Junimea

Curentul literar promovat de societatea ieseana “Junimea” se manifesta incepand cu anul 1863
ca o miscare modernista profunda si de aplicare a spritului critic.

Junimistii au recunoscut contributia predecesorilor, dar s-au raportat la epoca pasoptista.

Junimismul include atat elemente de ruptura fata de trecut, cat si tendinte de continuitate cu
directia initiata de Mihail Kogalniceanu in “Dacia literara”.

Idei si teme comune sunt: promovarea unei literaturi originale, aplicarea principiilor
valorice in actul critic. Mai departe, Junimea inseamna o ideologie noua, o raportare a
modelului literaturii romanesc la cel european.

O scurta definire a Societatii Junimea

(scurta definire) Societatea Junimea este cea mai importanta grupare ideologica si culturala din a
doua jumatate a secolului 19, avand rolul in epoca de a orienta evolutia culturii romane.

Au hotarat infiintarea la Iasi a societatii Junimea – asociatie menita sa aduca un suflu nou in
cultura romana. Ideile junimiste circulau in revista “Convorbiri literare”, iar in paginile reviste
vor fi publicate articolele lui Maiorescu si operele marilor clasici: poezia lui M. Eminescu, proza
lui Creanga si Ioan Slavici, comediile lui Caragiale.

Etapele Junimii

In viata societatii Junimea se disting cateva etape, cu orientari si activitati diferite.

1. Etapa ieseana – are un pronuntat caracter polemic si se manifesta in trei directii: limba,
literatura si cultura. Se elaboreaza principiile sociale si estetice ale junimismului.
Necesitatea educarii publicului, asa-numitele “prelectiuni populare”.  Are ca scop
educarea publicului larg. Se cauta modele apte sa asigure progresul la care aspira Titu
Maiorescu.
2. A doua etapa (desfasurarea sedintelor Junimii la Bucuresti, dar revista activa la Iasi) este
o etapa de consolidare, in aceasta etapa se afirma reprezentanti ai “directiei noi”, in
poezia si proza romana: Eminescu, Creanga, Slavici, Caragiale, dar si alti scriitori
necunoscuti azi. Maiorescu sustine imbogatirea vocabularului limbii romane prin
neologisme de origine romanica.
3. A treia etapa (bucuresteana), revista este mutata la Bucuresti, ca si intreaga societate
Junimea. Are un caracter preponderent universitar prin studiile de specialitate din
domeniile: istorie, filozofie, filologie, geografie.

Trasaturile Junimii

In lucrarea “Istoria literaturii romane moderne”, criticul Tudor Vianu identifica trasaturi
definitorii ale junimismului:
  spiritul critic
 spiritul filozofic
 gustul pentru clasic si academic
 spiritul oratoric
 ironia

Spiritul critic – cea mai importanta trasatura a junimismului. Se manifesta prin respectul fata de
adevarul  istoric in studierea trectului si prin cultivarea simplitatii.

Interesul pentru literatura se manifesta cand la Junimea se avanseaza ideea alcatuirii unei
antalogii de poezie romaneasca pentru scolari. Cum nu s-a putut alegere un numar suficient de
poezii frumoase, Maiorescu publica in “Convorbiri literare” un studiu in care concentreaza
conceptia lui despre arta.

Criticismul junimist este o trasatura definitiorie a miscarii, care a influentat destinul literaturii si
al culturii romane.

Concluzie

Aceste convingeri, puterea extraordinara a lui Maiorescu de a construi o teorie a culturii, au facut
posibila aparitia marilor clasici ai literaturii romane: Eminescu, Creanga, Caragiale si Slavici.