Medicamente biologice: VACCINUL ANTIPAPILOMA

VIRUS
Papilomavirus uman (HPV)
Infecția cu papiloma virusul uman (HPV) este una dintre cele mai frecvente
infecții care se transmite pe cale sexuală. Infecția cu tipurile de HPV cu risc
oncogen crescut contribuie la apariția proceselor maligne ano-genitale, anale și
orofaringiene. Odată cu introducerea testării Papanicolau pentru prima dată în anii
1950, incidența cancerului de col uterin și a mortalității au scăzut dramatic, cu
toate acestea, cancerul de col uterin afectează și ucide în continuare multe femei în
fiecare an. Acest aspect poate fi evitat prin aplicarea corectă și la timp a măsurilor
de prevenție care includ efectuarea testului Papanicolau, testarea pentru
papilomavirus uman (HPV) și administrarea la nivel național a vaccinării HPV.
Aplicarea corectă a celor trei strategii de prevenție ar putea împiedica apariția a
peste 93% din toate cazurile de cancer la col uterin.

Momente istorice în apariția vaccinului antipapiloma virus

Papilomavirusurile umane (HPV) sunt clasificate ca tipuri, alocate în ordinea
descoperirii lor. Inițial studiile s-au concentrat pe dezvoltarea unui vaccin viu
atenuat, dar această idee s-a confruntat cu două obstacole reprezentate de
imposibilitatea de a cultiva HPV pe medii de cultură precum și acceptabilitatea din
punct de vedere etic a testării unui vaccin conținând un virus oncogenic capabil de
integrare în ADN-ul uman.
Prevenția primară recomandă folosirea vaccinului numai pentru prevenția
HPV, adică înaintea infecției și a modificărilor testului Papanicolau și nu pentru
tratamentul infecției existente. Primul vaccin apărut și aprobat în Europa, în
septembrie 2006, este cel tetravalent cu denumirea comercială de Gardasil sau
Silgard, cel de-al doilea vaccin apărut și aprobat în Eupora, în septembrie 2007,
oferă protecție împotriva a două tipuri de virus 16 și 18 fiind utilizat pentru fete și
femei cu vârsta cuprinsă între 9-25 de ani, cu scopul de a preveni apariția leziunilor
precanceroase și maligne la nivelul colului uterin și a zonei genitale. Este un
vaccin bivalent disponibil sub denumirea comercială de Cervarix, iar ultimul
vaccin aprobat în decembrie 2014 în Statele Unite ale Americii și în iunie 2015 în
Europa oferă protecție pentru 9 tulpini 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52 și 58 având
denumirea comercială Gardasil 9. Vaccinul HPV 9-valent este indicat pentru
imunizarea fetelor și femeilor între 9 și 26 de ani pentru prevenirea cancerului de
col uterin, vulvar, vaginal și cancerul anal.
 Utilizarea vaccinului antipapiloma virus
Vaccinul este utilizat pentru prevenirea cancerelor de col uterin, vulvar,
vaginal și analcauzate de tipurile de HPV 16, 18, 31, 33, 45, 52, 58, a verucilor
genitale determinate de tipurile 6 și 11 precum și a altor tipuri de leziuni displazice
ale colului uterin, vulvei, vaginului, anusului determinate de tipurile 6, 11, 16, 18,
31, 33, 45, 52 și 58.
Primele două vaccinuri, cel tetravalent și cel bivalent, prezintă un grad
moderat de protecție încrucișată împotriva anumitor tipuri de HPV neincluse (5, 9,
14, 15), iar numărul de doze necesare a fi administrate diferă. Astfel, în SUA
recomandarea este în continuare de 3 doze, în timp ce în Europa OMS a aprobat pe
baza datelor din studiile clinice doar 2 doze. În mod similar vaccinul 9-valent poate
fi administrat sub forma a 2 doze în Europa și a 3 doze în SUA

Acționarea vaccinului împotriva HPV

Vaccinul antiHPV acționează, asemenea oricărui vaccin, prin imunizarea
organismului în fața unei posibile infecții cu HPV. Papilomavirusurile conțin un
înveliș format din proteine L1 care cauzează verucozități și creșteri anormale ale
țesuturilor. Vaccinul anti HPV conține particule asemănătoare virusului, care nu
pot cauza infecții sau boala, dar care stimulează sistemul imunitar să producă
anticorpi împotriva proteinelor L1 și astfel, la întâlnirea cu virusul HPV, acesta îl
va recunoaște imediat și va crea o barieră de protecție.

Manifestarea infecției cu papilomavirus

HPV este un virus extrem de contagios care se întâlnește într-o proporție
foarte mare la persoanele active sexual. Conform statisticilor, aproximativ 80% din
persoanele care au activitate sexuală l-au dezvoltat cel puțin o dată în decursul
vieții. Infecția cu HPV stă la baza apariției leziunilor premaligne (excrescențelor),
verucilor genitale și cancerului care afectează colul uterin, vulva, vaginul și
anusul. Chiar dacă doar femeile pot dezvolta cancer de col uterin, verucile și
excrescențele genitale afectează și bărbații. În plus, aceștia pot fi purtători de HPV
asimptomatici și-l pot transmite mai departe.
Virusul HPV se găsește în piele sau în mucoase și se transmite pe cale
sexuală, indiferent de tipul actului sexual, iar prezervativul nu este o metodă de
prevenție sigură, deoarece se poate intra în contact cu porțiuni de piele care nu sunt
acoperite. În cazuri mai rare, HPV se poate transmite și prin mâini infectate,
lenjerie, prosoape, transmitere de la mamă la făt în momentul nașterii, purtarea
hainelor persoanelor infectate sau chiar din piscină. Conform studiilor, HPV se
poate transmite inclusiv prin sărut, dat fiind că este vorba de un contact al
mucoaselor.
 Din păcate, infecția cu HPV poate fi asimptomatică, aproximativ 60% dintre
cazuri ne prezentând simptome. Dacă apar, acestea sunt localizate în zona genitală
și pot consta în:
 negi/veruci genitale
 umflături
 pete colorate intens ori nepigmentate
 leziuni localizate în zona anusului, a scrotului, a cervixului, a coapsei sau
chiar pe penis.
În cazul persoanelor cu un sistem imunitar puternic, virusul HPV poate fi
anihilat de organism în decurs de câteva luni de la infectare, însă acest aspect nu
scade riscul reinfectării.

Schema Națională de Imunizare

Vaccinul antiHpV este prezent în Schema Națională de Imunizare și este
prevazut pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11-14 ani.

Mituri despre HPV

1. Doar femeile pot contacta virusul HPV – FALS. Majoritatea adulților
activi sexuali pot contacta o infecție cauzată de virusul HPV, statisticile medicale
arătând că cel puțin 50% din adulții activi sexual au o infecție cu HPV la un
moment dat în viață.
2. Toate virusurile HPV pot duce la cancer – FALS. Deși HPV-ul poate fi
cauza apariției mai multor tipuri de cancer, asta nu înseamnă că toate tulpinile
acestui virus aduc cu sine risc de cancer. E bine de știut că, în funcție de numeroși
factori, printre care un rol important îl are și imunitatea organismului, multe dintre
infecțiile HPV cu risc crescut trec de la sine în 1-2 ani, fără să producă leziuni
evolutive.
3. Virusul HPV se transmite doar pe cale sexuală – FALS. Se transmite prin
contact intim piele la piele cu o persoană deja infectată.
4. Virusul HPV, odată contactat, are niște simptome clare – FALS. De cele
mai multe ori persoanele infectate nu prezintă simptome. Din acest motiv este
foarte importantă diagnosticarea acestuia la timp.