Analizatorul vizual

Analizatorul vizual este unnsistem multifunctional format din 3 segmente: de receptie, de transmitere
(calea nervoasa) si un segment de integrare central.
I. Segmentul periferic este reprezentat de globul ocular si in special de retina.
Globul ocular e format din 2 segmente:
- un segment anterior transparent care ocupa 1/6 din globul ocualar
- un segment posterior opac care ocupa 5/6 din globul ocular
Segmentul anterior e delimitat anterior de cornee, si posterior de cristalin, fiind impartit incomplet de iris,
intr-o camera anterioara si una posterioara care comunica intre ele prin pupila. Portiunea periferica a camerei
anterioare, este acoperita de sclera, astfel ca unghiul iridocornean formeaza un inel, cu diametrul de 1-2mm
mai mare decit diametrul limbului sclerocornean. Camera posterioara e delimitata de fata posterioara a
irisului, si fata anterioara a cristalinului, impreuna cu ligamentul sau suspensor (zonula Zinn); are o forma
triunghiulara cu virful orientat catre inelul pupilar , iar baza se extinde in spatiul retrozonular, care apartine
segmentului posterior a globului ocular, localizat intre zonula si corpul vitros.
Segmentul posterior e format din portiunea oculara dispusa posterior de zonula si cristalin.
Globul ocular are o forma sferica, usor turtita in sens vertical; are un diametru transversal de circa 23mm,
antero-posterior de 25-26mm, o greutate de 7-8 g si o tensiune intraoculara de 15mmHg.
Prezinta:
- 2 poli (unul anterior si altul posterior)
- un ecuator care reprezinta marele cerc perpendicular la axul antero-posterior si situat la jumatatea
distantei dintre cei 2 poli)
- mai multe meridiane care sunt cercuri care trec prin cei doi poli paralele cu axul antero-posteiror
Raporturile globului ocular
Globul ocular e situat in cavitatea osoasa orbitala , fiind mai apropiat, de peretii laterali si superiori ai
orbitei. Marginea anterioara a bazei orbitei, depaseste anterior globul ocular, in timp ce globul ocular,
depaseste anterior, restul de 3 margini motiv pentru care zona mai laterala a ochilor e mai supusa
traumatismelor.
Ochiul poate fi mai retras in orbita sau mai ptrotruzionat in functie de:
- grasimea retrooculara
- gradul de distensie a vaselor din orbita
- prezenta de elemente patologice, precum edeme, hematoame, sau tumori.
Globul ocular e format din:
1. Membrane de invelis:
a. tunica fibroasa (externa)
b. tunica vasculara (mijlocie)
c. tunica nervoasa (interna)
2. Medii transparente si refringente:
a. camera anterioara
b. camera posterioara sau corpul vitros

Tunica fibroasa formata din 2 portiuni:

- corneea (corneea transparenta situata in 1/3 anterioara)
- sclerotica (corneea opaca dispusa in 2/3 posterioara)
CORNEEA TRANSPARENTA: e o membrana transparenta, avasculara, foarte bine enervata, culori de
protectie si de mediu refringent, sigurind din refringenta totala de 60 dioptrii, 45 din acestea. Are forma unei
lentile de ceasornic, cu o fata anterioara convexa (in raport cu atmosfera), o fata posterioara concava (in
raport cu umoarea apoasa) si o circumferinta.
Corneea se continua cu sclera strabatuta la polul posterior de filetele de iesire a nervului optic; la acest nivel
se gaseste artera si vena centrala a retinei.
Trecerea dintre cornee si sclera se face la nivelul limbului sclero-corneea, o zona de condensare
conjunctivala, la nivelul careia umoarea apoasa dreneaza in aparatul conjunctival.
Corneea prezinta urmatoarele straturi:
- patura epiteliala anterioara, formata din epiteliu pavimentos stratifica
- lama elastica anterioara, sau membrana Bowman
- tesutul propriu corneean
 - lama elastistica posterioara sau membrana lui Descement
- patura epiteliala posterioara, formata din epiteliu cubic unistratificat.
SCLEROTICA este o membrana alba/albastruie, opaca de forma unui segment de sfera goala cu raza de
11/12 mm; mentine forma ochiului si presiunea intraoculara, servind drept insertie pentru muschii extrinseci
ai globului ocular. Are o grosime care variaza, intre 0,4mm la mijloc sau in portiunea centrala, pina la 1mm
in vecinatatea nervului optic (posterior).
Suprafata externa a sclerei este convexa, neteda si vine in raport prin spatiul epispleral, cu fata anterioara a
capsulei tena. Pe suprafata anterioara se insera muschii globului ocular.
Preiznta 3 grupuri de orificii vasculare:
- un grup posterior dispus in jurul nervului optic, prin care trec arterele ciliare posterioare, scurte si
lungi, si nervii ciliari
- un grup mijlociu dispus posterior de ecuator, prin care trec cele 4 vene vertiginoase
- un grup anterior, prin care trec arterele ciliare anterioare, vene si vase limfatice.
Suprafata interna este concava, de culoare bruna si vine in raport cu suprafata externa a tunicii vasculare.
Este separata de coroida, prin spatiul supracoroidian, care continind tesutul conjunctiv lax denumit lamina
fusca sclere, sau lamina supracoroida.
E strabatuta de o serie de orificii:
- orificiul posterior, se gaseste la 4 mm medial si la 1mm superior de polul posterior al globului ocular,
si este strabatut de filetele nervului optic, care la acest nivel se grupeaza formind nervul optic; alaturi
de nervul optic, trec vasele centrale ale retinei. Acest orificiu este tapetat de lamina cribrosa, care
este portiunea cea mai slaba a sclerei.
- Orificiul anterior este mult mai mare decit cel posterior, la acest nivel gasindu-se limbul sclero-
cornean prin care se continua cu corneea. In interiorul sclerei, linga limbul sclero-cornean se gaseste
canalul endotelial a lui Schlemm (sinusul venos al sclerei); inaintea canalului scler se gaseste plexul
venos Leber, care comunica cu canalul Schlemm.
Canalul Schelmm are rolul de a elimina umoarea apoasa din camera anterioara in plexul venos Leber.
Prezinta: un perete anterior format din fibre sclerale, un perete posterior format din tesut trabecular lax, .....
prin fibrele sale se creaza spatiu prin care umoarea apoasa trece prin camera anteiroara in canalul Schlemm
iar de aici va drena in venele ciliare.
Unghiul iridocornean al camerei anterioare e localizat intre trabecul si pintele scleral, impreuna cu periferia
irisului.
Structura sclerei e formata din tesut fibros, alcatuit din fibre de colagen, amestecate cu fibre elastice, dispus
sub forma unor benzi, caracteristice diferitelor regiuni sclerale.
Vascularizatia si enervatia sclerei
Arterele provin din arterele ciliare anterioare si scurte posterioare.
Venele dreneaa in venele ciliare anterioare si venele coroidiene.
Inervatia provine din nervii ciliari.

Tunica vasculara sau membrana irido coroidiana sau uveea: e membrana de mijloc care contine
numeroase vase de singe, formind o camera calda, care asigura buna functionare a retinei.
E formata din 3 portiuni:
- coroida sau portiunea posteiroara
- zona ciliara sau poritunea mijlocie
- irisul sau portiunea anterioara.

Coroida se intinde de la polul posterior pina la citiva mm inaintea ecutorului, unde se continua cu zona
ciliara prin intermediul unei linii festonate, numita ora serrata; are forma unui segment de sfera goala cu o
fata interna concava si o fata externa convexa.
E formata din 4 straturi:
1. Lamina fusca, sau patura externa, formata din tesut conjunctiv lax, cu vase si nervi.
2. Lamina vasculosa sau patura marelor vase, formata dintr-un strat profund arterial si altul superficial
venos, din care se vor forma cele 4 vene vertiginoase
3. Lamina choriocapilaris sau membrana Ruysch
4. Lamina vistrosa, sau membrana Bruch sau lamina bazalin , cu grosime de 2,3mm
Zona ciliara are o forma triunghiulara cu un perete extern corespunzator sclerei, un perete intern
corespunzator retinei, si unul anterior corespunzator marii circumferinte a irisului. E formata din muschiul
ciliar si procesele ciliare.
MUSCHIUL CILIAR e format in cea mai mare parte a sa din fibre radiare, care alcatuiesc muschiul lui
Brucke, si din citeva fibre circulare ,care alcatuiesc muschiul lui Rouget sau Muller. Are rol in acomodarea
ochiului, la lumina actionind asupra cristalinului.
PROCESELE CILIARE sunt formatiuni piramidale , in numar de 80-90 situate in portiunea anterioara a
fetei interne a zonei ciliare; sunt formate din hemuri vasculare, care au rolul de a secreta umoarea apoasa.

Irisul are forma unui diafram, prezentind o fata anterioara, o fata posteriora, o corcumferinta mare, si un
orificiu uni in centrul, numit pupila. Fata anterioara e pigmentata si da culoare ochilor, iar fata posterioara e
pigmentata in negru; marea circumferinta reprezinta locul unde se continuie cu zona ciliara, iar mica
circumferinta delimitteaza pupila.
PUPILA are rolul de a doza cantitatea de lumina care ptraunde in globul ocular.
Structura irisului:
- o patura posterioara
- stroma
- fibre musculare iridodilatatoare si iridoconstrictoare
FIBRELE IRIDODILATATOARE (muschiul dilatator al pupilei) e format din fibre radiale si e enervat de
fibre simpatice care pornesc din nucleul cilio spinal, situat la nivelul vertebral C8-T3; din centrul spinal,
fibrele trec prin fibre comunicante in ganglionul simpatic cervical anterior unde fac sinapsa, urca apoi in
ganglionul cervical simpatic superior, unde fac din nou sinapsa, iar de aici, fibrele post-ganglionare, strabat
plexul pericarotidian si se anastomoseaza cu ramur din nervul oftalmic, participind la formarea nervilor
ciliari lungi, care ajung la musculatura irisului.
FIBRELE IRIDOCONSTRICTOARE (muschiul constrictor al pupilei) e format din fibre circulare si enervat
din fibre parasimpatice ce pornesc din nucleul pupilar Edinger-Westphall anexat de nervul III, si prin
intermediul nervului oculomotor ajung la ganglionul oftalmic, unde fac sinapsa, iar apoi participa la
formarea nervilor ciliari scurti.

Irigatia arteriala a tunicii vasculare e data de arterele ciliare scurte si lungi posterioare, si de cele
anterioare; arterele ciliare scurte posterioare, ajung pina in grosimea laminei fusca; arterele ciliare lungi
posterioare patrunf in lamina fusca, unde se divid in ramuri ascendente si descendente, care prin
anastomozare, formeaza marele cerc arterial al irisului in care se varsa si arterele ciliare anterioare.
Din marele cerc arterial pornesc :
1. ramuri iriene, care merg in grosimea irisului formind micul cerc arterial al irisului
2. ramuri ciliare, pentru zona ciliara
3. ramuri coroidiene care merg spre ciroida.
Drenajul venos este dat de vasa verticosa, care primeste venele iriene si venele ciliare, in timp ce unele
vene ciliare anterioare se varsa direct in venele coroidiene.
Circulatia limfatica e asigurata de sistemul lacunar a lui Schwalbe prin care limfa se varsa in vena....

Tunica nervoasa sau retina aceasta se insera la nivelul orei serrata de corpul ciliar; posterior se intinde
pina la polul posterior al globului ocular.
Are forma unui segment de sfera gol, cu o suprafata externa convexa si o suprafata interna concava. Se
imparte in 3 portiuni:
1. portiunea posterioara numita retina coroidiana, sau retina adevarata.
2. o portiune mijlocie ciliare, nefunctionala
3. o portiune anterioara iriana, nefunctionala
Pe suprafata retinei se gasesc 2 regiuni cu valori functionale diferite:
- Pata oarba (papila nervului optic) care corespunde locului de intrare si iesire a elementelor vasculo-
nervoase retiniene centrale
- Pata galbena (macula lutea) – este o regiune ovoidala cu diametrul transversal de 3mm, iar cel
vertical de 1,5mm situat in centrul polului posterior, avind functie vizuala maxima; in centrul acestei
regiuni, se gaseste foveea centralis, cu o suprafata de 0,4-0,7mm2 in care straturile retiniene sunt
deplasate lumina cazind direct pe celulele cu conuri.
In structura anatomica a globului ocular se gaseste si cristalinul care este o lentila biconvexa, care prin
turtire sau bombare (actionat de muschii ciliari), aduce imaginea vizuala pe suprafata retiniana, indiferent de
pozitia obiectului in spatiu.

Retina adevarata are 10 straturi dintre care cel exterior este cel cu conuri si bastonase; celulele cu bastonase
in numar de 125 milioane, contin rodopsina (purpura retiniana) care la intuneric se coloreaza in rosu;
celulele cu conuri, in numar de 7 milioane se gasesesc numai in macula lutea, receptionind excitatiile optice,
referitoare la culoarea si forma obiectelor.

Stratul celulelor bipolare – este stratul in care axonii fac sinapsa cu celulele stratului 3 al celulelor
multipolare, iar dendritele ajung la celulele cu conuri si bastonase.
Stratul celulelor multipolare – reprezinta deutoneuronul caii vizulare ai caror axoni, formeaza nervul optic.
Astfel primul si al doilea neuron al caii vizualre se gasesc la nivelul retinei.

Mediile transparente si refrigente ale ochiului

Camera anterioara a ochiului este delimitata anterior de corneea transparenta, iar posterior de fata
anterioara a cristalinului, fiind impartita de iris in 2 compartimente:
- compartimentul anterior e situat in fata posterioara a corneei, si fata anterioara a irisului cu limbul
sclero-cornean, si contine umoarea apoasa.
- Compartimentul posterior e dispus intre iris si cristalin aproape inexistent.
Cele 2 compartimente comunica intre ele prin orificiul pupilar; astfel umoarea apoasa care este secretata e
procesele ciliare in compartimentul posterior, trece prin orificiul pupilar in compartimentul anterior de unde
se elimina prin canalul Schlemm in venele episclerale.

Camera posterioara sau coprul vitros se gaseste in spatele cristalinului avind o structura gelatinoasa
asemanatoare cu albusul de ou, invelita de o membrana hialoidiana, care e strabatuta de canalul hialoidian a
lui Cloquet.

II. CALEA OPTICA

E formata din 4 neuroni:

- neuronul retinian e reprezentat de neuronul bipolar al retinei
- neuronul retino-diencefalic e reprezentat de neuronul multipolar din retina
- neuronul diencefalo-cortical se gaseste in corpul genicular extern
- neuronul cortical , se gaseste la nivelul cortexului pe versantii scizurii clacarin al lobului occipital

Nervul optic format din axonii multipolari ai retinei, paraseste orbita prin gaura optica, dupa care se
incruciseaza cu cel din partea opusa, formind chiasma optica; de la chiasma optica, se continua pina la corpii
geniculati externi cu tracturile optice, continind circa 500 mii fibre, grupate in fascicule cu provenienta
regionala.

TS – temporal superior
TI - temporal inferior
NS - nazal superior
NI - nazal inferior
MTS – musculo temporal
superior
MTI – musculo temporal
inferior
MNS – musculo nazal
superior
MNI – musculo nazal
inferior
Chiasma optica este o lama nervoasa dreptunghiulara, dispusa transversal pe jugum sfenoidal , ce prezinta
2 ramuri aferente (nervii optici ) si 2 ramuri eferente (tracturi optici).
La nivelu ei fibrele celor 2 nervi optici se comporta diferit:
A. Fibrele temporale care porvin din 1/5 externa a retinei nu se incruciseaza si trec direct in tractul optic
de aceeasi parte.
B. Fibrele nazale, care provin din portiunea interna a retinei se incruciseaza cu cele din partea opusa si
trec in tractul optic contero-lateral.
C. Fibrele maculare, se comporta similar cu fibrele temporale si nazale.
Astfel la nivelul chiasmei optice, fibrele temporale din partea externa, merg in tractul optic de aceeasi parte,
iar fibrele nazale, se vor incrucisa cu cele din partea opusa, intrind in tractul optic de partea opusa.
La partea posterioara a chiasmei optice se afla alipit un fascicul comisural carea leaga intre ei corpii
geniculati mediali denumit corpii lui Gudden si care nu participa la transmiterea impresiei .
DESEN

Tracturile optice trec pe fata inferiara a pedunculuilui cerebral si se termina prin 2 radacini:
- radacina interna se termina in coprul geniculat intern, rezultat din fibrele Gudden
- radacina externa, mai voluminoasa, contine toate fibrele optice, si se termina in corpul geniculat
extern , unde fac sinapsa cu al 3 neuron.
Fibrele pupilare paratinind cailor irito-constictoare merg la tubercului cvadrigemeni anteriori.
De la corpul geniculat extern, pornesc fibre care alcatuiesc radiatiile optice a lui Gratiollet, formind 2
fascicule: un fascicul dorsal si unul ventral. Fasciculul dorsal strabate segmentul retrolenticular al capsulei
interne, descrie apoi o curba in jurul prelungirii occipitale, al ventriculului lateral, si se termina la nivelul
buzei inferioara a scizurii calcarine. Fasciculul ventral trece prin regiunea sub-lenticulara a capslei interne,
apoi sub cornul occipital al scoartei si se termina pe buza inferiaora a sciturii calcarine.
Fibrele maculare se interpun intre cele 2 fascicule descrise si se priecteaza in prfonzimea si la extremiatea....
Al patrulea neuron se afla localizat pe versantii scizurii calcarine.

III. Segmentul central

Cel deal patrulea neruon al caii otpice formeaza segmentul central al analizatorului vizual. La nivelul
sinzurii calcarine se dinsting cele 2 arii vizuale:
- aria vizuala propriu zisa, denunmita aria 17, care reprezinta zona perceptiilor elementare, ale vazului:
culoare, lumina, forma si miscarea obiectelor
- aria vizo-psihica sau a gnosiei vizuale, denumita aria 18, in care se produce integrare senzatiilor
vizuale , recunoasterea obiectelor si totodata, aici se gaseste centrul memoriei vizuae a cuvintelor a
lui Wilbrand.
De la acestea arii de integrare pornesc fibre spre:
- centri vizuali ai emisferei opuse (trec fibrele corpului calos)
- fiferite arii coticale precum: centrul limbajului articular Broca, centrul imaginii auditiva a cuvintelor,
centrul imaginii vizuale a cuvintelor
Analizatorul vizual, culege 95% din informatiile externe care ajung la organizm. La nivelul sau au loc 3
fenomene:
1. Formarea imaginii optice pe retina
2. Fototransductia
3. Prelucrarea informatiilor in retina, transmiterea acestora, si prelucrarea lor centrala in cortex.
Ochiul uman e sensibil la radiatii, luminoase, cu lungimea de unda, intre 375-760 nm.