Ioan Slavici se a#irmă, în literatura română, în perioada marilor clasici, iar opera sa literară stă,

esenţialmente, sub semnulrealismului. *a$oritatea operelor literare ale scriitorului ilustrea!ă o temă cu
substrat morali!ator.+oman obiectiv – realist,

Mara

urmărete, în principal, destinele a trei persona$e – *ara, -ersida i rică  , una dintre

temele

ilustrate de autor #iind #amilia. /utorul conturea!ă câteva tipuri de #amilie: a *arei, rămasă văduvă i
având singurăgri$ă de copii, a lui 0ubăr, #amilie de tip patriar(al, în care soţul repre!intă o autoritate
necontestată, a lui 1ocioacă, în care*arta se bucură de o anumită libertate. Între aceste tipuri #amiliale
modelate, întro anumită măsură i de societatea în care persona$ele evoluea!ă, se încadrea!ă cuplul
-ersida – 0ubărnaţl. e alt#el, critica literară a considerat că, dacă urmărim liniade acces cea mai
evidentă a cărţii, aceea a subiectului său,

Mara

e un roman despre iubire i căsătorie.4 % *agdalena -opescu,

Slavici

&

Perspectiva narativă

obiectivă îi permite cititorului să aibă acces la toate compartimentele vieţii sociale i a#ective aeroilor,
surprini întrun proces de evoluţie.

Acţiunea

, comple"ă, urmărete, prin înlănţuire, destinul -ersidei i al lui rică, procesul de maturi!are
sentimentală parcurs de #iica *arei ocupând cea mai mare parte din substanţa narativă a romanului.În
plan social, autorul urmărete ilustrarea relaţiilor care se stabilesc între persona$ele unei comunităţi
particulare –

târgulardelean de la sfârşitul secolului al XIX-lea

, în care amestecul de etnii i de religii dă natere, uneori, unor con#lictedesc(ise. 5ste i ca!ul -ersidei i
al lui 6aţl, care alcătuiesc un cuplu împotriva tuturor normelor acceptate de societate – -ersida e
româncă i #iică de văduvă săracă % cel puţin în aparenţă &, 6aţl e neamţ i unicul motenitor al
măcelăriei lui 0ubăr.7na dinte scenele cele mai importante pentru evoluţia relaţiilor dintre cele două
persona$e este inclusă în capitolulintitulat

Primăvara
. 8uplul alcătuit din #iica *arei i #iul măcelarului 0ubăr ia natere dintro întâmplare: întro
dimineaţăoarecare, încercând să înc(idă #ereastra mănăstirii în care locuiete pentru că *ara a (otărât că
acolo #iica ei poate să primească o educaţie aleasă cu o c(eltuială minimă, -ersida îl !ărete pe 6aţl, iar
iubirea se nate brusc în su#letul ei, #ărăavertisment, i îi copleete su#letul. În ciuda voinţei de al
#ace să dispară, sentimentul se ampli#ică. Încercând să scape deobsesie, -ersida pune bariera distanţei
între ea i 6aţl. În absenţa lui însă, dragostea ei devine mai puternică, iar când îl revedela nunta uneia
dintre #iicele negustorului 8alici, de la /rad, iubirea ei i!bucnete, în ciuda interdicţiilor pe care raţiunea
ei leimpune. 8omparând ceea ce simte pentru 8odreanu cu ceea ce simte pentru 6aţl, -ersida înţelege că
iubirea ei pentru 6aţleste prea puternică pentru a #i învinsă i #ata s#ârete prin a o accepta ca atare.
8apitolul în care -ersida înţelege toate acestesentimente se intitulea!ă, de alt#el, sugestiv,

Ispita

. Însu#leţită de atmos#era căminului de tineri căsătoriţi în care locuiete ovreme, -ersida trece pe
nesimţite către o nouă etapă a sentimentului său ascuns, pe care nu îl mărturisete nimănui. 8ând
6aţlrevine la /rad, găsete o iubire cristali!ată lent prin ateptare. -ersida îl iubete i tie că îl va iubi
întotdeauna. rumurile lui prin #aţa casei în care locuiete ea, la ore precise, creea!ă în su#letele
amândurora un re#le" al sentimentelor comple"e, carecuprind iubirea i su#erinţa, ateptarea, dar i
teama de respingerea celorlalţi. -ersida e dureros de contientă de barierele careîi despart. Sunt bariere
etnice, naţionale, religioase: -ersida tia când i dincotro vine i când i dincotro se întoarce, tia căel,
sărac în su#letul lui, numai la ea se gândete, numai de dragul ei trăiete i rabdă !i i noapte ca să
poată trece în patrurânduri pe !i în #aţa casei în care se a#la ea.4 8uplul lor se va de#initiva însă în
po#ida tuturor interdicţiilor, c(iar împotriva propriilor voinţe.Întâlnirea din lunca *ureului este
de#initorie pentru relaţiile care se vor stabili în cuplu i apoi în căsnicie. -ersida îi cereapărare i
protecţie împotriva sentimentului care o copleete tocmai celui care nu ar #i trebuit să tie nimic
despre intensitateaacestui sentiment. 9ata îi de!văluie su#letul, dar 6aţl reacţionea!ă vulgar, nedemn
de #rumuseţea celei care i se de!văluie: – /a nu pot pleca, grăi dânsa desc(isă. tiam eu că nu poţi
pleca, !ise el râ!ând.4 6aţl se dovedete slab i, mai ales, rău, pentru că cinismul cu care întâmpină
mărturisirea -ersidei este o dovadă deimaturitate, o încercare de a arunca asupra ei toată
responsabilitatea alegerii i a susţinerii sentimentale a cuplului. -ersida econtrariată –  ;; 7rât om< == !
ise ea după ce sosi acasă, apoi îi acoperi #aţa cu amândouă mâinile i lacrămile o năpădiră, plânsul o
îneca.4 +eacţia ei e, iniţial, una de respingere – se întoarce acasă, respinge toate cererile de căsătorie, se
i!olea!ă pe parcursul unui an  , dar toate aceste acţiuni nu distrug sentimentul de dragoste pe care îl
trăiete pentru 6aţl. În acelai timp, 6aţl îi împlinete anii de călătorie4, se întoarce ca să obţină
învestitura de maestru, se maturi!ea!ă. Îi propune -ersidei să#ugă împreună, dar #ata îl respinge, dat
#iind #aptul că a #ost educată întro societate care nu acceptă ră!vrătiţii.