Curs 20

Digestia

I. Structura tubului digestiv

Tubul digestiv = canal alimentar deschis la ambele capete, se intinde de la cavitatea bucala la anus
Tractul digestiv = tubul digestiv + glandele anexe (glandele salivare, ficat, pancreas)
Structura peretelui tubului digestiv – 3 straturi
1. extern: seros (lipseste la nivel de esofag si rect distal fiind inlocuit de adventitie)
2. mijlociu: muscular – alcatuit din fibre musculare netede in cea mai mare parte (fibre musculare
striate la nivelul cavitatii bucale, faringelui, 1/3 superioara a esofagului)
- muschiul netede visceral este dispus in 2 straturi:
- extern longitudinal: rol in scurtarea tubului digestiv (jonctiuni lacunare putine)
- intern circular: rol in ingustarea diametrului
- intre ele se gaseste plexul mienteric Auerbach → activitatea motorie (contin ggl nervosi conectati
intre ei, elibereaza mediatori: Accol, GABA, NO, VIP, subst P, CCK)
- 2 tipuri de sfinctere: anatomice si functionale
- sfincterele anatomice = ingrosarea fb musc. circulare si longitudinale, au tonus crescut si in repaus
si in timpul contractiilor (ex. pilorul)
- sfincterele functionale au o musculatura similara ca si grosime cu cea din vecinatate dar datorita
stimularii continui (ex. cardia) se creaza la acest nivel o zona de presiune crescuta

- !!!!!! muschiul neted din structura este de tip muschi neted visceral
 caracteristici structurale
- se găseste si în alte structuri: uter, uretere sau vase sangvine mici
- se numeste sincitial deoarece din punct de vedere structural si functional reactionează ca un sincitiu,
ca o unitate;
- între fibrele musculare netede există jonctiuni lacunare prin care impulsul e transmis de la o fibră la
fibrele învecinate (conducere efaptica);
 caracteristici functionale – contractia se realizeaza prin mai multe mecansime: spontan,
controlata nervos (putin important), sub actiunea unor hormoni sau factori locali sau declansata
de intindere
a. contractia spontana se face prin generarea de autoimpulsuri în focare multiple ce se deplasează de
la un focar la altul
1
- acest automatism se explică prin faptul că potentialul de repaus e instabil (-50-60 mV), cu variatii ce
se inregistreaza ca o linie de depolarizare lenta progresiva
- aceste unde lente reprezinta generatorul de impulsuri sau pace-makerul – ele nu reprezinta un
potential de actiune ci pot conduce la generarea unor potentiale de actiune
- cind depolarizarea ajunge la -30 -40 mV apar potentiale de actiune unice sau multiple ce dureaza 10
ms si depolarizeaza membrana pina la -20mV
- explicatie: functionarea ritmică a pompei de Na+ (cind ionii de Na+ sint expulzati rapid potentialul de
membrana devine mai negativ iar cind pompa functioneaza mai lent negativarea intirzie) sau după altii
prin cresterea sau scaderea ritmica a conductantei pentru ioni
b. în cazul muschiului neted visceral din organele cavitare (tub digestiv) întinderea acestora
declansează potentiale de actiune si contractie consecutiva cu micsorarea lumenului (deci intiderea
fibrelor este stimulul pentru propria contractie)
c. sub influenta unor stimuli hormonali – determina depolarizare sau hiperpolarizarea fb muculare
netede, una si aceeasi substantă poate determina efecte diferite în functie de organ:
 adrenalina si noradrenalina contractă vasele sanguine din piele si determină relaxarea
musculaturii intestinale
 acetilcolina determină depolarizarea fibrei musculare intestinale si vasodilatatie pe tubul
digestiv
 estrogenul depolarizează musculatura uterină crescând excitabilitatea acestuia
 progesteronul determină hiperpolarizarea musculaturii uterine si relaxarea uterului
d. sub influenta unor factori metabolici locali: concentratii ridicate de CO2, H+, K+, acid lactic,
adenozina, concentratii scăzute de O2, temperatura crescuta → relaxeaza musculatura neteda vasculara
(vasodilatatie in arteriole si metaarteriole)

Mecanismul contractiei muschiului neted

- impulsul nervos sau potentialul electric autogenerat creste permeabilitatea membranei fibrei
musculare netede pentru Ca2+ care pătrunde în celulă de-a lungul unui gradient de concentratie
(difuziunea se face prin intreaga suprafata a fibrei musculare in 200-300 ms)
- în celulă se leagă de calmodulină. Complexul Ca2+- calmodulina activeaza kinaza lanturilor usoare ale
miozinei (MLCK) care fosforileaza unitatea reglatorie a lanturilor usoare ale miozinei (MLC) de la
nivelul capului miozinei. Miozina astfel fosforilata poate interactiona cu actina determinand contractia.
Relaxarea muschiului are loc cand fosfataza lanturilor usoare ale miozinei defosforileaza MLC.

2
 Fosforilarea kinazei (MLCK) de catre protein kinazele dependente de cAMP (protein kinaza A - PKA)
sau cGMP (protein kinaza G - PKG) determina inactivarea enzimei si previne astfel contractia
musculara. Deci Ca2+, cAMP si cGMP sunt principalii mesageri secunzi responsabili de modularea
tonusului vascular.
3. intern:
• submucoasa – contine plexul submucos Meissner cu rol in activitatea secretorie a tubului digestiv
(elibereaza VIP, subst P, somatostatina, NO)
• musculara mucoasei – fibre musculare dipuse longitudinal care prin contractie => incretirea mucoasei
formind pliuri sau falduri
• mucoasa – numeroase glande - exocrine (enzime), endocrine (hormoni, mediatori), mucoase (mucus cu
rol de protectie, lubrifiant)
II. Inervatia tubului digestiv - dubla:
1. extrinseca – SNV PS si S (efecte antagoniste)
2. intrinseca – sistemul nervos enteric
1. Inervatia extrinseca:
- PS si S – efecte opuse, PS excitator si S inhibitor
- se realizeaza prin fibre efectoare si senzitive
a. Fibre efectoare PS
Origine:
- PS cranian: trunchiul cerebral – n. cranieni VII, IX X
- PS sacrat: coarnele laterale ale maduvei sacrate S2-S4 – nervii pelvici
Sinapsa intre fibrele preganglionare si postganglionare → ganglionii previscerali sau intramurali
- celulele efectoare (f. musculare netede din perete, din vase, celulele glandulare)
- n. ai sistemului nervos enteric
Mediatorul fibrelor PS este acetilcolina ce actioneaza pe R colinergici
a. Receptorii muscarinici – pe membrana celulelor efectoare (m. netezi, glande efectoare), pot fi
blocati de ATROPINA, BELADONA, SCOPOLAMINA si stimulati de un alcaloid: MUSCARINA
b. Receptorii nicotinici – de pe membrana neuronului postganglionar din ggl previscerali, sunt blocati
de CURARA si HEXAMETONIU, stimulati de NICOTINA
Efectele stimularii PS
- stimuleaza peristaltismul la nivelul tubului digestiv
 vasodilatatie pe tubul digestiv
 cresterea secretiei glandulare
3
b. Fibrele efectoare S
- originea: T1-L3
- parasesc maduva prin radacina anterioara a n. spinali corespunzatori
- urmeaza traiectul ramurei comunicante albe
- majoritatea strabat lantul ganglionar paravertebral
- fac sinapsa in ganglionii celiac, mezenterici si hipogastric
- fibrele postganglionare urmeaza traiectul ramurii comunicante cenusii si se distribuie la efectori:
• n. ai sistemului enteric (cele mai multe)
• la receptorii presinaptici de pe traiectul fibrelor preganglionare PS impiedicand eliberarea de
Ach la nivelul n. presinaptic => inhibitie presinaptica
- mediatorii S: NA si A
NA – receptori adrenergici:
o Rα1 – VC si contractia sfincterelor
o Rβ1 – mesager secund cAMP => inhibarea peristaltismului digestiv din zonele nesfincteriene
o Rα2 – receptori presinaptici => inhibitie presinaptica => relaxarea musculaturii netede in
zonele nesfincteriene (scaderea concentratiei de cAMP intracelular )
Efectele stimularii S
 vasoconstrictie
 contractia sfincterelor
 relaxarea musculaturii netede a tubului digestiv si inhibarea peristaltismului
 scaderea secretiei glandulare
c. Fibre aferente senzitive
- reprezentate de X abdominal 80 %
- preiau informatiile de la receptorii situati la nivelul mucoasei tubului digestiv (mecanoR, chemoR)
- conduc informatii la nivelul plexurilor nervoase intrinseci (sinapsa)
- de la nivelul plexurilor intramurale au un traiect ascendent spre maduva spinarii, trunchi cerebral
(traiect ascendent)
*putine impulsuri sunt conduse spre scoarta cerebrala => grad inalt de automatizare
2. Inervatia intrinseca (sistemul nervos enteric)
- caracteristici:
 grad inalt de automatism
 propriu tubului digestiv

4
  situat in peretii tubului digestiv de la cavitatea bucala la anus
Plexurile nervoase intrinseci – mienteric Auerbach si submucos Meissner
- alcatuiti din neuroni organizati in ganglioni conectati intre ei si cu receptorii si cu efectorii
tubului digestiv
- 3 tipuri de neuroni:
• senzoriali
• efectori
• intercalari
- neuronii au functie secretorie → hormoni, polipeptide (ex: polipeptidul Y, enkefaline, VIP,
somatostatina, CCK, bombenzina), mediatori ( ex: Acchol, SER, GABA, NO)
- prezinta conexuni cu SNC (SC) si cu SNV (amplificare/inhibare suplimentara a functiilor digestive)
Stomacul

= organ musculocavitar situat in loja gastrica din etajul abdominal superior, intre esofag si duoden
Roluri:
1. preia in timp scurt o mare cantitate de alimente
2. depoziteaza si prelucreaza alimentele prin procese mecanice si secretorii
3. evacueaza lent si fractionat alimentele in duoden
- anatomic si functional are 4 regiuni:
1. cardia - in vecinatatea deschiderii esofagului
2. regiunea fundica - deasupra unui plan orizontal ce trece prin locul de implantare a esofagului in
stomac
3. corpul stomacului - regiunea cuprinsa intre cea fundica si un plan oblic ce trece prin incizura
angularis
4. antrul piloric - cuprins intre planul oblic si pilor
Fundul si corpul stomacului = zone digestive si au rol in elaborarea sucului gastric
Zona antrului piloric = zona motorie, contribuie la amestecarea alimentelor cu sucul gastric si la
formarea chimului gastric
Glandele gastrice
- 35 milioane de glande tubulare simple si ramificate, predominant la nivelul fundului si corpului
- structura: fund, corp si col (istm)
- contin 4 tipuri de celule:
1. celule endocrine: argentanfile – secreta SER
argirofile – secreta HIS si dopamina

5
 celule G – in antrul piloric, secreta gastrina
celule D – in antrul piloric, somatostatina
2. celule principale sau zimogene (regiunea inferioara a glandei) - secreta enzime
3. celule oxintice (parietale) – secreta HCl si factorul intrinsec Castle
4. celule mucoase - la nivelul istmului glandei si secreta mucina

Sucul gastric

- recoltarea sucului gastric la om prin sondaj gastric fractionat, cu sonda Einhorn. Se poate face atat
in conditii bazale cat si in conditii de stimulare cu gastrina sau histamina.
- proprietati fizico-chimice
- lichid incolor, transparent, usor opalescent

- volumul = 1000 – 1500 ml/24 h (scade in perioadele interdigestive si noaptea cind cantitatea
secretata este egala cu zero = repaus secretor nocturn)

- pH-ul variaza: la adult = 1 – 1,5; la sugar = 5,5

- densitatea: hipoton fata de plasma

- compozitia: 99% apa si 1% reziduu uscat (0,6% subst. anorganice si 0,4% subst organice)
- subst anorganice - HCl si NaCl, KCl, fosfati, bicarbonati (in cantitate mai mica)
A. HCl
= 1,7 – 2,4 g /‰ din care 0,7 – 1,4 g ‰ in forma libera si 1 g ‰ sub forma combinata
- DSB = 2 - 3 mEq/h si DSS = 10 - 35 mEq/h

- HCl + acid lactic + acid carbonic = aciditatea totala a sucului gastric

- se secreta la nivelul celulelor oxintice ale glandelor gastrice

Mecanismul de secretie al HCl

1. secretia ionilor de H+ – activ cu consum de energie prin interventia ATP-azei H+/K+ dependenta
- ATP-aza se gaseste in membrana microvilozitatilor si canaliculelor intracelulare; este activata de ionii
de K+ si inhibata de omeprazol;
- surse de H+ in celulele oxintice - 2
a. din disocierea apei
b. din degradarea glucozei (in mica masura)
Disocierea apei
− apa se descompune in H+ care se secreta activ in lumen (activ la schimb cu K+, pompa de H+K+) si
HO- care ramane in celula oxintica si modifica pH-ul. Ionii HO - ramasi in celula oxintica se
combina cu H+ care rezulta din descompunerea acidului carbonic instabil.

6
 − H2CO3 se descompune in H+ care se combina cu -OH si reface H2O si HCO3 -care trece in sange prin
mecanismul antiport la schimb cu Cl- care intra in celula. Ca urmare, sangele venos care paraseste
stomacul in cursul digestiei gastrice e mai alcalin decat sangele arterial care vine la stomac
2. secretia ionilor de Cl-
− se desfasoara activ in alt loc decat secretia ionilor de H +. El incarca negativ lumenul canaliculului
glandei si atrage dupa sine secretia K+ in lumen.
− ca urmare a secretiei de H+ si Cl+ in lumen, creste presiunea osmotica ce atrage apa
− secretia de H+ si Cl+ se face cuplat astfel incit celulele oxintice elaboreaza in final o solutzie izotona
(150 mEq/l H+ si 150 mEq/l Cl-)
Rolurile HCl
1. denatureaza proteinele pregatindu-le pentru actiunea proteolitica a pepsinei
2. activeaza pepsinogenul la pepsina
3. stimuleaza eliberarea secretinei din mucoasa duodenala
4. rol bactericid
5. transforma Fe3+ in Fe2+, forma sub care fierul se absoarbe la nivelul intestinului
B. Substantele organice din sucul gastric
- sunt reprezentate de enzime si proteine
1. enzime: pepsina, catepsina, labferment, lipaza, lizozim, ureaza, gelatinaza
2. proteine: factorul intrinsec Castle, mucina
1. Enzime
Pepsina
- secretata de celulele zimogene sub forma inactiva de pepsinogen; acesta va fi activat de catre
HCl sau doze mici de pepsina = reactia de autointretinere (autocatalitica)
- o cantitate mica de pepsinogen trece in sange si de aici in urina sub forma de uro-pepsinogen
- orice factor (gastrina, ACh, histamina, hipoglicemie insulinica) care creste secretia de HCl va
creste si secretia de pepsina
- este o endopeptidaza care scindeaza legaturile polipeptidice ale proteinelor la albumoze si
peptone
- descompune nucleoproteinele in acizi nucleici si proteine dar nu ataca cheratinele, mucina si
protaminele
- coaguleaza laptele (la rumegatoare coagularea este produsa de labferment si renina) prevenind
trecerea rapida a acestuia din stomac in intestin si facilitind digestia lui
Catepsina
- fractiune de pepsinogen cu rol in digestia proteinelor la sugar
Labfermentul
- prezent la sugar in sucul gastric slab acid

7
 - coaguleaza laptele rezultand o parte solida care ramane in stomac si o parte lichida evacuata in
duoden (transforma caseinogenul solubil in caseina insolubila)
Lipaza
- prezenta in sucul gastric al nou nascutului si al sugarului
- este activata la pH = 5,5 si inactivata in mediu mai acid
- scindeaza grasimile fin emulsionate (ou, lapte)
Lizozimul - scindeaza capsula bacteriilor gram +, este in concentratie crescuta la ulcerosi
Ureaza - hidrolizeaza ureea
Gelatinaza - lichefiaza gelatina
2. Proteine
Factorul Intrinsec Castle

- secretat de celulele oxintice

- ajuta la absorbtia vitaminei B12, lipsa sa duce la anemie pernicioasa

Mucina

- secretata de celulele mucoase din istmul glandelor gastrice

- formeaza un strat protector de 1 – 1,5 mm la suprafata mucoasei gastrice pe care o apara de

agresiuni chimice sau mecanice

- rolurile mucinei: protejeaza mucoasa, neutralizeaza acizii, inactiveaza pepsina

- secretia de mucina creste sub influenta impulsurilor PS determinate de stimuli chimici

alimentari (condimente, alcool, cofeina, grasimi, uleiuri), termici si mecanici