Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. distingerea între informaţiile esenţiale şi cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind legături
sau diferenţieri între informaţiile receptate din surse diferite;
1.4.aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat;
2.3. utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii;
2.5. participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o atitudine favorabilă progresiei
comunicării;
3.4. sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite;
Obiective operaţionale:
a) cognitive: La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1: să definească prepoziţia;
O2: să identifice prepoziţiile din exprimarea orală şi scrisă;
O3: să clasifice prepoziţiile în funcţie de criteriile învăţate:
O4: să nu confunde prepoziţia cu alte părţi de vorbire neflexibile ( ex. cu adverbul);
O4: să recunoască prepoziţiile după regimul cazual
b) afective:
OA: să participe cu plăcere şi interes la desfăşurarea lecţiei;
OA: să observe importanţa utilizării prepoziţiei în exprimarea scrisă şi orală.
1
Strategia didactică:
a) Metode şi procedee: învăţarea prin descoperire, problematizarea, observaţia, explicaţia,
analiza gramaticală, conversaţia, exerciţiul.
b) Forme de organizare a învăţării: activitatea frontală, alternativ cu activitatea
independentă individuală;
c) Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, caiete, caiete, tabla.
d) Bibliografie Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în
şcoală, Ed. Polirom, 1999.
e) Resurse: capacităţile receptive ale elevilor, timp 50 minute.
Scenariul didactic
2
tablă: Prepoziţia este partea de vorbire neflexibilă care leagă atributele şi complementele de
cuvintele pe care le determină.
Se precizează că prepoziţia nu are funcţie sintactică şi se analizează împreună cu partea de
vorbire pe care o însoţeşte.
Elevii primesc fișa de lucru nr. 2 și sunt rugați să indice ce caz cere fiecare prepoziție
identificată în enunțuri.
-după structură: simple ( de, la, cu, pe, în, sub) şi compuse ( de la, pentru, de pe la)
-după regimul cazual: cu Ac. (cele menţionate mai sus - simple şi compuse)
cu G. ( înaintea, înapoia, deasupra, dedesubtul, dinaintea, dinapoia)
cu D. ( asemenea, aidoma, conform, contrar, graţie, mulţumită, datorită, potrivită).
-după provenienţă: din substantive, din adverbe, din participii.
Se prezintă locuțiunea prepozițională și se dau exemple: este grupul unitar de cuvinte care se
comportă ca o prepoziţie
Regimul cazual:
- cu Ac: faţă de, în loc de, în afară de, împreună cu, conform cu etc.
- cu G: în faţă, în spatele, în urma, în jurul, în preajma etc.
Se face deosebirea între prepoziţie şi propoziţie, specificând că sunt paronime, dar şi faptul
că trebuie evitată confundarea prepoziţiei cu adverbul:
Mergem înainte.-adverb
A plecat înaintea fetei. –prepoziţie.
3
VIII. Asigurarea retenţiei şi a transferului: ( 2 min )
Temă pentru acasă: 1. Aduceţi un articol de ziar care să aibă toate prepoziţiile încercuite şi
analizaţi cinci cuvinte care sunt însoţite de ele.
2. Alcătuiţi o compunere în care să folosiţi câte o prepoziţe cu cazurile Ac, G, D şi o locuţiune
prepoziţională cu G. Subiectul este la alegere.