ISTA PADURILOR REVISTA TEHNICO-STINTIFICA EDITATA DE: REGIA NATIONALA A PADURILOR - ROMSILVA SI SOCIETATEA ,PROGRESUL SILVIC* CUPRINS (Nr. 1 / 2007) NICOLAE $OFLETEA, GHEORGHE SPARCHEZ, DUMITRU TAR- ZIU: Potenfialul de bioacumulare al frasinului comun (Fraxinus excel- sior L) in functie de specificul ecologic al statiunilor reprezentative din arealul sau indigen .... .. cpa ad RADU VLAD, CRISTIAN CUCIUREAN: Cercetiri referitoare la Colegiul de redactie Presedintele colegiului de redactie: Peer ees : ‘ structura volumului pe sortimente primare In arborete de molid afec- ing. Dan Ioan Aldea, tate de cervide oo... ees... sathiceeece a DANIEL AVACARITEI, CRISTIAN SIDOR: Aspecte dendromesce refer fer eee toare la forma tranchiuhi si volumul aborlor de gorun (Quercus ptraca Mit. erie a LIDS, ses er once eeneeeeteeeenteneeeee seeeedT GEORGEL ZLEI: Elemente auxolos Tema de rezonanta din Ocolul silvic Tomnatic ...............23 NICOLAE ISTUDOR, MARIUS TURCU: Particularitajile cererii de ‘masa lemnoasé in Romania 6H LES, a OB CHIRITA CARAIANI, MIHAELA DUMITRANA, CORNELIA DASCALU, CAMELIA I. LUNGU: Politici ecologice. Dezvoltarea Gurabila si contabilitatea verde ee 34 PUNCTE DE VEDERE: PETRE BRADOSCHE: Unele considera referitoare la starea gi accesibilitatea padurilor din Romania, compara- tiv cu alte fari din Europa .......- ses... we DIN ACTIVITATEA RNP-ROMSILVA: CRISTIAN BECHERU: Come- morarea a 100 de ani de la nagterea acad. prof. ing. Ion Popescu Zeletin (1 februatie 2007) 0... eee. 2S DIN ACTIVITATEA A.S.A.S.: Alegeri de noi membri .. 32 CRONICA: DAN IOAN ALDEA, NOROCEL-VALERIU NICOLES- CU: Franfa si Austria, doi poli importanti ai silviculturii europene .53 RECENZII: NOROCEL-VALERIU NICOLESCU: 56 dr. ing, lon Machedon, Membri: conf. dr. ing. Toan Vasile Abrudan, dr. ing. Ovidiu Badea, dr. ing. Ton Barbu, conf. dr. ing. Radu Cenus, prof. dr. ing. lon Florescu, prof. dr. doe. Victor Giurgiu, ing, Simion Mattei, prof. dr. ing. Noroc dr. ing. Nicolai Olenici, dr. ing, Toan Seceleanu, prof. dr. ing. Dumitru Romulus Térziu, Redactor sef: Rodica Dumitrescu Secretar general de redacte: Cristian Becheru Tehnoredactare: Liliana Suciu ISSN: 1583-7890 Revistf acreditati CNCSIS categoria BAspecte dendrometrice referitoare la forma trunchiului si volumul arborilor de gorun (Quercus petraea Matt.Liebl.) 1. Introducere Importanta economicd deosebiti a trunchiurilor arborilor a constituit prineipala motivatie care a directionat cercetarea stiinffic® spre cunoasterea formei acestora, inci din perioada de inceput a dendrometriei. Initial, s-a incercat asimilarea trunchiu-lui, ori a parfilor din trunchi, ew forma unor corpuri de rotatie din geometric, ecea ce nu a condus intotdeauna la rezultate satisfaicdtoare. Nici ‘eoriile imprumutate din mecanica sau fiziologie, aplicate de unii autori, n-au dat satisfuctic. Se con- sider cdi mai multe sanse de succes vor putea oferi n Viitor modelele oferite de biomecani ciberneticé (Giurgiu, 1979). Totusi, in scopuri practice, se dovedesc utile modalititile de expri- mare a formei fusului la arbori prin intermediul indicilor si coeficientilor de forma, ori a ecuatiilor de regresie a curbei de contur a fusului, ai cdror coeficienti, diferentiati in raport cu specia si conditile de dezvoltare, sunt stabilifi prin metode ale statisticii matematice. incercarile de caracteri- zare a formei fusului Ia arbori, prin intermediul jor de regresie, sunt numeroase, incepiind eu utilizarea polinoamelor ortogonale de grad superi- or (Osumi, 1959; Giurgiu, 1965, 1969; Fries ef Matern, 1965; Bruce, 1968), pind la ecuatii de regresie multifactoriale (Curtis, Bruce ef Van Coevering, 1968; Bitterlich, 1977, 1978; Kozak et al., 1969, 1970; Mendiboure, 1971), ori modele matematice mai elaborate (Giurgiu, 1972, 1979; Roiko-Jokela, 1976; Horodnic er Zarojanu, 2002). 2. Obiective Studiul de fata igi propune s@ analizeze forma fusului la arbori de gorun dintr-un gorunet de deal ajuns la varsta exploatabilitatii tehnice. in baza cunoasterii formei fusului, ca obiectiv secundar se propune intocmirea unei tabele de cubaj locale. 3. Material si metoda de studiu Materialul experimental este constituit din 40 REVISTA PADURILOR © Anul 122 © 2007 @ Nr. | Daniel AVACARITEI Cristian SIDOR de exemplare de gorun din samanta, din arboretul 41A, unitatea de productie IV Poienita, Ocolul sil- vie Botosani. Arboretul este un gorunet de deal cu flora de mull. de productivitate mijlocie, in varst& de 110 ani, ajuns la exploatabilitatea tehnica. Compozitia specifica este 10 Go, iar din punet de vedere al bonitajii stafionale se incadreaza in clasa de productie relativa II. Cele 40 de exemplare selectate din diferite categorii dimensionale (diametre, indlyimi) au fost doborite, in vederea masurarii diametrelor Ia diferite sectiuni pe trunchi. Pentru fiecare exemplar in parte, dupa doborire, s-a masurat lungimea trunchiului, s-a efectuat curitarea de craci si s-au masurat diame- trole de-a lungul fusului, din metru in metru, plus diametrul la sectiunea de 1,30m. Cricile cu diametrul Ia capatul gros depasind 5 om au fost asezate in steri, iar cele cu diametrul la capatul gros sub 5 em, in grimezi tip, in vederea cubarii lor prin intermediul factorilor de cubaj. Pentru misurarea diametrelor la lungimi relative din 0,05 {in 0,051 s-au realizat interpolari grafice pe hartie milimetricd de reconstituire @ curbei de contur a fasului. in total, s-au masurat 1148 de diametre. in vederea aprecierii formei fusului, s-a apelat la cal- culul indicilor de forma naturali, a coeficientilor de forma naturali si a unei ecuatii de regresie de exprimare a profilului longitudinal al arborilor. Ecuajia de regresie a fost stabilita pe clase de diametre de baza, pottivit modelului Riniker (Tarp - Johansen et al., 1997; Fonton, Kakai ef Rondeux, 2002 ), serisé sub forma: d?=4p(h-hy in care: d, reprezinta diametrele arborelui 1a diferite nivele /, deasupra nivelului solului; +h indltimea totala a arborelui; $i p- constante strict pozitive: r- exponentul formeis P- descresterea metricd exprimata in emem:!; Pentru a usura estimarea parametrilor se pro- pune liniarizarea modelului prints-o transformare IogarInca? In(4p) +r Inf) in care: * reprezint& coeficientul de regresie unghiular al dreptei; In(4p) - termenul liber (ordonata la origine). Determinarea paramettilor r formei r si al descresterii_ metrice p sunt prezentate rezumativ in tabelul 1 Tabelul Materialul experimental constitu din diametrele misurate din 005 in O05! si valorile individuale ale exponentului ale descresterii metrice In(dp) s-a facut prin metoda celor mai a ST mici patrate, ajustarea find realizata pe cupluri (d,/,). ae] 3a. ser bart Pentru elaborarea tabelei de cubaj s-a folosit atdt metoda coeficientului de forma artificial cat si metoda 3a on maa ‘ectiatiilor de regresie. Prin intermediul primei metode volumul se stabileste dupa relatia: au Sra Sar Tes Pa Tier [ise zp hf =— dP hy Garis Coeficientul de forma artificial fs- a stabilit in functie de coeficientul de forma natural f, prin intermediul fac- ty [7 3916 ans [nant [eats 1 oe Ta [0 sia stg torului Q in baza relatiei: f= S00 di d in care: O= iar fa, $-a stabilit prin intermediul relatiei Hohenadl: For = OR +R tas te Ps hss + + Kiay toast hoon) {in care seria indi dh, din lungimea arborilor. Ecuatiile de regresie folosite sunt: Igv=atalgdtalgh s lev fin care: d reprezinté diametrul de baza al arborelui, in em; ‘h~ indltimea arborelui, in m; y= volumul arborelui, in m?: coeficientii de regresie a prin metoda celor mai mici patrate. Datele experimentale, reprezentate prin diametrele masurate din 0,05 in 0,051 pentru fiecare arbore in parte si valorile exponentului 18 ior de forma naturali ky doy dfiind diametrele masurate pe trunchi Ia sectiu- ni din 0,05 in 0,051; 9 +0, led tay Ie? d+ as igh+ay Ig?h a find stabiliti 4, Rezultate si discutii Indicii de forma sunt indicatori care caracteri- zeazi forma fusului la atbori, din punct de vedere al modului de deserestere @ diametrului, de la baza spre varf, Cercetérile efectuate in ara noastri (Giurgiu, 1972) au scos jin evidenta o variabilitate mai seazuti a indicilor de forma naturali, compa- rativ cu cea a indicilor de forma artificial, iar acest fapt oferi posibilitatea stabilirii unor valori medii ‘mai stabile pentru primul indicator. in eazul arbo- rilor luafi in studiu, se constaté cd cea mai puter- diametrul de refering, masurat la 0 zecime nic corelatie de tip liniar, (0,7 ~ 0,9) exist intre oso $i Foam Kaas: Koss Cin ordinea sciderii inten- sititii corelatici). ‘Valoarea indicelui de forma ky.» pentru arbori de gorun analizati este de 0,758, caracterizati de tun coeficient de variatie de 9,4% si de un ecart cuprins intre 0,500 si 0,850. Se constatd cl va- oarea medie a acestui indice, pentru specia gorun (0,710) este mai mare decdt media pe tard. Pentru arborii analizati s-a stabilit seria indi- cilor de forma naturali, pentru sectiuni relative din 0,03 in 0,05I, Valorile medii ale indicilor de forma naturali sunt prezentate in tabelul 2. Cercetirile efectuate aratii ch fusul arborilor, indiferent de conditiile naturale de crestere, din REVISTA PADURILOR © Anul 122 © 2007 @ Ne 1