Catedra Căi Ferate, Drumuri, Poduri Disciplina: Cai de Comunicatii

6.3. Tuneluri. Generalităţi. Constructive. Siguranţă.

Tunelul rutier este o construcţie care permite traversarea subterană a zonelor de teren deosebit de accidentate sau
inaccesibile la suprafaţă, în condiţii tehnice de exploatare si economice convenabile. În oraşe cu circulaţie rutieră foarte intensă,
soluţia de drumuri în tunel este adoptată de multe ori pentru traversarea subterană a zonelor de intersecţii, pieţelor, zonelor con-
struite sau fundurilor de ape.
Execuţia tunelurilor rutiere impune rezolvarea unor probleme suplimentare faţă de execuţia altor categorii de tuneluri, cum
sînt, de exemplu, tunelurile de căi ferate. Astfel, gabaritele şi secţiunile tunelurilor rutiere sînt mult mai mari, necesitînd o
excavaţie mai mare şi măsuri de consolidare în consecinţă. În tunelul de şosea trebuie asigurată o vizibilitate corespunzătoare
desfăşurării normale a circulaţiei de autovehicule, atît prin proiectarea elementelor geometrice ale tunelului cît şi prin măsurile de
iluminare. Tunelurile rutiere sînt prevăzute cu instalaţii de aerisire, care înlocuiesc aerul viciat de gazele produse de motoarele
autovehiculelor, cu aer curat.
Cînd tunelul este săpat în roci compacte, stabile şi rezistente la acţiunea agenţilor atmosferici, excavaţia tunelului poate
rămîne fără nici o căptuşeală. Dacă stînca este stabilă, dar alterabilă, se execută o căptuşeală de protecţie, avînd grosimea de 30-
35 cm. Căptuşeala tunelului se poate executa din zidărie de piatră brută sau cioplită, din beton simplu sau din beton armat. De
asemenea, se folosesc căptuşeli din elemente prefabricate, bolţari simpli sau tubinguri (cutii) din beton armat sau din metal. Dacă
pămîntul este puţin rezistent şi dă împingeri mari, tunelul are nevoie de o căptuşeală de rezistenţă. Grosimea zidăriei căptuşelii de
rezistenţă se dimensionează în funcţie de împingerile date de pămînt şi poate ajunge pînăla 1,20 m şi chiar mai mult.

Fig. 6.3.1. Elementele secţiunii transversale a tunelului.

În secţiune transversală se disting următoarele elemente ale căptuşelii

tunelului (fig. 6.3.1):
— bolta tunelului, care formează partea superioară a căptuşelii şi este
limitată de planurile naşterilor bolţii; partea cea mai de sus a bolţii se
numeşte cheia bolţii;
— zidurile sau picioarele drepte, cuprinse între naşterile bolţii şi fundaţiile
tunelului; împingerile date de boltă sînt transmise de picioarele drepte la
fundaţii;
— fundaţiile tunelului, avînd rolul de a transmite presiunile date de
picioarele drepte la terenul de fundaţie.
- radierul tunelului, format dintr-o boltă Întoarsă rezemată pe cele două
fundaţii єi avînd rolul de a rezista la presiunile de jos în sus date de pămînt.
Cînd aceste presiuni sînt reduse, radierul poate să lipsească.
Linia care determină conturul interior al tunelului se numeєte intradosul tunelului, iar conturul exterior al căptuşelii
determină extradosul.
Gabaritul tunelului este suprafaţa delimitată de secţiunea utilă destinată circulaţiei rutiere şi de pietoni (fig. 6.3.2. a, b).

Fig. 6.3.2. Gabaritul tunelului de şosea: a —

după prescripţii din FR.; 6 — dupâ prescripţii
din Germana.
Capetele tunelului sînt construite în mod
special şi se numesc portaluri. Portalul
consolidează tunelul din zona respectivă şi-1
racordează cu terasamentele tranşeelor de
acces.
În interiorul tunelului se amenajează
partea carosabilă, alcătuită de obicei din două
benzi de circulaţie. Ea este mărginită lateral de
refugii sau trotuare, în funcţie de intensitatea
circulaţiei pietonilor (fig. 6.3.3).

Fig. 6.3.3. Profilul drumului în tunel

Tunelurile lungi sînt prevăzute cu spaţiile şi instalaţiile necesare pentru

iluminare, ventilaţie, stingerea incendiilor, semnalizări, cu nişe şi spaţii pentru
gararea autovehiculelor.
 Catedra Căi Ferate, Drumuri, Poduri Disciplina: Cai de Comunicatii

Fig. 6.3.4. Instalaţiile speciale în tuneluri lungi

Dintre tunelurile de munte remarcabile se menţionează următoarele: Tunelul Mont Blanc, dat în folosinţă în anul
1964, are lungime de 11 600 m. El asigură legătura rutieră în tot timpul anului între localităţile Chamonix din Franţa şi
Courtmayeur din Italia. Lăţimea părţii carosabile este de 7,00 m, iar a trotuarelor laterale de 0,80 m. Declivităţile longitudinale
sînt cuprinse între 0,24 şi 2,40%. La intervale de 50 m sînt prevăzute nişe, iar la fiecare 500 m sînt rezervate spaţii cu dimensiuni
de 20 m lungime, 3 m lăţime şi 4,50 m înălţime, pentru staţionarea autovehiculelor. Ventilarea tunelului Mont Blanc este asigurată
de două uzine amplasate cîte una la fiecare capăt. Tunelul Grand Saint Bernard are lungimea de 5 830 m şi face legătura între
Elveţia şi Italia. Şoselele de acces la tunel sînt acoperite pentru protecţia împotriva avalanşelor şi au lungimile de 5,5 km în
Elveţia, cu declivitate de 6%, şi 9,7 km în Italia, cu declivitate de 5%. Partea carosabilă în tunel este de 7,50 m lăţime si este
mărginită lateral cu trotuare de cîte 0,90 m lăţime. Tunelul San Bernardino, în lungime de 6 596 m, este în Elveţia. Traseul
tunelului are aliniamente şi curbe cu raze de 400 m şi 2000 m, iar declivităţile sînt cuprinse între 0,4 şi 0,95%. Lăţimea secţiunii
utile este de 9,74 m, iar înălţimea gabaritului de 4,85 m . Ventilaţia s-a dimensionat pentru un trafic de 1 500 vehicule /oră şi a
necesitat execuţia a patru centrale care absorb aerul viciat єi refulează în tunel aer curat.

Tunelul Seikan Locatie: Honshu, Japonia

Acest tunel feroviar lung de 54 de kilometri leaga insulele Honshu si
Hokkaido. Construictia a fost finalizata in 1988. Aflat la 240 de metri sub nivelul
marii, Tunelul Seikan este cel mai adanc din lume. In plus, este si cel mai lung folosit
in prezent. Geologia imprevizibila a regiunii si rocile sale vulcanice i-au fortat pe
ingineri sa evite folosirea masinariilor de forat, trebuind sa realizeze tunelul doar prin
explozii controlate si sa isi excaveze drumul pe sub stramtoarea Tsugaru.

«Seikаn» .L = 53,9 km
 Catedra Căi Ferate, Drumuri, Poduri Disciplina: Cai de Comunicatii

Tunelul Laerdal. Locatie: Sogn og Fjordane, Norvegia

 Tunelul Laerdal este cel mai mare tunel rutier cu lungimea de 24,5 km (an.2000)

Aproximativ 5.000 de explozii au fost efectuate in timpul lucrarilor de constructie ale acestui tunel, care se intinde, pe sub
muntii si fiordurile Norvegiei, pe o distanta de 25 de kilometri, fiind cel mai lung tunel rutier finalizat din lume. Totusi, sofatul,
pret de 20 de minute, printr-o tubulatura fara ferestre, poate deveni monoton, asa ca o echipa de psihologi si ingineri s-a concentrat
pe metode de stimulare a atentiei soferilor. Data fiind lungimea foarte mare a tunelului Lardal, mediul si sistemul luminos din
interiorul sau trebuie proiectate minutios. Cateva solutii intrebuintate aici includ lumina stralucitoare albastra si curbe subtile
menite sa ii pastreze pe conducatorii auto "in priza". Cel mai important insa este faptul ca tunelul se imparte in cateva sectiuni
diferite, ce rup ritmul sofatului si creeaza impresia circularii printr-o multime de tunele mai mici.
Tunelul”Channel”
Locatie: Coquelles, Franţa
«Еurotunel» 49,94 km

Eurotunel este amplasat sub strâmtoare La Manche (1994). El are sectorul subacvatic cu lungimea de 39 km.

Cunoscuta si sub denumirea de "Channel-ul", aceasta structura colosala leaga Anglia de Franta. Finalizat in 1994, tunelul cu o
lungime de aproape 50 de kilometri a necesitat costuri de peste 20 de miliarde de dolari pentru a fi construit. Legatura feroviara
dintre Franta si Angla printr-un tunel este o idee ce a sfidat pret de sute de ani posibilitatile. Tentative au mai existat, dar s-au
impotmolit dintr-o varietate de motive, atat tehnologice cat si politice. Intr-un final, imbinarea masinariilor moderne cu
inidscutabilul beneficiu economic al alaturarii celor doua tari a contribuit la fructificarea si finalizarea conceptului, rezultand de
aici una dintre cele mai impresionante demonstratii ingineresti ale tuturor timpurilor. Pentru a face fata situatiilor neprevazute si
accidentelor - asemenea celor cateva incendii iscate de-a lungul timpului in tunel - proiectantii au construit si un al treilea tub, mai
mic, de serviciu, intre cele doua principale, spre a servi ca ruta de scapare.
 Catedra Căi Ferate, Drumuri, Poduri Disciplina: Cai de Comunicatii

Tunelul insular Yerba Buena. Locatie: Golful Californiei

Insula Yerba Buena este un mic petec de pamant aflat in Golful

San Francisco, intre orasul cu acelasi nume si Oakland. Un pod in
consola flancheaza acest tunel cu cinci benzi pe o parte, unul cu
dubla suspensie aflandu-se pe cealalta parte a sa. Cu diametrul sau de 23 de metri, Tunelul Yerba Buena este cel mai larg tunel cu
foraj unic din lume, o trasatura impresionanta, luand in considerare ca a fost deschis in noiembrie 1936. Multi specialisti sunt
astazi de parere ca adaugarea tunelului in regiune a reprezentat solutia cea mai eficienta din punct de vedere a costurilor, de a
permite un mijloc de trecere prin insula, comparativ cu, pur si simplu, construirea unui pod gigantic.