UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA FINANȚE ȘI BĂNCI

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ACȚIUNI

ECONOMICE ȘI IMPLICAȚII ALE ACESTORA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

CONF. UNIV. DR IRINA BILAN

ABSOLVENT:

TOMA ANDREEA-IOANA

IAȘI, 2019
 UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA”
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA FINANȚE ȘI BĂNCI

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF. UNIV. DR IRINA BILAN

ABSOLVENT:
TOMA ANDREEA-IOANA

IAȘI, 2019

1
 CUPRINS

CAPITOLUL I...............................................................................................................................4
CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ACȚIUNI ECONOMICE ȘI ROLUL ACESTORA
ÎN SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE.........................................................................4
1.1 Conținutul cheltuielilor publice pentru acțiuni economice.................................................................4
1.2 Criterii de clasificare a cheltuielilor publice pentru acțiuni economice..............................................9
1.3 Eficiența cheltuielilor publice pentru acțiuni economice.................................................................12
CAPITOLUL II...........................................................................................................................16
ANALIZA COMPARATIVĂ A CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU ACȚIUNI
ECONOMICE ÎN ROMÂNIA ȘI ALTE STATE MEMBRE ALE UE.................................16
2.1 Analiza mărimii și dinamicii cheltuielilor publice pentru acțiuni economice..................................16
2.2 Analiza principalelor componente structurale ale cheltuielilor publice pentru acțiuni economice...20
2.2.1 Cheltuielile publice pentru industrie, transport și construcții locuințe......................................20
2.2.2 Cheltuieli publice pentru agricultură.........................................................................................29
CAPITOLUL III..........................................................................................................................33
STUDIU DE CAZ PRIVIND CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ACȚIUNI
ECONOMICE ȘI IMPLICAȚII LA PRIMĂRIA SĂVINEȘTI.............................................33
CONCLUZII................................................................................................................................41
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................43

CAPITOLUL I
 CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ACȚIUNI ECONOMICE ȘI ROLUL
ACESTORA ÎN SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

1.1 Conținutul cheltuielilor publice pentru acțiuni economice

Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale, în formă bănească, ce sunt

manifestate între stat și persoane fizice sau juridice, cu scopul îndeplinirii funcțiilor acestora.
Acestea se finalizează în plăți efectuate de către stat din resurse mobilizate prin diferite căi
pentru achiziționarea de bunuri și prestări de servicii necesare pentru a îndeplini obiectivele
politicii statului. Cheltuielile publice reprezintă indicatori ce exprimă limita maximă aprobată la
nivel de finanțare pentru diferite nevoi colective. În prezent, cheltuielile publice sunt
diversificate, unele manifestându-se direct prin finanțarea de către stat a instituțiilor publice
pentru a putea funcționa. Alte cheltuieli publice influențează în mod direct mediul economic și
social și constituie instrumente ale unei politici de transformare a mediului respectiv prin
ameliorare. Fiind folosite ca instrumente de interveție, cheltuielile publice trebuie să fie analizate
nu doar din prisma domeniului din care fac parte, ci și din punct de vedere al influenței pe care o
pot avea asupra procesorului general al repartiției sociale.1
Cheltuielile publice înglobează:
a) cheltuieli efectuate din fonduri constituite la nivelul bugetelor administrațiilor publice
centrale;
b) cheltuieli efectuate din fonduri constituite în bugetele administrațiilor publice locale pe
trepte;
c) cheltuieli efectuate din intrările anuale de credite externe;
d) cheltuieli efectuate din fonduri externe nerambursabile, constituite la nivelul
organismelor internaționale.

Conținutul economic al cheltuielilor publice se află în legătură strânsă cu efectul produs

de acestea pe destinațiile lor. Unele cheltuieli exprimă consumul definitiv de PIB și reprezintă
valoarea plăților ce trebuie efectuate de către instituțiile publice în formele specifice cheltuielilor

1
Oprea, Florin – „Finanțe publice locale”, Editura C.H.Beck, București 2013, pp. 53-54

1
curente. Alte cheltuieli publice exprimă avansări ale PIB și reprezintă participarea statului la
finanțarea formării brute a capitalului în sfera materială și nematerială.
Cheltuielile publice pentru acțiuni economice reprezintă cheltuieli ce sunt destinate
finanțării regiilor autonome, dar și finanțării societăților comerciale cu capital de stat, privat sau
mixt. Aceste cheltuieli au la bază funcția statului de reglare a proceselor economice și sunt
realizate prin intervenția acestuia. Sunt îndreptate către sectorul public și au drept obiect de
activitate producția de bunuri și prestarea de servicii.
Efectul de antrenare are loc prin investițiile publice. Construirea unei infrastructuri rutiere
dezvoltate duce la reacții în lanț în cazul forței de muncă și are impact pozitiv asupra materialelor
de construcții. Acestea duc și la scăderea șomajului, creșterea cererii de oameni educați, dar și
creșterea de salarii. Presiunea pusă pe angajare ar putea duce la mărire de salarii și reducerea
presiunii în cazul bugetului de asigurări sociale.
Beneficiarul acestor cheltuieli este sectorul economic. Sectorul public înregistrează
constant creșteri sau scăderi de volum de importanță. Creșterile sunt realizate prin naționalizare
sau mărirea participării statului la capitalul firmelor. Trebuie reținut faptul că perioadele de
creștere a sectorului public se schimbă cu perioadele de reducere a acestuia și sunt realizate prin
privatizare.
În teoria economică, funcționarea sectorului public este considerată drept neeficientă,
fiindcă tendința de susținere prin buget reprezintă capcana în care guvernanții cad. John Kenneth
Galbraith atrăgea atenția asupra efectelor negative ale unei astfel de modalități ce modifica
mecanismul „mâinii invizibile”, adică piața și concurența, fiindcă se creează un regim
inechitabil, în tratamentul agenților economici privați.2

Din punct de vedere al conținutului economic, cheltuielile publice pentru acțiuni

economice includ:
 cheltuieli curente: de întreținere și funcționare, subvenții, avansuri rambursabile,
dobânzi subvenționate și cheltuieli financiare;

2
Filip, Gheorghe, „Finanțe Publice”, Editura Junimea, Iași 2010, p. 157

2
  cheltuieli de capital: investiții noi, restructurare, modernizări și amenajări.
 alte cheltuieli publice pentru acțiuni economice, precum:
 cercetarea;
 transporturile;
 comunicațiile;
 amenajările hidrologice;
 protecția mediului;
 construcții;
 agricultura și silvicultura.
Din punct de vedere al formei pe care o îmbracă, cheltuielile publice pentru acțiuni
economice reprezintă în mare parte ajutoare de stat, fiind definite precum: „avantaje economice
acordate din surse de stat, sau sunt gestionate de stat, sub orice formă, care amenință și
denaturează concurența prin favorizarea anumitor firme sau sectoare de producție”.3
Ajutoarele de stat sunt clasificate în directe și indirecte și au un rol de intervenție și
ajutor, presupunând transferul financiar, iar cele indirecte sprijină din punct de vedere economic,
dar și social firmele. Ajutoarele financiare directe sunt:4
 forme directe, de intervenție sau ajutor;
1. subvenții
2. investiții
3. împrumuturi cu dobândă subvenționată
4. sjutoare financiare pentru difuzare de informații, studii de marketing și organizarea unor
expoziții
5. avansuri nerambursabile

Ajutoarele financiare indirecte sunt:

 forme indirecte, de sprijin care nu presupun tranferuri explicite ale mijloacelor bănești.
1. avantaje fiscale
2. garanțiile
FORMELE DIRECTE
3
OUG nr 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și
completarea Legii concurenței nr 21/1996, art2, punctul d
4
Moroșan, Gheorghe, Finanțe Generale, Editura Didactică și Pedagogică, București 2017, p.263

3
 a) subvențiile, dețin o importantă pondere a cheltuielilor publice cu caracter economic și
reprezintă transferul de mijloace bănești din bugetul de stat către cetățenii sau firmele cu
titlu nerambursabil, fără contraprestație;
Prin intermediul subvențiilor, statul introduce în mecanismul de alocare a resurselor, un
element corector ce asigură o redistribuire a veniturilor. Subvențiile, la rândul lor, sunt clasificate
în trei mari categorii precum:
- subvenții de exploatare sau funcționare, care acoperă în general pierderi ale firmelor
cauzate de diferența dintre prețurile de vânzare impuse de către stat și costurile de
producție neacoperite. Această situație este întâlnită la cheltuielile publice de transport,
agricultură, energie și gaz etc;
- subvențiile pentru export, care sunt acordate de către stat, exportatorilor, pentru a putea
acoperi diferența dintre prețul cel mai mare de pe piața internă pentru produsul exportat și
prețul cel mai scăzut de pe piața externă. În general, agricultorii befeciază de subvenții
pentru export, iar acestea îmbracă forme precum:
1. restituirea părților impozabile plătite de către exportatori;
2. facilitățile la transportul de pe calea ferată a mărfurilor exportate;
3. avantajele valutare.
b) investițiile reprezintă ajutoare financiare ce sunt acordate de către stat pentru dezvoltarea
sectorul public. Aceste investiții nu au caracter permanent, însă sunt disponibile în funcție
de necesitatea de realizare a unor investiții cu o importanță deosebită pentru economiile
naționale;

c) împrumuturile cu dobândă subvenționată sunt acordate firmelor private sau publice din
anumite sectoare sau care întâmpină dificultăți financiare de trezorerie. Nivelul
dobânzilor este foarte redus în cazul acestor împrumuturi, diferența de dobândă fiind
acoperită de la buget sau fondurile speciale;

4
 d) finanțarea publicității face referire la ajutoarele financiare ce sunt acordate în anumite
circumstanțe, pentru difuzarea unor anumite informații legate de marketing, de prezentare
sau participare la diverse manifestări;
e) avansurile rambursabile reprezintă forma de sprijinire a acțiunilor de prospectare, dar și
prezentare a unor produse în alte țări și asigură aproximativ 20% sau 50% din finanțarea
acestora.
FORMELE INDIRECTE
a) avantajele fiscale sunt constituituite în facilitățile ce micșorează sarcina fiscală a
agenților economici. Cele mai folosite forme sunt amortizarea accelerată, reducerea
impozitului pe profit, creditul fiscal, diminuarea sau scutirea taxelor pentru investiții
realizate în ramuri de interes major;
b) garanțiile reprezintă obligațiile de plată asumate de către sta, față de creditori și față de
beneficiarul unei firme ce a solicitat un împrumut acestora.
Statul garantează împrumuturi pentru firmele ce își desfășoară activitățile în domenii
prioritare și care apelează la resurse pentru a promova programele de dezvoltare.
Finanțarea cheltuielilor publice pentru acțiunile economice se realizează prin surse
interne și surse externe. Cea mai importantă sursă internă este reprezentată de bugetul de stat,
care acoperă cheltuielile firmelor publice, dar și private.
În cazul în care beneficiarul unui împrumut garantat nu onorează obligația față de bancă,
statul se obligă să ramburseze creditul pe seama unor resurse bugetare.5

Pentru transporturi și comunicații s-au alocat sume foarte mari din bugetul de stat, cât și
pentru agricultură și silvicultură. Cea mai mică sumă alocată este pentru alte activități
economice..

5
Matei, Gheorghe, Dracea, Marcel, Dracea, Raluca, Mitu, Narcis ”Finanțe Publice”, Editura Sietch, Craiova 2007,
p.116

5
1.2Criterii de clasificare a cheltuielilor publice pentru acțiuni economice

Pentru a înțelege cât mai bine problemele ce țin de cheltuielile publice, este necesară o
clasificare a acestora din mai multe puncte de vedere. În acest caz, putem vorbi despre
clasificarea administrativă, clasificarea financiară, clasificarea cheltuielilor după criteriul
repetabilității, iar cele mai importante în contextul acțiunilor economice, sunt clasificarea
funcțională și clasificarea economică.
Clasificația funcțională reprezintă gruparea cheltuielilor bugetare, după obiective și
funcții socio-economice și este exercitată în cadrul sectorului bugetar.6
Clasificația funcțională are o acțiune permanentă care codifică funcții ale sectorului
bugetar în conformitate cu standardele internaționale și asigură comparabilitatea sectorului
bugetar din mai multe țări diferite.
Aceasta sistematizează activitățile guvernamentale, fiind o clasificație independentă de
structura organizațională a executivului. Este foarte importantă pentru analiza alocării resurselor
între sectoare și are ca scop realizarea analizei cheltuielilor guvernamentale, pentru a putea
asigura o comparație a datelor din anii diferiți.
Principalele sectoare de activitate a resurselor financiare publice, sunt:
 domeniul social;
 domeniul cercetării;
 domeniul economic;
 domeniul apărării și siguranței naționale;
 domeniul administrativ public central și local;
 dobânzi aferente datoriei publice.
Clasificare economică pune în evidență influența care este exercitată asupra economiei
din dfierite categorii de cheltuieli publice. În cadrul acestei clasificări, distingem următoarele:
 cheltuielile curente care exprimă un consum definitiv e PIB și sunt formate din:
- cheltuieli de personal;
- bunuri și servicii;
- dobânzi;
- subvenții;
6
http://mf.gov.md/ro/buget/informații-cu-caracter-metodologic/clasificația-bugetară

6
 - fonduri de rezervă;
- transferuri între unități ale administrației publice.
 cheltuielile de capital care exprimă avansări ale PIB și sunt formate din:
- active nefinanciare.
 cheltuielile serviciilor publice sau administrative care sunt efectuate în vederea
remunerării serviciilor, prestațiilor și furniturilor necesare unei bune funcționări a
instituțiilor publice;
 cheltuielile de transfer care fac referire la trecerea unor sume de bani de la buget, la
dispoziția persoanelor juridice sau fizice.
Clasificația economică reprezintă natura cheltuielilor finanțate pe seama resurselor
publice. Această clasificație poate stabili ponderea deținută de cheltuielile curente ce includ
subvenții, transferuri, dobânzile la datoria publică, dar și rezervele, ca pondere deținută de
cheltuielile de capital, ponderea împrumuturilor acordate, cât reprezintă rambursările de credite,
dobânzile, dar și comisioanele. Clasificația economică este criteriul care este folosit în
prezentarea cheltueililor publice și servește la detalierea cheltuielilor pe capitole, subcapitole,
articole și alineate de cheltuieli. 7
Cheltuielile economice au un impact pozitiv în ceea ce privește dimensionarea produsului
creat și este posibilă recuperarea lor. Contribuie la creșterea produsului intern brut și se
concretizează în:

 investiții efectuate de către stat pentru a înființa noi firme;

 modernizarea firmelor existente în sectorul public;
 subvenționarea economiei private;
 dezvoltarea infrastructurii.
Pentru că această categorie de cheltuieli drept consecințe directe crearea de produs
național, acestea pot influența favorabil și procesul de ansamblu al dezvoltării societății.

7
Legea Nr. 500/2002 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial Nr. 597 din 13 august 2002

7
 Economia este o parte a unei societăți sociale și ia în calcul modul în care oamenii produc
sau consumă bunuri și servicii. Există mai multe metode de a divide un sector al economiei sau
activitatea economică, mai exact prin următoarele sectoare:8
 sectorul primar, care include rafinarea materiilor prime cum ar fi lemnul, oțelul,
cărbunele etc. Toate tipurile de industrii naturale, cum ar fi agricultura, silvicultura,
mineritul etc, fac parte din sectorul economic primar.
 sectorul secundar, se confruntă cu procesarea în bunuri finite, a materiilor prime.
Berăritul, ingineritul și prelucrarea plantelor fac parte din sectorul economic secundar.
 sectorul terțiar, este sectorul care are de a face cu servicii pentru business-uri și
consumatori. Agenții imobiliari, creditorii etc, fac parte din sectorul economic terțiar.9

1.3 Eficiența cheltuielilor publice pentru acțiuni economice

Efectuarea cheltuielilor publice pentru acțiuni economice presupune cuantificarea

volumului de resurse financiare necesare pentru realizarea diferitelor obiective sau acțiuni, cu
scopul de a obține eficiențe cât mai ridicate. Sunt necesare calcule de fundamentare ce sunt
bazate pe documentații specifice, luând în considerare factorii tehnici, economici și câteodată
factorii sociali. Aceștia condiționează realizarea fiecărui obiectiv propus, atât prin prisma
efortului financiar, cât și prin rezultatele ce urmează a fi obținute.
În cazul obiectivelor economice de natura investițiilor, trebuie elaborate cât mai multe
proiecte pentru a fi aleasă la sfârșit cea mai avantajoasă alternativă. Din această perspectivă de
abordare a cheltuielilor publice pentru acțiuni economice, o importanță majoră o prezintă
calculul indicatorilor de exprimare a eficienței obiectivelor finanțat, iar pentru asta, se folosesc
raționamente similare pentru fundamentarea deciziilor cu privire la inviestițiile private.
Indicatorii se bazează pe luarea în calcul a elementelor de efort ce constau în sume ce
sunt investite, dar și cheltuielile de exploatare, respectiv rezultatele ce sunt regăsite în profit..

8
http://mf.gov.md/ro/buget/
9
Legea Nr. 50/2019 privind aprobarea bugetului de stat, publicată în Monitorul Oficial Nr.209 din 15 martie 2019

8
 Pentru determinarea și aprecierea nivelului de eficiență a cheltuielilor publice pentru
acțiuni economice, este necesară actualizarea valorilor luate în calcul și sunt utilizați mai mulți
indicatori specifici cum ar fi:
 valoarea netă actualizată;
 investiția specifică;
 efectul negativ al imobilizării fondurilor financiare investite;
 termenul de recuperare al investiției.
Valoarea netă actualizată este exprimată prin următoarea relație:
n
[V t −( I t +C t ) ]
V n= ∑ t
t =1 (1+a)
 Vn reprezintă valoarea netă actualizată;
 Vt reprezintă venitul obtenabil;
 It reprezintă investiția finanțată;
 Ct reprezintă cheltuielile de exploatare;
 a reprezintă rata de actualizare;
 t reprezintă anul de referință.
Indicatorul calculat pune în evidență mărimea venitului net actualizat, acesta putând fi
obținut din diferite variante de realizare și finanțare a obiectului respectiv, orientând decidenții
spre alegerea unei variantei în care nivelul să fie ridicat, dar și eficiența să fie mai mare.
Investiția specifică exprimă mărimea sumei ce este investită pe unitățile de măsură a
produsului sau a capacității de producție și este determinată în două modalități, cum ar fi:
- raportul dintre investiția totală și volumul producției realizabile;
It
Is
Q
- raportul dintre investiția totală și capacitatea de producție exprimată în unități de măsură
corespunzătoare obiectului finanțat.
It
Is
Cq
Efectul negativ al imobilizării fondurilor financiare constă în faptul că fondurile
financiare ce corespund sumelor cheltuite, rămân blocate pe perioada de începere a finanțării
lucrărilor de investiții, până la exploatarea obiectivului și atingerea parametrilor proiectați.

9
 Resursele cheltuite nu contribuie absolut deloc la producerea de valoare nouă și PIB, însă
este un efect economic negativ care este produs în mod obiectiv. Ar trebui ca acest efect să fie
cât mai mic, fie prin reducerea perioadei de timp în care fondurile financiare sunt imobilizate, fie
prin alegerea unor variante cu volum redus de investiții și eșalonarea rațională a sumelor ce sunt
cheltuite pentru a putea realiza obiectivul.
Dacă suma investițiilor se eșalonează într-un mod ce presupune cheltuieli mai mici la
început și mai mari la sfârșit de perioadă de execuție, efectul negativ poate fi mai mare sau mai
mic.
Pentru determinarea mărimii efectului negativ al imobilizării fondurilor financiare,
trebuie luate în calcul următoarele:
 suma de cheltuit eșalonată pe durata de realizare a obiectivului;
 durata perioadei de execuție a investiției;
 rata de venit net sau valoarea netă obtenabilă.
Suma cheltuielilor de investiții pentru un anumit obiectiv, este eșalonată pe un număr
întreg de ani, iar efectul negativ al imobilizării fondurilor investite este rezultat din relația
următoare:
n
1
E¿ =∑ {I t [d−(t− ¿)]}¿
t =1 2
 a reprezintă rata de actualizare;
 It reprezintă cheltuiala cu investiția realizată în anul t;
 d reperzintă durata în ani a perioadei de execuție a investiției;
 t reprezintă anul de referință.

Fracția ½ este inclusă în acest calcul deoarece sumele cheltuite pe parcursul unui an
întreg stau imobilizate în număr diferit de zile și reprezintă în medie circa jumătate din anul
respectiv. Durata efectivă de imobilizare pentru anul t se reduce cu ½ .
Acest indicator trebuie să prezinte un nivel cât mai redus, datorită faptului că o anumită
pierdere de venit este inevitabilă în cazul acelor investiții din obiectivele economice. Este
necesară o perioadă îndelungată de la începerea execuției până la punerea în exploatare a
parametrilor proiectați.

10
 Termenul de recuperare a investiției exprimă în ani timpul necesar pentru a recupera
sumele investite din profitul obtenabil anual sau din venitul brut realizat anual prin vânzarea de
producție, potrivit următoarelor relații:
It It
T r= sau T r=
Pa V ba

 Tr reprezintă durata de recuperare a sumei investite;

 It reprezintă investiția totală pentru a realiza și pentru a pune în funcțiune obiectivul;
 Pa repezintă profitul realizabil anual;
 Vba reprezintă venitul brut anual.
Prima relație de calcul a duratei de recuperare a cheltuielilor de investiții este mai
concludentă decât a doua, deoarece este utilizată într-un mod obișnuit. Rezultatul care a fost
stabilit arată care este numărul de ani necesari pentru a putea recupera sumele avansate și este
considerată cea mai eficientă variantă pentru care nivelul acestui indicator este de fapt cel mai
redus dintre toate.
Eficiența cheltuielilor publice pentru acțiuni economice sunt tratae ca fiind similare cu
cea a investițiilor ți sunt exprimate cu ajutorul altor indicatori, iar calcularea lșor pentru diferite
variante de realizare a unui obiectiv duce la rezultate contradictorii.
Se poate constata însă că în timp ce valorile indicatorilor sunt favorabile alegerii unei
variante, cele cu privire la alți indicatori arată a fi mai puțin eficienți. În acest caz devine
necesară opțiunea pentru varianta în care rezultatul indicatorilor calculați arată o eficiență
globală mai mare.
Rezolvarea unei astfel de probleme este mai dificilă deoarece fiecare indicator în parte
exprimă numai anumite laturi ale eficienței globale, ceea ce explică parțial faptul că nu s-a găsit
un indicator agregat care să concentreze ansamblul acestor elemente de efect și efort cu privire la
investiție și care să exprime gradul de eficiență al oricăei variante de realizare a obiectivului.10
O soluție aplicabilă în condițiile acestea este ordonarea într-un tabel sintatizator al
tuturor indicatorilor folosiți actual, atribuind fiecăruia un număr proporțional de puncte în funcție
de cât de importanți sunt și de puterea de a exprima eficiența investițiilor.

10
Filip, Gheorghe, Finanțe Publice, Editura Junimea, Iași 2010 p. 142

11
 În final, totalul punctelor rezultate prin fiecare calcul pentru fiecare variantă, ar putea să
se opta pentru cea care însumează cel mai mare număr de puncte ce revin tuturor indicatorilor
respectivi.

CAPITOLUL II

ANALIZA COMPARATIVĂ A CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU

ACȚIUNI ECONOMICE ÎN ROMÂNIA ȘI ALTE STATE MEMBRE UE

2.1 Analiza mărimii și dinamicii cheltuielilor publice pentru acțiuni economice

Trecerea de la o economie centralizată la una liberă nu reprezintă un proces rapid, însă

presupune o perioadă de reconversie în decursul căreia sistemul de valori suferă transformări

12
esențiale. În astfel de situații, la fel ca și în cazul României, criza socială și cea economică se
resimt. În tot acest proces de reconversie a structurilor valorilor sociale fundamentale,
cheltuielile publice, în special cele bugetare, au un rol esențial în structurarea și dimensionarea
acestora.
Economia de piață poate fi definită precum o economie de schimb, în care proprietatea
privată este dominată, iar raportul dintre cerere și ofertă determină principii de stabilire a
priorităților economice și a metodelor de organizare și producție.
În anul 2008, România a suferit o criză economică mondială, acest lucru fiind confirmat
și de către evoluțiile înregistrate de veniturile și cheltuielile bugetare. În ultimul trimestru al
anului 2008, criza s-a propagat puternic, iar economia României a înregistrat o mică creștere de
7,3%. Precum și în alte țări, gestionarea boom-ului economic s-a dovedit a fi foarte dificilă.
În anul 2009, cheltuielile bugetului au înregistrat o creștere de 1,8% față de perioada
anului precedent, acestea fiind influențate de factori restrictivi, dar și de creșteri salariale și
restrângeri de achiziții de bunuri și servicii. Pe fondul contractării împrumuturilor publice
necesare cheltuielilor bugetare derivate din angajamente, cheltuielile au crescut cu 66,0% față de
perioada precedentă.
La nivelul anului 2010, sunt încă incertitudini cu privire la evoluția mediului economic,
iar în asemenea condiții, trebuie ca autoritățile statului să întreprindă reforme serioase pe linia
raționalizării cheltuielilor publice. Acest an marchează o ajustare abruptă a cheltuielilor publice,
pentru a putea asimila o creștere de circa 43,7%, în valoarea nominală a dobânzilor.

În România, în cadrul cheltuielilor publice pentru finanțarea acțiunilor economice, s-a

alocat un fond pentru susținerea industriei, agriculturii și silviculturii, transporturilor și
comunicațiilor, dar și pentru susținerea altor acțiuni economice.
În vederea acțiunilor economice din domeniul industriei, de la bugetul de stat au fost
alocate fonduri pentru a efectua lucrări geologice pentru a descoperi resursele minerale, pentru a
produce combustibili minerali, sau pentru a susține industria prelucrătoare. Industria este
sprijinită cu fonduri pentru susținerea programelor tehnice de conservare și acoperire a
cheltuielilor publice pentru protecție socială.

13
 O altă categorie importantă a cheltuielilor publice pentru acțiuni economice, o reprezintă
cele pentru finanțarea agriculturii și silviculturii, acestora fiindu-le alocate fonduri pentru
amendarea solurilor acide și alcaline, combaterea dăunătorilor, dar și combaterea bolilor din
sectorul vegetal etc. Pentru această categorie sunt asigurate fonduri pentru subvenționarea
dobânzilor aferente creditelor bancare acordate producătorilor agricoli.
Agricultura și silvicultura au beneficiat de fonduri din mijloacele extrabugetare, dar mai
ales din fondurile externe nerambursabile. În ceea ce privește contribuția statului la finanțarea
agriculturii și silviculturii, ar trebui să ducă o politică mai bună, deoarece agricultura și
silvicultura reprezintă una din cele mai importante șanse ale economiei românești.
Încă o acțiune economică foarte importantă, o reprezintă transporturile și comunicațiile.
Aceste fonduri sunt îndreptate către susținerea transportului feroviar, aviației, navigației și
metroului, dar și finanțarea investițiilor regiilor autonome ale societăților comerciale cu capital
majoritar de stat.1112

Tabel 1: Evoluția cheltuielilor publice pentru acțiuni economice

Țara 2015 2016 2017 2018
% PIB % PIB % PIB % PIB

Germania 3.6 4.8 3.3 3.1

M. Britanie 4.3 3.1 3.1 3.1
Franța 3.1 3.4 4.9 5.7
Grecia 5.3 4.4 15.1 8.9
Polonia 5.3 5.6 4.1 4.6

11
Belean, Pavel, Anghelache, Gabrila, Risti, Lucia, Gînguță, Alina „Finanțele publice ale României”, Editura
Economică, București 2007, p.239
12
Petrișor, Mihai-Bogdan, „Cheltuielile publice-fundamente, evoluții, impact-”, Editura Tehnopress, Iași 2012, p.
157

14
 România 6.8 6.8 6.2 5.3
Bulgaria 4.0 5.1 5.1 6.1
Spania 5.6 5.2 4.4 4.4
Italia 4.4 3.8 4.2 4.1
Austria 5.0 5.7 5.7 6.2
Irlanda 7.4 25.0 3.1 3.4
Portugalia 3.9 5.6 4.4 5.1
Danemarca 3.1 3.4 3.6 3.7
Suedia 4.7 4.6 4.3 4.2
Sursa: prelucrare proprie după Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/ 13

După cum putem observa în tabelul 1, cheltuielile publice pentru acțiuni economice
raportate la PIB în fiecare sunt sunt constante. În Grecia, în anul 2017, s-a înregistrat un procent
destul de mare, de 15,1%, ceea ce semnifică faptul că în perioada respectivă cheltuielile au fost
majore și au crescut cu 10,7% față de anul 2016. În Irlanda, în anul 2016, s-a înregistrat un
procent de 25,0%, o creștere extrem de mare față de restul țărilor din UE, iar în anul 2017, PIB-
ul a scăzut considerabil cu 21,9%.
În ceea ce privește România, țara noastră merge constat, pe o treaptă descendentă. În anul
2018 cheltuielile publice pentru acțiuni economice au scăzut la un procent de 5,3%, ceea ce
semnifică o pierdere de 0,9% față de anul precedent și 1,3% față de anii 2016 și 2015.

Țara care merge pe o treaptă ascendentă este Franța, care crește de la an la an. În anul
2015, PIB-ul a fost de 3,1%, crescând în anul 2016 cu 0,3%, în anul 2017 cu 1,8%, iar în anul
2018 s-a înregistrat o creștere de 2,6%.

Tabel 2: Cheltuielile publice pentru acțiuni economice consumate în țările membre ale UE în
perioada 2015-2017
Țara 2015 2016 2017
mil. euro mil. euro mil. euro
Germania 3.043,7 3.144,1 3.263,4
Marea Britanie 2.602,1 2.395,8 2.324,3
13
Eurostat, Newsrlease nr 39/06.03.2018

15
 Franța 2.194,2 2.228,9 2.287,6
Italia 1.652,6 1.680,9 1.716,9
Spania 1.080,0 1.118,5 1.163,7
Olanda 683,5 702,6 733,2
Suedia 449,0 465,2 477,9
Polonia 430,1 425,9 465,6
Belgia 410,3 422,7 437,2
Austria 344,5 353,3 369,2
Irlanda 262,0 275,6 296,2
Danemarca 271,8 277,5 288,4
Finlanda 209,6 215,8 223,5
Portugalia 179,8 185,5 193,0
Cehia 168,5 176,6 192,0
România 160,3 169,8 187,9
Grecia 176,3 174,2 177,7
Ungaria 110,7 113,7 123,5
Slovacia 78,9 81,2 85,0
Sursa: prelucrare proprie după Eurostat, www.ec.europa.eu/eurostat/statistics

La nivelul UE, putem observa în tabelul 2, o concentrare extrem de puternică a ceea ce

înseamnă cheltuielile publice pentru acțiuni economie, ponderea celor mai multor țări fiind
destul de mare. În Germania sunt înregistrate valori mari, cea mai mare fiind în anul 2017, cu
suma de 3,263.4 mil euro, aceasta crescând față de anul precedent cu 119.3 mil euro, iar față de
anul 2015 cu 219.7 mil euro.
Cheltuielile publice pentru acțiuni economice, de la an la an, au crescut considerabil în
unele țări, în Slovacia înregistrându-se în anul 2017 suma de 85.0 mil euro.1415
România este pe locul 16 în ceea ce privesc acțiunile economice și reprezintă 1,2% în
anul 2017, potrivit datelor preluate de pe Eurostat și totuși se bucură de un potențial important de
dezvoltare, dești nu este suficient exploatat. În țara noastră a fost înregistrată suma cea mai mare
de 187.9 mil euro, sumă ce a crescut de la an la an.

14
http://insse.ro
15
http://oecd.org

16
2.2 Analiza principalelor componente structurale ale cheltuielilor publice pentru
acțiuni economice

2.2.1 Cheltuielile publice pentru industrie, transport și construcții locuințe

În țările dezvoltate, cheltuielile publice pentru acțiuni economice au variat de la o

perioadă la alta sub influența factorilor interni și externi.
Factorii externi fac referire la evenimente cu efecte generalizate, cum ar fi crizele
energetice. Majoritatea țărilor dezvoltate acordă sume din fondurile financiare publice pentru a
putea sprijini firmele din cadrul politicii industriale.
Industria reprezintă o ramură de bază a economiei naționale. A avut un ritm de creștere
constantă și s-a restructurat după o serie de firme, mari consumatoare de materie primă.

Ca un factor esențial de generare a productivității, industria a fost mereu temelia

prosperității economice în cadrul Europei. Baza industrială este una foarte puternică, însă, cu
toate acestea, sunt necesare eforturi uriașe din partea statelor membre ale UE pentru a putea fi
consolidată poziția de lider a Europei în sectorul industrial.
Dintre ramurile industriei, au beneficiat de câteva forme ale ajutorului financiar public,
următoarele:
 industria extractivă, minieră, construcții de mașini, navale;
 industria energetică, siderurgia.
Au fost folosite mai multe tipuri de ajutoare, însă predominante au fost subvențiile de
exploatare și de echipament, alături de fondurile pentru investiții, ajutoare, credite cu dobânzi
subvenționate și facilități fiscale. În perioada de înființare a unor firme publice, de naționalizare a
unor firme cu dificultăți financiare majore aflate în criză, cheltuielile publice pentru acțiuni
economice cresc în volum, iar în perioada privatizării cheltuielile se reduc considerabil și se
obțin venituri bugetare.
Una dintre ramurile industriale care a fost susținută puternic în țările dezvoltate, este
siderurgia. Ca urmare a crizei energetice mondiale, industria siderurgică s-a confruntat cu

17
probleme deosebite, iar statul a intervenit pe termen lung, acordând ajutoare financiare și
finanțând pe calea investițiilor modernizarea și dezvoltarea Franței, Belgiei și Marea Britanie.16
În România, bugetul de stat acordă subvenții industriei extractive pentru a acoperi
diferențele de preț între costurile de producție foarte mari și prețurile de vânzare unice. Tot din
acest buget se efectuează o serie de transferuri către industria prelucrătoare și pe linia protecției
sociale. Fondurile bugetare pentru investiții sunt destinate obiectivelor din industria extractivă,
energetică ș.a.

Figura 1: Dinamica cheltuielilor publice pentru industria siderurgică în perioada anilor 2015-
2018 (%)

2015 2016 2017 2018

4.8

4.6

4.3
3.7

3.5
3.2
3.1

2.9
2.9
2.8
2.6
2.5

2.5
2.4

2.3

1.9
1.8
1.7

2
1.6
1.4

1.4

1.4
1.4
1.3

1.3
1.1

0.9

0.9
0.9

0.9
0.8

1
0.6

0.5

0.5
0.4

0.3
0.2

0.1
0.1
0

a a ia ca a ia ța a a ia ia ia ie
gi ri ci ri d
el a eh ar re an ra
n
ga
n ân ve
n ed a n
-0.5

lg C Sp la Su it
B em G F n m
-0.8

u O o r
-0.9

B U o Sl B
an R
-1.2

-1.2

a
-1.3

D re
a
-1.8

M
-3.3

16
Văcărel, Iulian,.Bistriceanu, Gh.D, Anghelache, Gabriela, Bodnar, Maria, Bercea, Florian, Moșteanu, Tatiana, Georgescu,
Florin, „Finanțe Publice”, Editura Didactică și Pedagogică, București 2007, p. 322

18
Sursa: prelucrare proprie după Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/web/short-term-business-
statistics/data/database/

După cum putem observa în figura 1, Bulgaria a înregistrat un procent de -3,3% în anul
2017, crescând ulterior cu 3,3% în anul 2018. A fost înregistrată o scădere drastică față de anii
anteriori.
România, în ceea ce privește industria siderurgică, scade din ce în ce mai mult. În anul
2015, procentul a fost de 2,5%, scăzând considerabil până în anul 2018, la 0,5%, ceea ce
semnifică faptul că industria este din ce în ce mai slabă în țara noastră.
Franța este o țară membră a UE care nu are creșteri considerabile în ceea ce înseamnă
industria, însă în anul 2018, singurul an, a fost înregistrat un procentaj de 0,2%, singurul
procentaj pozitiv. În anul 2015, a fost înregistrat un procentaj de -1,2%, ceea ce înseamnă că în
anul 2018 au existat creșteri de 1%.
Având în vedere faptul că resursele naturale limitate și schimbările climatice devin o
realitate din ce în ce mai tangibilă pentru industria din Europa, cererea de produse va crește în
mod constant.17
Un sector siderurgic puternic este important pentru baza industrială a Europei, fiind al
doilea producător de oțel din lume cu o producție de peste 177 mil. tone pe an. În România , de-a
lungul anilor, s-au cheltuit sume considerabile în ceea ce privește industria siderurgică.
Siderurgia face parte dintr-o serie de lanțuri industriale și este strâns legată de sectoarele
industriale, precum și industria auto, electronică, mecanică și electrică.
Sectorul siderurgic european se află în zilele de astăzi într-o situație extrem de dificilă,
deoarece criza actuală economică a condus la scăderi semnificative a activității de producție a
cererii de oțel. Mai multe unități de producție s-au închis, în ultimii ani pierzându-se 40.000
locuri de muncă. Presiunea restructurării și a reducerii capacității de producție va rămâne
principala provocare pentru indistria siderurgică în viitor. 18
Comisia consideră că este esențial ca țările membre ale UE să rămână regiuni importante
producătoare de oțel din motive economice.
17
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu
18
HG. Nr 55/2005 privind strategia de restructurare a indistriei siderurgice din România, publicată în Monitorul
Oficial începând cu data de 9.02.2005

19
 Aderarea la UE schimbă total condițiile economice, însă aceste schimbări nu reprezintă
doar o problemă de ajustare a legislației, însă poate să afecteze structura sectoarelor mari de
afaceri și cheltuielile să scadă de la an la an.
Ca rezultat al numărului mare de opțiuni și a competiției puternice din UE,
întreprinzătorii pot realiza eforturi pentru reducerea consturilor de cumpărare a materialelor.
Transportul este un sector fundamental pentru economie și este foarte important,
deoarece cuprinde o rețea complexă de firme private și publice, ce furnizează bunuri și servicii
pentru societățile din țările membre ale UE. Acestea asigură mobilitatea cetățenilor europeni și
contribuie la libera circulație a persoanelor în cadrul pieței interne ale UE. Este esențială
existența serviciilor de transport și a infrastructurii eficiente pentru a exploata atuurile economice
ale regiunilor din UE.
Transporturile au beneficiat și încă beneficiază de ajutoare financiare din partea
autorităților publice. Acestea au acoperit necesitățile de dezvoltare a infrastructurii
transporturilor de modernizare, a mijloacelor de transport și de subvenționare a diferențelor de
tarif. Fondurile importante revin transportuui rutier și urban, în toate țările dezvoltate, fiind în
mare parte subvenționate.
Există provocări pentru sectorul transporturilor din UE, iar acestea sunt:
1. crearea unui spațiu european unic pentru transporturi;
2. conectarea Europei cu rețelele infrastructurii moderne de transport;
3. trecerea la o mobilitate cu emisii scăzute ce implică reducerea externalităților negative de
transport.

Figura 2: Dinamica cheltuielilor publice pentru transporturi în perioada 2013-2016 (%)

20
 2013 2014 2015 2016

11.8
11.3
10.8
10.5

11
10.3
10.3

10.2
9.9
9.7

9.5
9.5
9.3

9.3
9.2
9.1
8.9

8.8
8.7
8.6

8.5
8.5
8.4

8.3
8.2
8.2
7.8
7.7

6.7
6.7
6.6

6.3
6.3
6.1

6.1

4.6
4.6
4.3

4.2
3.2
2.9
2.6
2.3

2.3
2.2

2.1
2.1
2
0.9
0.9
1
1

a a ia a ia ța ia a a ia ia ia ie
gi ri ci al ri d
el a eh re an a n
It ga
n ân e n ed a n
B lg C G Sp Fr n la m ov Su it
u O o r
B U R Sl B
a
a re
M

Sursa: prelucrare proprie după Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/web/transport/data/database

În ceea ce privește transportul în țările membre ale UE, putem observa în figura 2 faptul
că cea mai cotată țară în ceea ce privesc transporturile este Olanda, care a înregistrat un procent
de 11,3% în anul 2015, cel mai slab an fiind anul 2017, care a înregistrat un procentaj de 11%.
Cea mai slab cotată țară în materie de transporturi este Grecia, care a înregistrat în anii
2017 și 2018 un procentaj de 1%, crescând cu 0,1% față de anii 2015 și 2016.
România se menține pe linia de plutire, nefiind creșteri sau scăderi. În anii 2016 și 2017 a
fost înregistrat un procentaj de 4,6%, scăderea față de anul 2018 fiind de 0,4%.
Lipsa concurenței efective ar putea explica de ce în țările din UE transportul nu a
dezvoltat încă servicii orientate către clienți sau modele de afaceri inovatoare pentru reducerea
costurilor de pe piață.
Transportul feroviar a avut dificultăți în a-și valorifica potențialul din cauza avantajelor
comparative pe distanțe medii și lungi.

21
 Deschiderea pieței transportului în general a fost urmărită de mai multe state membre ale
UE. Au fost introduse servicii comerciale noi în unele țări ale UE, deși totuși au existat motive
care au stat la baza succesului sau eșecului funcționării firmelor din țările rspective.
În cadrul sectorului transportului, piața serviciilor de transport internațional a fost
deschisă integral pentru concurență.
Transportatorii din unele state membre ale UE domină masiv operațiunile de transport în
schimburile comerciale externe.19
Ajutorul financiar pentru ramura transporturilor se realizează sub forma transferurilor de
asigurare pentru contribușia Guvernului României la realizarea obiectivelor finanțate din credite
externe și ajutoare financiare nerambursabile.

Tabel 3: Cheltuielile publice pentru transporturi

2014 2015 2016 2017
mil. euro mil. euro mil. euro mil. euro
Bulgaria 4.023 4.019 4.029 4.030
Grecia 2.238 2.240 2.240 2.240
Italia - - 16.788 -
Ungaria 8.017 7.197 7.811 7.945
Olanda 3.032 3.031 3.058 3.055
România 10.777 10.770 10.774 10.774
Slovenia 1.209 1.209 1.209 1.209
Suedia 10.881 10.908 10.882 10.874
Marea Britanie 16.202 16.241 16.253 16.320
Sursa: prelucrare proprie după Eurostat, https://ec.europa.eu/

19
https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=ttr00003&plugin=1

22
 În tabelul 3, putem observa faptul că de-a lungul anilor s-au cheltuit sume destul de mari
pentru a dezvolta sectorul transporturilor în țările membre UE. În România, cele mai multe
cheltuieli au fost supuse în anul 2014, în valoare de 10,777 mii euro, acestea scăzând în
următorul an cu 7 mii euro, urmând ca în anii 2016 și 2017, prețul să crească cu mii mii euro. În
cazul Marii Britanii, cel mai mult s-a cheltuit în anul 2017, o sumă de 16,320 mii euro mii,
prețurile crescând de la an la an. Trebuie dezvoltate autostrăzile în țara noastră pentru a putea
dezvolta acest sector mai mult decât este în prezent.
Construcția de locuințe primește subvenții și împrumuturi cu dobândă subvenționată.
Această ramură conduce la menținerea ramurii construcțiilor în general. De asemenea, se acordă
importante ajutoare și persoanelor în funcție de situația lor familială. Autoritățile publice
precizează faptul că susțin financiar amenajările teritoriale, acordând fonduri pentru revitalizarea
regiunilor și dezvoltarea rurală.
În afara resurselor bugetare, pentru finanțarea acțiunilor economice, se mai folosesc și
resurse externe. Acestea pot proveni de la Banca Mondială sub forma unor împrumuturi și sunt
acordate țărilor în curs de dezvoltare. Țările UE beneficiază de resurse din fondurile structurale
ale bugetului comunitar. În acest caz, putem vorbi despre Fondul European de Dezvoltare
Regională, care contribuie la corectarea dezechilibrelor regionale, la crearea locurilor de muncă,
dezvoltarea rețelelor transeuropene în domeniul transporturilor, telecomunicațiilor și energiei.
În domeniul lucrărilor publice din bugetul de stat, sunt alocate resurse sub forma unor
transferuri și se subvenționează doar o parte din costul achiziționării unei locuințe pentru tinerii
până la 35 ani, sau acordă subvenții de la bugetul de stat de până la 30% din valoarea locuinței,
în raport cu venitul lunar pe membru de familie.

Figura 2: Dinamica cheltuielilor publice pentru construcții locuințe în perioada 2015-2018(%)

23
 2015 2016 2017 2018

29.7
22.9

22.2

19.7
17.7
10.3
11

9.1

7.9

7.2
6.7
5.1

4.9
7

4.5
4.5
4.4

4.4
4.1
3.5

3.3

3.3
3.1

2.9
5

2.4
2.3
1.7
4
1.5

0.9
0.8

0.7

3
0.2

0.2
2

0
-0.1
a a ia ca a ia ța ia a ia ia ia ie a

-0.2
ia

-0.4
-0.7

-0.7
gi ri ci ri ți

-1.4

-1.4
-1.8
al

-2.1
aț
-2.4

el a eh ar an n
ga ân n ed n e

-3.5
re e a

-3.9
a It

-4.4
lg Fr ro ov it lv

-5.1
C Sp Su
em m
-5.8

B u G n o r E
C U Sl B

-8.2
B an R
D a
a re
-14.6

M
-16.6

-17.7
-18.9
Sursa: prelucrare proprie după Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/web/products-
datasets/-/ei_bsbu_m_r220

În ceea ce privește construcția de locuințe, putem observa în figura 2 faptul că, țara care
are un trend constant este Danemarca.
În România, construcțiile de locuințe sunt destul de slabe, deoarece a existat o scădere
extrem de mare. În anul 2015, procentul a fost de 10,3%, acesta scăzând considerabil, în anul
2016 cu 5,9%, în anul 2017 cu 5,2%, iar în anul 2018 cu 6,4%.
Ungaria este una dintre țările care față de anul 2015, în anul 2016 a avut un procentaj de
-18,9%, ulterior, crescând foarte mult în anul 2017 cu 10,8%, ceea ce înseamnă că Ungaria a
dezvoltat construcția de locuințe.

Tabel 4: Cheltuielile publice pentru construcții locuințe

2015 2016 2017 2018
mil. euro mil. euro mil. euro mil. euro
Belgia 3.632,39 3.595,67 3.576,07 3.527,59
Bulgaria 2.625,84 2.676,80 2.846,47 2.768,18
Cehia 2.742,58 2.952,48 2.817,99 2.849,14
Danemarca 3.691,49 3.212,52 3.609,37 3.250,07
Germania 25.122,70 25.206,40 25.903,63 22.706,49

20
http://ec.europa.eu/eurostat/web/products-datasets/-/ei_bsbu_m_r2

24
 Estonia 467,98 318,64 339,96 369,81

Grecia 7.420,50 7.212,44 7.849,92 7.568,27

Spania 27.192,16 29.398,12 30.081,28 32.413,08
Franța 42.523,40 39.040,80 39.774,60 43.126,99
Italia 31.125,48 29.558,85 29.348,13 31.345,99
Ungaria 4.682,15 5.014,51 4.866,40 5.145,35
Olanda 13.314,20 13.466,23 13.839,90 14.203,57
România 9.802,07 10.055,94 11.647,86 13.874,56
Slovenia 752,02 676,19 582,67 725,73
Suedia 2.784,02 2.627,41 2.876,63 2.726,05
Marea Birtanie 11.784,73 9.972,11 10.450,86 10.451,21
Sursa: prelucrare proprie după Eurostat, https://ec.europa.eu

În tabelul 4, putem observa faptul că de-a lungul anilor s-au cheltuit sume destul de mari
pentru a dezvolta sectorul construcțiilor de locuințe în Franța, sumele cheltuite fiind în anul 2018
de 43,126.99 mil euro.
România a avut cheltuieli moderate în materie de construcții, sumele fiind aproape
constante. Fiind o țară cu o populație de 19,64 milioane, sumele alocate sunt destul de mari, în
anul 2015 suma fiind de 9.802,07 mil euro și a crescut cu 4,072.49 mil euro. În Slovenia, s-au
alocat sume foarte mici pentru construcții, ceea ce rezultă că nu este o țară dezvoltată în materie
de locuințe.

2.2.2 Cheltuieli publice pentru agricultură

Agricultura constituie o ramură economică de interes strategic național, ce este

„chemată” să asigure securitatea hranei pentru propulație și să producă pentru export. Aceasta
este supusă unor fenomene economice naturale, ce influențează direct producția agricolă cum ar
fi calamități naturale, dăunători, boli din domeniul creșterii animale sau variații ale prețurilor

25
produselor agricole. Pentru contracararea efectelor negative ale fenomenelor acestora, agricultura
are nevoie de un sprijin foarte important din partea statului.
Țările membre UE beneficiază de ajutoare financiare publice pentru agricultură din două
surse:
 prima sursă este reprezentată de bugetele naționale;
 a doua sursă este reprezentată de fondurile structurale comunitare.
În UE, agricultura a fost subvenționată intens timp de 45 ani, pentru a putea forma o piață
concurențială pentru stabilirea veniturilor. 21
Producția agricolă a fost schimbată considerabil în țările din UE, pentru a putea ajuta
agricultorii să răspundă prompt la cerințele populației. Sectorul agricol acoperă numersoane
domenii, cum ar fi comerțul și promovarea produselor agricole în UE.

Figura 3: Dinamica cheltuielilor publice pentru agricultură în perioada 2016-2018 (%)

2016 2017 2018

47.49
20.89

20.73
15.34

14.79
12.26
11.81
10.07

9.42
7.42

7.44
7.05

5.92

5.07

4.12
3.47

3.34
1.67
1.34

0.49

1.7
0.5

0
-1.12

-2.17
-3.12
-4.24
-5.27
-7.8

-8.6
-8.76
-10.1

-10.36

-12.71
-14.28

-14.54

Sursa: prelucrare după Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/web/agriculture/data/database22

21
Văcărel, Iulian, Bistriceanu, Gh.D, Anghelache, Gabriela, Bodnar, Maria, Bercea, Florian, Moșteanu, Tatiana,
Georgescu, Florin – op, cit, p. 323
22
http://ec.europa.eu/eurostat/web/agriculture/data/database

26
 În ceea ce privește agricultura, putem observa în figura 3 faptul că, România în anul
2016, a înregistrat un procentaj de 4,2%. În anul 2018, procentajul a crescut cu 0,02%, creșterea
fiind una considerabilă.
Suedia, a înregistrat o creștere extraordinară în anul 2018 față de anul 2016, unde
procentajul a fost de -3,12%. Procentajul acumulat în anul 2018 a fost de 47,49%, ceea ce
înseamnă că Suedia e o țară dezvoltată în ceea ce privește agricultura.
Ungaria, în comparație cu România, a crescut în anul 2018 la un procentaj de 9,42%, față
de anul 2016 unde a înregistrat 0%.
Și Belgia este una dintre țările care a scăzut foarte mult în anul 2016, la un procentaj de
-14,28% și care a reușit să se dezvolte, în anul 2018 acumulând un procentaj de 20,89%,
creșterea fiind considerabilă față de anul 2016.

Tabel 5: Cheltuielile publice pentru agricultură în perioada anilor 2014-2018

2014 2015 2016 2017 2018
mil euro mil euro mil euro mil euro mil euro
Belgia 3.457,33 3.632,39 3.595,67 3.576,07 3.527,59
Bulgaria 2.753,62 2.625,84 2.676,80 2.846,47 2.768,18
Cehia 2.885,34 2.742,58 2.952,48 2.817,99 2.849,14
Danemarca 3.460,52 3.691,49 3.212,52 3.609,37 3.250,07
Germania 28.158,00 25.122,70 25.206,40 25.903,63 22.706,49
Estonia 284,39 467,98 318,64 369,81 339,96
Irlanda 1.747,49 1.736,20 1.766,70 1.799,86 1.850,60
Grecia 6.925,91 7.420,50 7.212,44 7.849,92 7.568,27
Spania 25.584,93 27.192,16 29.398,12 30.081,28 32.413,08
Franța 41.629,00 42.523,40 39.040,80 39.774,60 43.126,99
Italia 28.838,77 31.125,48 29.558,85 29.348,13 31.345,99
Ungaria 4.712,03 4.682,15 5.014,51 4.866,40 5.145,35
Olanda 12.674,39 13.314,20 13.466,23 13.839,90 14.203,57
România 11.039,97 9.802,07 10.055,94 11.647,86 13.874,56
Slovenia 655,33 725,02 676,19 582,67 725,73
Suedia 2.769,65 2.784,02 2.627,41 2.876,63 2.726,05
Marea Britanie 11.345,16 11.784,73 9.972,11 10.540,86 10.451,21

27
Sursa: prelucrare proprie după Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/web/agriculture/data/main-
tabels23

După cum putem observa în tabelul 5, în Franța, de-a lungul anilor, s-au cheltuit pentru
agricultură sume considerabile, cum ar fi 43.126,99 mil euroîn anul 2018, comparativ cu
România, unde în anul 2018 s-a cheltuit suma de 13.874,56 mil euro, agricultura fiind
considerată prioritate națională strategică. În Estonia, sunt înregistrate cele mai mici sume în
materie de agricultură, suma cea mai mare înregistrată fiind în anul 2015, 467,98 mil euro.
Structura agriculturii în statele membre ale UE, prezintă variații ce sunt determinate de
diferențele geografice, topografice, climatice și ale resurselor naturale, dar și de diversitatea
activităților regionale, de aceea diferă cheltuielile de la an la an. Ancheta ce face referire la
structura exploatațiilor agricole, cunoscută și sub denumirea de anchetă structurală în agricultură,
contribuie la evaluarea situațiilor agricole la nivelul Uniunii Europene.24
România este una din țările membră UE care are cel mai ridicat potențial in sectorul
agricol, fiind pe poziția a șasea cu cea mai mare suprafață agricolă utilizată față de celelalte țări
din UE.25
Pentru România, aderarea la UE, a reprezentat reforma rapidă a agriculturii românești,
fiind necesară integrarea cu succes în economia europeană. Modelul european de agricultură a
fost, este și va fi bazat pe un sector competitiv, care are obligația să îndeplinească și alte funcții
publice, cum ar fi protejarea mediului înconjurător.
Spre deosebire de majoritatea țărilor membre ale UE, agricultura a fost, este și va fi un
sector foarte important pentru România, atât ca pondere a populației ocupate, cât și pentru
contribuția în economia de piață. Performanțele sectorului agricol românesc rămân în continuare
modeste, în comparație cu sectorul agricol al Franței, care evoluează din ce în ce mai mult și
deține un trend ascendent. Nu putem spune același lucru despre Estonia, care cheltuiește destul
de puțin pentru sectorul agricol și nu evoluează absolut deloc. Diferența dintre România și
Estonia este destul de mare, dacă comparăm cheltuielile de la an la an. România prezintă

23
http://ec.europa.eu/eurostat/web/agriculture/data/main-tabels
24
http://ec.europa.eu/eurostat/
25
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/

28
discrepanțe semnificative față de unele dintre țările UE în materie de productivitate a sectorului
agricol, chiar și în momentele în care credem că agricultura este favorabilă pentru țara noastră.
Nivelul productivității se situează sub 50% din media UE, situație ce arată exact potențialul
economic nevalorificat al agriculturii.

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU
ACȚIUNI ECONOMICE ȘI IMPLICAȚII LA PRIMĂRIA SĂVINEȘTI

Comuna Săvinești se află în județul Neamț și este așezată în partea de EST a României.
Localitatea este situată la 12 KM de orașul Piatra Neamț, reședința județului Neamț și de o parte
și de alta a șoselei naționale Bacău-Piatra Neamț.
Strategia Primăriei Săvinești urmărește 3 perspective:
1. Perspectiva financiară
2. Perspectiva proceselor interne
3. Perspectiva învățării și dezvoltării
Contabilitatea în cadrul Primăriei Săvinești din județul Neamț este condusă și organizată
de persoanele din cadrul comparimentului financiar-contabil și au în evidență Legea contabilității
nr. 82/1991 ce a fost republicată cu modificări și completări ulterioare, dar și normele
metodologice aprobate prin Ordinul MFP nr. 1917/2005.
Evidența cheltuielilor publice din cadrul Primăriei Săvinești este realizată prin
intermediul programelor informatice, acestea fiind utilizate pentru a prelucra date. În
conformitate cu principiile contabile reglementate, sistemul contabil este organizat de către:
 Legea nr. 273/2007 a finanțelor publice locale;

29
  Legea contabilității nr. 82/1991;
 Norme metodologice cu privire la angajare, lichidare, plată a cheltuielilor instituțiilor
publice aprobate prin Ordinul MFP nr. 1792/2002;
 Norme metodologice cu privire la încheierea exercițiului bugetar al anului 2016.
Pentru elaborarea și aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli s-a avut în vedere
realizarea atribuțiilor care îi revin unității administrativ-teritoriale pe baza Legii nr 215/2001 și a
Legii Bugetului de stat din anul 2016.
Aparatul propriu al Primăriei Săvinești, este organizat în conformitate cu dispozițiile
Legii nr 273/2006 cu privire la finanțele publice locale. Funcționează pe principiile instituțiilor
publice, fiind condusă de primarul care are calitatea de ordonator principal de credite publice.
Din punct de vedere al finanțelor publice, instituțiile publice sunt definite ca fiind
instituții de drept ale statului și care desfășoară activități plotice sau executive și reprezintă
puterea și administrația de stat. Primăria este o instituție de stat ce își desfășoară activitatea în
strânsă legătură cu bugetul public cu privire la resursele financiare din cadrul acesteia prin
fonduri speciale pentru a putea acoperi cheltuielile publice pe destinații specifice.
Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor publice din fondurile publice sunt
aprobate de către ordonatorul de credite de buget, iar plata lor se face de ctre contabil. Angajarea
și ordonanțarea acestor cheltuieli în cadrul primăriei se efectuează cu viza de control financiar
preventiv.
Cheltuielile primăriei sunt efectuate în limita prevederilor din bugetul local, cu
repartizare pe trimestre și sunt acoperite din veniturile proprii și transferuri din bugetul de stat,
pentru a putea echilibra bugetul local. Plățile dispuse de către ordonatorii de credite se efectuează
prin trezorerie, numai după deschiderea creditelor bugetare din cel local.
În cazul cheltuielilor publice se poate face o grupare a lor după natura mai exact după:
 salarii;
 contribuții pentru asigurările sociale de stat;
 contribuții la bugetul asigurărilor pentru șomaj;
 deplasări;
 reparații curente.
Gruparea cheltuielilor publice este impusă de faptul că nu este suficientă cunoașterea a
cât s-a cheltuieit pentru fiecare dintre destinații, ci este necesar să se cunoască structura

30
cheltuielilor pentru fiecare acțiune împarte din cele menționate mai sus. Gruparea respectivă se
face după clasificația economică a cheltuielilor publice pentru acțiuni economice.
Detalierea cheltuielilor publice se materializează cu ajutorul articolelor și alineatelor, dar
și prin clasificația indicatorilor cu privire la finanțele publice. Fiecare cheltuială, din punct de
vedere al structurii economice, este divizată pe alte grupe de cheltuieli cum ar fi:
 cheltuieli curente;
 cheltuieli de capital;
 împrumuturi acordate;
 rambursări de credite;
 plăți și dobânzi.
Tabel 6: Structura cheltuielilor publice cu investițiile publice (mii lei)
2015 2016 2017 2018
Servicii de 566.000 265.000 1.350.000 429.000
dezvoltare
publică
Extindere rețea 36.500 15.00 450.000 29.000
electrică
Extindere rețea 229.500 50.000 450.000 300.000
gaz
Extindere rețea 300.000 200.000 450.000 100.000
apă
Transporturi 1.442.210 874.000 646.000 440.000
Asfaltare străzi 1.240.210 729.000 476.000 300.000
Alte cheltuieli de 101.000 65.000 70.000 100.000
investiții
Proiect „Asfaltare 101.000 80.000 100.000 40.000
străzi”
Sursa: prelucrare proprie după http://savinesti.ro/buget-si-executii-bugetare.html

După cum putem observa în tabelul 6, comuna Săvinești a beneficiat de servicii de

dezvoltare publică în valoare de 566.000 mii lei în anul 2015, serviciile cuprinzând extindere de
rețea electrică, gaz și apă. În anul 2016, cheltuielile pentru servicii și dezvoltare publică au scăzut
la 265.000 mii lei, cele mai mari cheltuieli fiind în anul 2017, în valoare de 1.350.000 mii lei.

31
 În ceea ce privesc transporturile, putem observa faptul că în anul 2015 Municipiul
Săvinești a beneficiat de asflat pentru străzile neasfaltate, printr-un proiect realizat de Primăria
Săvinești ce a valorat 101.000 mii lei. În anul 2018, prețul a scăzut considerabil, deoarece de-a
lungul anilor, comuna a fost asfaltată.
Comuna Săvinești este foarte dotată în momentul actual și nu există drum fără asfalt, ceea
ce este convenabil pentru săteni.

Tabel 7: Evoluția cheltuielilor publice pentru acțiuni economice (mii lei)

2015
Cheltuieli cu personalul 853.000
Locuințe, servicii și dezvoltare 340.000
Agricultură și silvicultură 87.000
Transporturi 1.642.000
TOTAL 2.922.000
2016
Cheltuieli cu personalul 867.000
Locuințe, servicii și dezvoltare 365.000
Agricultură și silvicultură 90.000
Transporturi 1.723.000
TOTAL 3.045.000
2017
Cheltuieli cu personalul 956.000
Locuințe, servicii și dezvoltare 476.000
Agricultură și silvicultură 88.000
Transporturi 1.745.000
TOTAL 3.265.000
2018
Cheltuieli cu personalul 887.000
Locuințe, servicii și dezvoltare 398.000
Agricultură și silvicultură 92.000
Transporturi 1.855.000
TOTAL 3.232.000
Sursa: prelucrare proprie după site-ul http://savinesti.ro

32
 După cum putem observa în tabelul 7, cheltuielile publice pentru acțiuni economice, au
crescut considerabil de la an la an.
În anul 2015, cheltuielile pentru transporturi au fost extrem de mari, în valoare de
1.642.000 mii lei în comparație cu agricultura și silvicultura, costurile fiind de 87.000 mii lei.
Cheltuielile pentru personal și locuințe, servicii și dezvoltare au fost cele mai avantajoase pentru
sătenii comunei Săvinești, deoarece au beneficiat de locuri de muncă și un adăpost asupra
capului.
Ca și în anul 2015, în anul 2016 cheltuielile publice pentru transporturi au fost extrem de
mari, o valoare de 1.723.000 mii lei, deoarece se investește în microbuze pentru copiii care merg
la școală în orașul Piatra Neamț. Tot mai mult se alocă pentru locuințe, servicii și personal, anul
acesta fiind înregistrată suma de 365.000 mii lei.
În anul 2017, cheltuielile pentru transport au fost extrem de mari, însă nu există o
diferență considerabilă față de anii 2015 și 2016, suma fiind de 1.745.000 mii lei. Se dorește ca
mijloacele de transport pentru copii să fie existente și dotate cu ceea ce trebuie. Cheltuielile
pentru locuințe, servicii și dezvoltare au avut un trend ascendent față de ceilalți doi ani, suma
investită fiind de 467.000 mii lei. În ceea ce privesc cheltuielile cu personalul, suma investită
este de 956.000 mii lei, acestea fiind mult mai mari decât în anii analizați anterior.
În anul 2018, cheltuielile pentru locuințe, servicii și dezvoltare au avut un trend
descendent, deoarece în anii 2015, 2016 și 2017 s-a investit foarte mult pentru ca fiecare sătean
să aibă un adăpost deasupra capului, iar în anul curent nu a mai fost necesară construcția de
blocuri.
Municipiul Săvinești a investit și în proiecte precum ”Înființare Centru de zi pentru
persoane vârstnice”, valoarea alocată fiind 2.396.230,53 lei, obiectivul principal fiind
dezvoltarea serviciilor sociale fără componență reziduală și creșterea centrelor pentru persoane
vârstnice care au nevoie de asemenea locuri. Proiectul va fi implementat prin intermediul
finanțării nerambursabile acordate prin REGIO-Programul Operațional Regional 2014-2020.
Încă un proiect în care s-a investit este „Reabilitarea termică și creșterea eficienței
energetice a clădirii Scolii Gimnaziale numărul 1”, valoarea alocată fiind de 2.552.183,55 lei,
obiectivul principal fiind creșterea eficienței energetice a clădirii Școlii Gimnaziale numărul 1
din localitatea Săvinești. Și acest proiect va fi implementat prin intermediul finanțării
nerambursabile acordat de către REGIO-Programul Operațional Regional 2014-2020.

33
 Aceste proiecte realizate de către Primăria Săvinești, au ajutat sătenii comunei, aceștia
beneficiind de locuințe cât mai multe, locuri de muncă care să îi avantajeze, iar în cazul
vârstnicilor, centrul de zi a fost un sprijin pentru ei, ceea ce înseamnă că Primăria și-a realizat
obiectivele propuse în elaborarea unor asemenea proiecte de o asemenea anvergură.
S-au introdus mijloace de transport pentru persoanele care fac naveta la locul de muncă,
acest lucru fiind un avantaj pentru aceștia, deoarece se pot deplasa mai ușor acolo unde au nevoie
să ajungă.

Figura 4: procentul alocat pentru proiectele „Extindere rețea gaz”, „Extindere rețea apă”,
„Extindere rețea energie electrică”
100

90 2015; 90 2016; 90
2016; 85
80 2017; 80
2015; 70
70 2016; 70 2017; 70
2015; 65
60 2017; 60
2018; 50
50
2018; 45
40 2018; 40
30

20

10

0
2015 2016 2017 2018

Proiect „Extindere rețea gaz” Proiect „Extindere rețea apă” Proiect „Extindere energie electrică”

Sursa: prelucrare proprie după site-ul http://savinesti.ro

În anul 2015, s-a alocat un procentaj de 90% pentru a realiza proiectul ”Extindere energie
electrică” cu ajutorul finanțării primite de la REGIO-Programul Operațional Regional.
În anul 2016, procentajul a scăzut considerabil, acesta fiind de 70%. În anul 2018, nu s-a
mai pus accentul pe acest proiect, deoarece era finalizat în mare parte.

34
 În ceea ce privește proiectul „Extindere rețea apă”, în anul 2017 s-a alocat cel mai mult
pentru a putea fi realizat, mai exact un procent de 80%. În anul 2018, procentul a avut un trend
descendent, deoarece proiectul era aproape finalizat de către Primăria Municipiului Săvinești.
Proiectul „Extindere rețea gaz” a avut un trend ascendent în anul 2016, unde procentul
alocat a fost de 90%, deoarece era mare nevoie în comună de o asemenea rețea. În anul 2018,
proiectul fiind finalizat, nu s-a mai alocat foarte multă resursă financiară.
Comuna Săvinești a beneficiat de rețele de apă, energie electrică și gaz, iar în prezent
sătenii nu duc lipsă de resursele respective. Comuna se dezvoltă din ce în ce mai mult de la an la
an, lucrul acesta fiind un beneficiu pentru oamenii ce trăiesc în Săvinești.
Analiza s-a realizat pe baza informațiilor surprinse în anexele comunei Săvinești de pe
site-ul de specialitate pe baza strict a cheltuielilor pentru acțiunile economice din cadrul comunei
în perioada 2015-2018. Toate cheltuielile menționate au fost aprobate potrivit Legii nr 276/2006
cu privire la finanțele publice.26

26
www.savinesti.ro

35
 CONCLUZII

În ceea ce privește dezvoltarea temei „Cheltuielile publice pentru acțiuni economice și

implicații ale acestora”, au fost surprinse în primul capitol conținutul cheltuielilor publice pentru
acțiuni economice, criteriile de clasificare și eficiența acestor cheltuieli. A fost analizată fiecare
formă în parte, fie indirectă, fie directă și au fost clasificate cheltuielile pe diferite criterii. Asupra
lucrării de specialitate analizată, autorii au avut diverse viziuni cu privire la cheltuielile publice
pentru acțiuni economice.
Scopul prinicipal al lucrării de licență, este acela de a înțelege noțiunea de „acțiune
economică”și de a putea analiza fiecare indicator prezentat în parte.
Obiectivele principale ale acestei lucrări de licență sunt acelea de a pune în evidență
cheltuielile publice pentru acțiuni economice, de a compara indicatorii prezentați în dreptul
României, cu indicatorii prezentați în dreptul țărilor membre UE și de a putea observa diferența
între acestea.
În altă ordine de idei, pe tot parcursul elaborării lucrării mele de licență, am ținut cont de
elementele tehnice prezentate în cuprins, a fost menționat fiecare indicator de eficiență în parte,
au fost surprinse clasificările care fac referire la cheltuielile publice pentru acțiuni economice și
au fost analizate conținutulor acestora de la început, la sfârșit (date statistice, tabele, figuri,
grafice, ș.a).
Din datele analizate, putem observa faptul că obiectivele propuse la începutul redactării
lucrării de licență au fost îndeplinite cu succes, având la dispoziție date de actualitate adunate de
pe site-urile de specialitate. Consider că după ce au fost elaborate primele două capitole, s-a
observat faptul că cheltuielile economice pentru acțiuni economice sunt din ce în ce mai mari
pentru fiecare an în parte.

36
 La nivelul analizei cheltuielilor publice pentru acțiuni economice în România, comparativ
cu țările membre UE, s-a ținut cont de aspecte foarte importante, cum ar fi agricultura,
transporturile, industria, construcția de locuințe etc. A fost luați în considerare anii în care
cheltuielile publice au prezentat schimbări radicale pe piața economică, atât în țara noastră,
România, cât și în țările membre UE. A fost surprins faptul că România este poziționată destul de
bine în clasamentul cheltuielilor publice pentru acțiuni economice, în comparație cu unele țări
membre UE.
Consider că există informații care sunt evidențiate extrem de puțin și reprezintă o
reproducere a anumitor prevederi, unele nefiind explicate suficient (cum ar fi clasificările pe
sectoare). Unele prezentări sunt evidențiate foarte bine la nivelul fiecărei analize în parte asupra
cheltuielilor publice pentru acțiuni economice.
Dacă vorbim despre cheltuielile publice pentru acțiunile economice strict în România,
putem concluziona faptul că există o serie de avantaje, cât și de dezavantaje. Un avantaj
considerabil este clasificarea României în clasamentul cheltuielilor publice pentru acțiuni
economice de la an la an, iar un dezavantaj ar fi creșterea bruscă a cheltuielilor publice pentru
acțiuni economice de la an la an.
În ultima parte a lucrării mele de licență, am analizat cheltuielile efectuate de Primăria
Municipiului Săvinești din județul Neamț, comună în care au fost realizate foarte multe proiecte
pentru a putea fi dezvoltată. Cheltuielile pentru acțiunile economice în comuna Săvinești, au fost
destul de mari, deoarece se observă avansul luat pe parcursul anilor și tot ceea ce a fost realizat
pe parcurs datorită primăriei. Pentru proiectele ce au fost elaborate a fost o muncă destul de
mare, însă cu toate acestea totul a fost un real succes.
Din punctul meu de vedere, cheltuielile publice pentru acțiuni economice au un impact
foarte mare pentru țara noastră și țările membre UE și este destul de important să ne menținem la
fel ca și până acum, sau de ce nu, să avansăm. Trebuie luată în calcul o strategie foarte bine pusă
la punct în ceea ce privește elaborarea proiectelor pentru țara noastră și trebuie să creștem pe zi
ce trece tot mai mult.

37
 BIBLIOGRAFIE

I. Cărți
1. Belean Pavel, Anghelache Gabriela, Risti Lucia, Gînguță Alina, Finanțele Publice ale
României, Editura Economică, București 2007
2. Bistriceanu Gheorghe, Bugetul de stat al României, Editura Universitara, București 2007
3. Filip Gheorghe, Finanțe Publice, Editura Junimea, Iași 2010
4. George Florin, Starea Economică a României, Editura Expert, București 2002
5. Matei Gheorghe, Drăcea Mihai, Drăcea Raluca, Mitu Narcis, Finanțe Publice, Editura
Sietch, Craiova 2007
6. Matei Gheorghe, Drăcea Raluca, Drăcea Marcel, Mitu Narcis, Finanțe Publice, Editura
Universitaria, Craiova 2007
7. Moraru Dan, Nedelescu Mihai, Stănescu Cristina, Preda Oana, Finanțe Publice, Editura
Economica, București 2007
8. Moroșan Gheorghe, Finanțe Generale, Editura Didactică și Pedagogică, București 2017
9. Moșteanu Tatiana, Panaite Ileana-Alice, Moșteanu Narica-Roxana, Țâțu Lucian,
Câmpeanu Emilia-Mioara, Vârban Roxana-Tatiana, Vasilescu Delia-Florina, Finanțe
Buget, Editura Economică, București 2001
10. Oprea Florin, Finanțe publice locale, Editura C.H. Beck, București 2013
11. Petrișor Mihai-Bogdan, Cheltuielile publice: fundamente, evoluții, impact, Editura
Tehnopress, Iași 2012
12. Văcărel Iulian, Bistriceanu Gheorghe, Anghelache Gabriela, Bodnar Maria, Bercea
Florian, Moșteanu Tatiana, Finanțe Publice, Editura Didactică și Pedagogică, București
2007

38
II. Legislație
1. HG. Nr 55/2005 privind strategia de restructurare a indistriei siderurgice din România
2. Legea Nr. 273/2006 privind finanțele publice locale
3. Legea Nr. 50/2019 privind aprobarea bugetului de stat
4. Legea Nr. 500/2002 privind finanțele publice
5. OUG. Nr. 64/2007 privind datoria publică
6. OUG. Nr.77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și
pentru modificarea și completarea Legii concurenței 21/1996

III. PAGINI WEB

1. www.appsso.eurostat.ec.europa.eu/
2. www.bnr.ro
3. www.ec.europa.eu/eurostat/statistics
4. www.ec.europa.eu/eurostat/web/agriculture/data/main-tabels
5. www.insse.ro
6. www.madr.ro
7. www.mf.gov.md/ro/buget/informații-cu-caracter-metodologic/clasificația-bugetară
8. www.mfinante.gov.ro
9. www.oecd.org
10. www.savinesti.ro
11. www.static.anaf.ro

39