Boala Alzheimer

Alzheimer este o afectiune neurologica care determina moartea unor celule de la

nivelul creierului, care are ca si consecinta pierderile de memorie si declinul cognitiv.
Alzheimer este un tip de dementa care debuteaza cu simptome blande si evolueaza
treptat, fiind o afectiune degenerativa. Numele acestei afectiunii provine de la numele lui
Alois Alzheimer, psihiatrul de origine germana care a descris pentru prima data
simptomele acestei boli. Emil Kraepelin, tot psihiatru german, a fost cel care a folosit
pentru prima data notiunea de „boala Alzheimer“ in anul 1911.

Alzheimer este o afectiune progresiva, care distruge treptat memoria si alte

functii mentale importante. Este, totodata, cea mai des intalnita forma de dementa. La
pacientii cu Alzheimer, celulele creierului se degradeaza si mor, cauzand un declin la
nivelul memoriei si al functiilor mentale.

Modificari ale creierului afectat de Alzheimer

Afectiunea Alzheimer cauzeaza moartea celulelor nervoase, dar si pierderea
tesuturilor de la nivelul creierului. Astfel, in timp, creierul isi reduce in mod considerabil
dimensiunile contractandu-se. Totodata, cortexul se contracta si el, capatand un aspect
stafidit si afectand zonele din creier responsabile cu gandirea, planificarea si memoria.
Ventriculele (n.r. cavitatiile umplute cu lichid de la nivelul creierului) isi maresc volumul.
Spre deosebire de tesutul unui creier sanatos, tesutul creierului afectat de Alzheimer
contine mult mai putine celule nervoase si sinapse.
Simptome
Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii
Alzheimer. Multe persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de
memorie.

Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in

varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit, dar numai unii dintre acestia cu pierderi
usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. In cazul in care apar pierderi de
memorie este indicat consultul unui medic specialist.
Fazele bolii
Faza initiala
De obicei, in faza initiala pesoana cu Alzheimer:
- devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta;
- pierde abilitatea de a initia anumite activitati;
- evita situatiile noi si nefamiliare;
- are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita;
- vorbeste mai rar decat in trecut;
- are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor;
- are tulburari de judecata si ia decizii gresite;
- poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat, iritabil sau nelinistit.
Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana
respectiva se afla intr-un loc sau o situatie noua, nefamiliara.

Faza intermediara
In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta:

- probleme in recunoasterea familiei si prietenilor;

- neliniste in special dupa-amiaza si seara;
- probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor;
- probleme de gandire si de logica;
- imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui
ceea ce a uitat;
- greutati in a se imbraca singur;
- tulburari de dispozitie, se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare;
- credinte false (idei deliranre), suspiciozitate si agitatie;
- necesita ingrijire permanenta;
- pierde orientarea temporala.

Faza tardiva
In faza tardiva, avansata a bolii Alzheimer, pacientii:

- nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie sau sa

manance fara ajutor. Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu
rotile din cauza ca uita sa mearga;
- pierd abilitatea de a mesteca sau inghiti;
- au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul, iar din aceasta cauza cad
frecvent;
- devin extrem de confuze seara si au insomnii;
- nu pot comunica prin cuvinte;
- pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta).
In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer, bolnavii devin predispusi la alte afectiuni. In
anumite cazuri pot aparea crize. Moartea apare ca o complicatie a pneumoniei din
cauza imobilizarii la pat.

Diagnosticarea bolii Alzheimer

Nu exista o singura analiza care sa duca la diagnosticarea afectiunii Alzheimer.

Cu toate ca dementa este destul de usor de diagnosticat, in cazul bolii Alzheimer
medicul trebuie sa faca o serie de teste care sa il ajute sa puna diagnosticul corect.

Printre acestea se afla:

· Istoricul medical al pacientului

· Examen fizic si neurologic

· Testarea statusului mental

· Analize de sange si RMN care pot exclude alte cauze ale simptomelor specifice
dementei

Factorii de risc ai bolii Alzheimer

Cu toate ca nu se stiu exact cauzele pentru care afectiunea Alzheimer apare, s-

au descoperit o serie de factori care cresc riscul de aparitie a acesteia:

Varsta – dupa implinirea varstei de 65 de ani, riscul de a face Alzheimer se

dubleaza la fiecare 5 ani.

Istoricul in familie – mostenirea genetica joaca un rol important in dezvoltarea

afectiunii Alzheimer. Cu cat ai avut mai multe rude care au suferit de pe urma acestei
afectiuni, cu atat mai mari sunt sansele ca si tu sa fii diagnosticat cu Alzheimer.

Sindromul Down – persoanele care sufera de sindromul Down prezinta risc

crescut de Alzheimer pentru ca acest sindrom determina formarea de depozite de
proteine pe creier, adica de placi amiloide, care contribuie la aparitia Alzheimerului.

Lovituri puternice la cap – persoanele care au suferit traume majore la nivelul

capului sunt mai predispuse sa dezvolte aceasta afectiune. Oamenii de stiinta au
confirmat, in urma unor studii, faptul ca boxeorii sunt mai predispusi Alzheimerului in
urma loviturilor repetate primite la nivelul capului.

Afectiuni cardiace – studiile facute in ultimii ani au scos la iveala faptul ca o serie
de factori ce tin de stilul de viata si sunt asociati si cu afectiunile cardiace, pot creste
riscul de Alzheimer. Este vorba despre: fumat, obezitate, diabet, hipertensiune,
colesterol marit. 
Tratament medicamentos pentru boala Alzheimer

Tratamentul medicametos prescris pentru boala Alzheimer are rolul de a

ameliora simptomele, dar si de a incetini evolutia afectiunii. Unele medicamente, spre
exemplu,echilibreza nivelul de acetilcolina, netrotransmitator important pentru memorie
si invatare. Din pacate, efectele acestora dureaza pe o perioada limitata, de 6-12 luni.
Printre efectele secundare ale acestor tratamente se afla: diareea, varsaturile, greata,
oboseala, insomnia, pierderea apetitului si scaderea in greutate.

Exista 3 tipuri de medicamente care actioneaza astfel:

Donapezil – acesta este singurul tratament pentru Alzheimer recomandat si in stadiul

usor, dar si in cel moderat sau sever. Acesta se regaseste fie sub forma de tableta care
sa inghite, fie sub forma de tableta efervescenta.

Galantamina – este folosit pentru formele usoare sau moderate de Alzheimer si se

regaseste sub forma de tableta sau sub forma lichida.

Rivastigamina – folosita pentru tratarea formelor usoare sau moderate de Alzheimer,

rivastigamina se regaseste sub forma de capsule, in stare lichida sau sub forma de
plasture.

O alta categorie de medicamente este cea alcatuita din medicamentele care

echilibreaza productia glutamatului, substanta neurotransmitatoare din creier care joaca
un rol important in mentinerea memoriei si in stimularea capacitatii de invatare. Celulele
din creierul persoanelor cu Alzheimer secreta prea mult glutamat, iar medicamentele
precum memantina mentine nivelul de glutaman echilibrat.

Asadar, aceste medicamente imbunatatesc modul in care creierul functioneaza,

avand un impact pozitiv asupra calitatii vietii pacientului bolnav. Aceste medicamente au
rezultate si mai bune daca sunt luate in combinatie cu cele enumerate mai sus. Printre
reactiile adverse ale acestui tip de medicament se afla: oboseala, ameteli, confuzie,
constipatie si dureri de cap.

Pe langa medicamentele pentru tratarea Alzheimer, medicul poate prescrie si

tratament medicamentos pentru tratarea problemelor de sanatate ce apar odata cu
aceasta afectiune: depresia, insomnia, problemele comportamentale, agitatia si
agresivitatea.

Tratamente alternative experimentale pentru bonavii de

Alzheimer

O serie de remedii pe baza de plante si suplimente dietetice sunt recomandate

pentru prevenirea, dar si pentru incetinirea evolutiei bolii Alzheimer. Din pacate, studiile
de specialitate facute in domeniu nu ofera prea multe informatii despre eficacitatea
acestora. Printre tratamentele alternative se numara:

· Coenzima Q10
· Ginkgo biloba

· Acizii grasi Omega-3

· Calciul coral

Cu toate ca unele dintre aceste remedii pot fi eficiente, medicii isi fac griji cu
privire la efectele secundare pe care le pot avea acestea atunci cand sunt folosite
pentru tratarea Alzheimerului, dar si cand sunt folosite in paralel cu tratamentul
conventional.

Ingrijirea unui bolnav cu Alzheimer

Persoanele diagnosticate cu Alzheimer pot fi destul de greu de ingrijit intrucat

experimenteaza un mix de emotii alcatuit din: confuzie, frustrare, furie, teama, intristare
si depresie. Ingrijitorii pacientilor cu Alzheimer trebuie sa fie foate calmi, rabdatori si
dispusi sa asculte povestea acestora iar si iar. Un mediu linistit, dominat de armonie si
calm, pot estompa simptomele specifice Alzheimer. Daca ai grija de o persoana care
sufera de Alzheimer trebuie sa:

· Te informezi cu privire la aceasta afectiune

· Sa apelezi la ajutorul unui medic daca te simti depasit de situatie

· Sa ceri ajutorul celor din jur daca simti ca nu mai faci fata

· Sa iti iei cel putin o pauza pe zi