Inteligența emoţională este o prescurtare pe care cercetătorii din psihologie o folosesc pentru a

descrie felul în care reușim să ne gestionăm emoţiile sau despre felul în care reacţionăm la cei
din jur. Persoanele care au dezvoltată inteligenţa emoţională au abilități care îi ajută să se
descurce mai bine în situații de conflict, în felul în care răspund nevoilor celorlalţi și în
gestionarea propriilor emoții astfel încât să nu se lase copleşiţi de acestea.

Din păcate, inteligența emoţională nu este un domeniu pe care mulți dintre noi să îl fi învățat în
şcoală. În acest articol, vom afla ce este inteligența emoţională şi câteva strategii prin care să o
dezvoltăm.

CE ESTE INTELIGENȚA EMOŢIONALĂ?

Măsurarea inteligenței emoționale este un aspect relativ nou în domeniul psihologiei, prima dată
fiind explorată pe la mijlocul anilor ’80. În prezent sunt mai multe modele de măsurare în curs de
dezvoltare, dar în acest articol vom examina ceea ce este cunoscut sub numele de „model
mixt”, dezvoltat de către psihologul Daniel Goleman. Modelul mixt are cinci atribute cheie:
Conştiinţa de sine – autoconștientizarea implică cunoașterea propriilor emoţii, a propriilor
puncte forte dar şi a celor slabe, a valorilor, a scopurilor; include şi existența unei încrederi în
sine realiste, a unei evaluări corecte a ceea ce poţi şi ești capabil, înţelegerea aspectelor în care ai
nevoie de ajutor, precum şi care sunt mecanismele sau situaţiile care îţi declanşează emoţiile.
Auto-management – autoreglarea emoţională se referă la capacitatea de a-ţi ține emoțiile sub
control atunci când tind să devină copleşitoare, de a discuta calm neînţelegerile și de a evita
acţiuni prin care să te autosabotezi, cum ar fi să îţi plângi de milă sau să intri în panică; se referă
şi la reziliență, la capacitatea de a-ţi pasta calmul în situaţii de criză şi de a-ţi putea reveni din
ipostaze dificile, de adversitate.
Motivația – cu toţii suntem motivaţi să acționam datorită unor recompense, cum ar fi bani sau
statutul. Modelul lui Goleman se referă la acea motivație internă, un fel de viziune interioară a
ceea ce este important în viaţă, ceva ce ne determină să ne atingem un scop de dragul bucuriei
personale, al curiozităţii sau al satisfacției de a fi productiv. Este acel ceva care ne determină să
ne dezvoltăm, să păstrăm optimismul chiar şi atunci când ne confruntăm cu un eşec.
Empatia – în timp ce primele trei categorii se referă la emoțiile interne ale unei persoane,
empatia se referă la abilitatea de a înţelege emoțiile celorlalți. Empatia este capacitatea de a citi
emoțiile celorlalți și de a le răspunde în mod corespunzător. În anumite contexte empatia este
considerată că poate include sau poate duce la simpatie, ceea ce presupune grija sau dorinţa de a
diminua emoţiile sau experiențele negative ale altora.
Abilități sociale – această categorie implică aplicarea empatiei precum și negocierea nevoilor
celorlalţi cu ale tale. Acest aspect poate include și găsirea unei teren comun cu alte persoane,
gestionarea relaţiilor într-un mediu de lucru, precum şi abilitatea de a fi convingător.
CÂTEVA STRATEGII DE DEZVOLTARE A INTELIGENȚEI EMOȚIONALE

Ordinea acestor competențe emoționale nu este relevantă deoarece toți învățăm multe dintre
aceste abilități în mod simultan, pe măsură ce creștem.

CONȘTIINȚA DE SINE
În îmbunătățirea conștiinței de sine, primul pas este să știi care sunt emoțiile tale. Identifică
situaţiile problematice cu care te confrunţi şi vezi care sunt emoţiile pe care le resimţi. Ce poţi
face:

Fă-ţi un jurnal: La sfârşitul fiecărei zile, scrie în jurnal ceea ce ţi s-a întâmplat, cum te-ai simțit
și cum te-ai descurcat. Scrisul în mod regulat poate fi ca o supapă de siguranţă, catartică pentru
stresul din fiecare zi. Periodic, uită-te peste jurnal și observă orice tendințe apar în rutina ta sau
care sunt momentele în care ai reacționat exagerat la ceva. Un jurnal este şi o modalitate bună să
îţi dezvolţi obiceiuri mai bune, deoarece pe măsură ce le notezi, te ajută să devii conştient de
acţiunile şi comportamentele tale.

Cere părerea celorlalţi: Întreabă mai multe persoane care te cunosc bine care sunt punctele tale
forte şi care sunt cele slabe. Notează ceea ce îţi transmit ei, compară informaţiile unele cu altele
şi observă unde apare un pattern. Cel mai important, nu te certa cu ei, respectă-le opinia. Scopul
tău este doar să evaluezi care este percepţia ta privită prin ochii celorlalţi.
Ia-o mai încet (sau meditează): Emoțiile puternice ne pot face să ne pierdem controlul, mai ales
atunci când nu avem timp să procesăm ceea ce simţim. Pe viitor, când ai o reacție emoțională la
ceva anume încearcă să faci o pauză înainte de a acționa. De asemenea, poţi încerca să meditezi
pentru a-i da creierului şansa să încetinească ritmul, oferind emoţiilor timp să se manifeste.
O strategie pe care eu o folosesc este să fac plimbări lungi sau să am conversații cu mine pentru a
observa ce mă deranjează. De multe ori, descopăr că lucrurile pe care le spun celeilalte persoane
imaginare cu care am conversația, îmi poate da o idee despre ceea ce mă deranjează cu adevărat.
Cel mai important aspect este să mă uit mai degrabă în interior decât să mă concentrez exclusiv
pe factorii externi.

AUTO-MANAGMENT
Odată ce știi cum funcționează emoțiile tale, poţi începe se te gândeşti cum ai putea să le
gestionezi. Un bun auto-managment înseamnă să îţi poţi ţine sub control izbucnirile, făcând
deosebire între stimulii externi care îţi declanşează emoţiile și reacțiile exagerate interne și
alegând ceea ce este mai bine pentru nevoile tale.

Fă ceva diferit: O modalitate importantă prin care îţi poţi gestiona emoţiile este să schimbi
inputul senzorial.  Probabil ai auzit acel sfat vechi în care numeri până la zece și respiri atunci
când ești supărat. Pentru cineva care a avut mai multe situaţii depresive apăsătoare sau s-a simţit
copleşit de furie, acest sfat e posibil să fie foarte greu de urmat. Totuşi, oferind corpului fizic un
impuls diferit, acest lucru poate rupe ciclul emoţiilor; de exemplu, dacă te simți letargic, fă
câteva exerciții. Dacă eşti blocat într-o buclă emoțională, fă ceva diferit să ieşi din ea.
Orientează-ți emoțiile spre ceva productiv: Adesea ai putea să-ți canalizezi energia emoțională
în ceva productiv. Câteodată un sfat bun ar putea fi să laşi emoțiile să fiarbă în interiorul tău
pentru o vreme, mai ales în situaţii în care nu este potrivit să le manifeşti. Dacă totuşi ţii emoţiile
în frâu, decât se le ventilezi pe ceva zadarnic sau inutil, mai bine le transformi în ceva
motivaţional.
Învață să ai un răspuns adecvat comportamental: Nu poți controla întotdeauna felul în care te
simţi sau ceea ce te face să simţi într-un anumit fel, dar poți controla întotdeauna felul în care
reacționezi. Dacă ai unele probleme de control al impulsurilor, găseşte modalități de a obține
ajutor atunci când te simți calm. Nu toate emoțiile pot fi ventilate. Cei care au experimentat
depresia ştiu că unele emoții persistă mult timp după ce a trecut criza. Cu toate acestea, există
mereu momente când aceste emoţii se simt mai puțin intens. Foloseşte aceste momente pentru a
căuta ajutor.
MOTIVAŢIA
Atunci când vorbim despre motivație şi felul în care se raportează la inteligența emoțională, nu
ne referim doar la a avea energie pentru a ne ridica şi a pleca la serviciu. Vorbim despre forţă
interioară care ne ghidează să realizăm ceva. Această forţă nu este doar un sentiment călduţ lipsit
de sens. Așa cum explică psihologia zilelor noastre, există o secțiune în cortexul nostru
prefrontal, care se aprinde la simplul gând de a atinge un obiectiv semnificativ. Motivaţia ne
oferă scopul dar şi energia de a obţine ceea ce dorim. Orice este motivant ne face să ne simţim
bine.

Fa-ți o listă a valorilor personale: Fie că obiectivul este să îţi dezvolţi o carieră profesională, să
pui bazele unei familii sau să realizezi un proiect artistic, fiecare dintre noi vrea să facă ceva în
viaţă. Atunci când motivația funcţionează, se conectează cu realitatea într-un mod palpabil.
Oameni motivaţi care vor să pună bazale unei familii, vor începe să iasă la întâlniri. Cei care
doresc să îşi îmbunătăţească cariera, motivația îi va face să se educe, să aplice pentru noi locuri
de muncă, sau să ţintească pentru o promovare.
Daniel Goleman este de părere că pentru a începe să te foloseşti de această motivaţie, mai întâi
este necesar să îţi identifici propriile valori. Mulți dintre noi suntem atât de ocupați încât nu mai
avem timp pentru a examina care sunt valorile noastre cu adevărat. Sau, mai rău, ajungem să
facem lucruri care contrazic în mod direct ceea ce prețuim atât de mult, şi astfel, pierdem această
motivație în întregime.

Din păcate, nu îţi putem da răspunsul pentru ceea ce doreşti în viață, dar există o mulțime de
strategii pe care le poți încerca. Foloseşte-te de jurnal pentru a găsi momentele în care te-ai simțit
împlinit. Creează o listă cu valorile tale. Şi mai presus de toate acceptă că există incertitudine în
viață și apucă-te pur şi simplu să dezvolţi ceva. Aminteşte-ţi că toți cei care au realizat ceva, au
făcut-o încet și le-a luat ceva timp.

EMPATIA
Emoțiile tale reprezintă doar o jumătate din ceea ce se manifestă în relaţiile tale. Toți ceilalți
oameni care contează pentru tine au şi ei propriul set de sentimente, dorințe şi temeri. Empatia
este cea mai importantă abilitate pentru a te descurca în relaţiile tale. Iată câteva sfaturi pe care le
poți utiliza pentru a practica empatia:

Taci și ascultă: O să încep cu ceea ce este mai greu, dar este şi cel mai important: să asculți! Nu
poţi să experimentezi viața celorlalți pentru a-i înțelege pe deplin, dar ceea ce poţi face este să îi
asculţi. Ascultarea presupune a lăsa pe cineva să vorbească și apoi să nu contrazici ceea ce
spune. Aceasta înseamnă să pui deoparte ideile tale preconcepute sau scepticismul tău şi să dai o
şansă persoanei cu care vorbeşti să îţi spună despre modul în care se simte.
Priveşte şi din perspectiva celuilalt: Printre cele mai rapide moduri de a ne întări o opinie în
mintea noastră este să o argumentăm. Pentru a contracara acest lucru, încearcă să ai o perspectivă
diferită. Dacă crezi că șeful tău nu este rezonabil, încearcă să îi justifici acțiunile în mintea ta. Ţi
s-ar mai părea la fel de nerezonabile acţiunile lui dacă ai fi în locul lui? Punându-ţi întrebarea
asta ar putea fi suficient pentru a simţi empatie fata de punctul de vedere al altcuiva.
Nu e suficient să ştii, încearcă să înțelegi: Înțelegerea este esențială pentru a putea avea
empatie. Înțelegerea este diferența între a ști ceva și a avea empatie pentru cineva cu adevărat.
Dacă te auzi spunând „Eu știu, dar…” foarte des, ia-o ca pe un indicator că ar trebui să te opreşti.
Atunci când cineva îţi povesteşte o experienţă a lui, încearcă să te gândeşti cum ar fi viaţa ta
diferită dacă ai fi în locul lui.
Prin definiție, empatia înseamnă să poţi să mergi în hăul emoțional al altcuiva, permiţând
experiențelor lui să intre în rezonanță cu propriile tale experienţe și răspunzându-i adecvat. Este
în regulă să oferi un sfat sau să fii optimist, dar empatia presupune, de asemenea, să aștepți
momentul sau locul potrivit pentru a face acest lucru. În cazul în care o persoană este pe punctul
de a izbucni în lacrimi și urmează să împărtăşească o durere profundă, nu încerca să o faci să
pară superficială sau să o minimalizezi.

 ABILITĂȚI SOCIALE
După cum explică Goleman, abilitățile sociale afectează totul, de la performanța la locul de
muncă până la viața noastră romantică: „Competențele sociale îmbracă multe aspecte,
însemnând mult mai mult decât a fi un vorbăreț. Aceste abilități variază de la a fi în măsură să
ştii să răspunzi emoţiilor altei persoane și să înțelegi felul în care gândeşte, până la abilitatea
de a fi un bun colaborator sau negociator. Toate aceste abilitățile sociale sunt învățate în cursul
vieţii. Le putem îmbunătăţi pe oricare dintre ele care ne interesează, dar este nevoie de timp,
efort şi perseverenţa. Ne poate ajuta să avem un model, pe cineva care întruchipează abilitatea
pe care vrem să o îmbunătățim. Dar, de asemenea, este necesar să o punem în practică ori de
câte ori apare o oportunitate în mod natural.”
Putem începe cu cea mai comună dintre situaţiile sociale problematice: rezolvarea unei
neînţelegeri. Aceasta este o situaţie în care avem şanse să ne punem în aplicare multe din
abilităţile sociale. Putem rezuma pașii de bază astfel:

Identifică şi gestionează propriile emoţii: Ori de câte ori discutaţi în contradictoriu cu

altcineva, lucrurile pot scăpa de sub control. Dacă cineva implicat în discuţie este copleşit de
emoții, în primul rând ocupaţi-vă de acest aspect. Faceţi o pauză din discuţie, ieşiţi până afară,
respiraţi profund şi abia apoi reveniți la discuţie. La serviciu acest lucru poate însemna doar să te
plângi unui prieten înainte să îi răspunzi pe email şefului tău, care te-a supărat. Într-o relație
romantică, îi poţi reaminti partenerului că ţii la el, înainte de a-i spune punctul tău de vedere
diferit de al lui.
Abordează problemele atunci când sunteţi amândoi calmi: atunci când amândoi sunteţi în
starea potrivită identificaţi punctual care sunt neînţelegerile. Înainte de a trece direct la soluții,
asiguraţi-vă că sunteţi de acord amândoi cu ceea ce este cu adevărat problematic. Propuneţi
soluții care să fie reciproc avantajoase.
Încheie discuţia într-o notă cooperantă: Fie că este vorba de o discuţie de afaceri sau una de
plăcere, relațiile de la locul de muncă merg cel mai bine atunci când toată lumea implicată știe că
e pe aceeași lungime de undă. Chiar dacă nu se poate termina într-o notă pozitivă, asigură-te că
ultima intenţie pe care o comunici este una de cooperare. Lasă-ţi şeful, colaboratorul, sau pe
ceilalţi să ştie că lucrezi la acelaşi scop, chiar dacă aveți puncte de vedere diferite.
Desigur, nu orice tip de interacțiune cu o altă persoană este un conflict. Anumite abilități sociale
implică doar cunoaşterea unor oameni noi, socializarea cu persoane cu diferite mentalități sau
doar să participi la diferite jocuri. Oricum rezolvarea conflictelor poate fi una dintre cele mai
bune moduri de a învăța cum să îţi pui în aplicare abilitățile emoționale. Disputele sunt cel mai
bine rezolvate atunci când știi ce vrei, poți comunica în mod clar, poţi să înțelegi ce vrea şi
celălalt și să ajungeţi la soluţii avantajoase pentru toată lumea. Probabil că aţi observat deja că
acest lucru implică toate atributele inteligenței emoționale.