Putregaiul cenușiu la legume: cauze,

simptome, combatere

Putregaiul cenușiu este una dintre cele mai păgubitoare

boli care poate să apară în culturile de legume atât din
spații protejate, cât și în câmp. Află care sunt principalele
cauze, cum recunoști simptomele atacului, dar și care sunt
metodele de combatere.
Putregaiul cenușiu este o boală care se manifestă la numeroase culturi de legume și care poate
produce pagube importante dacă nu se aplică tratamente eficiente. Pierderile sunt cu atât mai mari
în anii ploioși, acesta fiind un factor important care favorizează apariția putregaiului cenușiu la
legume.

În acest articol vei afla care sunt principalele culturi de legume care pot fi afectate de putregaiul
cenușiu, cum recunoști semnele atacului și, cel mai important, cum poți combate acest patogen și
care sunt cele mai eficiente tratamente.

 Putregaiul cenușiu - aspecte biologice, culturi de legume afectate

 Factori care favorizează apariția putregaiului cenușiu
 Care sunt simptomele atacului putregaiului cenușiu la culturile de legume
 Combaterea putregaiului cenușiu - tratamente eficiente

Putregaiul cenușiu - aspecte biologice, culturi de legume

afectate
Putregaiul cenușiu este cunoscut sub două denumiri, mai exact Botrytis fuckeliana (forma sexuată)
și Botrytis cinerea (forma asexuată). Acest agent patogen este polifag și poate ataca numeroase
culturi de legume, cu precădere în perioadele cu ploi abundente.

Pe perioada iernii, agentul patogen este prezent sub formă de microscleroți, iar atunci când apar
condițiile favorabile pentru dezvoltare apare și infecția. Miceliul ciupercii este saprofit și poate trece
cu ușurință în stadiul de parazit. Ciuperca este întâlnită pe substraturi organice și este formată din
conidii și conidiofori.

Conidioforii sunt septați, ramificați monopodial, iar pe sterigme poartă conidii unicelulare, ovoide.
Filamentele rezultate pătrund în țesuturi și produc infecții.
 Daunele pe care le poate provoca sunt importante, mai ales că boala atacă toate organele
supraterane ale plantelor, iar forma cea mai gravă a atacului se manifestă ulterior pe fructe. Ca
urmare, odată afectate, fructele plantelor se desprind și cad pe sol. Boala se transmite de la an la an
prin miceliul de pe resturile vegetale ale plantelor afectate.

Dacă boala nu este combătută la timp, afectează întreaga cultură. În plus, aceasta poate forma
organe de rezistență numite scleroți. Totodată, putregaiul cenușiu reduce și perioada de păstrare a
legumelor recoltate.

Cu alte cuvinte, putregaiul cenușiu afectează culturile de legume atât înainte de recoltare, dar și în
perioada depozitării.

Culturi de legume afectate de putregaiul cenușiu

Putregaiul cenușiu este o boală întâlnită la numeroase culturi de legume din spații protejate, dar și
din câmp. Printre principalele culturi de legume care sunt afectate de această boală se numără
culturile de tomate, ardei, vinete, salată, varză etc.

Factori care favorizează apariția putregaiului cenușiu

Putregaiul cenușiu se dezvoltă atunci când apar condiții favorabile, iar principalele cauze sunt
următoarele:

 Umiditatea ridicată - ciuperca se dezvoltă atunci când umiditatea este ridicată, fiind cuprinsă
între 80 și 100%. Totodată, pagubele cele mai mari în culturile de legume se produc în toamnele
ploioase și călduroase;
 Temperatura - dezvoltarea rapidă a ciupercii este favorizată de temperaturi cuprinse între 22
și 24 grade Celsius. Acest factor reduce perioada de incubație la numai 2 zile și grăbește apariția
bolii.

Alți factori care favorizează apariția putregaiului cenușiu sunt lipsa aerisirii din spațiile protejate (sere
și solarii), udarea excesivă, folosirea îngrășămintelor în cantități mari și nebulozitatea persistentă.
Care sunt simptomele atacului putregaiului cenușiu la
culturile de legume
Putregaiul cenușiu atacă organele supraterane ale plantelor și se manifestă și pe fructe. În
continuare vom detalia care sunt principalele simptome ale atacului putregaiului cenușiu în funcție
de cultura de legume afectată.

Cultura tomatelor
Primele semne ale atacului apar pe fructe, însă agentul patogen poate afecta tulpina și frunzele. În
general sunt atacate fructele verzi, începând din zona peduncului. Simptomele pot fi recunoscute
după apariția unor pete cenușii, apoase, care treptat evoluează spre zona vârfului. Fructele afectate
se înmoaie, iar pulpa devine ca o masă apoasă.

Tulpinile afectate se frâng, iar tomatele se rup ușor în zonele afectate. Pe frunze apar pete de
culoare brună, alungite, care sunt acoperite cu un puf alb-cenușiu.

Cultura ardeilor
Putregaiul cenușiu la ardei se manifestă atât pe fructe, cât și pe frunze și tulpini. Pe frunze și tulpini
apar pete adâncite și umede, de culoare brună, cu forme și mărimi neregulate. Dacă umiditatea este
ridicată, pe suprafața petelor apare un puf cenușiu.
Fructele verzi sunt afectate de la codițe, se înmoaie, pielița se crapă și pot să apară scurgeri din
fruct. Totodată, pe fructe apar pete cenușii.

Citește și...

  Cultivarea ardeilor: Plantare, îngrijire și recoltare

Cultura vinetelor
Putregaiul cenușiu la vinete apare cu precădere în spații protejate, în condiții de umezeală ridicată.
Boala afectează mai ales zonele în care plantele au leziuni, însă atacă și fructele verzi. Semnele
atacului pot fi văzute pe frunze și fructele de vinete sub forma unor pete cenușii, apoase, care pot fi
acoperite cu un puf cenușiu.

Cultura salatei
Atacul provocat de putregaiul cenușiu la cultura salatei se manifestă prin apariția unor pete gri-
maronii spre maro-portocaliu, care au aspect apos, atât pe nervurile frunzelor, cât și pe frunzele de
la bază. Boala afectează în scurt timp toată planta, iar în stadii avansate, plantele sunt atacate în
zona coletului, se ofilesc și mor.

Citește și...

  Cultura salatei: înființare, condiții optime, combaterea bolilor

Cultura verzei
Putregaiul cenușiu este o boală care apare frecvent la cultura de varză. Primele semne ale atacului
pot fi recunoscute după apariția petelor gri-maronii spre maro-portocaliu, cu aspect apos, pe
nervurile frunzelor și pe frunzele de la bază. În cazul în care boala nu este combătută, plantele se
ofilesc și mor. Boala afectează rapid toată planta, chiar și după recoltare.
Combaterea putregaiului cenușiu - tratamente și prevenire
Pentru protecția culturilor de legume și combaterea putregaiului cenușiu, legumicultorii trebuie să
utilizeze tratamente preventive, mai ales în perioada de după înflorit.
 Soluția BASF optimă pentru combaterea putregaiului cenușiu la legume este fungicidul Signum® ,
care combină două substanțe active cu moduri diferite de acțiune: boscalid, din grupa carboxamide,
și piraclostrobin, din grupa strobilurinelor.

Acest produs inovator este recomandat pentru combaterea putregaiului cenușiu și acționează prin
inhibarea germinaţiei sporilor şi creşterii tubului germinativ, dar şi asupra sporulării. Aplicarea
timpurie, cu precădere preventivă, determină o eficacitate excelentă împotriva patogenilor.

În funcție de cultura de legume afectată de putregaiul cenușiu, tratamentul se aplică astfel:

 Tomate - se aplică cel mult 3 tratamente, la interval de 7 zile, de la apariția inflorescenței și

până când fructele se coc în proporție de 50%. Doza recomandată este de 1,5 kg/ha.
 Ardei - se aplică cel mult 3 tratamente, la interval de 7 - 14 zile, perioada: de la apariția
inflorescenței și până când fructele se coc în proporţie de 70%. Doza recomandată este de 1,5
kg/ha.
 Vinete - se aplică cel mult 3 tratamente, la interval de 7 zile, perioada: de la apariția
inflorescenței și până când fructele se coc în proporţie de 50%. Doza recomandată este de 1,5
kg/ha.
 Salată - se aplică cel mult 2 tratamente, la interval de 7 zile, perioada: de la apariția celei de-
a doua frunze și până la formarea completă a căpățânii. Doza recomandată este de 1,5 kg/ha.
 Varză - se aplică cel mult 3 tratamente, la interval de 7 zile, perioada: de la începutul formării
căpățânii și până la dezvoltarea și formarea completă a acesteia. Doza recomandată este de 1,5
kg/ha.

Odată aplicat, Signum® stopează acțiunea dăunătoare a agentului patogen și ajută la obținerea unei

recolte sănătoase. Efectele fiziologice AgCelence contribuie la îmbunătățirea calității producției.
Fructele și legumele obținute sunt consistente și ferme, cu dimensiuni uniforme.

Alte măsuri de prevenire

În afară de aplicarea tratamentelor cu fungicide, este recomandată și aplicarea unor măsuri de
prevenție. Astfel, este indicat ca spațiile protejate (sere și solarii) să fie bine aerisite și realizarea
lucrărilor de copilit, desfrunzit sau cârnit să se realizeze cu grijă deoarece plantele care au răni sunt
atacate mai ușor de putregaiul cenușiu.

În același timp, este important ca îngrășămintele să fie aplicate în cantități optime deoarece excesul
de îngrășământ scade rezistența plantelor la boli. Lucrările nu trebuie efectuate atunci când plantele
sunt pline de rouă, iar irigarea nu trebuie făcută seara sau pe timpul nopții.

Care sunt bolile ce apar la fructe si

legume, in timpul depozitarii?
Publicat de Redactia Sanatatea Plantelor pe dec. 16, 2018

In sezonul rece, pentru a avea legume si fructe in stare proaspata, cât mai mult timp, se
recurge la depozitarea lor. Dupa cum stiti, depozitarea este diferita: in functie de produs,
depozit, dar si cum este acesta utilat. In timpul depozitarii, agentii fitopatogenii se dezvolta,
degradând fructul sau leguma depozitata. In acest context, acolo unde in timpul depozitarii
fructele sau legumele pot fi controlate, este necesar sa se elimine focarele de boala,
inclusiv fructele/legumele alaturate.

Cum se manifesta bolile in spatiile de depozitare ?

La cartof se dezvolta mucegaiul umed (Erwiniasp.) sau uscat (Fusarium spp.). Acestea

evolueaza foarte repede si pot cuprinde in scurt timp intreaga productie depozitata. La bulbii
de ceapa se poate dezvolta un putregai moale (Erwinia carotovora) care apare de regula la
sfârsitul perioadei de vegetatie. De cele mai multe ori, atacul se constata numai daca se
sectioneaza bulbul, când se observa ca unele foi carnoase au culoarea si textura anormala,
sunt hidrozate. Atentie!Boala se intâlneste frecvent in timpul pastrarii, in depozite umede si
calduroase. Sfat! Ceapa si usturoiul, in depozitele casnice (pivinite sau camari) cel mai bun
mod de a le pastra o reprezinta funiile.
Morcovii, in timpul depozitarii apar pe aceste legume zone umede care se extind repede
cuprinzând intreaga radacina (Sclerotinia sclerotiorum). La suprafata se dezvolta un
mucegai pâslos, vatos, in care se fomeaza scleroti. Morcovii si alte radacinoase, in
depozitele casnice se pastreaza bine in nisip, fara sa se atinga radacinile.

La mar, par si gutui boala care evolueaza in timpul depozitarii este putregaiul brun

(Monilinia fructigena). La depozitare nu se cunoaste ca fructele sunt infectate, dar in conditii
de umiditate, caldura, nearisire, simptomele bolii apar. Boala se dezvolta repede si cuprinde
mase mari de fructe. Cum se manifesta boala? Ei bine, boala se manifesta prin aparitie de
pete circulare, galbui-brunii, care se extind repede. In dreptul petelor, pulpa se inmoaie si
putrezeste, iar la suprafata lor se formeaza incepând cu locul de infectie, numeroase
pernite mici, pufoase, cenusii-galbui, dispuse, de obicei, in cercuri concentrice.

Despre sistemele de depozitare…

Exista diferite sisteme de depozite: de la cele casnice (pivnite sau camari) pâna la unele
utilate modern, cu multiple posibilitati de a controla temperatura, umiditatea, aerisirea,
lumina, etc. Indiferent de depozit este important sa respectam anumite reguli. Asadar,
produsele destinate depozitarii se curata de pamânt, dar nu se spala (exceptie fac
depozitele care sunt prevazute cu instalatii de uscare). Produsele vor fi controlate periodic
pentru a observa focare de boli (sau daunatori) si pentru a le elimina. Atentie! Se va tine
seama ca fiecare produs are un timp limitat cât poate fi depozitat. De asemenea,
temperatura din depozit va fi diferita in functie de produs (de exemplu, merele Golden si
Red Delicious se pastreaza la temperaturi de 0 – 1 0C). Temperatura, umiditatea si aerisirea
sunt alti factori importanti [n spatiile de depozitare. Trebuie acordata o atentie sporita
conditiilor de depozitare, indeosebi la depozitele casnice. Doar respectand aceste reguli
vom avea produse bune pentru consum pe toata perioada depozitarii