Serviciile

Se poate observa faptul că, prin funcţiile pe care le îndeplinesc activităţile de servicii în cadrul
mecanismelor de piaţă, în calitatea lor de mijloace de coordonare a activităţilor economice, rolul
acestora în cadrul economilor naţionale nu mai poate fi ignorat, un sector de servicii ineficient
putând contribui la stoparea dezvoltării.

Creşterea ponderii şi importanţei practice a activităţii de servicii în ultimele decenii au

determinat şi intensificarea preocupărilor teoretice în acest domeniu, ca urmare a faptului că o
mare parte din abordările tradiţionale specifice epocii industriale nu mai corespondeau
tendinţelor manifestate pe plan internaţional.

Eforturile economiştilor în direcţia conştientizării importanţei serviciilor în economiile

contemporane, s-au concretizat în mai multe faze succesive1:
 prima etapă, debutul procesului de conştientizare a importanţei serviciilor, s-a realizat la
nivelul practicienilor, aceştia fiind obligaţi să înfrunte noile realităţi economice
(materializate în numărul crescând de servicii din interiorul şi din exteriorul industriei
prelucrătoare) chiar şi în lipsa unei teorii economice fundamentale în domeniul
serviciilor;
 faza a doua se concentrează în jurul eforturilor unor economişti (Orio Giarini, Jean
Gadrei, Jaques Nusbaumer, Juan F. Rada) care, la sfârşitul anilor 70, au ajuns la
concluzia că serviciile au devenit partea preponderentă a sistemelor de producţie, în
termenii alocării resurselor. Punând bazele unui nou curent de gândire pe plan
internaţional, acest grup de specialişti susţine importanţa strategică a serviciilor în
alocarea resurselor, contribuţia la dezvoltarea economică pe plan naţional şi internaţional;
 faza a treia a procesului de sesizare a importanţei serviciilor o constituie includerea
serviciilor pe agenda negocierilor internaţionale în cadrul GATT, la începutul anilor 80,
fapt care a vut cel puţin două efecte benefice şi anume: dobândirea de către servicii a unui
statut oficial în cadrul relaţiilor internţionle şi, de asemenea, impulsionarea fără precedent
a cercetării ştiinţifice în acest domeniu;
1
Chibuţiu, Agnes- Serviciile şi dezvoiltarea. De la prejudecăţi la noi orizonturi, Editura Expert, Bucureşti, 2000,
pag 41-42
etapa a patra este legată de intrarea în vigoare la finele anului 1995 a Acordului General privind
Comerţul Serviciilor (GATS) şi încorporarea comerţului internaţional cu servicii în sistemul
comercial global patronat de noua organizaţie Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).
GATS conferă avantajul liberalizării progresive a schimburilor internaţionale cu serviciile şi,
prin urmare, recunoaşterea din partea comunităţii internaţionale a problematicii serviciilor.