Țesuturile animale

În cursul dezvoltării embrionare, la animale se diferențiază patru tipuri de țesuturi: epiteliale,

conjunctive, muscular și nervos.
I. Țesuturile epiteliale
Sunt alcătuite din unul sau mai multe straturi de celule așezate pe o membrană bazală care le separă de țesutul
conjunctiv aflat sub epiteliu. Nu sunt vascularizate, hrănirea se face de către țes. conjunctiv.
Se împart în:
1. Epitelii de acoperire: - acoperă la exterior organismul (epiderma)
- căptușesc organe cavitare (mucoase)
a. epitelii unistratificate: - pavimentos simplu, ex: pleură, pericard, peritoneu, tunica
internă a vaselor de sânge
- cubice simple, ex: bronhiole
- cilindrice simple , ex: mucoasa tubului digestiv, cu celule
cilindrice având la polul apical cili sau microvili adaptați pentru absorbție
b. pseudostratificate , cu celule așezate pe un singur strat dar cu nuclei așezati la înălțimi
diferite ce dă aparență de falsă stratificare, ex. mucoasa traheei
c. pluristratificate: - pavimentos stratificat- cheratinizat-epiderma
- necheratinizat- esofag
- cilindric stratificat, ex: canale glande exocrine
- cubic stratificat, canale glande salivare
2. Epitelii secretoare produc și elimină substanțe, intră în alcătuirea glandelor .
Pot fi: - glande exocrine sau cu secreție externă, au canal excretor care-și elimină secreția la suprafața
pielii (glande sudoripare, sebacee) sau în cavități(glande gastrice, salivare)
- glande endocrine sau cu secreție internă , nu au canal secretor, produsul de secreție se elimină
direct în sânge și se numește hormon. Ex. tiroida, hipofiza, etc
- glande mixte, au atât secreție exocrină cât și endocrină: pancreas, testicule, ovare.
3. Epitelii senzoriale conțin celule specializate pentru recepționarea unor stimuli și transmiterea semnalelor
către sistemul nervos . Intră în alcătuirea organelor de simț.
II. Țesuturile conjunctive
Sunt formate din: -celule
- fibre: colagen, reticulină și elastină
- substanță fundamentală: moale, semidură și dură
După consistența substanței fundamentale țesuturile conjunctive pot fi: moi, semidure și dure, fluide.
1. Țesut conjunctiv moale poate fi:
- lax, conține cele trei componente în proporții aprox. egale, hrănește alte țesuturi, fac legătura
între organe, etc.
- fibros, predomină fibrele de colagen ,asigură rezistență mecanică, ex: tendoane, ligamente,
învelișurile organelor interne
- elastic, predomină fibrele elastice, ex. plămâni, vase de sânge
- adipos, are celule ce acumulează lipide
- reticulat, predomină fibrele de reticulina, ex: măduva roșie hematogenă producătoare de
elemente figurate ale sângelui

2. Țesut conjunctiv semidur(cartilaginos) formează cartilajele, nu este vascularizat.

Poate fi: - hialin, conține fibre puține, ex: peretele laringelui, traheei, cartilajele costale
- elastic, bogat în fibre elastice, ex: pavilionul urechii
- fibros, bogat în fibre de colagen care îi dau rezistență deosebită, ex: discurile intervertebrale
3. Țesut conjunctiv dur(osos) este alcătuit din:
- substanța fundamentală este o proteină numită oseină impregnată cu săruri de calciu și fosfor
- fibre de colagen
- celule osoase: - tinere=osteoblaste ce produce oseină
- mature=osteocite
- osteoclaste celule gigant care modelează țesutul osos
Este de 2 tipuri: - compact se întâlnește în diafiza oaselor lungi și la suprafața tuturor oaselor
- spongios se găsește în epifizele oaselor lungi și în interiorul oaselor scurte și late

Țesutul osos compact este alcătuit din unități numite osteon=sistem Havers format din lamele osoase dispuse
concentric care conțin din loc în loc osteocite, în centru se află canalul Havers ce conține vase de sânge și nervi
și între osteoane se găsește țesut osos ce alcătuiește sistemul interhaversian care umple toate spațiile libere.
Țesutul osos spongios este alcătuit din lamele osoase numite trabecule care delimitează cavități numite areole.
4. Țesutul conjunctiv fluid poate fi considerat sângele, în care plasma este substanță fundamentală iar
elementele figurate -celulele.

III. Țesutul muscular

Este format din celule alungite sau fibre musculare. Conțin organite specifice miofibrile cu rol contractil.
Poate fi:- striat se află în mușchii scheletici, în limbă, faringe, laringe. Celulele sunt alungite ajung la 10-12 cm
și 0,1 mm diametru cu numeroși nuclei dispuși la periferie.
- neted situat în pereții organelor interne , celulele au formă de fus, cu nucleul situat central și lungime
de 0,5 mm.
- cardiac, este miocardul (mușchiul inimii) este format din celule striate cu un singur nucleu.

IV. Țesutul nervos

Este format din neuroni și celule gliale.

Neuronii sunt celule specializate în generarea și conducerea impulsurilor nervoase. Ei primesc, prelucrează și
transmit comenzi.
Un neuron este alcătuit din: - corp neuronal
- prelungiri: dendrite și axon

Corpul neuronal formează substanța cenușie a sistemului nervos, este alcătuit din:
- membrană numită neurilemă
- citoplasmă numită neuroplasmă ce conține nucleu, organite comune: reticul endoplasmatic,
mitocondrii, ribozomi și organite specifice: miofibrile și corpi Nissl
Prelungirile neuronului formează substanța albă a sist. nervos și intră în alcătuirea nervilor
- dendrite, prelungiri ramificate
 - axonul , prelungire unică , lungă prezintă în partea periferică ramificații prevăzute cu butoni terminali
care conțin substanțe numite mediatori chimici cu rol în conducerea impulsului nervos. Este acoperit de mai
multe teci: teaca de mielină cu rol izolator, teaca Schwann, teaca Henle.
Neuronii comunică între ei cât și cu celulele efectoare prin structuri numite sinapse .
Celulele gliale sunt mai numeroase decât neuronii, au proprietatea de a se divide.
Rol - susținerea și hrănirea neuronilor
- sinteza mielinei
- fagocitează neuroni distruși