Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere: Născută din spuma mării, Zeița frumuseții, Afrodita (în limba greacă „afros”
înseamnă „spumă”), tulbură viața socială, oferind avantaje persoanelor atractive fizic și, prin
aceasta, volens nolens, dezavantaje celorlalte persoane. Așa cum observa Michel de
Montaigne, „Câștigul unuia este paguba altuia”. Am numit „Efectul Afrodita” – o subspecie a
efectului atractivității – discriminarea pe piața muncii a persoanelor moderat atractive fizic, în
beneficiul persoanelor atractive ca înfățișare (frumoase).
În literatura de specialitate s-a atras atenția asupra discriminării persoanelor urâte (neatractive
fizic), dar nu s-a discutat despre discriminarea persoanelor moderat atractive. Analiza
secundară a Eurobarometrelor speciale nr. 265 din 2008 și nr. 393 din 2012 evidențiază faptul
că, în percepția cetățenilor Uniunii Europene, „Efectul Afrodita” influențează puternic
candidații la angajare.
*
Despre beneficiile frumuseții s-a vorbit încă din Antichitate. Din secolul VI î.e.n. ne-au rămas
versurile poetei Sappho (Safo) din insula grecească Lesbos : „Ce este frumus este bun, iar cel
care este bun va fi în curând și frumos” (Fragmente). Două secole mai târziu, Aristotel
spunea că frumusețea, „un dar de la zei”, […] „este un sprijin mai bun decât orice scrisoare
de recomandare” […]. Socrate afirma despre frumusețe că este domnie de scurtă durată;
Platon, o superioritate de la natură; Teofrast, o pedeapsă de fildeș; iar Carneade, o domnie
fără paznici”. (Diogene Laertius, c. 200 î.e.n./1963, p. 262). Despre inegalitatea
oportunităților pe care frumusețea le creează, despre discriminarea pe baza înfățișării,
sociologii, psihologii, economiștii, juriștii au început să discute abia către sfâșitul secolului al
XX-lea. Discursul despre discriminarea bazată pe înfățișare, pe aspectul fizic al persoanelor a
dobândit relevanță la începutul secolului al XXI-lea, pe măsură ce obsesia frumuseții
corporale cuprindea societățile occidentale dezvoltate (Corbett, 2007, p. 157).
Ca înfățișare, toți oamenii sunt frumoși, dar unii sunt mai frumoși decât alții. Frumusețea
fizică a altora nu ne revoltă, deși ea le aduce lor beneficii și celorlalți dezavantaje. Avantajul
frumuseții, „haloul frumuseții”, a intrat în aria de cercetare a psihosociologiei odată cu studiul
experimental „What Is Beautiful Is Good” de Karen Dion, Ellen Berscheid și Elaine Walster
(1972).
Haloul frumuseții
Stereotipul „Ce este frumos este bun” poate fi explicat prin „Efectul halou”. Termenul „Halo
effect” a fost introdus în vocabularul psihologiei în 1920 de către Edward Lee Thorndicke,
desemnând tendința ca un număr mic de trăsături evidente să influențeze evaluarea de
ansamblu a unei persoane. Se atribuie în mod eronat persoanelor atractive fizic o serie de
caracteristici positive, iar persoanelor neatractive fizic o serie de caracteristici negative.
Datorită „haloului frumuseții”, persoanele atractive fizic sunt percepute ca fiind fericite,
inteligente, competente, altruiste, de încredere, plăcute, sensibile, oneste, având o
probabilitate crescută de a fi angajate, de a ocupa poziții înalte în ierarhia organizațională, de
a primi un salariu mai mare chiar de la angajare, de a fi promovate mai repede, de a câștiga
mai multe voturi în alegerile electorale ș.a. „Haloul frumuseții” a fost documentat în
numeroase cercetări psihosociologice și are suport în meta-analizele effectuate.
Mă voi referi numai la discriminarea socială pe piața muncii a persoanelor moderat atractive,
nu și a celor urâte (neatractive fizic). Discriminarea socială a persoanelor neatractive fizic (cu
dizabilități) intră sub incidența legilor juridice antidiscriminare, fiind în primul rând o
problemă de asistență socială. Discriminarea socială a persoanelor moderat atractive
constituie o problemă de psihologie socială, intim legată de percepția persoanei, de atitudini
și preferințe, de stereotipuri și de procesele de categorizare. Acest tip de discriminare nu a
stat în atenția psihosociologilor, discriminarea pe baza înfățișării nefiind până de curând
abordată frontal: înfățișarea, ca sursă a discriminării, era subînțeleasă când se vorbea despre
antidiscriminarea femeilor, vârstnicilor, pe bază de etnie și rasă (Corbett, 2007, p. 158).
Efectul Afrodita nu poate fi anulat, dar consider că poate fi controlat nu numai pe cale
juridică, printr-o lege antidiscrimare pe baza înfățișării, ci prin crearea și consolidarea culturii
muncii demne în organizațiile de toate tipurile. Unii autori – de exemplu profesorul Gordon
L. Patzer (2011, p. 11) – consideră că selecția personalului pe baza înfățișării, în conexiune
cu specificul locului de muncă și cu preferințele clienților nu este neapărat ilegală sau lipsită
de etică. De acord cu Ritu Mahajan (2007, p. 203), susțin și eu că discriminarea persoanelor
moderat atractive este irațională, arbitrară și că are implicații negative pe piața muncii și, mai
larg, în viața socială, în relațiile interpersonale.
Unele tipuri și forme de discriminare sunt tolerate și chiar încurajate de societate din rațiuni
economice. Un antreprenor care ar angaja pentru construcția de drumuri și șosele femei, în
scurt timp, foarte probabil, ar da faliment. Nu este exclus ca patronul unei cafenele sau al
unui restaurant care nu ar lua în considerare înfățișarea candidatelor la angajare să-și
diminueze profiturile. Se acceptă cvasiunanim avantajarea la angajare a persoanelor (femei și
bărbați) atractive fizic în joburile care implică o relație face-to-face cu clienții.
Foto 2
Un studiu făcut într-un restaurant din Taipei (Taiwan) a relevat că percepția calității
serviciilor este influențată de atractivitatea fizică a angajatelor. Pornind de la ipoteza că
evaluarea calității servirii este mai pozitivă când clienții restaurantului sunt serviți de
chelnerițe atractive fizic decât de chelnerițe moderat atractive fizic, Luoh, Hsiang-Fei și
Sheng-Hshiung Tsaur (2009) au montat un experiment în care au manipulat variabila
înfățișare fizică (atractivitate fizică). Calitatea servirii a fost măsurată cu ajutorul unui
chestionar standardizat (scala SERVQUAL). A rezultat că aproape jumătate dintre clienți
(49,4%) nu au fost influențați de stereotipul „ce este frumos este bun”, 35,8% au apreciat că
au fost mai bine serviți de chelnerițele atractive fizic și 14,8% au declarat că au beneficiat de
o calitate mai înaltă a servirii din partea chelnerițelor moderat atractive (Luoh, Tsaur, 2009, p.
1102). (Foto 2)
În ambele eurobarometre a fost inclusă întrebarea: „În (ţara dvs.), când o companie vrea să
angajeze pe cineva şi are de ales între doi candidaţi cu aceleaşi abilităţi şi calificare, după
opinia dumneavoastră, care dintre următoarele criterii îl dezavantajează pe un candidat?”,
urmărindu-se percepţia asupra tratamentului inegal pe piaţa muncii. Persoanele intervievate
au avut posibilitatea să se pronunțe în legătură cu factorii în raport de care persoanele sunt
discriminate la angajare. În Tabelul se prezintî comparativ frecvența cu care au fost
recunoscuți diferiții factori (diferitele criterii) care, în opinia respondenților, dezavantajează
candidații la angajare sau, altfel spus, pe baza cărora sunt discriminate persoanele pe piața
muncii
Notă. În Eurobarometrul special din 2008 nu s-a făcut distincția între discriminarea tinerilor
și a vârstnicilor, persoanele fiind chestionate doar în legătură cu factorul vârstă. În această
situație am trecut în tabel aceleași valori și pentru vârsta de peste 55 de ani, și pentru vârsta
de până la 30 de ani. În Eurobarometrul special din 2012 a fost inclus criteriul „Identitatea de
gen (transsexual)”, care lipsește în Eurobarometrul special din 2008.
Atât în 2008, cât și în 2012 cetățenii din Uniunea Europeană apreciau că înfățișarea (talia,
greutatea, chipul) este cel de-al cincilea factor de discriminare la angajare, mai frecvent
menționat decât apartenența la gen (masculin/feminin). Același model de discriminare se
regăsește și în opinia cetățenilor din România. În UE, după discriminarea pe baza vârstei,
dizabilității și etniei, există percepția despre cei care aplică pentru un job că sunt discriminați
pe baza înfățișării (incluzând și modul de prezentare, vestimentația). Eurobarometrele
speciale 296 (din 2008) și 393 (din 2012) evidențiază nu numai prezența efectului Afrodita,
dar și intensitatea discriminării persoanelor moderat atractive și neatractive fizic. Același
lucru se poate spune și despre efectul Afrodita în România.
În condițiile globalizării, acest factor de discriminare pe piața muncii ar trebui controlat atât
prin măsuri legislative, cât și educative. Apreciez că propunerile pentru diminuarea
discriminării pe baza înfățișării avansate de profesorii de management de la Ben-Gurion
University (Israel) Bradley J. Ruffle și Ze’ev Shtudiner (2010) sunt demne de luat în
considerație:
2) În comisiile de angajare în muncă a candidaților să facă parte atât bărbați, cât și femei.
Bibliografie
Averett, Susan ; Korenman, Sanders (1996), „The economic reality of the beauty myth”, The
Journal of Human Resources, 31, 2, pp. 304-330.
Corbett, William R. (2007), „ The ugly truth about appearance discrimination and the beauty
of our employment discrimination law”, Duke Journal of Gender Law & Policy, 14, 1, pp.
157-178.
Dion, Karen ; Berscheid, Ellen ; Walster, Elaine (1972), „What Is Beautiful Is Good”,
Journal of Personality and Social Psychology, 24, 3, pp. 285-290.
Laertius, Diogene [c. 200 î.e.n.] (1963), Despre viețile și doctrinele filozofilor. București :
Editura Academiei R.P.R.
Mahajan, Ritu (2007), „The naked truth : appearance discrimination, employment, and the
law”, Asian American Law Journal, 14, pp. 165-203.
https://www.romaniasociala.ro/efectul-afrodita-discriminarea-pe-piata-muncii-a-persoanelor-
moderat-atractive/