Enigma otiliei

Relatie Felix-Otilia George Calinescu

II. Felix şi Otilia, intelectualul in formare şi femeia enigmatică, alcatuiesc un cuplu de personaje care
ilustează tema iubirii adolescentine, in acest roman realist.
Cocheta şi ambitosul din tipologia clasică, fata exuberantă şi tânărul rational, personaje ce scot
in evidentă antiteza romantică, dar şi atractia contrarillor, au in comun conditia socială—ambii sunt
adolescenti orfani care au incă nevoie de protectori (Costache şi Pascalopol)-şi statutul intelectual
superior fată de copiii Tulea (deşi orfani, sunt studenti in Bucureştiul anului 1909).
Fiu al medicului Sima de la Iasi, Felix vine la Bucureşti pentru a studia la Medicina, locuieşte la
unchiul şi tutorele lui, bătrânul avar Costache Giurgiuveanu şi trăieşte iubirea adolescentină pentru
Otilia, o tânără cu temperament de artistă, studentă la Conservator.
III. Felix Sima, strainul, este caracterizat in mod direct de narator incă de la inceputul
romanului, cand vine in casa lui moş Costache Giurgiuveanu: „un tanar de vreo optsprezece-
nouasprezece ani, imbracat in uniforma de licean”.” Faţa ii era insă juvenila şi prelunga aproape feminina
din pricina suvitelor mari de par ce-i cadeau de sub şapca”.
Otilia Mărculescu, fiica vitregă a lui moş Costache, îl primeşte plină de căldură şi il protejeaza.
Intaiul portret fizic al Otiliei este realizat din perspectiva lui Felix: “un cap prelung şi tănăr de fată,
incărcat cu bucle, căzand pana pe umeri." „Verişoara" Otilia pe care o ştia doar din scrisori surprinde in
mod plăcut: „Fata părea sa aibă optsprezece-nouăsprezece ani. Faţa măslinie, cu nasul mic şi ochii foarte
albaştri, arăta şi mai copflărească intre multele bucle şi gulerul de dantelă”
In scena jocului de table, Aglae îi aşaza pe Felix şi Otilia în aceeaşi categorie, prin
caracterizare directă: „N-am ştiut, faci azil de orfani",ii reproşează ea fratelui sau. Conditia de orfan a
fetei, evidentiată de primul titlu al romanului„Părinţii Otiliei", este precizată in primul capitol.
Otilia ii va purta de grijă lui Felix, incă din seara sosirii tânărului in casa lui moş Costache.
Neavând o cameră pregătită, Otilia ii oferă cu generozitate camera ei, prilej pentru Felix de a
descoperi in amestecul de dantele, partituri, reviste frantuzeşti, cutii de pudră şi parfumuri o parte din
personalitatea exuberantă a Otiliei. In cazul acestui portret se apelează la tehnica balzaciană a
caracterizarii prin descrierea interiorului.
Intre cei doi se naşte de la inceput o afectiune determinată şi de conditia lor de orfani. Imatur si
impulsiv, Felix percepe dragostea la modul romantic, transformănd-o pe Otilia intr-un ideal feminin. El
are nevoie de certitudini, iar comportamentul derutant al fetei îl dezorienteaza, ptc nu-şi poate explica
schimbarile de atitudine, trecerea ei de la o stare la alta.Insuşi scriitorul justifică misterul ei prin
imaturitatea lui Felix, afirmând: „Nu Otilia are vreo enigmă, ci Felix crede aceasta. Pentru orice tănăr de
douăzeci de ani, enigmatica va fi in veci fata care il va respinge, dăndu-i totuşi dovezi de afecţiune."
Otilia insăşi recunoaşte fată de Felix că este dificilă şi se autocaracterizează:„Sunt foarte capricioasă,
vreau să fiu libera” “Eu am un temperament nefericit: mă plictisesc repede, sufăr cand sunt contrariată."
Insa cel care o intuieste pe Otilia este Weissmann, prietenul lui Felix, care, ii spune acestuia, la
un moment dat: „Orice femeie care iubeste un barbat fuge de el, ca sa ramana in amintirea lui ca o aparitie
luminoasa. Domnisoara Otilia trebuie sa fie o fata inteligenta. Dupa cate mi-ai spus, inteleg ca te iubeste."
O trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor. Felix nu este un
ambitios lipsit de scrupule, ci un adolescent orfan capabil sa iubeasca fara interese. Hotarat sa-si
faca o cariera se bazeaza pe luciditate si profunzime intelectuala. Contradictiile Otiliei il nedumeresc
pe Felix. Initial, tanarul ezita sa creada barfele „clanului" Tulea pt a-i pastra o dragoste pura Otiliei,
iar apoi, cand ea pleaca pe neasteptate la Paris cu Pascalopol,el are o scurta aventura cu Georgeta,
pe care i-o prezinta Stanica. De altfel, cele 2 femei, contribuie in egala masura la maturizarea lui
Felix.
Ultima intalnire dintre cei 2, inaintea plecarii ei din tara , este esentiala pentru intelegerea
personalitatii si a atitudinii lor fata de iubire. Daca Felix este intelectualul ambitios, care nu suporta
ideea de a nu realiza nimic in viata si pentru care femeia reprezinta un sprijin in cariera, Otilia concepe
iubirea in felul aventuros, cu daruire si libertate absoluta in timp ce Felix este dispus sa astepte pe
baza promisiunii ca se va casatori cu Otilia. Dandu-si seama de diferenta, dar si ca ea ar putea fi o
piedica in calea realizarii lui Felix, Otilia il paraseste pe tanar si alege siguranta casatoriei cu
Pascalopol, iar la randul lui, Felix isi realizeaza ambitiile profesionale, devenind un medic renumit si
profesor universitar.