Fenomenul militar în concepția NATO și UE

CUPRINS
INTRODUCERE.......................................................................p.3

CAPITOLUL 1....…………………………………...................p. 3-4

(Ce reprezintă NATO?)

CAPITOLUL 2 ………………………...…………………...…p.4-8
(Fenomenul militar în concepția NATO)

CAPITOLUL 3…………………………………………....……p.8
(Ce reprezintă UE?)

CAPITOLUL 4…………………………………………………p.9-13
Fenomenul militar în concepția UE)

CONCLUZII ...……………………………………………........p.13-14

BIBLIOGRAFIE.........................................................................p.15
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu
Catedra Ştiinţe Militare şi Manageriale

Introducere
Mediul de securitate contemporan caracterizat de o globalizare fără
precedent, impune de la sine un mod plenar de abordare a tuturor conceptelor
din aria militară, socială, politică şi economică.
Dinamica strategiilor de securitate este permanent influenţată de
evenimente cu impact major asupra mediului internaţional, precum şi de modul
în care acestea şi-au pus amprenta asupra politicilor celor doi actori principali ai
lumii: Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană.

1.Ce reprezintă NATO?

”Securitatea este esenţială vieţii indivizilor, colectivităţilor şi statelor. Practic,
orice domeniu al vieţii individuale şi sociale are nevoie de securitate.”
(Ionel Nicu Sava)

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (abreviat NATO în engleză și

OTAN în franceză) este o alianță politico-militară stabilită în 1949, prin Tratatul
Atlanticului de Nord semnat în Washington la 4 aprilie 1949. Actualmente
cuprinde 28 de state din Europa și America de Nord.

Alianța s-a format din state independente, interesate în mentinerea pacii si

apararea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară
defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să
raspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a
statelor membre. Inițial, aceste state au fost: Belgia, Canada, Danemarca, Franța,
Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Olanda si
SUA. La 18 februarie 1952, au aderat la tratat Grecia si Turcia, iar la 6 mai
1955, RFG a devenit membra NATO.1

La constituirea ei, ideea de baza a alianței, menținută timp de peste 50 de

ani, era aceea a realizării unei apărări comune, credibile și eficiente. În acest
sens, în articolul 5 al Tratatului se specifica: „Partile convin ca un atac armat
impotriva uneia sau a mai multora dintre ele in Europa sau in America de Nord
va fi considerat ca un atac impotriva tuturor si, in consecinta, daca se va
produce un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, exercitand dreptul sau
individual sau colectiv la autoaparare, recunoscut de articolul 51 al Cartei
1
Col. dr. Cosma Mircea, Cpt. drd. Ispas Teofil, Integrarea României în structurile europene şi euro-atlantice, Editura Academiei
Fortelor Terestre

2
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu
Catedra Ştiinţe Militare şi Manageriale

Natiunilor Unite, va da asistenta Partii sau Partilor atacate, prin luarea in

consecinta, individual si concertat cu celelalte parti, a acelor masuri ce vor fi
considerate necesare, inclusiv folosirea fortei armate, pentru a restaura si a
mentine securitatea zonei Nord-Atlantice.”

Această frază s-a referit la început la cazul în care URSS ar fi lansat un

atac împotriva aliațiilor europeni ai Statelor Unite, în urma căruia SUA ar fi
trebuit să trateze Uniunea Sovietică ca și cum ar fi fost atacată ea însăși. Totuși
temuta invazie sovietică din Europa nu a mai venit. În schimb, fraza a fost
folosită pentru prima dată în istoria tratatului la 12 septembrie 2001 drept
răspuns la Atentatele din 11 septembrie 2001.2

2.Fenomenul militar în concepția NATO

Noul Concept Strategic al NATO
În definiția dată de către NATO, conceptul strategic reprezintă modul de
acțiune adoptat în urma analizei unei situații strategice. Este enunțarea a ceea ce
trebuie făcut, în termeni suficient de flexibili, încât să permită dezvoltarea
liniilor de acțiune militară, diplomatică, economică, psihologică,precum și a
altor acțiuni care reies din aceasta.

Definiția în sine a conceptului strategic al NATO este atât de largă, încât

nu este întotdeauna foarte clar ce ar trebui să conțină acesta și care ar trebui să
fie aria sa de cuprindere. Acest fapt nu a împiedicat Alianța să adopte, succesiv,
concepte strategice, începând cu anul 1952, dată la care Comitetul Militar a
aprobat primul document sub această denumire, cunoscut drept MC 14/1.

Trebuie însă subliniat că definirea conceptelor strategice se realizează prin

documente clasificate NATO, ce conțin orientări esențiale de natură strategică și
militară. Versiunile publice nu subliniază strategia generală pe care se bazează
operațiile, dar explică obiectivele politice generale ale Alianței, esența existenței
sale, mediul în care operează și viziunea sa pe termen mediu și lung.

Pe data de 19 noiembrie 2010, liderii NATO au adoptat un Nou Concept

Strategic, care va servi Alianţei ca şi cadru de manifestare pentru următorii zece
ani.Noul Concept strategic reconfirmă ca fiind esenţial angajamentul aliaţilor de
a se apăra unul pe altul împotriva oricărui atac.
2
Provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului XXI, secţiunea Istorie, geopolitică şi geostrategie, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2005

3
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu
Catedra Ştiinţe Militare şi Manageriale

Documentul stabileşte viziunea NATO pentru o Alianţă în evoluţie, care

va rămâne capabilă să-şi apere membrii împotriva ameninţărilor moderne şi
angajează transformarea NATO într-o organizaţie mai dinamică, mai pregătită şi
mai eficientă.“NATO este o comunitate de neegalat de libertate, pace, securitate
şi valori comune”, a spus secretarul general. “Dar lumea se schimbă. Ne
confruntăm cu noi ameninţări şi provocări noi. Şi acest concept strategic va
asigura că NATO rămâne la fel de eficient ca niciodată în apărarea păcii noastre,
a securităţii şi prosperităţii noastre. ”

Subliniind faptul că a venit timpul pentru NATO să dezvolte noi

capabilităţi şi noi parteneriate, Noul Concept Strategic deschide calea pentru ca
Alianţa să-şi modernizeze capacităţile necesrae pentru îndeplinirea misiunii de
bază, accea de apărare colectivă, în timp ce continuă să promoveze stabilitatea
internaţională.

Noul Concept Strategic cere aliaţilor să investească în capabilităţi cheie

pentru a răspunde ameninţărilor emergente şi  agreează dezvoltarea în interiorul
Alianţei a capabilităţilor necesare de apărare antibalistică şi împotriva atacurilor
cibernetice.“Acesta este un plan de acţiune … care stabileşte în mod clar etapele
concrete NATO pe care NATO le va adopta în următoarea perioadă”, a subliniat
Secretarul General al NATO. “Se va creea o Alianţă care va fi eficientă, mai
angajată şi mai eficientă decât oricând înainte.”

Noul Concept Strategic oferă ţărilor partenere din întreaga lume mai
multe oportunităţi pentru dialog şi cooperarecu Alianţa, NATO angajându-se să
consolideze cooperarea cu Rusia. De asemenea, ţine uşa deschisă pentru
aderarea la NATO a democraţiilor europene.Documentul subliniază necesitatea
ca NATO să fie pregătit să joace un rol activ în operaţiunile de gestionare a
crizelor, ori de câte ori este chemat să acţioneze.

Se subliniază necesitatea ca Alianţa să rămână rentabilă şi să facă în

continuare reforma internă, un aspect cheie al modului în care Alianţa va
particpa la gestionarea relaţiilor internaţionale în viitor.

4
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu
Catedra Ştiinţe Militare şi Manageriale

Principalele prevederi din noul concept strategic al NATO

Apărarea colectivă
Conceptul confirmă angajamentul fondator al statelor membre de a se
"apăra reciproc împotriva un atac, inclusiv în cazul noilor ameninţări".3

Politici nucleare

NATO îşi ia angajamentul să "creeze condiţiile pentru o lume fără arme

nucleare", dar va rămâne o alianţă nucleară "atât timp cât vor exista arme
nucleare în lume". Disuasiunea rămâne un element central al strategiei sale:
forţele nucleare oferă "garanţia supremă" pentru securitate, deşi condiţiile pentru
o recurgere la arma nucleară sunt "extrem de improbabile".

Apărarea antirachetă

NATO îşi defineşte capacitatea de apărarea împotriva unui atac cu rachete

drept unul dintre elementele centrale ale apărării sale. În acest domeniu, va căuta
activ "cooperarea cu Rusia şi alţi parteneri euroatlantici".

Parteneriate

Parteneriatele cu ţări terţe pot "contribui la consolidarea securităţii

internaţionale, la apărarea valorilor NATO, la operaţiunile sale precum şi la
pregătirea ţărilor interesate de aderare"4.

"O Uniunea Europeană activă şi eficientă contribuie la securitatea globală

în zona euro-atlantică. UE este un partener unic şi esenţial pentru NATO".

Cooperarea NATO-Rusia rămâne de o "importanţă strategică".

3
“Strategic Concept For the Defence and Security of The Members of the North Atlantic Treaty Organisation” Adopted by Heads
of State and Government in Lisbon,2010

4
“Strategic Concept For the Defence and Security of The Members of the North Atlantic Treaty Organisation” Adopted by Heads
of State and Government in Lisbon,2010

5
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu
Catedra Ştiinţe Militare şi Manageriale

Gestionarea crizelor

NATO îşi ia angajamentul să "prevină sau gestioneze" crize susceptibile

să degenereze în conflicte şi să "stabilizeze o situaţie postconflict sau să ajute la
reconstrucţie". Alianţa va crea "trăgând învăţăminte din operaţiuni, o structură
civilă de gestionare a crizei adecvată, dar modestă, pentru a interacţiona mai
eficient cu partenerii civili".

Terorism

Terorismul este o "ameninţare directă". Conflicte externe la frontierele

NATO pot ameninţa securitatea sa, alimentând extremismul, terorismul, dar şi
traficul de arme, droguri ş fiinţe umane.

Atacuri informatice

Conceptul prevede dezvoltarea capacităţii Alianţei de a preveni şi detecta

atacurile informatice. Documentul citează ca posibile surse forţele armate şi
serviciile de informaţii externe, crima organizată, grupările teroriste sau
extremiste.

Securitatea energetică

NATO vrea să contribuie la securitatea energetică, inclusiv prin apărare

infrastructurilor energetice şi zonelor şi căilor de tranzit importante.

Alianța pentru secolul al XXI-lea

6
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu
Catedra Ştiinţe Militare şi Manageriale

Liderii NATO se declară "hotărâţi să continue modernizarea Alianţei,

pentru a putea face faţă provocărilor de securitate din secolul al XXI-lea"5 şi să
îi "menţină eficienţa, ca alianţa politico-militară care a avut cel mai mult succes
în lume".

3.Ce reprezintă UE?

Uniunea Europeană este o organizaţie a ţărilor europene dedicată creşterii
integrării economice şi întărirea cooperării intre state. Uniunea Europeană are
sediul în Bruxelles, Belgia. La baza întregii construcții europene stã voința de a
lucra împreunã, pe baza unor interese comune.Acestea au condus la convingerea
ca în unele domenii se pot obține rezultate mult mai bune la nivel european
decât la nivel național. Așa s-a ajuns la politici comune tuturor statelor
membre,elaborate și adoptate de instituțiile comunitare cu aplicabilitate pe întreg
teritoriul Uniunii.

Existența politicilor comune conferã unicitate Uniunii Europene, pentru cã

demonstreazã acceptarea cedãrii unei parți a suveranitãții statelor membre cãtre
instituțiile europene.Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relațiile
dintre statele membre și între popoarele acestora, într-o manierã coerentã, având
drept suport solidaritatea.

Uniunea Europeană a fost infintata oficial la 1 noiembrie 1993. Este cea

mai recentă organizaţie de cooperare europeană care a început cu Comunitatea
Europeană de Cărbune şi Oţel din 1951 care a devenit Comunitatea Europeană
în 1967. Membrii acestei organizaţii au fost: Belgia, Marea Britanie,
Danemarca, Frântă, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda,
Portugalia şi Spania. În 1991 guvernele celor 12 state membre au semnat
Tratatul Uniunii Europene (care a mai fost numit şi Tratatul Maastricht). Acesta
a transformat Comunitatea Europeană în Uniunea Europeană. În 1994 Austria,
Suedia şi Finlanda au intrat şi ele astfel numărul total de membrii a ajuns la 15.

4.Fenomenul militar în concepția UE

Strategia de securitate a UE
5
“Strategic Concept For the Defence and Security of The Members of the North Atlantic Treaty Organisation” Adopted by Heads of State
and Government in Lisbon,2010

7
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu
Catedra Ştiinţe Militare şi Manageriale

Europa nu a fost niciodată atât de prosperă, atât de sigură şi nici atât de

liberă. Violenţa înregistrată în prima jumătate a secolului al XX-lea a făcut loc
unei perioade de pace şi stabilitate fără precedent în istoria europeană.

Statele Unite ale Americii au jucat un rol esenţial în integrarea şi în

securitatea europeană, în special prin intermediul NATO. Sfârşitul războiului
rece a lăsat Statele Unite ale Americii într-o poziţie dominantă din punct de
vedere militar. Totuşi, niciun stat nu este capabil să facă faţă pe cont propriu
problemelor complexe actuale.

Europa încă se confruntă cu ameninţări şi provocări în materie de

securitate. Izbucnirea conflictului din Balcani a reamintit faptul că războiul nu a
dispărut de pe continent. Pe parcursul ultimei decade nicio regiune a globului nu
a rămas neatinsă de conflicte armate. Cele mai multe dintre aceste conflicte au
apărut mai degrabă în interiorul statului decât între state şi majoritatea
victimelor au aparţinut populaţiei civile.

Ca o uniune a 25 de state cu o populaţie de mai mult de 450 milioane de

locuitori, care produce un sfert din produsul intern brut (PIB) mondial şi care
dispune de o gamă largă de instrumente, Uniunea Europeană este în mod
inevitabil un partener global. Pe parcursul ultimei decade forţele europene au
fost desfăşurate peste hotare, în locuri îndepărtate precum Afganistanul, Timorul
de Est şi RDC. Creşterea convergenţei intereselor europene şi consolidarea
solidarităţii reciproce a UE o impun ca pe un actor mai credibil şi mai eficient.
Europa ar trebui să fie pregătită pentru a partaja responsabilitatea în materie de
securitate globală şi pentru a construi o lume mai bună.

Atmosfera care a urmat războiului rece este una caracterizată de

deschiderea progresivă a frontierelor, deschidere în cadrul căreia aspectele
interne şi externe de securitate sunt legate în mod indisolubil

Securitatea reprezintă o condiţie prealabilă pentru dezvoltare. Conflictele

nu numai că distrug infrastructura, inclusiv infrastructura socială; acestea
încurajează, de asemenea, criminalitatea, deteriorează investiţiile şi conduc la
imposibilitatea derulării unei activităţi economice normale. Un număr de ţări şi
regiuni sunt prinse într-un ciclu de conflicte, insecuritate şi sărăcie.

8
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu
Catedra Ştiinţe Militare şi Manageriale

Concurenţa pentru resurse naturale - în special pentru apă - care se va

agrava în următoarele decade ca urmare a încălzirii globale, este posibil să
creeze tulburări şi migraţii suplimentare în multe regiuni.

Dependenţa energetică reprezintă o îngrijorare deosebită pentru Europa.

Europa este cel mai mare importator mondial de petrol şi de gaze naturale.
Importurile totalizează aproximativ 50% din actualul consum de energie.
Acestea vor creşte la 70% în 2030. Cea mai mare parte a importurilor de energie
provin din zona Golfului, Rusia şi Africa de Nord.

Obiective strategice ale UE

Trăim într-o lume care oferă perspective mai luminoase, dar şi ameninţări
mai mari decât cele pe care le-am cunoscut până acum. Viitorul va depinde
parţial de acţiunile noastre. Trebuie şi să gândim global, şi să acţionăm local.
Pentru apărarea securităţii şi promovarea valorilor sale UE are trei obiective
strategice: Uniunea Europeană a fost activă în a face faţă ameninţărilor-cheie.

Terorismul
După 11 septembrie, aceasta a reacţionat cu măsuri precum adoptarea unui
mandat european de arestare, iniţiative îndreptate împotriva finanţării
terorismului şi un acord privind asistenţa juridică reciprocă cu Statele Unite ale
Americii. UE continuă să dezvolte cooperarea în acest domeniu şi să îşi
îmbunătăţească apărarea.

Uniunea tocmai a ajuns la un acord asupra unui nou program de acţiune

care prevede măsuri destinate să consolideze Agenţia Europeană pentru Energie
Atomică, măsuri de intensificare a controalelor exporturilor şi de combatere a
transporturilor ilegale şi achiziţiilor ilicite.

UE este angajată pe calea realizării unei adeziuni universale la regimurile

tratatelor multilaterale, precum şi a consolidării tratatelor şi a dispoziţiilor
acestora în materie de verificare.

Uniunea Europeană şi statele membre au intervenit pentru a contribui la

soluţionarea conflictelor regionale şi pentru a repune pe picioare statele aflate în
derivă, inclusiv în Balcani, Afganistan şi în RDC. Restaurarea bunei guvernări
în Balcani, promovarea democraţiei şi dotarea autorităţilor din aceste regiuni cu

9
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu
Catedra Ştiinţe Militare şi Manageriale

capacităţi pentru a face faţă criminalităţii organizate reprezintă una dintre cele
mai eficiente căi de combatere a criminalităţii organizate în cadrul UE.

Într-o eră a globalizării, ameninţările îndepărtate pot constitui o

ameninţare în aceeaşi măsură cu cele apropiate. Activităţile nucleare ale Coreei
de Nord, riscurile nucleare din Asia de Sud şi proliferarea din Orientul Mijlociu
reprezintă tot atâtea surse de îngrijorare pentru Europa.

Teroriştii şi criminalii sunt capabili în prezent să acţioneze la nivel

mondial: activităţile întreprinse de aceştia în Asia Centrală şi de Sud-Est pot
reprezenta o ameninţare pentru statele europene sau pentru cetăţenii acestora.

Conceptul tradiţional de autoapărare - de până la şi incluzând războiul

rece - s-a bazat pe ameninţarea reprezentată de invazie. Odată cu noile
ameninţări, prima linie de apărare se va situa deseori în afara graniţelor. Noile
ameninţări sunt dinamice. 6

În contrast cu ameninţarea vizibilă masivă din timpul războiului rece,

niciuna dintre noile ameninţări nu este pur militară; şi nici nu se poate face faţă
oricăreia dintre ele prin mijloace pur militare.

Pentru a face faţă terorismului poate fi necesară combinarea de informaţii

secrete şi de mijloace poliţieneşti, judiciare, militare şi de altă natură. În statele
aflate în derivă, pot fi necesare instrumente militare pentru restabilirea ordinii şi
mijloace umanitare pentru a face faţă crizelor imediate. Dacă în conflictele
regionale sunt necesare soluţii politice, mijloacele militare şi o poliţie eficientă
pot fi necesare în faza post-conflict. Instrumentele economice servesc pentru
reconstrucţie, iar gestionarea civilă a crizelor ajută la restaurarea guvernării
civile. Uniunea Europeană este bine dotată, în special pentru a răspunde unor
situaţii cu aspecte atât de multiple.

Construirea securităţii în vecinătatea granițelor

Chiar şi într-o eră a globalizării, geografia este încă un element important.
Este în interesul european ca ţările de la graniţele noastre să fie bine guvernate.
“Vecinii care sunt angajaţi în conflicte violente, statele slabe în care
criminalitatea organizată prosperă, societăţile disfuncţionale sau creşterea

6
Chiriac Mircea Dănuţ, Politici şi strategii de securitate la începutul secolului XXI, Editura U.N.Ap., Bucureşti, 2005

10
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu
Catedra Ştiinţe Militare şi Manageriale

explozivă a populaţiei la graniţele acesteia - toate acestea reprezintă probleme

pentru Europa.”7

Integrarea statelor candidate sporeşte securitatea, dar şi aduce UE mai

aproape de regiunile turbulente. Sarcina UE este de a promova un ansamblu de
state bine guvernate, la estul Uniunii Europene şi la frontierele bazinului
mediteraneean, cu care să întreţină relaţii apropiate şi de cooperare.

Importanţa acestui fapt este cel mai bine ilustrată în Balcani. Datorită
eforturilor concentrate cu SUA, Rusia, NATO şi cu alţi parteneri internaţionali,
stabilitatea în regiune nu mai este ameninţată de apariţia unui conflict major.

Soluţionarea conflictului arabo-israelian reprezintă o prioritate strategică

pentru Europa. Fără aceasta, vor exista foarte puţine şanse de soluţionare a altor
probleme din Orientul Mijlociu

Regiunea mediteraneeană continuă să se confrunte în general cu serioase

probleme de stagnare economică, tulburări sociale şi conflicte nesoluţionate.

Multilateralismul eficient
Într-o lume a “ameninţărilor globale, a pieţelor globale şi a mijloacelor
globale de exprimare în masă, securitatea şi prosperitatea noastră depind tot mai
mult de un sistem multilateral eficient”8. Dezvoltarea unei societăţi
internaţionale mai puternice, a unor instituţii internaţionale funcţionale şi a unei
ordini internaţionale guvernate de lege constituie obiectivul nostru.

Uniunea Europeană s-a angajat pe calea apărării şi a dezvoltării dreptului

internaţional.

Instituţiile cheie din sistemul internaţional, precum Organizaţia Mondială

a Comerţului (OMC) şi instituţiile financiare internaţionale şi-au extins numărul
de membri. China s-a alăturat OMC şi Rusia îşi negociază intrarea în această
organizaţie. Creşterea numărului membrilor organizaţiilor de acest fel ar trebui

7
A SECURE EUROPE IN A BETTER WORLD - THE EUROPEAN SECURITY STRATEGY Approved by the European Council
held in Brussels on 12 December 2003 and drafted under the responsibilities of the EU High Representative Javier SOLANA

8
A SECURE EUROPE IN A BETTER WORLD - THE EUROPEAN SECURITY STRATEGY Approved by the European Council
held in Brussels on 12 December 2003 and drafted under the responsibilities of the EU High Representative Javier SOLANA

11
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu
Catedra Ştiinţe Militare şi Manageriale

să reprezinte un obiectiv pentru noi, în paralel cu menţinerea standardelor înalte

ale acestora.

Unul dintre elementele centrale ale sistemului internaţional este

reprezentat de relaţiile transatlantice. Acest fapt nu este numai în interesul nostru
bilateral, ci consolidează comunitatea internaţională ca întreg. NATO reprezintă
o ilustrare semnificativă a acestei relaţii.

Organizaţiile regionale consolidează, de asemenea, guvernanţa globală.

Pentru Uniunea Europeană, rolul şi eficienţa OSCE şi ale Consiliului Europei au
o semnificaţie specială. Alte organizaţii regionale precum ASEAN,
MERCOSUR şi Uniunea Africană aduc o contribuţie semnificativă la o lume
mai ordonată.

Un număr de state s-au plasat chiar ele în afara hotarelor societăţii

internaţionale. Unele au optat pentru izolare; altele au încălcat în mod repetat
normele internaţionale. Este de dorit ca asemenea state să se alăture din nou
comunităţii internaţionale şi UE ar trebui să fie pregătită să le ofere asistenţă.
Statele care nu doresc să facă acest lucru ar trebui să înţeleagă că este un preţ
care trebuie plătit, inclusiv în relaţiile lor cu Uniunea Europeană.

Concluzie
Apărarea şi securitatea colectivă, pe de o parte, şi securitatea bazată pe
cooperare, pe de altă parte, sunt instrumente fundamental diferite, dar
complementare, ale politicii internaţionale de securitate. Aplicarea principiului
subsidiarităţii, în organizarea securităţii europene, presupune luarea în calcul a
unui sistem de securitate multietajat: U.E., O.S.C.E., N.A.T.O. şi O.N.U.
Angajarea pe unul sau mai multe din aceste nivele va depinde de specificul
sarcinilor de securitate avute în vedere. Necesitatea unei corelări, a optimizării
cooperării între diferitele instituţii de securitate devine mai evidentă ca oricând.
Evoluţiile în U.E., competiţia dintre U.E. şi N.A.T.O., posibilitatea ca
interesele naţionale ale unor state occidentale să prevaleze asupra celor comune,
evaluarea securităţii de pe poziţii ideologice şi nu financiare, lipsa unei diviziuni
corecte a muncii între statele participante, sunt principalii factori care
influentează edificarea unui sistem eficient în domeniul securităţii europene.
Progresele instituţionale, evidenţiate în subcapitolele anterioare, dau o formă
concretă contribuţiei europenilor la securitatea euro-atlantică. Nivelul de

12
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu
Catedra Ştiinţe Militare şi Manageriale

interoperabilitate pe care se întemeiază relaţiile între U.E. şi N.A.T.O. dă

conţinut capacităţii europene colective de gestionare a crizelor.

13
 Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu
Catedra Ştiinţe Militare şi Manageriale

Bibliografie:

1. Col. dr. Cosma Mircea, Cpt. drd. Ispas Teofil, Integrarea României în
structurile europene şi euro-atlantice, Editura Academiei Fortelor
Terestre

2. Neag Mihai Marcel, Evoluția structurală si ideologică a Organizației

Nord-Atlantice,Techno Media, Sibiu, 2009, pp. 65-79

3. Curs de doctrine politico-militare, partea a VI-a – „Securitatea naţională şi

euroatlantică”, Editura U.N.Ap, Bucureşti, 2004;

4. Chiriac Mircea Dănuţ, Politici şi strategii de securitate la începutul

secolului XXI, Editura U.N.Ap., Bucureşti, 2005.

5. Provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului XXI,

secţiunea Istorie, geopolitică şi geostrategie, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2005

6. “Strategic Concept For the Defence and Security of The Members of the
North Atlantic Treaty Organisation” Adopted by Heads of State and
Government in Lisbon,2010

7. A SECURE EUROPE IN A BETTER WORLD - THE EUROPEAN

SECURITY STRATEGY Approved by the European Council held in
Brussels on 12 December 2003 and drafted under the responsibilities of
the EU High Representative Javier SOLANA

14