTOSTR6, DNAT7, DJUD8, DCOM9, CFR10, APE11).
• Reprezentarea GIS va cuprinde numai acele structuri aflate în zona de studiu, nu i
pe cele din afara ei (de ex. nu este necesar cartarea unui întreg coridor feroviar,
ci numai por%iunea de cale ferat care traverseaz zona de interes, respectiv situl).
• Valorile i caracterele introduse în tabelele atribut trebuie sa fie corect scrise i s
fie consistente.
• Proiectul poate con%ine mai multe teme; se vor ad uga alte teme de câte ori se
consider necesar.
• Toate numele temelor vor fi scrise cu majuscule (ALL CAPS).
• Se recomand digitizarea sau realizarea de planuri digitale cu structuri
reprezentate ca poligoane. În cazul obiectelor pot fi folosite i puncte.
• În toate cazurile se va alege modalitatea de reprezentare care ilustreaz cel mai
bine descoperirile f cute.
5
Drumuri.
6
Autostr zi.
7
Drumuri na%ionale.
8
Drumuri jude%ene.
9
Drumuri comunale.
10
C i ferate.
11
Ape.
92
• Pentru fiecare zon cercetat sau pentru sondajele efectuate trebuie realizate
poligoane separate. Poligoanele trebuie s fie închise i este obligatoriu ca fiecare
poligon s aib o singur etichet . Identificarea tuturor poligoanelor este unic în
cadrul unei teme sau a unui proiect GIS.
• Tabelele de atribute trebuie s con%in în mod obligatoriu date privind codul RAN
al sitului i num rul autoriza%iei de cercetare (dac este vorba de o arhiv pentru
supraveghere sau s p tur arheologic ).
93
De asemenea, zonele diagnosticate pot fi digitizate ca puncte sau linii. În toate
cazurile se va alege modalitatea de reprezentare care reprezint cel mai bine suprafa%a
afectat .
• Pentru fiecare zon diagnosticat sau cercetat trebuie realizate poligoane separate.
Poligoanele trebuie s fie închise i fiecare poligon trebuie s aib o singur etichet .
Toate poligoanele trebuie s fie unic identificate. Aceast tem va fi numit DIAGPOL.
• Dac zonele sunt reprezentate ca puncte atunci tema va fi numit DIAGPCT. Fiecare
punct trebuie s aib o singur etichet . Toate punctele trebuie s fie unic identificate
• Dac zonele cercetate sunt reprezentate ca linii atunci tema va fi numit DIAGLIN.
Fiecare linie trebuie s aib o singur etichet . Toate liniile trebuie s fie unic identificate.
Alte modele:
Anexa 3 la IFA Standard and Guidance for archaeological desk-based assessment (1994.
Revised, September 2001) la
http://www.archaeologists.net/modules/icontent/inPages/docs/codes/fldeval2.pdf
Anexa 4 la IFA Standard and Guidance for archaeological desk-based assessment (1994.
Revised, September 2001) la
http://www.archaeologists.net/modules/icontent/inPages/docs/codes/ exc2.pdf
94
Anexa 5 la IFA Standard and Guidance for archaeological desk-based assessment (1994.
Revised, September 2001) la
http://www.archaeologists.net/modules/icontent/inPages/docs/codes/ build2.pdf
Anexa 2 la IFA Standard and Guidance for archaeological desk-based assessment (1994.
Revised, September 2001) la
http://www.archaeologists.net/modules/icontent/inPages/docs/codes/ finds_standard.pdf
Corinth Project la http://corinth.sas.upenn.edu/corinth.html;
Burgundy project la http://www.informatics.org/france/gis.html
http://www.mda.org.uk/index_rs.htm
95