EX,{.]!

lEN SCIIIS ANT]I,3 PIPP (]LU,} ZI

[,I'I'ER.{ l trRA ROFTANA 5t t-tTg}L'ftrn r prNr-gt' coptl
Numele Si prettLtnui.e: .

Dutn : .,.......,......
I-ratali la alcgcre unul dintre subiectele de rnai jos:
StrBtllCTUL r (1,5p+5,5p.+lp.+1p. oficiu=l0)

din cele doui argumente aduse in acest sens (1,5p"):

Vanolescu, Liieraturo pentru copii, it't; llomdnia literard. nr. 25/ 1997)

2. Spccii litcrare accesibile copiilor de virstl $colard micii folclorul copiilor (5,5p.)

STIBIECTUL 2 (9p.+lp. oficiu=10)

Rezolr.afi urmltoarele cerin[c dc teorie literarl aplicatl literaturii romine pentru copii si tineret:

qi pe care le-afi folosi in activit[file cu copiii la grupl sau la clasd (2p.):

Jordo5.2004).

L Argumentafi ,- din perspectiva a cel pulin douE criterii - apartenenta fragmentului de lext de rnai jos, fe la genul fantastic, fe Ia genul ;tiin[ifito-

tutorului asupra ideii principale, stil) (2p.):

rarcf, m-aq duce pe lumea cealaltA. (. . .;>

rrezentaunicioproblernlspecrald." qOvid. S. Crohn.rf,lniceuru,Ce-ilal1i. invol.: /srorll u1solite, lg80.pp.5-6.7)

(cu referire la titlu. temi. subiect. protagonist, detcrminarea pcrspectivei autorului asupra ideii principaie, stil) (2 p.)

:irequl se sAtorase si rnai tacS cire:e. \'estea. bineinleles, se r[spardr fbane repede gi, ingrijora{i, alergara Ia cireq mai multi oamsni irnportanfi.

:ldtinlind din cl n lbar1e arrarat. 1l intrebase pe cire; de ce nu nrai vrea se facd cirege Ei acesta ii rdspunsese mai nriilt dec0t rlullutrtitor.
- Uite-asa: nu mar lreau ;i gatal
- Binc, nu se lasa cLl una. cu doua. batr&rui acadenrician; dar cc-ai sar lacr daca nu vrei si mai laci cireqe'i
- Nimic. O sA staul

;crie o noud carte, una despre irnportan{a gemului de cireqe qi uitd de ciregul care se satura:le si nrai taci cireSe.

r-am spus:
- $1ii cum so nurlcgte unealta asla pe care arn adrts-o ctt iline'i
-Nu
- Se irumegte topor.
- $i la ce siujeqte?
iatural tu sd mai ihoi cireEe. scrie-mi!
Am plr:cal qi a doua zi am primit o tclegraml
<Nu 1-3:1 convins. Drept care rtl-am hotArAt si far: din trou cire5e Sen.rnat: C'irequJlr
4, pebaza povestirii urmitorului fragment de roman pentru copii qi tineret, argumentati succint in ce mIsurI poate fi statiliti o corela{ie intrt
subiectul episodului de mai jos qi tema romanului (l'5p.):
,,pe Ia prinz, c6nd soarele e ii toi, se intdmpli insd un lucru ciudat. Se lasase seara. Prinqi
in focul Judecalii (tocmai se discuta plingerea CocostruJulrri care
dorea s6 cinte ca privighetoarea), n-au mai avut iimp sd gindeasci ceea ce se intampiase. Nurnai Pliscul de Cioar6 - care, ca procuror, avea qi alte obligalii: de a 1i
ui*t ,a nu fugd impriJinalii sau si nu fure cireqele din pomi qi sa n-o biziie mu$t;le pe Elli inalla- ca sd zic a9a, capul 9i se ingrozi. incercd imediat s[ se fac'i
mai mic qi, c6nd ajunse nu mai mare decat un deget, fu zArit de Elli. La rdndul ei, privi in sus. Nu se inserase. Era un nor. Nu era un
nor' Era o iiganie (da, a[i
miros s6tut de ndmol
inleles bine: ceva intre gAnganie Ei jigodie, dar mult, ol rnult mai netrebnica). S6tea cu anpile negre desfEorte in dreptul soarelui' !i un
iniins qi pir ars trecu ca un vant ai mo4ii prin intreaga Adunare. Alte dou[ mornii puteai zdrr mai rleparte, pe turlele pdrdsite de la crttrenrur a]e bisencir
Sf. Ioan
Este Gagafu - sau vreun slujitor de-al lui, murmura de sub copaci o voce plinl de spaimi.
- Fugili, strigl un altul, fEri nume.
-$i Ad-unarea ie risipi cu lipete, care incotro.
Numai E)li (de altfel, gi spre onoarea lui) 5i Piiscul de Cioari (care, intre trmp, ajunsese cat Lrn nasture)
jigania se pr[bu;i cu un vaiet prelung.
ram[seseri pe loc. Copila privea iautdnd a infeiege. $i incr o dati intinse mdna. Un nou lulger stribatu, parcd, vizduhul, qi
pe pdtnint. clci nu mai rdmisese
C6nd intdlni pim6ntul, un nor de furn puturos ac-operi un ristimp intreg locul. Cflnd se risipi, nu ai fi putut ziri corpul dihaniei
nimic din el. Doar piatra neagr6, inchirciti qi frimantati ca dupd o indelungata durere. o mai puteli vedea qi astizi Ia in1ret[ierea strSzii Columb cu
strada

Smdrdan.
jur inci nedumeritn, Elli se pomeni singurl in toatd grddina. Fiecare in vizuina, in cuibul, in cotlonul sdlr. Pliscu] ajunsese intre
se ascunsese
$i c6nd privi in
timpcitunud.faeacai,fiecinumai puteasase-opreasci,fiecinici nudorea,continuisisemic;orezemereu.Cevafi lEcutmai t6rziu,nu$tiu Nu$tiudecelca
Acolo
Elli, inlrand in cas5, cauta sa-i povesteasce mamei saie toata indmplarea. $i mama sa intelese intr-o clipd qi se ingdlbeni qi alerg[ la poarta sa ]ra allepte
am aflat $i ,rai tarzi, in cursul serii, ciudatele intamplaii aie zilei 9i am 5tiut atunci sau, dacl n-am Stiu1, am presimfit nunlai, ce vremuri greie ne
"r, ""uu
afteapti." (lordan Chirret, inchide ochii Siveivedea Orasul,20l4,pp 6'7)

5. precizafi specia clreia ii apar,tine textul urmitor, aritafi care este structura sa tipicl 9i comentali originalitatea mr:sajului transmis, din perspectiva
raportirii acestei varianti la canonul interpretativ consacrat (misura gi felul in care aceasti varianti se apropie sau se distanteazi rle canonui
intirpretativ tradilional al crealiilor din categoria textual-tematici ,,Greierele;i furnica") (1'5 p.):

Mic5, mica, - Unde-i viala de-asti var6

Mai nimicl, Cu cosaqii de pe-aiari
Zi-i: Fumic6l $i cu nerca Greiemq?
Dari ce mai gospodinil Ba-i chrar rce, intre u;i
I

Tot o fugi prin grldind - Zdul C-ar fi oare-o tocmeal[?

Zi de varL, Sd-ncercdm, sd intrebAm.
PenA-n sear6, Cd cetqarea qi-ntrebarea,
Tot o goanA Zice-se ci n-au greqealdl
Pe ogoard. Tip, tip, tipl fumica vine:
$i tot strange
* Bun6 vremea. mii rrecinel
$i tot card, - Bund rnima s6-!i fle,
Umple casd;i cdmari. Ce mai nou. mii hrmicie?
CAnd, pe urma, se trezeqte - Vorbi scurtil Urte ce-i:
Cd afari viscoiegte, S5 ma-nveti sa cent, ca piei.
Nici nu-i pas6: Piei de-urlt si plictiseal6.
Casa-i casd. Hai si facem o tocmealil
Masa-i masi. - Hm, dar bine. astd vara,
Tot ce inrma-i pofte$te, Tot un cantec fu pe-afar6!
Totul, tol ii prisose;tel Cite ieluri n-am cantat!
Doa atitl Ce-mi fdcu;i?
Noaptea-i cam lungl: - Am adunat!
Somnul stZ sl-!i risajungl. - Vegnica adunlturd
$i, la noaptea lunguqoari, $i pdrdalnica de gurdl
Zi)a-i tot un fel de noapte iar6; Nu vi mai gdndili la c6ntec.
Mohonit, posomordt, Ve;nic numai eAntui-pdntecl
Ziu, s6-nnebuneqti de-urat! Rdu, veci:ro, rdrr de tot
De oftat qi de c6scat, $i-alta datA-aqa socot:
Fdlcite !i s-au strambat, Mai uitafi de p6ntece
Iar urechile: 1iu-1iu, gi griji!i de cintecel
i1i tot liuie-a pustiu... (AL Leca Morariu, Fnrnica ii greiera$ul)

1
L
 EXAMEN SCRIS ANI-IL 3 PIPP CLAJ A
LTTERATIIRA RoldNA $l lrrruruna pnlrnu copn
Nwnele gi prmwnele:
Dda: ..............,,..
TrataJi Ia alegere unul dintre subiectele de mai jos:
SUBIECTUL 1 (5p.+2pr2p.+1p. oficiu=l0)

1. Fantastic gi reat ln proza peutru copii qi tineret (fantastic gi real in proza populartr sau culti, specii accesibite, tipuri Ei caracteristicl, viziune artistictr'
aspecte stiiisticg valori qi func$i generale qi particulare, exemple din operele literare studiate) (5pJ

doutr funclii
z. Considerafiile de mai jos vizeaz,tr doui dintre cele mai importante func{ii sarr valori ale literaturii pentru copii Preciza$ cer9.s}nt cele
corelate pi dafi, pentru-fiecare dintre ele, cel putin cAte doul exempte de crea{ii din literafura rom6nl pentru copii
(titturi 9i autori) in care afi recunoscut
funcfiile respective qi pe care le-ati folosi in activittrtile cu copiii la gruptr sau la clasd (2p.)
',,Abia puterea sfl
pe mdsurdae cre{te gi parcurge nsciew de multe cdui, cititon l id"ntificd $frumuselea limbaiului, cslitatea lui speciald, expresivitatea;i
neobiSnuitd, descoperd orig*iiw"o sa"irepLtabild, iar alleori, ilqcd iSi etntivd"arentii in acest sens, tntrevede megteSugti at carc sunt construite lamile din
limbii. Cu alte cwinte" tmiititor exersat are Sansa de a obsema tn opera literard atributele anei. (...).
poate face
Fiind drtd, Micd {i iepetabild tn limbqitn, imaginile qi semnificaliile sale - awind, a$adar, doud dintre mributele esenliale ale vielii -, literatura
inconparabil moi ,^it, lit *Wo t, ajutd sd trdie$ti, ddnd coerenld, prospelime $, uneori, un sens propriei vie1i. "
(Sanda Cordoq, 2004: Ce rost are sd mai citim litemturd?)

(tema poezie! motive lirice, frrnc{ii literare' structuri

3. Reatizali un scurt comentariu literar al textului de mal jos, cu referire la mesajul poetic transmis
expresive qi stil titeraq prozodie, legtrtura dintre tiUu qi text ) (2p'):

,,Cuvintele scrise
sunt aripi deschise, Duraea, dulceala
de wei str ajungi, din anii Eecut|
ori numai s6fugi c6nd vrei sn asculfl
de zi gi de noapte,
prin tecerea lor
in vis sau ln carte, cuvEnarl de dor,
pedurea de fagi
minune sunt ele aici,
gi cdmpul de maci.
sau ln stele.
Cuvirtele toate,
Prin ele vei qti iluzii tn $oapte,
gi vei retrli sunt g6nduri furate
Iubirea qi viap, fuchise-ntr-o carte."
(Carmen Firan, Cwdnnl de dot)
SUBIECTUL 2 (9p.+1p. oficiu=l0)
Rezolvafi urmitoarelc sarcitri de teorie literarii aplicatl literaturii romflne pentru copii qi tincret:

1. Pornind de Ia observafia criticl de mai jos (1) relevafi care este solufia optimi propus5 in privinfa studiului literaturii pentru copii qi (2) evidenliafi
unul dintre cele doul argumetrte aduse in acest sens (1,5p.):
,par 9i mai bine ar fi dac6 qi obiectul ca atare de studiu ar fi resorbit in studiul literaturii romdne gi striine, frindci qi in cazul literaturii zise pentru copii
tot valoarea artistici Ei universal[ contpazi-. Separarea ei de capodoperele literaturii pentru toate v6rstele e frri sens qi intre]ine, cum s-a vdzul confuzia."
(Nicolae Manolescu, Literatwa pentru copii, in: Roadnia literard,rtr.25l 1997).

2. Argumentefi - din perspectiva a cel putin doui criterii - apartenenre fragmentului de text de mai jos, fie la genul fantastic, fie la genul qtiinfifico-
fantastic al literafurii pentru copii 9i tineret, cu referiri succinte la continutul mesajului literar transmis (tem5, subiect, stil) (1,5p.):
,,Agteptau, incordali la maximum, int6lnirea cu fiin{ele care populau, se pare in intregime, acel sistem solar indep5rtat de Centrul Galaxiei. Pe drum
captaseri int6mplator ni$te emisiuni sonore, venite dintr-acolo. Automatele de tradus le <digerarb qi le retranspuserd ln undele armonice cu ilecvenle foarte
inaite, cu care erau ei obignuiti, iar biologul navei, neav6nd ce face, se distri invij6nd vreo cdteva mii de cuvinte, pentru a le folosi, <diplomatic>, zicea el, la
ceremonia intdlnirii astrale, prin <viu grail> qi nu prin intermediul translatorilor mecanici. Ia cdtva timp dupi asta, intrarl pe neaqteptate in zona unor radialii
necunoscute qi multe dintre aparatele ultrasensibile de bord qi de lucru se defectari. Nu gi-ar fi putut corecta traiectori4 daci n-ar fi primit mai apoi, direct
din Cosmos, un mesaj preciq de data asta transmis in codul lor interplanetar. Conlinea o sumf, de informalii tehnice despre sistemul solar cel mai apropiat
(tocmai cel spre care doreau ei sI se indrepte), precum gi coordonatele unei stafii interplanetare cu escald obligatorie, qi indicalia sA a$tepte acolo, neapdrat.
Se oprird de aceea la periferia sistemului solar, deasupra micului satelit semnalat." (Georgina Viorica Rogoz, Oceanul de triluri, in vol.: Sd nu afle Aladin,
r981).

3. Corelarea mei multor proverbe din acelaEi c0mp paremiologic conduce frecyent la constituirea unor complexe structuri aforistice, care ordoneazl
in dispozifii variabile serii de felul celor de mai jos (1,5p.):
1. De-arfintnnaifinerele,/cinearmaidapoveqe?;Tinereleaden-arfi,/n-aiaveace-fiaminti;Ceim,efilatinerele/folose{tilqbdtrdnele; Bdtrdneled-i
cu po've1e,/ tinerelea-i ca sd-nve1e. (Petru Rezuq, 1974);
2. De urechile h.mgi sd te pdzeSti/ si wrba sd 1i-o fereSti; Yorba o spui Si zboard"/ Si n-o prinzi a doua oard; Vorba din gurd dacd o dai,/ tnapoi n-o mai ai;
Cine povestegte/ urechi gdsegte; Mai bine line vorba nespusd,/ decAt sdli pard rdu cd-i de vdnt dusd. (Petru Rezuq, 1974);
3. Cine-Si ceartd copiii-n tinerele,/ nu pldnge la bdtrdne1e; Copilul de cu vreme mustrat/ ajunge bdrbat/ Si dd Si altora sfat; Din pdrinli/ se trag Si copii rdi
Si copii cuminli; Din copiii dezmierdaft/ nu se-aleg niciodatd bdrbali. (PefiiRez:uq,1974);
4. Copilul zglobiu ii ca argintul viu; De copii Si moa*eafuge,/ cu piete sd n-o alunge; Copilul Sugubdl dd prin bd1; Copilul are un car de picioare/ Si
toate-s umbldtoare. (Petru Rezuq, 1974)

a. Reordonafi seria de proverbe dintr-una din structurile aforisfice complexe de mai sus (1-4), potrivit logicii urmltorului tipar argumentativ:
l. Premisa:
II. Teza:
trl (evennal) Antiteza:
W. Sinteza (o concluzie sau moi nwlte):
b. Comentali mesajul unuia dintre proverbele din scriile date, cu referire la funcfii generale sau particulare ale literaturii aforistice.

4. Pe baza povcstirii uroitorutui fragment de rornen pentru copii gi tinere! argumentafi succint in ce misuri poate fi stabilitl o corelafie intre subiectul
episodului de mei joq pe dc o perte, 9i tema gi tipul romuului, pe dc alti perte (1'5p.):
,,Pe la prenz, c&rd soarele e in toi, se intdmplE insd tm lucru ciudat Se llsase seara. Pringi in focul Judecdlii (tocmai se discuta pldngerea Cocostrulului care
dorea sI cdnte ca privigtetoarca), n-au mai avut timp sd g6ndeasci ceea ce se intimplase. Numai Pliscul de Cioari - care, ca procuror, avea gi alte obligalii: de a fi
atent si nu fug iirpAcin4i sau si nu fire ciregeletin pomi 9i sd n-o b6zdie mu5tile pe Elli inilp, ca si zic aqa, capul 9i se ingrozi. incercd imediat si se faci
-
mai mic $i cSnd ajuse ru mai mare decdt un deget, fu zirit de Elli. La r6ndul ei, privi in sus. Nu se inserase, Era un nor. Nu era un nor. Era o jiganie (d4 ali
inleles bi1e: cgya intre gAngaile qi jigodie, dar mult, o! mult mai netrebnici). Stitea cu aripile negre desftcute in dreptul soarelui, qi un miros stitut de nimol
incirs qi pir ars trecu ca un v6nt al morfii prin intreaga Adunare. Alte doud momdi puteai ziri mai departe, pe turlele parisite de la cutremur ale bisericii Sf Ioan.
- Este Gagafu - sau weun slujitor de-al lui, murmuri de sub copaci o voce plind de spaim6.
- FugF, strigaun altul, fbri nume.
$i Adgnarea se risipi cu flpete, care incotro. Numai Elli (de altfel, $i spre onoarea lui) 9i Pliscul de Cioari (care, tntre timp, ajunsese c6t un nasture)
dmasesera p6 loc. Copila privea c6utdnd a inlelege. $i inc5 o dati intinse mdna. Un nou fulger stribdhr, parc6, vdzduhul, qi jigania se prdbuqi cu un vaiet prelung.
Cend in$lni pimdntul, un nor de fum puturos acoperi un rdstimp intreg locul. CAnd se risipi, nu ai fi putut ziri corpul dihaniei pe pemant, cdci nu mai rimlsese
nimic din el. Doar piatra neagrS, inchirciti gi frdmdntatii ca dupi o indelungatd durere. O mai puteli vedea qi astizi la intretdierea strdzii Columb cu strada
Sm6rdan.
gi cdnd privi in jur incd nedumeriti, Elli se pomeni singurd in toati gidina. Fiecare se ascunsese in vizuina, in cuibul, in cotlonul sdu. Pliscul ajunsese lntre
timp cdt un vdrfde ac qi, fie cE nu mai putea sd se opreascd, {ie cd nici nu dorea, continub sa se micsoreze mereu. Ce va fi ficut mai t6rziu, nu $iu. Nu qtiu dec6t ci
Elli, intrfind ir cas6, cdutd sA-i povesteasc[ mamei sale toati lntdmplarea. $i mama sa intrelese intr-o clipd qi se ingdlbeni 9i alerg la poarti sd mtr agtepte. Acolo
am aflat qi eu, ceva mai t6rziu in cursul serii, ciudatele intAmpldri ale zilei pi am qtiut atunci sau, daci n-am ptiut, am presimlit numai, ce vremuri grele ne
agteapti." (Iordan Chime! Inchide ochii Si vei wdea OraSul,2014)

literaturii moderne pentru copii qi tineret pi argumentati-vl succint

5. Identificafi Ei indicali, pe baza textului de maijos, una dintre tendinfele majore ale
punctul de vedere, cu referire la confinutul mesajului literar transmis (gen, specie, temii, motive, subiect' funcfii literere, stil, viziune artisticl,
determinarea perspectivei autorului asupra ideii principale etc.) (1,5p.):
,Miria-Ta, bfubate, cine si le ia de neveste pe fetele noastre mai mari poate s-ar gasi. Dar cu cea micd ce ne facem? Clci ea este atlit de frumoasi Ei
strilucitoare cd orbegte oamenii care trec la trei utite de palat qi cind iese in grddini picd pisdrile din zbor de frumuselea ei. $i dacd se uiti la cineva, acela
inlepeneqte ca o stana de piatri. inci a inceput lumea sh scomeascd vrute ;i nevrute. Cd nu e a Mdriei Tale, ci cI mi-ai poruncit de am fbcut-o cu un extraterestrlL
ca s6 te pui bine cu neamurile de pe alte stele.
- P[i lumea de cdnd e lume, se incruntd impdratul, tot aqa bArfeqte...
- Ci spun nu e riimic, dar a scris qi la ziar.
- Ei lasd" cd o s6-i mai sfiang eu purin cu uqa pe 6qtia care scrie la ziare, greqi impiratul acordul, fiind manios . ..
int -o b*A di.ir"a!5, implriteasa igi g[ti fetele qi le scoase la plimbare ln caleaqcd. Sl le mai vadl lumea, se se mai ducl vestea de frumuse]ea lor, cE
aqa e c6nd ai fete de mdritat.
Trecea deci alaiul impdrltesc format din caleaqcd trasd de qase cai albi, cum se cuvine, qi in jur doisprezece motocicliqti voinici ca brazii, imbrdcali in
piele neagrd, cu fala acoperitii de geamuri fumurii qi cu kalaqnicoave la piept, de te b6gau in sperieli.
$i nu zici ca in clipa aia a venit, nu se $tie cum qi de unde, un nor negru qi des care a cuprins toati caleaqca. Pdnd sd migte careva, p6nd si dea qeful
girzii vreo comandA, noru.l s-a Ibcut vdrtej qi a dispdrut in sus ca supt de un aspirator ceresc. Iar cand s-a limpezit iar aed, gAruile au vizut in calea;cd pe
impiriteasi leqinati, pe vizitiu rlmas ca trAsnit, negru la fald qi cu penelejumulite, iar pe cele trei fete niciieri. (... )
' Tot ce se strf,duise impdratul sd afle despre fetele lui incipea in dou6 rdnduri scrise mare. $i de fap! la o adic6, se putea scrie intr-un singur cuv6nt:
nimic. R6scoliseri oamenii lui tot pdmdntul, ajurseserd prin insule unde nu mai cAlcase nimeni. Vorbise lmpiratul s6 se trimith qi un satelit ca si dea ocol
Pimdntului qi sd vadd de sus, din Cosmos, vreo urmi cdt de firavd a fetelor sale. De unde si gtie sdrmanul cI fetele lui se aflau la Samodivi, linute sub lacit, pe
Tdr6mul Celilalt? Apoi imp6ratul se avea bine cu qtiinla qi nu credea in alt tirAm decit in acestq al nostru. $i aici gregea Ei el ca attilia allii, c6t era de impirat."
(Horia G6rbea, Uimitoarele aventuri ale lui Fdt-Frumos din Lund,2016)

2
6. Indicaf! specia ftererl cireia li apartine textul urmitor, precizafi care este structurr ra tipicl gi comentafi originalitatea mesajuld transmis, din
perspeetivr raportirii eceslci variantc Ia canonul interpretatii consicral (nfrsura gi modul ln care eceasll variantl se apropie seu se ilistanfeazi do
catrotrd hterpretativ trarlifional al crcrfiilor din categoria textual-tcmatici.Greierclc qi furuica') (1,5 p.):

,,Fumica laborioasi
Varatoatl a lu6at Fumicq care ll vede,
$i provizie mdnoasd. Pricepe ds ss p t!'i*1i
Penhu iamtr-a adunat; F4ritmminutapierde,
Aloargf, l-al s6u artist;
Greierul ln nepisarg
Pe Aumoase nopli de mai, impfiind pe jumAtate
O ducea inh-o cfintgre Provizia ce avea:
Duloe ca qoptiri din rai. - Am venit sA-li plitesc, frate, -
: Zice - datoria mea;
Laa stelelor luminA,
Pe cdnd greierul c6nta" Cu cdntarea ta duioasl
Fumica a sa vecinS" Vara mult m-ai dezrnierda!
Cu plEcere asculta. Ascultdndu-te, voioas6,
: Pentru doi eu am lucrat.
Vara:trece" iama vine,
$i nafira s-.a-ntristaq C{fi la bine ne convig
S-audus nopfile seninq Sd-nv515m a-i respccta;
Arborii s-au scuturat. A.lucra e-o datorie,
O vocalie-a canta."
Greienrl nu mai gEsegte (George Crejeanu, Greierile si funica)
Cu-nlesnire hiana sa;
C6nteoul ii amorfeqte,
Viata-ncepe aJ apEsa,