2.

PROCEDURI

31
 2. A. Defini ie
Procedurile încearc s defineasc cele mai potrivite modalit i pentru punerea în
practic a unui proiect de cercetare arheologic i pentru asigurarea comunic rii
publice prin raportul arheologic, care constituie concretizarea evalu rii rezultatelor
ob inute în urma cercet rii.

Pe parcursul aplic rii acestor proceduri, cercetarea arheologic va asigura

respectarea întregii legisla ii aflate în vigoare.
Fiecare procedur stabile te un minim de pa i ce ar trebui urma i pentru a stabili i
atinge obiectivele propuse prin proiectul de cercetare.
Toate procedurile se refer la necesitatea de a putea compara propunerile f cute
în momentul redact rii unui proiect cu rezultatele ob inute cuprinse în raport. Gradul
de îndeplinire al obiectivelor propuse, reflect succesul sau e ecul unui proiect
arheologic, f când posibile eventuale reevalu ri.
Procedurile sunt în mare parte repetitive, deoarece este necesar ca un num r de
prevederi s fie respectate în toate etapele cercet rii arheologice. Am ales modalitatea
de a le prezenta pentru fiecare faz a cercet rii, deoarece astfel pot fi evitate
omisiunile.

32
 2.B. Prevederi generale
Cunoa terea legisla iei este principala r spundere nu numai a elaboratorului
proiectului, ci a i a celor care urmeaz s pun în practic respectivul proiect. De aceea,
este important asigurarea tuturor condi iilor necesare pentru a respecta toate normele
juridice aflate în vigoare.
Cercetarea arheologic implic , mai ales în cazul proiectelor investi ionale de mari
dimensiuni, colaborarea unor echipe de arheologi provenind din mai multe institu ii.
Stabilirea pe baze juridice a raporturilor dintre acestea este deosebit de important ,
deoarece pot exista implica ii privitoare tuturor etapelor cercet rii arheologice.
Regulamentul S p turilor Arheologice din România are prevederi referitoare la cele
mai importante probleme cu privire la modalit ile practice de prevenire i sanc ionare
a neregulilor înregistrate pe parcursul unei colabor ri. Evident, îns , acestea au un
caracter general i muta iile produse în ultimii ani în modul de desf urare a
cercet rilor arheologice impun complet ri ce se dovedesc necesare.
Astfel, de exemplu, trebuie reglementat faptul c o copie pe hârtie i una digital a
raportului va fi arhivat la institu ia de care apar ine arheologul/echipa care
întreprinde studiul, împreun cu materialul arheologic înso it de justificarea
contractual a lucr rilor. Accesul la aceste materiale va respecta prevederile RSAR în
vigoare.
R spunderea pentru respectarea drepturilor de autor în raportul de cercetare
arheologic revine semnatarului, i nu institu iei din care acesta provine.
În elegerile contractuale, drepturile de autor i proprietate asupra documenta iei i
arhivei digitale r mân la institu ia care coordoneaz cercetarea1, dar în anumite situa ii
acestea pot fi cesionate. Aceasta depoziteaz i are în custodie sau în inventar materialul
arheologic, înso it de justificarea contractual a lucr rilor (vezi prevederile din legea
182/2000).
Arheologul trebuie s respecte obliga iile asumate în fa a investitorului,
reprezentantului sau consultantului acestuia, privind confiden ialitatea datelor referitoare

1
RSAR art. 29

33
la proiectul investi ional, dar aceasta nu anuleaz obliga ia profesional de a face publice,
într-un timp cât mai scurt, rezultatele cercet rii arheologice.
Pot exista cazuri în care una dintre etapele cercet rii arheologice se poate desf ura
f r ca investitorul sau proiectantul s depun documenta ia, în vederea aviz rii sau
aprob rii, unei autorit i a administra iei publice locale sau centrale. 5i în acest caz,
arheologului îi revine obliga ia de a semnala orice problem ce poate ap rea sau decurge
în leg tur cu protec ia patrimoniului arheologic, a a cum este el definit de legisla ia în
vigoare2.
Arheologii trebuie s respecte obliga iile etice i profesionale ce le revin cu privire la
patrimoniul mobil i la descoperirile arheologice a c ror provenien este neclar 3.

2.B.1. Obliga ii ce revin managerului de proiect4

Conform RSAR un responsabil de antier arheologic are urm toarele atribu ii general
valabile:
a) asigur respectarea legisla iei în vigoare privind eviden a, protejarea i
conservarea bunurilor de patrimoniu mobil i imobil descoperite ca urmare a
punerii în practic a unui proiect de cercetare arheologic .
b) conduce efectiv lucr rile din cadrul proiectului de cercetare arheologic din
punct de vedere tiin ific i r spunde de întreaga activitate desf urat pe
toat durata proiectului.
c) propune componen a colectivului i efii de sectoare, cu acordul institu iei
care organizeaz cercetarea i, dup caz, i al institu iei cu care colaboreaz .
d) consemneaz într-un protocol obliga iile i drepturile membrilor colectivului,
obliga iile de finan are ale institu iilor semnatare i regimul de proprietate al
patrimoniului arheologic descoperit.

2
O.G. nr. 43 art. 2 alin b)
3
Legea nr. 182/2000, art. 48
4
RSAR art. 14-16

34
 e) întocme te proiectul de cercetare arheologic i stabile te, împreun cu
membrii echipei, obliga iile i drepturile tiin ifice ale fiec rui membru.
f) asigur inventarierea materialelor arheologice descoperite, precum i
predarea lor institu iei în drept, conform protocolului de antier.
g) asigur întocmirea i p strarea documenta iei de antier (jurnalul de
s p tur , planuri, profile, filme, etc.), proprietate a institu iei care
organizeaz i finan eaz cercetarea.
h) întocme te raportul de cercetare precum i lista bunurilor de patrimoniu
arheologic descoperite, pe care le depune la institu ia organizatoare.
i) întocme te fi a tehnic a respectivului proiect de cercetare i oricare alte
documenta ii cerute de direc ia de specialitate din cadrul Ministerului Culturii
i Cultelor, în func ie de natura i amploarea proiectului.
j) poate exclude din colectivul de cercetare pe care îl conduce acei membri
care încalc normele de comportare i deontologie profesional stabilite de
comun acord sau de Codul Deontologic al Arheologilor aprobat de Comisia
Na ional de Arheologie.
k) rezolv litigiile dintre membrii colectivului i pe cele dintre institu iile
colaboratoare, pentru care poate apela la Comisia Na ional de Arheologie,
conform statutului acesteia.

2.B.2. Protocoale de colaborare

Pentru asigurarea unor condi ii cât mai bune din punctul de vedere al resurselor
umane i materiale implicate, precum i pentru evitarea posibilit ii apari iei oric ror
divergen e pe parcursul cercet rii arheologice, institu iile colaboratoare vor încheia
protocoale de colaborare5.
Protocoalele de colaborare care se încheie între mai multe institu ii de profil vor
cuprinde prevederi referitoare la:
responsabilul de proiect

5
RSAR, art. 33

35
 componen a colectivului
atribu iile, responsabilit ile, drepturile i obliga iile fiec rui membru al
colectivului;
planul de lucru pe toat durata cercet rii;
repartizarea principalelor obliga ii ce revin partenerilor:
finan area s p turii i a conserv rii primare,
r spunderea i finan area m surilor de relevare i ridicare
topografic ,
conservarea in situ,
protejarea bunurilor de patrimoniu mobil, eviden a acestora i
condi iile de depozitare,
condi iile de valorificare public i modul de finan are a acesteia.
regimul juridic al bunurilor arheologice descoperite:
depozitarea temporar i definitiv ,
prelucrarea i valorificarea muzeal ,
p strarea i conservarea bunurilor mobile.
modul de valorificare tiin ific , prin comunicare public i publicare, a
bunurilor arheologice descoperite6;
distribuirea obliga iilor de valorificare a descoperirilor arheologice între membrii
colectivului, conform cu participarea i aportul lor tiin ific la cercet rile
arheologice;
calendarul con inând termenele precise i concrete de îndeplinire a lucr rilor de
cercetare de teren, a diferitelor opera ii de prelucrare i valorificare a
materialelor, documenta iei de antier (jurnalul de s p tur , planuri, profile,
filme, fi e de complexe, obiecte etc.) i a documenta iei tehnice pe care
arheologul/colectivul de arheologi are obliga ia contractual de a le preda
finan atorului cercet rii (persoan de drept public sau privat) sau autorit ilor
cu competen în domeniu;

6
RSAR, art. art. 20 i 21

36
 orice alte preciz ri pe care p r ile semnatare le consider necesare.

2.B.3. Contracte cu persoane juridice

Indiferent de dimensiunile i importan a unui proiect investi ional realizat de o

persoan juridic este obligatoriu ca orice opera iune din cadrul cercet rii arheologice s
fie realizat pe baza unui contract, sau a unei alte în elegeri scrise. Astfel de contracte
trebuie s con in o serie de elemente obligatorii (definite cât mai clar posibil):
p r ile contractante, cu toate datele lor de identificare;
figurarea pe o hart sau pe un plan topografic de situa ie a zonei ce va fi
afectat , document elaborat în sistem STEREO70;
asigurarea accesului arheologului/colectivului de arheologi la respectivul teren;
valoarea contractului;
obliga iile p r ilor;
calendarul de lucr ri, planificarea acestora, cu indicarea clar a datelor de
început i de sfâr it ale lucr rilor;
programarea, modalit ile i termenele de efectuare a pl ilor;
reglementarea problemelor legate de drepturile de autor;
eventuale restric ii impuse prin clauze de confiden ialitate;
prevederi referitoare la litigiile între p r i, la posibilitatea anul rii contractului,
alte referiri juridice
num rul de exemplare originale ale respectivului contract;
data i semn turile în original ale p r ilor;
tampile.
[Anexele nr. 17 i nr. 18 cuprind dou modele de astfel de contracte]

37
 2. C. Rezumatul Proiectului
2.C.1. Prevederi generale
1. Preg tirea rezumatului unui proiect de diagnostic arheologic, s p tur arheologic ,
supraveghere arheologic , înregistrare i prelucrare a materialelor este esen ial pentru
asigurarea succesului s u. Acest rezumat va fi realizat, în limba român , de un
arheolog atestat i constituie o parte important a unui proiect de cercetare
arheologic .
2. Rezumatul reprezint sintetizarea liniilor directoare, cu indicarea scopului care face
necesar desf urarea respectivei activit i de cercetare i a standardelor
cuantificabile, pe baza c rora se poate constitui proiectul.
3. Rezumatul pune în eviden modul de lucru, metoda, tehnicile i lucr rile necesare,
precizându-se suficiente detalii pentru ca acestea s poat fi m surate, implementate
i monitorizate, pe baza unor standarde. Rezumatul poate s cuprind informa ii
suplimentare care s acopere i alte detalii contractuale, dac acestea exist .
4. Rezumatul trebuie s fie conceput de persoane atestate7, calificate i experimentate8
care s foloseasc , dac este cazul, i speciali ti din alte domenii9.
5. Rezumatul trebuie s fie elaborat în termeni clari i s fie suficient de detaliat pentru a
permite o informare corect i la obiect, din punct de vedere tiin ific i juridic.
6. Orice arheolog care este pus în situa ia de a elabora un rezumat este obligat s
consulte toate sursele de informa ie disponibile, s cunoasc prevederile legale în
vigoare, s le respecte i s prevad m surile necesare pentru aplicarea acestora.
7. R spunderea realiz rii, implement rii, finaliz rii i pred rii rezumatului revine, de
regul , arheologului care conduce punerea în practic a proiectului (respectiv
managerul de proiect).

7
O.G. nr. 43/2000 art. 2, lit. c i art. 51
8
Un arheolog specialist sau expert.
9
Conven ia La Valleta, art. 3, alin. (ii)

38
 2.C.2. Diagnostic arheologic
1. Un rezumat de proiect pentru diagnosticul arheologic se refer la o anumit
zon /teren i trebuie s r spund cel pu in urm toarelor cerin e:
- s adune, rezume i ordoneze informa ia disponibil ;
- s sintetizeze informa ia i s o plaseze în context local, jude ean, regional,
na ional sau interna ional, dup caz;
- s fac referire la calitatea i starea de conservare a patrimoniului
arheologic;
- s indice dac , pe lâng diagnosticul documentar, trebuie realizat i un
diagnostic de teren pentru a completa documenta ia necesar unui proiect
arheologic;
- s indice dac o s p tur arheologic este necesar ;
- s indice dac o s p tur arheologic nu este necesar , dar este necesar o
supraveghere arheologic .
2. Exist cazuri în care pentru adoptarea unei decizii administrative sunt suficiente
informa iile ob inute printr-un diagnostic documentar, f r a mai fi necesar un
diagnostic de teren10.
3. Un diagnostic de teren poate fi realizat independent de existen a unui proiect de
cercetare arheologic . Este de dorit, în aceste circumstan e, ca diagnosticul de teren
s fie pus în practic împreun cu arheologul/colectivul de arheologi care va executa
s p tura, astfel încât s se evite, pe cât posibil, afectarea patrimoniului arheologic.

2.C.3. S p tura arheologic

1. S p tura arheologic poate fi coordonat numai de un arheolog specialist sau expert,
atestat i înscris în Registrul arheologilor conform legii11, aceasta fiind realizat pe
baza unui Proiect de cercetare aprobat de Comisia Na ional de Arheologie, document

10
De exemplu, în cazul zonelor cu poten ial arheologic cunoscut i cercetat.
11
O.G. nr. 43, art. 2 lit. c).

39
 care reprezint baza m sur rii performan ei tiin ifice i a aprecierii îndeplinirii
standardelor în raport cu rezultatele cercet rii.
2. Un arheolog poate ini ia o s p tur arheologic , numai dup ce ob ine o autoriza ie
de s p tur arheologic 12
, emis în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Pentru autoriza ia de s p tur (fie c este vorba de s p tur sistematic , preventiv
sau de salvare) arheologul trebuie s depun i o cerere la direc ia de specialitate din
cadrul Ministerului Culturii i Cultelor, pentru a fi aprobat de Comisia Na ional de
Arheologie. Aceast cerere de autoriza ie este standardizat i trebuie s cuprind , pe
scurt, informa iile din proiectul de cercetare: denumirea investitorului, a beneficiarului,
valoarea estimat a contractului, numele institu iei, responsabilului, membrilor din
colectiv, cauza cercet rii, eventualele date arheologice existente despre respectivul
sit/zon etc.13
3. Rezumatul proiectului trebuie s con in datele esen iale pentru formularea unui
proiect de cercetare arheologic . În consecin , el va cuprinde obiectivele propuse a fi
realizate prin punerea în practic a proiectului arheologic.

2.C.4. Supravegherea arheologic

1. Rezumatul va cuprinde propunerile de realizare a unei supravegheri arheologice, în
cazurile în care exist o amenin are la adresa patrimoniului arheologic. Aceste
propuneri vor avea o form scris , din care s reias protec ia existent ca urmare a
existen ei de situri arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic Na ional sau în Lista
Monumentelor Istorice.
2. O supraveghere arheologic poate fi ini iat numai dup ob inerea unei autoriza ii de
supraveghere arheologic , emis în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Pentru autoriza ia de supraveghere arheologic , responsabilul de proiect trebuie s
depun o cerere la direc ia de specialitate din cadrul Ministerului Culturii i Cultelor,

12
OG 43/2000, art. 5 alin.(6).
13
Pentru modelele de cereri de autoriza ii de cercetare sistematic , preventiv sau de salvare –
http://www.cimec.ro/arheologie/formulare.htm

40
 pentru a fi aprobat de Comisia Na ional de Arheologie. Aceast cerere de autoriza ie
este standardizat i trebuie s cuprind , pe scurt, informa iile din proiectul de
cercetare: denumirea investitorului, a beneficiarului, valoarea estimat a contractului,
numele institu iei, responsabilului, membrilor din colectiv, cauza cercet rii, eventualele
date arheologice existente despre respectivul sit/zon etc.14
3. Rezumatul va include strategia de colectare i strategia de înregistrare a distribu iei
spa iale a patrimoniului arheologic.
4. Rezumatul va con ine preciz ri aupra modalit ilor de realizare a unui raport de
supraveghere arheologic care trebuie s se refere la tehnicile folosite, trebuie s
reflecte natura patrimoniului arheologic, a a cum a fost descoperit i trebuie s
dovedeasc flexibilitate în propunerile pe care le face.

2.C.5. Colectarea materialului arheologic

1. Ob inerea, salvarea i conservarea informa iilor despre siturile i patrimoniul
arheologic, precum i despre p r ile componente ale acestora reprezint unul dintre
cele mai importante obiective ale politicii de protejare a patrimoniului cultural.
Integrat necesit ilor de protec ie a mediului (prin necesitatea instituirii de m suri
pragmatice i eficiente de conservare a peisajelor i sub aspect cultural15) recoltarea,
înregistrarea i prelucrarea informa iei arheologice este vital pentru documentarea
trecutului istoric.
2. Conservarea patrimoniului arheologic este un element esen ial al procesului de
dezvoltare urbanistic i de planificare a teritoriului16, iar autorit ile centrale i/sau
locale pot cere ob inerea de informa ii suplimentare despre problemele prioritare din
punct de vedere arheologic, pentru a putea lua o decizie obiectiv , bine documentat
i fundamentat .

14
Pentru modelul de cerere de autoriza ie de supraveghere arheologic –
http://www.cimec.ro/arheologie/formulare.htm
15
Conven ia European a Peisajului ratificat de România prin legea 451/2002.
16
Legea nr. 50, art 3 lit. b) i art. 7 lit a); Legea nr. 5/2000, art. 1 alin (2), art. 2 i art. 3

41
3. Înregistrarea i prelucrarea materialului arheologic poate fi continuat , dac este
necesar, printr-o cercetare ulterioar care nu trebuie s afecteze pe termen lung
accesul la materialul arheologic sau la documentele ce îl înso esc.

2.C.5.a. Înregistrarea datelor arheologice

1. Înregistrarea datelor arheologice este un element fundamental al deciziei de
instituire a unui regim juridic de protec ie pentru elemente ale patrimoniului
arheologic.
2. În toate cazurile, înregistrarea datelor arheologice, va fi efectuat astfel încât s fie
asigurat cel mai mare grad de adaptare la cerin ele proiectului; aceasta va fi
realizat pe baza acelor teme de interes ce sunt avute în vedere de respectiva
investi ie i se va referi strict la zona în care urmeaz s se desf oare aceasta.
3. Înregistrarea monumentelor istorice/ansamblurilor/structurilor/complexelor i
siturilor contribuie direct la caracterizarea unei zone, ca zon de peisaj
istoric/peisaj cultural sau zon protejat , ce poate fi subiectul unei propuneri de
restaurare, modificare, dezvoltare sau desfiin are.
4. În contextul cercet rii, înregistrarea tuturor elementelor de patrimoniu arheologic
va fi f cut de arheologi atesta i17 sau sub supravegherea lor i va fi bazat pe
interese tiin ifice, precis definite.
5. Înregistrarea datelor arheologice contribuie în mod direct la:
- aprecierea i m surarea calit ii muncii unui arheolog;
- constatarea atingerii scopurilor propuse de un proiect de cercetare;
- stabilirea îndeplinirii standardelor profesionale.

2.C.5.b. Prelucrarea materialului arheologic

1. Prelucrarea materialului arheologic poate:

17
OG nr. 43/2000 art. 2 lit. c)

42
 - forma o parte a activit ii de teren i analizei, indiferent de circumstan ele în
care se întâmpl aceasta (din moment ce materialul arheologic este mutat
din contextul istoric în care a fost depus ini ial).
- constitui, în totalitate sau par ial, un program de conservare a colec iilor
depozitate pe termen lung, destinate form rii unei arhive stabile i
accesibile.
- constitui, în totalitate sau par ial, un proiect de interpretare i prezentare a
materialului pentru publicul larg.
- fi ini iat de nevoia de a identifica i înregistra materialul arheologic în
contextul legislativ i al practicii legate de bunuri de patrimoniu mobil18.

18
De exemplu, în cadrul procesului de clasare a bunurilor mobile în categoria Tezaur.

43
 2.D. Proiectul de cercetare

2.D.1. Prevederi generale

1. Conform prevederilor legisla iei în vigoare, un investitor, persoan fizic sau

juridic de drept public sau privat, trebuie s asigure finan area cercet rilor
arheologice înc din fazele incipiente ale programelor investi ionale19, aceasta fiind
parte component a strategiilor de dezvoltare durabil , economico-social ,
turistic , urbanistic i de amenajare a teritoriului, la nivel na ional i local20.
2. Un proiect de cercetare arheologic poate fi realizat i numai pentru scopurile sale
tiin ifice, în acest caz, finan area fiind asigurat numai de c tre institu iile
implicate în elaborarea i punerea în practic a acestuia.
3. Conform prevederilor legale în vigoare, protec ia patrimoniului arheologic este o
obliga ie ce revine tuturor institu iilor administra iei locale21, acestea putând cere
întocmirea unui raport de cercetare (diagnostic arheologic, s p tur , supraveghere
sau înregistrare i prelucrare a materialelor) în vederea emiterii unui act
administrativ. De obicei, aceste solicit ri se îndreapt c tre Direc iile pentru
cultur , culte i patrimoniu cultural na ional jude ene, respectiv a municipiului
Bucure ti, care la rândul lor pot solicita aceste servicii institu iilor cu atribu ii
arheologice de pe raza lor de competen 22
.
4. Un investitor, fie el persoan fizic sau juridic , poate solicita realizarea unui
proiect arheologic i înaintea începerii procesului de avizare a proiectului propus.
5. Proiectul de cercetare arheologic , întocmit la cererea investitorului va respecta
toate normele metodologice, tiin ifice i etice aplicabile în domeniul arheologiei,
chiar dac contractul încheiat pentru acesta con ine clauze de confiden ialitate.

19
OG 43, art. 6
20
OG 43, art. 2, alin. (2) i art. 17, alin. e)
21
OG 43, art. 11
22
OG 43, art. 11

44
 6. Este obligatoriu pentru arheologi s realizeze cercet ri arheologice numai pe baza
unui proiect, ce con ine specifica ii scrise i asupra c rora s-a c zut de acord cu
investitorul. Numai astfel va fi asigurat alocarea adecvat a mijloacelor la cerin e
i numai în acest caz respectarea standardelor metodologice de c tre arheologi
poate fi corect cuantificat .
7. Specifica iile scrise trebuie s con in scopul investi iei i al lucr rilor proiectate,
suprafa a afectat , modul de ac iune i programarea în timp a acestora (calendarul
lucr rilor), proiectul obiectivului ce se dore te realizat, astfel încât arheologul s
poat cuantifica, implementa i monitoriza lucr rile necesare pentru protec ia
patrimoniului arheologic.
8. În cazul în care arheologul are la dispozi ie un proiect tehnic al investi iei, el se va
asigura c acesta con ine toate detaliile necesare pentru a putea lua deciziile
corecte în realizarea proiectului i adaptarea lui la condi iile în care urmeaz a fi
realizat investi ia, inclusiv a costurilor legate de efectuarea i supravegherea
lucr rilor.
9. Studiile de Impact asupra Mediului se aplic acelor proiecte pentru care acest lucru
este prev zut de legisla ia în vigoare privitoare la protec ia mediului23, în scopul de
a analiza posibilele efecte ale lucr rilor, înainte de luarea unei decizii care s
permit investi ia respectiv . În acest caz, investitorilor li se cere de c tre institu ia
guvernamental competent s ofere toate informa iile necesare pentru ca
Certificatul/Avizul de mediu s fie emis, inclusiv raportul de diagnostic documentar,
raportul de diagnostic de teren, raportul de s p tur arheologic sau raportul de
supraveghere arheologic . Componenta cea mai important a acestora o constituie
înregistrarea i prelucrarea materialelor arheologice, care fundamenteaz decizia

23
Legea Mediului nr. 137 din 29/12/1995, art.4 i 7. H.G. nr. 918 din 22 august 2002 privind stabilirea
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului i pentru aprobarea listei proiectelor publice sau
private supuse acestei proceduri (publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 686 din 17 septembrie 2002).

45
 ce urmeaz a fi adoptat . Studiul de Impact asupra Mediului este obligatoriu
pentru unele proiecte24 i aria de aplicabilitate a acestuia va fi extins în viitor25.
10. De regul , proiectele pentru care este necesar un Studiu de Impact asupra
Mediului, sunt ini iate de investitori priva i care se adreseaz Direc iilor pentru
cultur , culte i patrimoniu cultural jude ene, respectiv a municipiului Bucure ti26.
11. Propunerile de management a patrimoniului arheologic ale unei zone, ini iate de
persoane de drept privat sau organiza ii non-guvernamentale, pot i ele avea ca
efect realizarea unui proiect de cercetare arheologic ce î i propune protec ia sau
îmbun t irea protec iei mediului i a patrimoniului arheologic.
12. Zona supus unui diagnostic de teren, s p turii sau supravegherii arheologice,
trebuie s fi fost deja identificat i selectat de arheolog, pe baza unui diagnostic
documentar sau a temelor de cercetare, determinate de interesul tiin ific
academic. Aceasta poate include activitatea depus deja de institute de cercetare,
universit i, muzee, institu ii guvernamentale, autorit i locale, companii private,
grupuri sau persoane individuale.
13. Autorit ile locale au atribu ii în supravegherea teritoriului lor de competen ,
referitoare la structurile istorice construite (monumente istorice)27 sau la
siturile/complexele arheologice i la distribu ia spa ial i încadrarea lor
topografic 28
.
14. Unele institu ii ale administra iei centrale au prev zut mecanisme speciale pentru
punerea în practic a proiectelor de dezvoltare i au încheiat în elegeri (formale

24
Conven ia La Valleta, art. 5, alin. (iii), art. 6, alin. (ii), lit. b)
25
Legea Mediului nr. 137 din 29/12/1995, art.4 i 7. H.G. nr. 918 din 22 august 2002 privind stabilirea
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului i pentru aprobarea listei proiectelor publice sau
private supuse acestei proceduri (publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 686 din 17 septembrie 2002).
26
OG 43, art. 11, alin. c
27
Legea nr. 422, art. 6 alin. (3)
28
OG 43/2000, art. 17

46
 sau informale) bilaterale pentru a lua în considerare efectele propunerilor de
dezvoltare asupra vestigiilor arheologice29.

2.D.2. Diagnostic arheologic

1. În cazul în care diagnosticul arheologic este realizat pentru un proiect ce necesit
Studiu de Impact asupra Mediului, responsabilitatea elabor rii sale teoretice revine
investitorului, atât din punct de vedere financiar, cât i al asigur rii c este realizat de
personal calificat i atestat de Ministerul Culturii i Cultelor.
2. Propunerile de elaborare a unui diagnostic arheologic în cazurile în care exist o
amenin are la adresa patrimoniului arheologic vor avea o form scris din care s reias
regimul de protec ie instituit, conform legii, ca urmare a existen ei de situri arheologice,
înscrise în Repertoriul Arheologic Na ional sau în Lista Monumentelor Istorice.

2.D.2.a. Diagnostic documentar

1. În cazul Studiilor de Impact asupra Mediului, diagnosticul documentar poate fi solicitat
de serviciile autorit ilor locale cu atribu ii de protec ia mediului, urbanism sau
sistematizare.
2. În cazul unui diagnostic documentar, proiectul este obligatoriu s con in cel pu in
urm toarele elemente tehnice:
sumar, localizare (inclusiv hart /ridicare topo/ sau plan de situa ie în sistemul
de coordonate STEREO70)
descrierea zonei, contextul proiectului propus
documentare geologic i topografic
scurt istoric/datare
scopurile generale i specifice ale document rii

29
De exemplu, Protocolul încheiat de Ministerul Culturii i Cultelor cu Administra ia Na ional a Drumurilor
i cu Compania Na ional a Autostr zilor i Drumurilor Na ionale din România; Comisia interministerial de
avizare pentru zonele protejate între Ministerul Culturii i Cultelor i Ministerul Transporturilor, Construc iilor
i Turismului.

47
 metodologia aplicat în realizarea diagnosticului
rezultate ale unor observa ii de teren anterioare (dac exist )
propuneri de publicare i diseminare a rezultatelor cercet rii
referiri la legisla ia relevant , drepturi intelectuale30 (dup caz)
arhiva în care va fi depus proiectul de diagnostic documentar i localizarea ei
modalit i de înregistrare a datelor
calendarul cu datele între care s-a desf urat cercetarea, membrii colectivului
(dac este cazul).[vezi i ANEXA 7]

2.D.2. b. Diagnostic de teren

1. Scopul diagnosticului de teren este de a determina prezen a/absen a patrimoniului

arheologic, a naturii acestuia, distribu ia sa spa ial etc. În toate stadiile de
realizare, arheologul trebuie s fac orice efort pentru a se asigura c diagnosticul
de teren este cât mai pu in intruziv i distructiv asupra patrimoniului arheologic.
2. Proiectul va include i preciz ri privind strategia de colectare i strategia de
înregistrare a datelor referitoare la distribu ia spa ial a patrimoniului arheologic.
3. Unele proiecte de diagnostic de teren pot fi încheiate (atunci când patrimoniul
arheologic va fi considerat in situ) înainte de atingerea scopului proiectului, atunci
când au fost atinse unele obiective, cum ar fi observarea (prin metode neintruzive,
de ex. prin fotografie aerian ) unor structuri constructive. În cazurile în care exist
constrângeri, care împiedic continuarea lucr rilor, arheologul va informa
autorit ile competente i va cere asigurarea adopt rii de m suri administrative i
juridice potrivite, conform legii.
4. Proiectul trebuie s men ioneze c va avea drept rezultat un raport care trebuie s
se refere la metodele folosite, trebuie s reflecte cantitatea i calitatea
patrimoniului arheologic, a a cum a fost descoperit.

30
Vezi Anexa 6

48
5. În conceperea proiectului, arheologul va lua în considerare i cazurile în care pot
ap rea diverse situa ii neprev zute, pentru care trebuie asigurate resurse
suplimentare. În multe cazuri, atingerea obiectivelor propuse prin proiect poate fi
imposibil , din cauza lipsei de în elegere i flexibilitate.
6. Coordonatorii de proiecte trebuie s fie con tien i de faptul c aplicarea rigid a
unor cerin e poate cauza nerealizarea unor obiective arheologice i ne-arheologice
propuse.
7. Prioritatea const în a ob ine cât mai multe informa ii despre zon /sit arheologic.
M surile preconizate a fi luate în cazul apari iei situa iilor neprev zute trebuie
precizate distinct în cadrul contractual i arheologul trebuie s poat pune la
dispozi ie toate elementele pentru a demonstra imposibilitatea predictibilit ii
acestor situa ii.
8. Proiectul diagnosticului de teren ar trebui s con in , cel pu in, urm toarele
elemente:
rezumat non-tehnic
localizarea sitului/zonei (cu coordonate geografice i o încadrare topografic
în sistem STEREO70)
descrierea sitului/zonei
principalele caracteristici ale proiectul investi ional propus care determin
cercetarea
problematica arheologic
metodologia propus pentru documentarea de teren
m suri propuse pentru conservarea materialului arheologic
modalit ile de preg tire a raportului de diagnostic de teren
probleme legislative
drepturi intelectuale31
localizarea arhivei
calendarul diagnosticului (datele desf ur rii)

31
Vezi Anexa 6

49
 personalul utilizat (inclusiv probleme de protec ia muncii)
procedura de monitorizare a diagnosticului de teren (dac este cazul)
[vezi i ANEXA 8]

2.D.3. S p tura arheologic

1. În cazul unui Studiu de Impact asupra Mediului, realizarea unei s p turi
arheologice poate fi solicitat de serviciile autorit ilor locale, cu atribu ii de
protec ia mediului, urbanism sau sistematizare.
2. În cazul în care s p tura arheologic este realizat pentru un proiect investi ional
ce necesit un Studiu de Impact asupra Mediului, responsabilitatea elabor rii
proiectului de s p tur , revine investitorului atât din punct de vedere financiar cât
i al asigur rii c este realizat de personal calificat i atestat de Ministerul Culturii i
Cultelor, conform normelor legale aflate în vigoare.
3. Pentru ca propunerile de s p turi arheologice s nu constituie o amenin are
poten ial la adresa patrimoniului arheologic, acestea trebuie supuse, de c tre
arheologul coordonator (respectiv managerul de proiect), aprob rii Comisiei
Na ionale de Arheologie, prin proiectul de cercetare care s valideze modelul de
lucru ales.
4. Nici o s p tur arheologic nu se poate desf ura decât în baza aprob rii
prealabile a proiectului de s p tur arheologic , aceasta constituind singura
modalitate de a putea cuantifica i m sura ulterior performan ele respectivei
cercet ri.
5. În preg tirea proiectului, arheologul trebuie s aib în vedere toate tehnicile de
s p tur , ca s poat decide în cuno tin de cauz care dintre ele este cea mai
adecvat atingerii scopului, cerând sfatul unui specialist dintr-un alt domeniu,
acolo unde este cazul. [Anexa 9]
6. În planificarea i executarea s p turilor, acolo unde nu exist o amenin are direct
sau imediat la adresa patrimoniului arheologic, arheologul trebuie s se asigure
c s p tura va determina minimum de distrugere pentru atingerea scopului
proiectului de cercetare.

50
7. Proiectul trebuie s includ o strategie pentru înregistrarea cu mijloace digitale a
con inutului s p turii, a întregului patrimoniu arheologic.
8. Atunci când s p tura se încheie înainte de atingerea scopului final al proiectului,
atunci când au fost descoperite vestigii arheologice de importan deosebit ,
arheologul poate propune continuarea s p turii. În aceste situa ii, el este obligat
s informeze institu iile cu competen e în domeniu i s se asigure c sunt luate
m surile manageriale i de protec ie potrivite pentru conservare primar , pân în
momentul aprob rii continu rii cercet rii.
9. S p tura arheologic va urma planificarea propus ; orice tehnic folosit trebuie
adaptat la specificul zonei/sitului, f r a deveni inflexibil . În toate stadiile de
realizare ale proeictului, arheologul trebuie s asigure condi ii pentru ca cercetarea
s fie cât mai pu in intruziv i distructiv .
10. În conceperea proiectului, arheologul va lua în considerare i cazurile în care pot
apare diverse situa ii neprev zute pentru care trebuie asigurate resurse
suplimentare.
11. În multe cazuri, atingerea obiectivelor propuse prin proiect poate fi imposibil în
lipsa dovedirii, de c tre p r i, a unui grad rezonabil de flexibilitate în aplicarea
cerin elor profesionale. Responsabilii de programe sau de proiecte trebuie s fie
con tien i de faptul c aplicarea rigid a unor cerin e poate fi cauza nerealiz rii
unor obiective arheologice i ne-arheologice propuse. Prioritatea const în a ob ine
cât mai multe informa ii despre zon /sit. M surile preconizate a fi luate în cazul
apari iei situa iilor neprev zute trebuie precizate distinct în cadrul contractual i
arheologul trebuie s pun la dispozi ie toate elementele pentru a demonstra
imposibilitatea predictibilit ii acestor situa ii.
12. Proiectul de s p tur trebuie s con in con in - minimal - urm toarele elemente:
loca ia administrativ a sitului (inclusiv ridicarea topo în coordonate STEREO70,
i descrierea unor puncte de reper);
descrierea situa iei arheologice i istorice;
referiri la legisla ia aplicabil aflat în vigoare;
scopurile generale i specifice ale cercet rii;

51
 tehnicile de s p tur preconizate;
con inutul i distribu ia spa ial a patrimoniului arheologic;
m surile pentru conservarea primar a bunurilor arheologice, metodologia
folosit în etapa post-s p tur ;
propuneri de publicare i diseminare, probleme referitoare la regimul
drepturilor de autor32;
modalitatea de depunere în arhiva institu iei organizatoare;
calendarul s p turii;
probleme legate de echipa de cercetare;
considera ii privind protec ia i siguran a muncii;
proceduri de monitorizare;
[vezi i ANEXA 9]
13. Proiectul de s p tur rezultat trebuie s con in suficiente date obiective pentru a
permite adoptarea unei decizii informate, rezonabile i obiective.
14. Copiile proiectului (inclusiv subiectele clauzelor contractuale de confiden ialitate)
trebuie depuse la Direc iile pentru cultur , culte i patrimoniu cultural na ional
jude ene, sau a municipiului Bucure ti, în cel mult 6 luni de la încheierea s p turii
arheologice.

2.D.4. Supravegherea arheologic

1. În cazul unui Studiu de Impact asupra Mediului, supravegherea
arheologic poate fi solicitat i de serviciile autorit ilor locale cu
atribu ii de protec ia mediului, urbanism sau sistematizare.
2. În cazul în care supravegherea arheologic este realizat pentru un
proiect investi ional ce necesit un Studiu de Impact asupra Mediului,
responsabilitatea realiz rii supravegherii arheologice revine
investitorului atât din punct de vedere financiar cât i al asigur rii c

32
vezi Anexa 6

52
 este realizat de personal calificat i atestat de Ministerul Culturii i
Cultelor.
3. Propunerile de realizare a unei supravegheri arheologice, în cazurile în
care exist o amenin are la adresa patrimoniului arheologic, vor avea
o form scris din care s reias protec ia existent ca urmare a
existen ei de situri arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic
Na ional sau în Lista Monumentelor Istorice.
4. Scopul unui proiect de supraveghere arheologic este de a propune
cele mai bune m suri care s contribuie la determinarea
prezen ei/absen ei patrimoniului arheologic, a naturii acestuia, s
determine distribu ia sa spa ial i s ia o decizie referitoare la
importan a descoperirilor.
5. Proiectul va include strategia de colectare i strategia de înregistrare a
distribu iei spa iale a patrimoniului arheologic.
6. Unele supravegheri arheologice pot fi încheiate (atunci când
patrimoniul arheologic a r mas neafectat in situ)) înainte de atingerea
scopului proiectului, atunci când au fost atinse unele scopuri, cum ar
fi observarea unor structuri constructive. În cazurile în care exist
constrângeri, care împiedic continuarea lucr rilor sale, arheologul va
informa autorit ile competente i va cere asigurarea adopt rii de
m suri administrative i manageriale potrivite, conform legii.
7. Supravegherea arheologic trebuie s aib drept rezultat un raport de
supraveghere arheologic care trebuie s se refere la metodele
folosite, trebuie s reflecte natura patrimoniului arheologic a a cum a
fost descoperit i trebuie s fie obiectiv.
8. În conceperea proiectului, arheologul va lua în considerare i cazurile
în care pot ap rea diverse situa ii neprev zute pentru care trebuie
asigurate resurse suplimentare. În multe cazuri, atingerea obiectivelor
propuse prin proiect poate fi imposibil în lipsa dovedirii, de c tre
p r i, a unui grad rezonabil de flexibilitate. Coordonatorii de proiecte

53
 (managerii de proiect) trebuie s fie con tien i de faptul c aplicarea
rigid a unor cerin e poate cauza nerealizarea unor obiective
arheologice i ne-arheologice propuse. Prioritatea const în a ob ine
cât mai multe informa ii despre zon /sit. M surile preconizate a fi
luate în cazul apari iei situa iilor neprev zute, trebuie precizate
distinct în cadrul contractual i arheologul trebuie s poat pune la
dispozi ie toate elementele pentru a demonstra imposibilitatea
predictibilit ii acestor situa ii.
9. Proiectul pentru supravegherea arheologic trebuie s con in -
minimal - urm toarele elemente:
- rezumat non-tehnic,
- localizarea sitului/zonei (cu coordonate geografice i o încadrare
topografic în sistem STEREO70 i descrierea unor puncte de reper),
- descrierea sitului/zonei,
- principalele caracteristici ale proiectul investi ional propus care
determin cercetarea,
- problematica arheologic i istoric ,
- obiectivele propuse a fi atinse prin proiectul de supraveghere
arheologic propus,
- strategia propus pentru colectarea materialului arheologic i
m surile luate pentru transportul la locul de depozitare,
- m suri propuse pentru conservarea materialului arheologic,
- metodologia propus pentru faza post-cercetare
- probleme legislative,
- drepturi intelectuale33,
- localizarea arhivei,
- calendarul proiectului,
- personalul utilizat (inclusiv probleme de protec ia muncii),

33
Vezi Anexa 12.

54
 - procedura de monitorizare a supravegherii arheologice (dac este
cazul).
[vezi i ANEXA 10]

2.D.5. Colectarea materialului arheologic

2.D.5.a. Înregistrarea datelor arheologice

1. Înregistrarea datelor arheologice constituie o parte obligatorie a oric rui proiect de

cercetare arheologic . Proiectul de înregistrare a datelor arheologice va fi realizat
în colaborare cu to i acei speciali ti care contribuie la clarificarea naturii studiului, a
complexit ii i interesului arheologic i eventual arhitectural al structurilor
cercetate, care în eleg scopurile cercet rilor propuse i sunt capabili s evalueze
impactul lucr rilor asupra patrimoniului arheologic.
2. Arheologul care î i va baza concluziile cercet rii arheologice pe
h r i/planuri/desene sau date furnizate de al i speciali ti (topografi, arhitec i,
ingineri sau al i arheologi) trebuie s se asigure c din punct de vedere topografic
acestea sunt compatibile sistemului STEREO70.
3. În multe cazuri, atingerea obiectivelor propuse prin proiect poate fi imposibil în
lipsa dovedirii, de c tre p r i, a unui grad rezonabil de flexibilitate. Coordonatorii
de proiecte trebuie s fie con tien i de faptul c aplicarea rigid a unor cerin e
poate cauza nerealizarea unor obiective arheologice, dar i ne-arheologice
propuse.
4. Prioritatea major const în a ob ine cât mai multe informa ii despre zon /sit.
5. Proiectul va identifica, pe cît posibil, datele standard pentru organizarea
înregistr rilor i a con inutului lor, care vor fi în deplin compatibilitate cu cerin ele
Repertoriului Arheologic Na ional.
6. Un proiect pentru înregistrarea datelor arheologice trebuie s con in , cel pu in,
urm toarele elemente:
- rezumat non-tehnic,
- loca ia administrativ a sitului,

55
 - descriere geologic i topografic (inclusiv ridicarea topografic în
coordonate STEREO 70 i descrierea unor puncte de reper),
- descriere arheologic i istoric ,
- referiri la legisla ia aplicabil aflat în vigoare,
- scopuri generale i specifice ale cercet rii,
- tehnicile de prelucrare preconizate,
- con inutul i distribu ia spa ial a patrimoniului arheologic în teren,
- propuneri de publicare i diseminare,
- probleme referitoare la regimul drepturilor de autor34,
- modalitatea de depunere în arhiva institu iei,
- probleme legate de colectivul de cercetare (resurse umane necesare),
- considera ii de protec ia i siguran a muncii,
- proceduri de monitorizare a înregistr rii datelor arheologice (dac este
cazul)
- alte în elegeri de conjunctur (dac este cazul).
[vezi i ANEXA 11]

2.D.5.b. Prelucrarea materialului arheologic

1. Prelucrarea materialului arheologic, poate cuprinde unele sau toate activit ile
legate de s p tur (recoltarea datelor, analiza, interpretarea, publicarea,
conservarea, arhivarea i depozitarea). Aceast activitate trebuie identificat i
prev zut în buget, indiferent dac constituie un element al programului de
s p tur sau este un proiect de sine st t tor. Pentru aceasta, trebuie realizat un
rezumat scris în care s fie eviden iate principalele activit i necesare.
2. Proiectul trebuie s cuprind date despre materialele arheologice, scopurile i
metodele folosite pentru recoltarea, analizarea i interpretarea lor.

34
vezi Anexa 6.

56
 3. Atât pentru redactarea proiectului, cât i pentru recoltare i analiz trebuie
asigurat implicarea unor arheologi experimenta i i califica i, precum i a altor
speciali ti cu competen în domeniile respective.
4. To i arheologii implica i în colectarea materialelor, în împachetarea lor, precum i
în analizarea descoperirilor trebuie s fie familiariza i cu metodele utilizate pentru
cur are, marcare, ambalare i depozitare, precum i cu procedurile specifice
antierului respectiv.
5. Recoltarea descoperirilor, strategiile i tehnicile aplicate trebuie subordonate
scopurilor tiin ifice ale proiectului i în elese în acela i fel de to i participan ii la
aceast activitate.
6. Stocarea materialelor va fi f cut în condi ii de stabilitate fizic i chimic , de
siguran a lor i a arhivei rezultate.
7. Proiectul va preciza drepturile de proprietate intelectual pentru materialele
arheologice35 i propunerile de depozitare a acestora într-o arhiv /depozit a unui
muzeu sau a unei alte institu ii ce asigur condi iile prev zute de legisla ia în
vigoare referitoare la protejarea patrimoniul mobil.

35
vezi Anexa 6

57
 2. E. Punerea în practic' a proiectului de cercetare

2.E.1.Prevederi generale
1. Modul de punere în practic a proiectului trebuie s întruneasc acordul tuturor
p r ilor implicate. Raportul rezultat va trebui s fie conform cu propunerile f cute prin
proiect. Orice modificare ulterioar a proiectului trebuie s aib acordul scris al
p r ilor.
2. Resursele umane i materiale trebuie folosite astfel încât s asigure succesul
proiectului în limita de timp stabilit , îndeplinind toate obiectivele impuse.
3. Întregul personal, inclusiv eventualii subcontractori, trebuie s fac parte din Registrul
Arheologilor din România (în cazul arheologilor) i va fi folosit numai în acord cu
calificarea de inut . În cazul unei echipe de cercetare, colectivul nu poate fi condus
decât de un arheolog expert sau specialist, dup caz – conform prevederilor RSAR36.
4. Întregul personal folosit, inclusiv eventualii subcontractori, trebuie s fie la curent cu
toate detaliile proiectului de cercetare propus. Coordonatorul va asigura în elegerea
total a scopurilor i a metodelor, ce urmeaz a fi folosite de c tre colectivul s u.
5. Vor fi asigurate resurse umane i materiale suficiente i corect dimensionate.
Resursele materiale trebuie s fie de calitate i programate în acord cu calendarul
propus ini ial de proiect, conform cu normele juridice i cu regulamentele în vigoare.
6. Înregistr rile de orice tip trebuie s se conformeze standardelor existente37.
Înregistr rile digitale f cute ca parte a proiectului trebuie s con in date standard.
Arheologul trebuie s se asigure c înregistr rile digitale, pe hârtie i fotografice, vor fi
stocate în siguran , în locuri potrivite i c vor avea copii de siguran , care s fie
depozitate în loca ii diferite.
7. Ecofactele i informa iile legate de mediu, strategiile i tehnicile folosite pentru
recoltarea lor, trebuie s fie potrivite scopului pentru care au fost alese i trebuie
în elese de to i cei implica i.

36
RSAR, cap. I, art. 3
37
Conform O.G. nr. 43/2000, art. 15 i Regulamentului Repertoriului Arheologic Na ional

58
8. Toate echipamentele trebuie s fie potrivite scopului propus al cercet rii i s fie
folosite în condi ii de siguran , conform regulilor i recomand rilor specifice legisla iei
de protec ie i siguran a muncii.
9. Protec ia muncii va fi prioritar oric ror probleme de interes arheologic. To i arheologii
care particip la lucr ri de teren trebuie s fie instrui i pentru protec ia muncii i
trebuie s se supun procedurilor i practicilor muncii în siguran ; procedurile de
protec ia muncii trebuie în elese i acceptate în scris de to i cei implica i, înainte de
începerea lucrului.
10. În cazul lucrului pe antiere unde se desf oar activit i de construc ii, arheologii
trebuie s se conformeze regulamentelor specifice aflate în vigoare.
11. În cazul în care arheologul are prin contract sau printr-o alt în elegere scris puterea
de a suspenda lucr rile, o va face numai în acord cu în elegerile stabilite anterior între
p r i. Arheologul este dator s nu cauzeze întreruperea lucr rilor decât în cazuri
deosebite i pentru un timp cât mai scurt.
12. Arheologul este obligat s in o eviden clar a întreruperilor de lucru care s
con in data, cauza, orele de început i sfâr it i durata acestor întreruperi.
13. Arheologii i speciali tii implica i într-un proiect de cercetare arheologic sunt sf tui i
s notifice direc iei de specialitate a Ministerului Culturii i Cultelor orice dispozi ii
oneroase pe care, eventual, le d investitorul.

2.E.2. Diagnostic arheologic

1. În cazul punerii în practic a unui proiect de diagnostic arheologic, trebuie s se ia
în considerare toate sursele posibile de informa ie, indiferent de forma i suportul
lor.
2. Varietatea i cantitatea surselor consultate va fi stabilit în func ie de urm torii
factori:
- m rimea i loca ia zonei ce urmeaz a fi afectat ,
- frecven a schimb rilor produse în utilizarea terenului,
- existen a, intensitatea i întinderea interven iilor arheologice anterioare
- existen a unor propuneri alternative de dezvoltare,

59
 - existen a altor factori care pot afecta patrimoniul arheologic.

2.E.2.a. Diagnostic documentar

1. Rapoartele de diagnostic documentar trebuie elaborate în limba român , în termeni

clari, conci i i logici utilizând un limbaj care va evita, pe cît posibil, termenii tehnici.
2. Cadrul juridic trebuie clar precizat i trebuie s poat face fa oric rei ac iuni în
justi ie.
3. Con inutul raportului de diagnostic documentar variaz în func ie de scopul,
complexitatea i informa ia disponibil , fiind adecvat cerin elor cercet rii.
4. Rapoartele trebuie s con in cel pu in:
- sumar
- introducere istoric
- scopurile pentru care au fost redactate
- metodologia adoptat
- rezumat obiectiv al rezultatelor
- concluzii obiective
- ilustra ii realizate la sc ri potrivite
- date tabelare sau liste în anexe
- men iunea arhivei în care vor fi depuse
- bibliografie
[vezi Anexa 7 ]

5. Atunci când diagnosticul documentar este realizat pentru documenta ii de urbanism,

raportul va con ine datele necesare adopt rii unei decizii obiective, informate i
rezonabile în privin a patrimoniului arheologic.
6. Chiar dac este supus unor prevederi contractuale de confiden ialitate, o copie a
raportului va fi depus în termen cât mai scurt la direc ia cu competen e legale în
domeniu a Ministerului Culturii i Cultelor, pentru ca datele s poat fi incluse în RAN
sau LMI, dup caz.

60
7. Copii ale raportului vor fi depuse la Direc iile de cultur , culte i patrimoniu cultural
na ional jude ene sau a municipiului Bucure ti.

2.E.2.b. Diagnostic de teren

1. Rapoartele de diagnostic de teren trebuie elaborate în limba român , în termeni

clari, conci i i logici utilizând un limbaj care va evita, pe cît posibil, termenii
tehnici.
2. Cadrul juridic trebuie clar precizat i trebuie s poat face fa oric rei ac iuni în
justi ie.
3. Con inutul raportului de diagnostic de teren variaz în func ie de scopul,
complexitatea i informa ia disponibil , fiind adecvat cerin elor cercet rii.
4. Rapoartele trebuie s con in cel pu in:
- sumar non-tehnic
- introducere
- scopurile diagnosticului de teren
- metodologia i tehnicile utilizate
- sumarul obiectiv al rezultatelor
- concluzii obiective
- recomand ri i propuneri38
- ilustra ii la scar cât mai potrivit
- date suport - organizate în tabele sau anexe, inclusiv o cuantificare a
patrimoniului arheologic, date structurale specifice.
- index
- loca ia arhivei unde vor fi depuse
- orice alte preciz ri necesare
[vezi Anexa 8]

38
Se va face men iunea expres a necesit ii unei s p turi sau a unei supravegheri arheologice

61
 5. Atunci când diagnosticul documentar este realizat pentru documenta ii de
urbanism, raportul va con ine datele necesare adopt rii unei decizii obiective,
informate i rezonabile în privin a patrimoniului arheologic.
6. Chiar dac este supus unor prevederi contractuale de confiden ialitate, o copie a
raportului va fi depus în termen cât mai scurt la direc ia cu competen e legale în
domeniu a Ministerului Culturii i Cultelor pentru ca datele s poat fi incluse în
RAN sau LMI, dup caz.
7. Copii ale raportului vor fi depuse la Direc iile de cultur , culte i patrimoniu cultural
na ional jude ene sau a municipiului Bucure ti.
8. Fi a tehnic pentru diagnosticul de teren va con ine: date privind localizarea
sitului, codul RAN, cauza cercet rii, valoarea contractului, informa ii referitoare le
investitor, responsabilul proiectului i institu ia de care apar ine, membrii
colectivului de cercetare, o descriere concis a metodelor i tehnicilor utilizate, o
enumerare succint a rezultatelor etc [ANEXA 14]. Formularul pentru fi a tehnic
pentru diagnostic de teren este standardizat, pentru a asigura un minim de
informa ii pentru Repertoiul Arheologic Na ional39.
9. Fi a tehnic va fi obligatoriu înaintat direc iei de specialitate din Ministerul Culturii
i Cultelor i Direc iilor pentru cultur , culte i patrimoniu cultural na ional jude ene
sau a municipiului Bucure ti, în momentul încheierii diagnosticului de teren.

2.E.3. S p tura arheologic

1. Produsul primar i esen ial al unei s p turi este raportul de s p tur arheologic ,
redactat în limba român , ale c rui concluzii trebuie s con in i o decizie pentru
publicarea informa iilor i/sau continuarea s p turilor. Copii ale raportului trebuie
trimise i Direc iilor pentru cultur , culte i patrimoniu cultural na ional jude ene sau a
municipiului Bucure ti.

39
Un model de Fi tehnic pentru evaluare de teren la http://www.cimec.ro/arheologie/formulare.htm

62
2. Rapoartele de s p tur trebuie elaborate în limba român , în termeni clari, conci i i
logici utilizând un limbaj care va evita, pe cît posibil, termenii tehnici.
3. Cadrul juridic trebuie clar precizat i trebuie s poat face fa oric rei ac iuni în
justi ie.
4. Con inutul raportului de s p tur arheologic variaz în func ie de scopul,
complexitatea i informa ia disponibil , fiind adecvat cerin elor cercet rii.
5. În cazul utiliz rii mijloacelor mecanice pentru s p tur , acestea trebuie supravegheate
continuu de arheolog pentru a se asigura astfel integritatea patrimoniului arheologic
descoperit.
6. Atunci când este vorba despre o s p tur sistematic , raportul trebuie s con in
destul informa ie pentru a permite oric rui arheolog s afle dac au fost îndeplinite
sau nu scopurile tiin ifice propuse prin proiectul de cercetare.
7. Punerea în practic a unui proiect de s p tur arheologic poate implica i existen a
unei faze de analiz post-s p tur .
8. Analiza post-s p tur se realizeaz , în mod normal, dup încheierea lucr rilor de teren
i arhivarea informa iilor pentru analiz i publicare. Aceasta implic estimarea
proiectului fa de momentul s u ini ial, determinarea extinderii cercet rii fa de
scopurile ini iale i identificarea noilor probleme pe care le ridic s p tura i care pot fi
incluse în raportul de s p tur .
9. Analiza post-s p tur trebuie s fie parte a documenta iei proiectului depus la arhiv
i trebuie s includ date despre cantitatea i calitatea datelor ob inute, despre
poten ialul datelor arheologice de a r spunde scopurilor cercet rii i recomand rilor
privind stocarea informa iilor.
10. Evaluarea post-s p tur trebuie f cut de arheologi califica i i experimenta i care s
cunoasc proiectul înainte de începerea lucr rilor. Nivelul înregistr rii datelor i
prelucr rii materialelor ob inute trebuie s fie potrivit scopurilor proiectului.
11. Imediat dup încheierea cercet rii, arheologul trebuie s redacteze un raport tehnic,
care s poat fi publicat sau inclus în arhiva cercet rii.

63
12. Scopurile cercet rii pot fi revizuite dup încheierea evalu rii s p turii. Chiar dac
scopurile ini iale au r mas acelea i, identificarea materialului care merit un studiu
mai aprofundat poate duce la continuarea/refacerea/înnoirea proiectului.
13. Toate informa iile i datele rezultate din faza de analiz trebuie incluse în raport i în
arhiva proiectului. Datele i interpret rile acestora pot fi publicate.
14. Raportul publicat – parte a evalu rii post-s p tur – va con ine în mod normal date
suficiente i referin e despre proiectul arhivat care s permit i alte interpret ri.
Rapoartele trebuie în mod normal s integreze rezultatele analizei de specialitate în
etapele cercet rii sitului pentru a oferi garan ia c nu s-a pierdut nici o informa ie
important i c situl este prezentat speciali tilor, cu cât mai multe date posibil.
15. Publicarea rezultatelor proiectului se poate realiza într-o multitudine de forme, de la
publica iile arheologice academice pân la, de exemplu, comunic ri, simpozioane,
colocvii, seminarii, prelegeri, „zile ale por ilor deschise”, vizite în coli, articole în
pres , programe radio i TV, publica ii de popularizare i Internet.
16. Fi a tehnic pentru s p tura arheologic va con ine: date privind localizarea sitului,
codul RAN, cauza cercet rii, num rul autoriza iei în baza c reia s-a efectuat s p tura,
valoarea contractului, informa ii referitoare le investitor, responsabilul proiectului i
institu ia de care apar ine, membrii colectivului de cercetare, o descriere concis a
metodelor i tehnicilor utilizate, o enumerare succint a rezultatelor etc [ANEXA 15].
Formularul pentru fi a tehnic pentru s p tura arheologic este standardizat, pentru a
asigura un minim de informa ii pentru Repertoiul Arheologic Na ional40.
17. Fi a tehnic va fi obligatoriu înaintat direc iei de specialitate din Ministerul Culturii i
Cultelor i Direc iilor pentru cultur , culte i patrimoniu cultural na ional jude ene sau
a municipiului Bucure ti, în momentul încheierii s p turii arheologice.

40
Modele ale Fi elor tehnice pentru cercetare arheologic sistematic , preventiv sau de salvare la
http://www.cimec.ro/arheologie/formulare.htm

64
 2.E.4. Supravegherea arheologic
1. Produsul primar i esen ial al unei supravegheri arheologice este raportul de
supraveghere arheologic , redactat în limba român , ale c rui concluzii trebuie s
con in i o decizie pentru publicarea informa iilor i/sau continuarea cercet rii. Copii
ale raportului trebuie trimise i Direc iilor pentru cultur , culte i patrimoniu cultural
na ional jude ene sau a municipiului Bucure ti.
2. Rapoartele de supraveghere arheologic trebuie elaborate în limba român , în termeni
clari, conci i i logici utilizând un limbaj care va evita, pe cît posibil, termenii tehnici.
3. Cadrul juridic trebuie clar precizat i trebuie s poat face fa oric rei ac iuni în
justi ie.
4. Con inutul raportului de supraveghere arheologic variaz în func ie de scopul,
complexitatea i informa ia disponibil , fiind adecvat cerin elor cercet rii.
5. Rapoartele trebuie s con in cel pu in:
- sumar non-tehnic
- introducere
- scopurile supravegherii arheologice
- metode i tehnici folosite
- sumarul rezultatelor
- concluzii tiin ifice, administrative i juridice
- recomand ri41
- ilustra ii la scar cât mai potrivit
- date suport - organizate în tabele sau anexe, inclusiv o cuantificare a
patrimoniului arheologic, date structurale specifice.
- index
- loca ia arhivei în care vor fi depuse
- orice alte preciz ri considerate necesare
[vezi Anexa 10]

41
Se va face men iunea expres a necesit ii unei s p turi arheologice sau a consider rii respectivului
teren ca fiind desc rcat de sarcin arheologic .

65
 10. Atunci când supravegherea arheologic este realizat pentru ca rezulatele i
concluziile ei s fie incluse în documenta ii de urbanism, raportul va con ine datele
necesare adopt rii unei decizii obiective, informate i rezonabile în privin a
patrimoniului arheologic.
11. Chiar dac este supus unor prevederi contractuale de confiden ialitate, o copie a
raportului va fi depus în termen cât mai scurt, la direc ia cu competen e legale în
domeniu a Ministerului Culturii i Cultelor, pentru ca datele s poat fi incluse în
RAN sau LMI, dup caz.
12. Copii ale raportului vor fi depuse la Direc iile de cultur , culte i patrimoniu cultural
na ional jude ene sau a municipiului Bucure ti.
13. Fi a tehnic pentru supraveghere arheologic va con ine: date privind localizarea
sitului, codul RAN, cauza cercet rii, num rul autoriza iei în baza c reia s-a efectuat
supravegherea, valoarea contractului, informa ii referitoare la investitor,
responsabilul proiectului i institu ia de care apar ine, membrii colectivului de
cercetare, o descriere concis a metodelor i tehnicilor utilizate, o enumerare
succint a rezultatelor etc [ANEXA 16]. Formularul pentru fi a tehnic pentru
supravegherea arheologic este standardizat, pentru a asigura un minim de
informa ii pentru Repertoiul Arheologic Na ional42.
14. Fi a tehnic va fi obligatoriu înaintat direc iei de specialitate din Ministerul Culturii
i Cultelor i Direc iilor pentru cultur , culte i patrimoniu cultural na ional
jude ene, sau a municipiului Bucure ti în momentul încheierii supravegherii
arheologice.

42
Un model de Fi tehnic pentru supraveghere arheologic la
http://www.cimec.ro/arheologie/formulare.htm

66
 2.E.5. Colectarea materialului arheologic
1. Colectarea materialului arheologic este un element esen ial al evalu rii rezultatelor
cercet rii arheologice43 ob inute din punerea în practic a unui proiect.
2. Cadrul juridic trebuie clar precizat i trebuie s poat face fa oric rei ac iuni în
justi ie.
3. Trebuie s existe un mecanism de comunicare bine pus la punct între arheolog i
echipa implicat în înregistrarea i prelucrarea materialelor arheologice (al i
speciali ti, arhitec i, ingineri, restauratori, topografi, desenatori etc).
4. Nici una dintre tehnicile sau metodele folosite ca parte a procesului de cercetare
arheologic nu trebuie s produc afectarea patrimoniului arheologic.

2.E.5.a. Înregistrarea datelor arheologice

1. Produsul primar al unei opra iuni de înregistrare a datelor arheologice este raportul
tip baz de date [vezi Anexa 12].
2. Toate datele rezultate din faza de analiz trebuie incluse în arhiva proiectului.
Interpretarea acestor date va constitui o parte a raportului destinat public rii.
3. Toate înregistr rile patrimoniului arheologic trebuie realizate în acord cu cerin ele
legisla iei privitoare la protec ia patrimoniului mobil44.
4. Având în vedere c raportul publicat trebuie s con in suficiente date i referin e
la arhiva proiectului care s permit interpret ri i altor cercet tori, toate datele
rezultate ca urmare a înregistr rii de date arheologice vor trebui s respecte
aceast cerin .
5. Înregistr rile de date arheologice vor con ine cel pu in:
descriere a metodelor i tehnicilor folosite
descrierea structural a datelor
elemente de analiz a datelor

43
O.G. 43, art. 2
44
O.G. 43/2000, art. 4, alin. (2), L.182/2000, art. 48

67
 desene, fotografii etc
bazele de date realizate
date cartografice
indicarea loca iei arhivei
[vezi i Anexa 12]

2.E.5.b. Prelucrarea materialului arheologic

1. Toate descoperirile arheologice45 sunt protejate i se afl sub inciden a legisla iei
privitoare la protec ia patrimoniului cultural mobil46.
2. Analiza materialului arheologic trebuie s se desf oare conform proiectului de
cercetare arheologic .
3. Orice renun are la o parte a materialului arheologic trebuie f cut pe criterii tiin ifice.
Orice motiv pentru depunerea de material în alt loc decât într-un depozit, trebuie
argumentat i locul de depunere trebuie precis identificat în arhiva s p turii.
4. Recoltarea selectiv a datelor arheologice este o metod statistic recunoscut ca
valabil pentru economia de timp i de resurse, mai ales când avem de-a face cu
cantit i mari de materiale de acela i tip. Orice recoltare selectiv trebuie
argumentat , mai ales din perspectiva implica iilor acesteia pentru analiz .
5. Toate descoperirile trebuie colectate, sortate, marcate, înregistrate, etichetate,
împachetate i depozitate conform prevederilor proiectului.
6. Colectarea de ecofacte i vestigii biologice i a informa iilor legate de mediu trebuie
f cut de speciali ti în domeniu, cu tehnici specifice, sau cu consultarea acestora.
7. Dup încheierea s p turii, a conserv rii, marc rii i înregistr rii, descoperirile trebuie
evaluate pentru a ob ine o imagine a poten ialului lor tiin ific.
8. În cazul în care este necesar extinderea i aprofundarea cercet rii se poate ajunge,
dup caz, la propunerea unui alt proiect.

45
O.G. 43, art. 2 lit. d).
46
Legea nr. 182/2000.

68
9. Valoarea materialului arheologic pentru cercetare i/sau scopuri educa ionale, în
termenii trasa i de Proiect, trebuie i ea înregistrat .
10. Analiza va oferi informa ii privind datarea i metodele descoperirii într-un context
stratigrafic consistent, precum i orice alte date considerate a fi relevante.
11. Analiza poate include examinarea i cuantificarea tuturor elementelor care pot
contribui la: stabilirea func iei, formei, dat rii, metodei i tehnicii de lucru, a naturii
materialului descoperit; la determinarea surselor i a provenien ei; sublinierea
analogiilor care pot fi f cute cu alte materiale arheologice; exploatarea resurselor
naturale; reconstruc ia mediului; determinarea naturii popula iilor etc. Activitatea post-
s p tur este un schimb interactiv de informa ii între membrii echipelor de lucru care
pot modifica prin bun în elegere scopul i structura raportului final.
12. Materialul trimis c tre speciali tii din afara echipei de lucru pe teren trebuie s fie
înso it de documentele necesare, marcat i împachetat.
13. Toate informa iile ob inute ca rezultat al analizei vor fi incluse în arhiva proiectului.
14. Parte constitutiv a proiectului, publica ia în limba român , trebuie s includ
suficiente date i ilustra ii care s argumenteze concluziile i s permit , eventual, i
alte interpret ri. Datele publicate despre descoperiri vor include date legate de locul
exact al descoperirii i de plasarea stratigrafic , ceea ce va permite referirea la ele în
concluzii.
15. Rapoartele publicate despre descoperiri de materiale arheologice vor descrie metodele
folosite pentru evaluarea i analizarea lor. [Vezi i Anexa 13]
16. Raportul trebuie s pun în discu ie factorii care pot afecta concluziile bazate pe
respectivele materiale arheologice i contribu ia lor la problemele de datare,
includerea într-o faz anume, factori socio-economici, tehnologie, climat, etc.
17. To i speciali tii participan i vor fi men iona i în publica ie, iar contribu ia lor la proiect
va fi marcat foarte clar. Vor fi incluse numele fotografilor i celor care au realizat
ilustra ia (desene, h r i, grafice etc), precum i ale celor care s-au ocupat de
conservarea materialelor.
18. Raportul final va specifica locul în care este depus fiecare element component al
arhivei. Numerele de inventar date de institu iile care primesc arhiva i materialele

69
 trebuie publicate cu orice ocazie. Dac este cunoscut existen a i loca ia
documenta iei nepublicate, aceasta trebuie indicat .
19. Comunicarea public a rezultatelor prelucr rii materialului arheologic va fi f cut în
media, de la publica iile arheologice de specialitate pân la, de exemplu, comunic ri,
expozi ii, prelegeri, „zilele por ilor deschise”, vizite ale colilor, radio, TV, video,
publica ii de popularizare i Internet.

70
 2.F. Arhivare *i depozitare
2.F.1. Prevederi generale
1. Protocoalele de colaborare sunt obligatorii pentru a stabilii condi iile de predare i
gestionare a documenta iei i materialului arheologic47. În principiu, acestea trebuie
încheiate înainte de începerea oric rei opera iuni i sunt parte integrant a proiectului
de cercetare arheologic .
2. Între arheologul care efectueaz cercetarea arheologic i muzeul pe al c rui teritoriu
de competen se afl zona supus investig rii trebuie s existe un protocol privind
depunerea materialului, în cazul în care arheologul nu este angajat de respectivul
muzeu48.
3. Toate descoperirile arheologice, precum i documenta ia aferent , trebuie tratate
conform legisla iei în vigoare privitoare la protec ia patrimoniului cultural mobil49.
4. Arheologului îi este interzis s accepte clauze contractuale care încalc legisla ia
privitoare la patrimoniul cultural mobil sau imobil i va asigura men ionarea clar în
contract a destina iei bunurilor mobile pe parcursul i la sfâr itul cercet rii
arheologice50.
5. De regul , materialul arheologic descoperit pe parcursul unei cercet ri arheologice va
reveni muzeului pe al c rui teritoriu de competen se afl zona în care a avut loc
cercetarea, dac prin intermediul unui contract între p r ile interesate nu se convine
altfel, în termeni conformi cu legisla ia în vigoare51.
6. Materialul arheologic descoperit revine de drept institu iei organizatoare a cercet rii
arheologice, dac prin intermediul unui contract între p r ile interesate nu se convine
altfel, în termeni conformi cu legisla ia în vigoare.

47
RSAR art. 33-34
48
RSAR art. 26
49
Legea nr. 182/2000 cu complet rile i modific rile ulterioare
50
RSAR art. 27-28
51
RSAR art. 25

71
7. Existen a unor clauze contractuale privind confiden ialitatea nu pot absolvi arheologul
de obliga ia realiz rii i public rii cât mai rapide a documenta iei prin care este
realizat evaluarea i analiza rezultatelor cercet rii arheologice52, concretizat într-un
raport arheologic.
8. Materialul arheologic descoperit în timpul desf ur rii unui proiect de diagnostic de
teren, s p tur arheologic sau supraveghere arheologic face parte din patrimoniul
cultural na ional53.
9. Din momentul descoperirii de bunuri culturale mobile, institu iile publice au obliga ia
de a constitui eviden a acestor bunuri atât analitic (prin fi a standard), cât i sinoptic
(prin baze de date), con inând i arhiva imagistic 54
.
10. Conform legii, proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare,
precum i de in torii de bunuri culturale mobile au urm toarele obliga ii55:
s asigure cele mai bune condi ii de p strare, conservare i, dup caz, de
depozitare a bunurilor, prevenind orice degradare, deteriorare sau distrugere a
acestora;
s nu deterioreze i s nu distrug aceste bunuri;
s asigure securitatea acestor bunuri;
s în tiin eze în termen de maximum 5 zile Direc iile pentru cultur , culte i
patrimoniu cultural na ional jude ene sau a municipiului Bucure ti în cazul
constat rii unui pericol iminent de distrugere sau de degradare grav a acestor
bunuri;
s permit accesul speciali tilor din cadrul Direc iilor pentru cultur , culte i
patrimoniu cultural na ional jude ene sau a municipiului Bucure ti în scopul
constat rii st rii de conservare a acestor bunuri;

52
O.G. 43, art. 2 lit. c
53
Legea nr. 182/2000 art. 3 alin. 1
54
Legea nr. 182/2000 art. 13 alin. (1)
55
Legea nr. 182/2000 art. 22 alin. (1)

72
11. Institu iile care intr în posesia unor astfel de bunuri au obliga ia s restaureze
bunurile i s încredin eze executarea lucr rilor de restaurare exclusiv speciali tilor
restauratori, acredita i de Comisia Na ional a Muzeelor i Colec iilor56.
12. Bunurile arheologice intr din momentul descoperirii lor în proprietate public , potrivit
dispozi iilor legale57.
13. Din momentul descoperirii bunurile mobile arheologice sunt supuse procedurii de
clasare58, i intr în administrarea institu iei care finan eaz sau coordoneaz
cercet rile;
14. Legea consider ca monumente istorice, bunurile imobile situate suprateran, subteran
sau subacvatic59:
monument - construc ie sau parte de construc ie, împreun cu instala iile,
componentele artistice, elementele de mobilare interioar sau exterioar
care fac parte integrant din acestea […] împreun cu terenul aferent
delimitat topografic, care constituie m rturii cultural-istorice semnificative
din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric[…];
ansamblu - grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural,
urbanistic ori muzeistic de construc ii urbane sau rurale care împreun cu
terenul aferent formeaz o unitate delimitat topografic ce constituie o
m rturie cultural-istoric semnificativ din punct de vedere arhitectural,
urbanistic, arheologic, istoric, […];
sit - teren delimitat topografic cuprinzând acele crea ii umane în cadru
natural care sunt m rturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere
arhitectural, urbanistic, arheologic […] sau al peisajului cultural.
15. În perioada efectu rii cercet rilor arheologice i pân la luarea deciziei finale asupra
materialului arheologic descoperit de institu iile abilitate, conservarea lucr rilor la

56
Legea nr. 182/2000 art. 22 alin (2).
57
Legea nr. 182/2000 art. 45 alin. (1).
58
Legea nr. 182/2000 art. 45 alin. (2).
59
Legea nr. 422/2001 art. 3.

73
 monumentele istorice, precum i a m rturiilor arheologice descoperite revine atât
responsabilului tiin ific al antierului arheologic, cât i institu iei organizatoare60.
16. Conservarea monumentelor istorice reprezentând descoperiri arheologice r mase
decopertate se face, în condi iile legii, de c tre autorit ile administra iei publice
locale, sub coordonarea unor speciali ti i exper i atesta i61.
17. Pentru amplasarea topografic i cartografic a siturilor arheologice harta digital
trebuie realizat la scara care permite amplasarea în condi ii grafice optime a tuturor
informa iilor pe care le avem la dispozi ie referitoare la siturile arheologice i la
monumentele istorice.
18. H r ile digitale trebuie adaptate din punctul de vedere al informa iilor (geografice,
topografice, administrative) pe care le cuprind, pentru a asigura analize spa iale de
calitate care s cuprind toate datele susceptibile a interac iona cu monumentele i
siturile arheologice din spa iul cartografic în care se aplic proiectul.
19. Aplica iile GIS realizate trebuie s foloseasc acele facilit i generale, menite a servi
atingerii scopului propus precum i s permit integrarea unor noi aplica ii „software”
care s r spund în mod optim cerin elor specifice proiectului, permi ând vizualizarea
cu maxim operativitate a tuturor informa iilor istorice, geografice, catografice i
topografice necesare la un moment dat.

60
Legea nr. 422/2001 art. 25.
61
Legea nr. 422/2001 art. 26 alin. (1).

74
2.G. Monitorizarea
2.G.1.Prevederi generale
Monitorizarea, din punctul de vedere al proiectului de cercetare arheologic ,
este de dou tipuri:
- intern
- extern
Monitorizarea intern se refer la posibilitatea ca speciali tii care lucreaz în
cadrul unui proiect arheologic s fie monitoriza i de managerul de proiect.
Scopul acestui tip de monitorizare este acela de a asigura ducerea la
îndeplinire a cerin elor propuse prin proiectul de cercetare, respectarea
graficului de lucr ri, a bugetului alocat i a calendarului asumat contractual.
Monitorizarea extern este aceea exercitat de o persoan din afara
proiectului. Scopul acestui tip de monitorizare este acela de a asigura, de
exemplu, respectarea legalit ii în procesul de ducere la îndeplinire a scopurilor
propuse prin proiectul de cercetare sau monitorizarea speciali tilor i exper ilor
în patrimoniu mobil, pentru ca ace tia s se asigure c obliga iile cerute de
legisla ia în vigoare sunt respectate.
Condi iile monitoriz rii externe trebuie clar stabilite i acceptate de ambele
p r i iar modalit ile concrete de lucru vor fi stabilite de comun acord, fiind
înregistrate în contractul sau protocolul în vigoare pentru respectiva cercetare
arheologic .
În principiu, toate lucr rile de teren desf urate sunt monitorizate de arheologi
atesta i conform prevederilor legale în vigoare, angaja i de Direc iile pentru
cultur , culte i patrimoniu cultural jude ene, respectiv a municipiului Bucure ti
sau de direc ia cu atribu ii de specialitate din cadrul Ministerului Culturii i
Cultelor.
Modul de desf urare a procesului de monitorizare, precum i modalit ile
concrete de lucru trebuie stabilite de comun acord, astfel încât procedura s fie
clar i s nu produc eventuale neîn elegeri. De aceea, este important ca
toate condi iile în care are loc monitorizarea s fie anun ate din timp Direc iilor

75
pentru cultur , culte i patrimoniu cultural jude ene, respectiv a municipiului
Bucure ti i s fie aduse obligatoriu i la cuno tin a beneficiarului lucr rilor.
Responsabilul de proiect arheologic trebuie s prevad în bugetul general i
toate costurile care ar putea fi necesare pentru monitorizarea intern sau
extern .
Procesul de monitorizare trebuie s dovedeasc flexibilitate, în limitele
constrângerilor manageriale existente.

76