7. Neam u C.

Devian a şcolar : Ghid de interven ie în cazul problemelor de comportament ale

elevilor. Iaşi: Editura Polirom, 2003. 424 p.
8. S l v stru D. Psihologia educa iei. Iaşi: Editura Polirom, 2004. 279 p.
9. Simache D. Reducerea factorilor de risc la tineri. Focalizarea asupra manifest rilor de violen
din rîndul tinerilor. (http://www.ise.ro/reducerea-factorilor-de-risc-la-tineri-focalizare-asupra-
manifestarilor-de-violenta-din-randul-tinerilor)
10. Verza E.; Verza F. Psihologia vîrstelor. Bucureşti: Ed. Pro Humanitate, 2000. 194 p.
Mohammadifard Gholamali, Dumbrav Daniela
DEPRESIA ÎN CONTEXTUL FENOMENELOR SOCIALE ACTUALE
DEPRESSION IN THE CONTEXT OF CURRENT SOCIAL PHENOMENA
Rezumat
În lucrarea de fa încerc m s abord m una dintre cele mai importante problematici actuale
ale umanit ii i anume problematica depresiei. O problematic , care dup datele Organiza iei
Mondiale ale S n t ii va atinge peste 15% la sut din popula ia globului. Pe zi ce trece, depresia are
un trend crescând. Actualmente într-un mediu i context de globalizare încerc m s descifr m
problematica acesteia prin analiza istoric , defini ie, epidemiologie i influen a mediului înconjur tor
în determinarea afec iunilor depresive.
Cuvinte-cheie: Depresie, fenomene sociale, psihoterapie.
Abstract
In this paper we try to adress the most important problem of today's society, depression.
Based on data collected by World Health Organization, over 15% of the population suffers from
depression. Day by day, depression is a growing trend. Today, we try to understand and determine the
depressive disorders using historical analysis, definition, epidemiology and environmental influence.
Key-words: Depression, social phenomena, psychotherapy.
Introducere
O abordare existen ial a depresiei ne poate sugera faptul c depresia poate fi considerat
drept o problem major în contemporaneitate. Depresia nu cunoa te limite de vârst , spa iu i
clas social , este o afec iune r spândit la nivel mondial. Ea poate varia de la forme u oare la
forme severe i de la o perioad scurt pân la dobândirea unui caracter cronic. Clientul deprimat
poate provoca numeroase probleme familiei sale i celor din jur. Astfel s-a sim it nevoia de a
aborda aceast tem din perspectiva psihologic , pentru a ajuta persoanele cu depresie prin
intermediul interven iilor psihologice realizate în contextul unor rela ii de sprijin i în elegere.
Cunoa terea simptomatologiei depresiei de unul singur, nu poate fi folosit ca un instrument de
depistare a ei c ci problemele acestei afec iuni sunt mult mai complexe. Este foarte important
posibilitatea terapeutului de a avea capacitatea s analizeze individul într-un context mai larg
socio-istoric al vie ii sociale.
Dup opiniile mai multor speciali ti din diferite timpuri putem sesiza c este o corela ie
strâns între depresie, mediu i societatea care ne înconjoar . Pentru buna în elegere a
problematicii cercetate consider m c este necesar o analiz mai detaliat a termenului depresia,
natura depresiei,epidemiologia,tipurile de depresie i tratarea ei.
Aspecte istorice
Numeroase texte istorice scrise de c tre vindec tori, filosofi i scriitori de-a lungul
veacurilor indic existen a depresiei,ca o problem major de s n tate ap rut înc din antichitate.
Luptele continue ale oamenilor împotriva acestei tulbur ri au f cut posibil apari ia numeroaselor
modalit i de tratare a acestei boli. Depresia a fost numit ini ial «melancolie». Cele mai timpurii
contururi ale melancoliei au ap rut în textele mesopotamiene antice în jurul anului 2600 î.Hr. În
acel moment, toate bolile mintale au fost atribuite posed rilor demonice. Exista doar o clas
separat de medici care se ocupau de tratarea leziunilor fizice (dar nu i a celor suflete ti precum a

36
fost depresia).Prima în elegere istoric a depresiei a fost cea conform c reia aceast boal este de
ordin spiritual (sau mental), mai degrab decât una fizic . Grecii i romii antici au fost împ r i i în
gândirea lor cu privire la cauzele melancoliei. În literatura de specialitate a timpului existau
referiri asupra bolilor psihice cauzate de spirite sau demoni. Babilonienii timpurii, civiliza iile
chineze i egiptene, de asemenea, remarc existen a unei forme de obsesie a bolilor mintale,
precum i metodele utilizate de exorcizare (de exemplu, atac, re inere i foame) concepute pentru
a conduce demonii din suferin a corpului uman ca un tratament. În schimb, medicii Romei i
Greciei antice constat c depresia are tangen biologic i psihologic . Gimnastica, masajul,
diete speciale, muzic , b i, precum i un amestec de extract de mac i lapte de m gar au fost
folosite pentru a atenua simptomele depresive. Hipocrate, remarc faptul c tr s turile de
personalitate i bolile mintale sunt legate de fluidele corporale echilibrate sau neechilibrate numite
umori. Au existat patru dintre aceste umori: bila galben , bila neagr , flegma i sângele. Hipocrate
clasifica bolile mintale în categorii care au inclus mania, melancolia (depresie), si phrenitis (febra
cerebral ). Hipocrate credea c melancolia a fost cauzat de excesul de bil neagr în splin . El a
folosit flebotomia (o tehnica de presupus terapeutic), sc ldatul, exerci iile fizice si dieta drept
recomandare pentru a trata depresia. Spre deosebire de p rerea lui Hipocrate, celebrul filosof
roman i om de stat Cicero a argumentat c melancolia a fost cauzat de furie violen , fric i
durere o explica ie mental , mai degrab decât una fizic . În ultimii ani pân la Hristos,influen a
lui Hipocrate se pierde, iar viziunea predominant printre romii antici a fost c bolile mintale, cum
ar fi depresia au fost cauzate de demoni i de mânia zeilor. De exemplu, Cornelius Celsus (25BC-
50AD) a recomandat înfometarea, c tu ele (lan uri la picioare), i b taia ca fiind «tratament». În
contrast, medicul persan Rhazes (865-925), medic ef la spitalul din Bagdad,continu vizualizarea
creierului în calitate de obiect unde se afl bolile mintale i melancolia. Tratamente pentru bolile
mintale adesea implicau hidroterapia (bai) i primele forme de terapie comportamental
(recompense pozitive pentru un comportament adecvat). Dup c derea Imperiului Roman în
secolul al V-lea, gândirea tiin ific cu privire la cauzele bolilor mintale i depresiei din nou au
regresat. Cei mai mul i, credeau c oamenii bolnavi mental au fost poseda i de diavol, demoni sau
vr jitoare i erau capabili s infecteze alte persoane cu nebunia lor. Tratamentelor de alegere sunt
incluse exorcismele i alte strategii mai barbare, cum ar fi înecul i de arderea. Doar o mic
minoritate de medici au continuat s cread c boala mintal a fost cauzat de umori
dezechilibrate corporale. În timpul Rena terii, care a început în Italia, în secolul al XIV-lea i s-a
r spândit în toat Europa, în secolele XVI i XVII, gândurile despre boli mintale au fost
caracterizate de un progres în fa i de o regresie. Pe de o parte, vr jitoare, vân tori i execu ii ale
bolnavilor mental au fost destul de frecvente în întreaga Europ , pe de alt parte, unii medici au
revenit la punctul de vedere al lui Hipocrate, afirmând c bolile mintale s-au datorat unor cauze
naturale, i c , de fapt, vr jitoarele erau oameni cu probleme psihice mintale care au nevoie de
tratament medical uman. În 1621, Robert Burton a publicat Anatomia melancoliei, în care a
descris cauzele psihologice i sociale (cum ar fi s r cia, frica i singur tatea) de depresie. În
aceast lucrare enciclopedic , el a recomandat dieta, exerci ii fizice, distragere a aten iei, c l torii,
purgative (solu ii de cur are a organismul de toxine), flebotomie, remedii din plante, c s torie,
chiar i terapia prin muzica ca tratamente pentru depresie. La începutul epocii iluminismului
(secolul XVIII - începutul sec. XIX ) s-a crezut c depresia a fost mo tenit , o sl biciune
neschimbat de temperament, ceea ce duce la gândul comun, ca oamenii afecta i de depresie
trebuie evita i. Ca rezultat, cei mai mul i oameni cu boli mintale au devenit f r ad post i s raci
i doar un num r foarte mic au fost angaja i în institu ii. Epoca industrializ rii, revolu iile
tiin ifice din diferite domenii ale tiin ei, teoriile psihanalizei sau alte concepte revolu ioniste în
economie,art etc. în perioada contemporan au modificat profund structurile sociale ale vie ii
umane astfel doar în contextul respectiv a fost posibil apari ia psihologiei. Chiar dac termenul
depresie este un termen recent ap rut, într-un timp extrem de scurt evolu ia malefic a acestuia
pentru unii este de neconceput. Ast zi în jur de 15% la sut din popula ie sufer de depresie i
37
peste 50% din munca clinic a psihologilor în mod direct s-au indirect are corela ie cu clien ii
depresivi. A a cum am men ionat anterior în privin a corela iei dintre depresie i societate putem
observa c modific rile profunde i rapide pe care le asist m ast zi la nivel de societate
contemporan pot fi unele dintre cele mai importante cauze ale trendului pozitiv pe care îl are
depresia.
Definirea depresiei
Termenul de depresie este definit ca fiind o maladie mental caracterizat printr-o
modificare profund a st rii timice, a dispozi iei, în sensul triste ii, al suferin ei morale şi
încetinirii psihomotorii, asociindu-se în general cu anxietatea, depresia între ine la pacient o
impresie dureroas de neputin global , de fatalitate disperat , iar uneori antreneaz rumina ii
subdelirante pe tema culpabilit ii, a indignit ii, a autoaprecierii, putând conduce la luarea în
considerare a sinuciderii şi, uneori, la realizarea acesteia [4, p. 101]. O alt definire a depresiei
este cea conform c reia depresia reprezint un pattern pervaziv de cogni ii şi comportamente
depresive, care apar la începutul vie ii adulte şi se manifest într-o varietate de contexte, care au la
baz un sentiment de descurajare, lips de bucurie şi nefericire, aceast definire o g sim în
lucrarea lui V. Perciun [6, p. 35]. Sindromul depresiv are drept componente definitorii dispozi ia
depresiv , încetinirea proceselor ideative,lentoarea psihomotorie la care se adaug o serie de
caractere somatice cu caracter auxiliar. Dispozi ia depresiv este tr it cu triste e vital , pierderea
sentimentelor,nelini te i golire interioar , con inut perceptual cenu iu i frecvent nebulos. Jung
abordeaz depresia concentrându-se asupra problemei energiei,conceptualizând depresia ca pe o
blocare a energiei,care odat eliberat , ar putea duce la un rezultat favorabil. Dup Jung, individul
trebuie s se scufunde în starea depresiv cât mai complet posibil,astfel încât sentimentele
implicate în aceasta s fie clarificate. Dup Kielholz, sindromul depresiv constituie o modalitate
de reac ie de baz la diferite condi ii i situa ii cu efect somatogen, psihogen sau endogen i care
se manifest prin triada dispozi ie depresiv ,inhibi ie psihomotorie i afectarea func iilor
psihomotorii.
În conformitate cu opiniile noastre bazate pe Paradigma analiza realit ii., Gholamali
Mohammadifard [5], consider m c depresia este un mecanism de „protec ie” a psihicului fa de
incapacitatea aparatului locomotor de a executa semnalele procesate de c tre psihic. Psihicul în
prima faz ca reac ie la discrepan a între semnalele procesate i cele consumate de c tre aparatul
locomotor (corp) poate avea o reac ie sub form de angoas sau anumite st ri u or asociate cu
izolarea. Pe parcursul cre terii acelor discrepan e,retr irile i angoasa vor cre te iar starea
depresiv se va adânci astfel încât individul poate ajunge la momentul când î i v-a abandona
corela ia cu aparatul locomotor. Ca consecin semnalele procesate de c tre psihic merg într-un
circuit închis (circuit imaginar) f r transmitere spre corp i atunci apar st rile depresive mai
specifice cu caracter psihotic. Acest lucru înseamn c psihicul uman reprezint un sistem
semideschis, apt de a recep iona toate semnalele venite din mediul înconjur tor, doar c cu o
capacitate foarte mica de executare a materialelor procesate. Creierul uman trebuie s fac fa i
s g seasc o formul de combatere a acelei discordan e care mereu exist între fluxul semnalelor
recep ionate i capacitatea sa de a le procesa pe toate, pe de alt parte trebuie s fac fa acelor
mesaje procesate de c tre el i incapacitatea organelor corporale de a le consuma. Creierul mereu
î i g se te solu ie de sc pare din acele situa ii prin refugiu în anumite st ri de compromis pe care
noi de obicei le numim boal . Prin înv area psihicului de a performa capacitatea selectiv ,de
procesare şi transmitere a mesajelor necesare individului în rela ie cu mediul înconjur tor. Având
în vedere c starea i situa ia mediala sunt creatori i formatori ai normelor existente oricare
modificare sau fenomen social poate avea efect direct asupra func ion rii individului. Fenomenele
actuale sociale sl besc majoritatea normelor existente la care creierul uman deja s-a obi nuit i în
lipsa altei alternative rapide nu are alt solu ie decât s se refugieze în anumite st ri, cum ar fi
depresia.

38
 Depresia ca o caracteristic a a cum am definit-o sau ca stare de izolare, fug de mediul
înconjur tor etc. nu este alt ceva decât un mecanism de ap rare a unui creier care alege o via
excluzând par ial sau in totalitate confirmarea sa cu cerin ele mediului înconjur tor. inând cont
c omul este o fiin i social atunci orice defec iune la nivel de bio sau social are un efect serios
asupra vie ii omului. Psihicul are o mare responsabilitate în fa a s n t ii bio - sociale a
individului i orice modificare în partea biologica sau orice disfunc ie în rela ia social poate
influen a st rile psihologice ale indivizilor. În contextul actual al lumii, acele modific ri sociale
extrem de rapide cu siguran influen eaz via a psihic a indivizilor. Astfel diferite tulbur ri în
ordin psihologic pot cre te, prin ce e u or de în eles de ce ast zi depresia este una dintre cele mai
r spândite afec iuni.
Natura depresiei
Depresia ne afecteaz pe diverse c i, iar simptomele sunt r spândite în diferite domenii
ale func ion rii umane, printre care se num r :
 nivelul motiva ional: apatie, lips de energie i de interes. Lucrurile par lipsite de
sens,iar viitorul f r speran ;
 nivelul emo ional: capacitatea de a manifesta diferite tipuri de emo ii pozitive este
redus , iar o persoana cu o depresie moderat înspre sever poate fi anhedonic - ceea ce
înseamn ca îi lipse te capacitatea de a sim i orice pl cere. Persoanele deprimate pot face
afirma ia c se simt ”golite”. Cu toate acestea, tr irile negative pot spori i se pot înregistra
cre teri ale sentimentelor de furie sau resentiment, anxietate, ru ine, invidie i vin ;
 nivelul cognitiv: func ia cognitiv se poate deteriora, iar persoana poate avea
probleme legate de men inerea aten iei i a concentr rii. Memoria poate fi de asemenea afectat ,
iar uneori intr-atât încât oamenii ajung s pun întrebarea dac nu cumva au ajuns la stadiul de
demen . Direc ia gândurilor devine negativ : idei negative despre sine, despre lume si despre
viitor;
 nivelul comportamental: persoanele deprimate nu se implic în comportamente pe
care în trecut le considerau agreabile i pl cute. Ei se pot retrage din activit ile sociale, pot înceta
s ias împreun cu prietenii sau s se întâlneasc cu ace tia ori s caute ajutor din partea
celorlal i. Anumite persoane deprimate, pe de alta parte, pot deveni mai solicitante i se aga de
ceilal i c utând cu disperare pe cineva care sa-i încurajeze. În situa ii mai severe, indivizii pot
suferi de agita ie psihomotorie, de nelini te, de retard;
 nivelul biologic:persoanele deprimate pot avea probleme cu somnul: trezitul prea
devreme sau somnul prea u or. Ele î i pot pierde apetitul i interesul pentru sex. Intervin, în cazul
depresiei, multe schimb ri fiziologice, îndeosebi în ce prive te hormonii de stres (de exemplu:
hidrocortizonul) si neurotransmi torii importan i precum serotonina si noradrenalina.
Simptomul principal al depresiei este anhedonismul. Anhedonia are diferite semnifica ii.
Se poate referi la pierderea interesului i a motiva iei sau poate indica faptul c oamenii ar putea fi
motiva i/interesa i s fac anumite lucruri, dar nu simt nici o pl cere. De exemplu ar vrea s se
bucure de sex din nou i de gustul mânc rii, îns atunci când se implic în aceste activit i nu
reg sesc sentimentele de bucurie. Se pot întâlni în mod obi nuit în cadrul unei depresii numeroase
alte probleme de natur emo ional ,îndeosebi cele legate de anxietate sau de furia neexprimat . Pe
de alt parte, atât emo iile pozitive cât i cele negative se pot atenua în cazul depresiei [dup 6].
Structura exact i patternurile emo ionale variaz de la o persoan la alta [1].
Epidemiologia depresiei
În conformitate cu cele mai recente estim ri ale Organiza iei Mondiale a S n t ii,
depresia reprezint o afec iune r spândit la nivel mondial. Care pân în anul 2020 poate s ating
nivelul de îmboln vire a peste 15% la sut din popula ia globului i v-a fi a doua afec iune dup
bolile cardiovasculare. Conform aceluia i studiu exist anumite ri unde mai pu in de 10% dintre
cei cu afec iuni depresive sunt supu i unui tratament adecvat medicamentos sau terapeutic din

39
lipsa de bani i frica de a fi stigmatiza i în societate. Prevalen a exact a acestei tulbur ri nu este
înc stabilit datorit variet ii criteriilor de diagnostic utilizate în studiile epidemiologice.
Termenul ”depresie” este inadecvat deoarece acesta se refer la o singur boal , pe când depresia
are o serie de manifest ri clinice, fiind mai potrivit sintagma ”tulbur ri depresive”. Dup DSM-
IV, riscul de îmboln vire de depresie pe întreg parcursul vie ii este cuprins între 10-25 % pentru
femei i 5-12% pentru b rba i. Prevalen a bolii este situat între 2-3 % pentru femei i 5-9 %
pentru b rba i. Inciden a bolii este cuprins între 1/100 la b rba i i 3/100 la femei. Diferen ele de
sex nu au pân în prezent o explica ie cert , existând totu i o serie de teorii, cele mai cunoscute
fiind cele biologice, sociale i psihologice.
inând cont de faptul c depresia are o corela ie direct cu tipul de organizare social i
cultural geografic , putem vorbi c este o afec iune specific societ ii de tip deschis i cu o
func ionare mai liberal în societatea de tip închis. Are o cultur cristalizat i influent asupra
indivizilor. Fenomenul depresiei poate fi observat mai mult în caracteristicile socio organizatorice
a obiceiurilor sociale existente, de aceea v-om face referire la cele dou spa ii euro americane
unde fenomenul depresiei la indivizi poate fi u or sesizabil.
Depresia în SUA
În SUA, s-a estimat în 2013 c 15,7 milioane de adul i din Statele Unite au avut cel pu in
un episod depresiv major în anul anterior, reprezentând 6,7% din to i adul ii din SUA, conform
studiului NSDUH (National Survey on Drug Use and Health) efectuat de SAMHSA (Substance
Abuse and Mental Health Services Administration). Ponderea depresiei a fost urm rit în func ie
de criterii precum sexul, segmente de vârst şi ras . Dintre concluziile acestui studiu se
men ioneaz c :
 prevalen a crescut a depresiei la persoanele de sex feminin şi la adul ii cu vârste între
18- 25 de ani.
 în compara ie cu b rba ii, femeile sunt cu 70% mai expuse riscului de a dezvolta
depresie;
 debutul depresiei se situeaz în jurul vârstei de 32 de ani. În plus, 3,3% dintre
persoanele cu vârste între 13 şi 18 ani au fost afecta i de tulburarea depresiv semnificativ
clinic .
Chiar dac studiile oficiale nu ne arat statistica despre cele mai fragede vârste în care se
manifest depresia, putem spune c debutul depresiei este mult mai devreme. Din experien a
noastr clinic deducem faptul c anumite tr s turi ale viitoarelor persoane depresive pot fi
observate i sesizate la copii de la vârsta de 5-7 ani.
Depresiei în Europa
În Europa exist varia ii de prevalen a depresiei datorit aplic rii diferite a
instrumentelor de evaluare a simptomatologiei – ICD X vs. DSM -IV. În Europa se estimeaz c
nu mai pu in de 50 de milioane de persoane sufer de aceast boal . Un studiu realizat în 2012 la
nivel european (30 de ri, inclusiv România), arat c prevalen a anual medie pentru tulburarea
depresiv major este de 5,8%, dar cu siguran procentajul actual dep e te nivelul respectiv.
Tipuri de depresie
Depresiile difer în func ie de num rul, gradul i severitatea relativ a acestor simptome,
durata i frecven a lor. Astfel c i indivizii sunt afecta i în mod diferit, dac depresia este
u oar ,moderat sau sever , aceasta putând înregistra un singur episod sau mai multe. Depresia
poate fi problema principal sau primar ,îns poate fi de asemenea asociat cu alte tulbur ri
importante, precum anxietatea social ,tulbur rile de alimenta ie, abuzul de substan e i
schizofrenia. Depresia poate fi declan at de evenimente din via a cotidian (de exemplu poate fi
consecin a unei na teri sau a ruperii unei rela ii), iar evenimentele vie ii pot fi de asemenea
implicate în recuperare (de exemplu, începerea unei rela ii; Brown, 1989 [dup 6]). Depresia
poate avea un debut abrupt (pe parcursul câtorva zile sau s pt mâni) sau poate surveni treptat
(timp de luni sau ani). Poate fi cronic , cu o durat de peste doi ani,sau de scurt durat ,
40
recuperarea intervenind pe parcursul a câteva s pt mâni sau luni. Unele depresii pot prezenta de
asemenea patternuri ciclice.
Clasificarea curent ICD-10 în privin a depresiei a fost elaborat de Organiza ia
Mondial a S n t ii [dup 3]. Acest sistem face distinc ia între diferite tipuri de depresie:
 tulburare afectiv bipolar : episod actual de manie, hipomanie, depresie sau combinat;
 episod depresiv: u or (a) f r simptome somatice, (b) cu simptome somatice; moderat
(a) f r simptome somatice, (b) cu simptome somatice; sever (a) f r simptome somatice, (b) cu
simptome somatice. Simptomele psihotice pot fi adecvate st rii (delir de s r cie sau de vin ) i
inadecvate st rii ( de exemplu, paranoia);
 tulburare recurent depresiv : episod curent de tulburare depresiv ;
 tulburarea persistent afectiv : (a) ciclotimie, (b) distimie;
 alte tulbur ri afective: specificate /nespecificate.
Depresia poate fi privit ca o schimbare de dimensiune, de la nefericirea sau suferin a
obi nuit sau ca o stare complet diferit din punct de vedere categorial sau calitativ, ajungându-se
la o stare de nefericire sever . Dezbaterile pe aceast tem sunt actuale întreb ri legate de
mecanismele subiacente implicate în procesele care produc schimb ri în st rile creierului [1].
Depresiile nevrotice i unipolare pot fi legate de varia iile dimensionale sau de starea de spirit, în
timp ce tulburarea afectiv bipolar i simptomele psihotice sunt variante mai radicale.
Exist din ce în ce mai multe dovezi legate de apari ia unor forme de depresie numite
sezoniere, cercet rile actuale sugerând c pot exista mai multe tipuri de depresii sezoniere, iar
unele dintre acestea au leg tur cu tulburarea bipolar . Depresia sezonier prezint simptome
atipice, care includ un debut sezonier (de obicei toamna i iarna) i o atenuare în perioada de
prim var i var . Starea de depresie este asociat cu o poft de mâncare sporit , îndeosebi pentru
carbohidra i, cu cre terea în greutate i o somnolen crescut . Aceasta este o diferen
important , întrucât expunerea la lumin puternic s-a dovedit a fi un tratament rapid, promi tor
i eficient al acestei st ri fizice [1].
Tratarea depresiei
Au fost sugerate mai multe tipuri de tratament pentru depresie, incluzând medicamente i
terapia electro ocurilor precum i o multitudine de interven ii psihosociale, NICE (National
Institute for Clinical Excellence) nu recomand antidepresivele în cazul depresiei u oare, de i pe
bun dreptate sau în mod gre it medicii generali ti pot continua,s le foloseasc dac le socot de
ajutor pentru stresul cronic i/sau probleme cu somnul. Aceste dezbateri medicale sunt foarte
actuale exist multe variante ale terapiei psihologice : terapiile psihodinamic , conjugal i
familial ,dezvoltarea abilit ilor sociale,terapia afectiv ,terapia interpersonal , terapia cognitiv-
comportamental , i numeroase combina ii dintre acestea [1].
Psihoterapia în tratarea depresiei
Psihoterapia presupune interven ia în tulbur rile afective cu prec dere în cele
depresive,utilizând o gam larg de metode precum: psihoterapia cognitiv comportamental ,
psihoterapia interpersonal , familial , dinamic scurt i psihoterapia analitic . Abord rile
psihoterapeutice ale depresiei sau dezvoltat i evoluat în func ie de cultura i particularit ile
popula iei int . Scopul este de a modifica imaginea pacientului de la o persoan dep it de
probleme i simptome la o persoan capabil s le fac fa . Terapia depresiei î i propune s
determine modific ri comportamentale, s promoveze starea de bine subiectiv, suportul social i
productivitatea. În ultimii ani s-au impus în terapia depresiei trei tehnici: cea cognitiv-
comportamental , cea de orientare psihodinamic i terapia interpersonal . Psihoterapia cognitiv-
comportamental se centreaz asupra gândirii pacientului (pe distorsiunile cognitive ale acestuia)
i a comportamentului, terapia interpersonal asupra rela iei acestuia (pe deficitele
interpersonale), iar terapiile psihodinamice asupra experien ei interne a depresivului i a rela iilor
sale din trecut (pe conflictul intrapsihic).

41
 Tipuri de psihoterapie în tratarea depresiei
Psihoterapia cognitiv-comportamentala poate ajuta un om nu numai s î i schimbe
modul de a gândi, dar i comportamentul. i asta pentru c i comportamentul ar putea contribui,
conform acestei teorii, la ini ierea sau men inerea unei depresii. Mai precis, comportamentali tii
cred c dac un om s-a obi nuit s se comporte intr-un anumit mod, chiar daca acel comportament
nu ii aduce nimic bun i îl poate nemul umi sau chiar deprima, acea persoan va persista s se
comporte în acel mod, pân când va deveni complet deprimat. Terapia încearc s identifice i s
schimbe acele modalit i de comportament care nu fac decât sa ne deprime.
Psihoterapia psihanalitică se bazeaz pe teoriile psihanalitice despre depresie. Terapia
psihanalitic , spre deosebire de toate celelalte terapii prezentate anterior, nu se limiteaz ca scop
la înl turarea depresiei, ci î i propune s produc o modificare mai profund la nivelul
personalit ii sau caracterului pacientului cu scopul de a-l ajuta s devin o persoan mai
echilibrat , mai adaptat , mai func ional în plan personal i social. În acest sens, psihoterapia
psihanalitic încearc s îmbun t easc încrederea interpersonal , gradul de toleran la frustrare
i incertitudine, capacitatea de a accepta pierderile, satisfac ia legat de intimitate i, în general,
capacitatea de a tr i o gam larg de emo ii. Acest tip de terapie dureaz cel pu in 6 luni, cel mai
adesea un an sau doi i uneori chiar mai mul i.
Concluzie
Depresia ast zi poate fi considerat ca una dintre cele mai problematici dileme cu care
omenirea se confrunt şi pe zi ce trece devine mai r spândit . În fiecare an statisticile ne arat
faptul c evolu ia depresiei este cresc toare. Depresia nu e numai periculoas ca o tulburare sau
afec iune psihic ea face parte a schematicii diferitor tulbur ri din punct de vedere psihologic. Din
p cate depresia nu are un virus, microb sau bacterie anume care st la baza form rii ei, dar
formarea sa are o rela ie direct în contextul func ion rii psihicului cu mediul înconjur tor. Orice
schimbare în plan bio-fiziologic, familial, social sau atmosferic poate avea o influen direct în
sens pozitiv sau negativ asupra depresiei. În epoca noastr acele schimb ri rapide în plan
tehnologic, social şi pe alocuri atmosferic fac parte a motiva iei creşterii statisticilor la nivel
mondial al depresiei i cu siguran psihologia şi mai ales psihoterapia pot fi considerate ca
elemente principale în combaterea diferitor tipuri de depresie.
Bibliografie
1. Gilbert P. Depresia: psihoterapie si consiliere. Ia i: Editura Polirom, 2011.
2. Ifteni P, ran L. Elemente de diagnostic i tratament în tulbur rile depresive. Bra ov: Editura
Universit ii Transilvania din Bra ov, 2011.
3. Kaplan and Sadock's Synopsis of Psychiatry: Behavioral Sciences/Clinical Psychiatry, 1972.
4. Larousse. Marele Dic ionar al Psihologiei Larousse. Bucure ti: Editura Trei, 2016.
5. Mohammadifard Gh. Paradigma analiza realit ii. Ia i: Editura Pan Europe, 2016.
6. Perciun V. Psihologie medical . Bucure ti: Editura Eurostampa, 2001.
7. www.mentalhelp. net/articles/historical-understandings-of-depression/
8. www.who.int/mental_health/management/depression/flyer_depression_2012.pdf?ua=1
Martâniuc Svetlana

THEORETICAL CONCEPTS OF VALUES AND VALUE ORIENTATIONS OF THE

TEENAGERS

,
, ,
. .

42

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)