M. Vlada Istoria Informaticii Românești, Vol. IV

ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI
APARIȚIE, DEZVOLTAREȘI IMPACT
OAMENI, INSTITUȚII, CONCEPTE, TEORII ȘI TEHNOLOGII

Conținutul articolelor din acest volum nu reprezintă în mod necesar și
punctul de vedere al editorului. Interpretările și opiniile pe care le
conțin articolele aparțin exclusiv autorilor și nu angajează cu nimic
răspunderea editorului sau a editurii.
Reproducerea integrală sau parţială, cu scop comercial, precum și alte

fapte similare săvârșite fără permisiunea scrisă a deţinătorului
copyrightului reprezintă o încălcare a legislaţiei cu privire la protecţia
proprietăţii intelectuale și se pedepsesc penal și/sau civil în
conformitate cu legile în vigoare.
Autorii articolelor din acest volum pot valorifica parțial sau integral
propriile contribuții, fără a cere acordul editorului, doar prin indicarea
corectă a sursei.
ISTORIA ADEVĂRATĂ ȘI RELEVANTĂ ESTE DESCRISĂ DE CEI CARE AU TRĂIT-O
Lucrare dedicată Centenarului Marii Uniri din anul 1918
În memoria acad. GRIGORE C. MOISIL, fondatorul informaticii românești

Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii
A c a d e m i a R o m â nă
MARIN VLADA
(editor coordonator)
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI

APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT
OAMENI, INSTITUȚII, CONCEPTE, TEORII ȘI TEHNOLOGII
VOLUMUL IV
Computing – Dezvoltare și impact
Capitolele 7–10
Editura Matrix Rom, București

2020
MATRIX ROM
C.P. 16 – 162
062510 – BUCUREȘTI
Tel. 021.4113617, 031.4012438, 0372743840
Fax. 021.4114280
Email: office[at]matrixrom.ro
www.matrixrom.ro
Editura MATRIX ROM este acreditată de

CONSILIUL NAȚIONAL AL CECRCETĂRII ȘTIINȚIFICE DIN ÎNVĂȚĂMâNTUL
SUPERIOR
REFERENȚI ȘTIINȚIFICI:
Acad. Prof. Dr. Mihail-Viorel Bădescu, Preşedinte, Divizia Istoria Ştiinţei (DIS) –
Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), Academia Română
Prof. Dr. Eufrosina Otlăcan, Vicepreşedinte, Divizia Istoria Ştiinţei (DIS) –

Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), Academia Română
Copertă: Sigrid Iuhas, Bogdan Jugureanu

DTP: Marin Vlada
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Istoria informaticii româneşti: apariţie, dezvoltare şi impact / ed. coord.:
Marin Vlada. - Bucureşti: Matrix Rom, 2019-2020
2 vol.
ISBN 978-606-25-0494-6
Vol. 4. : Computing - dezvoltare şi impact– 2020. - Conţine
bibliografie. - ISBN 978-606-25-0553-0
I. Vlada, Marin (ed.)
004
MOTTO
„Scopul prezentării unei evoluții a informaticii este acela de a expune pentru generațiile
viitoare de profeșioniști și beneficiari ai acestui domeniu, povestea și contribuțiile românilor la
progresul acestui domeniu al dezvoltării societății, plusând aceste contribuții în contextul lor
istoric, național și internațional. Prin înțelegerea obiectivă a trecutului, putem fi capabili să
asigurăm, cu contribuția fiecăruia, dezvoltarea unuia dintre cele mai spectaculoase domenii ale
științei, tehnicii și tehnologiei, care a marcat începutul unei noi etape în evoluția societății, bazată
pe informație, cunoaștere și inovare, având ca suport tehnologiile informaționale și de
comunicații”.
Marius Guran, Monografia informaticii din România, 2012
Mediile din natură sunt guvernate de Limbaje. Omul a inventat calculatorul, limbajele şi
ştiinţele pentru cunoaştere. Prin intermediul calculatorului se prelucrează informaţiile şi
cunoştinţele. Pentru reprezentarea şi prelucrarea informaţiilor calculatorul utilizează limbajele
artificiale. Acest fapt dovedeşte că limbajele au fost inventate nu numai pentru comunicarea
informaţiilor, ci mai ales pentru prelucrarea lor. Prin urmare, Limbajele sunt instrumente ale
gândirii, iar ştiințele sunt modele şi reprezentări virtuale ale cunoaşterii.
Marin Vlada, eLSE 2005, CNIV 2010
Informatica a devenit o ştiinţă deoarece utilizează metode, tehnici şi instrumente proprii

pentru investigarea obiectelor şi proceselor pe care le defineşte şi cu care operează. Tezaurul
ştiinţific al Informaticii este rezultatul unor simbioze de cunoştinţe şi cercetări provenite şi de la
alte ştiinţe (matematică, cibernetică, microelectronică, fizică, chimie etc.), şi care prin metode şi
tehnici proprii, şi utilizînd echipamente speciale (sisteme de calcul, dispozitive input/output)
prelucrează informaţii şi cunoştinţe pe care trebuie să le interpreteze, să le transforme şi să le
comunice.
Marin Vlada, Informatică aplicată, 2012
C U P R I N S G E N E R A L
Prefaţă.......................................................................................................... 15
7 Pionierii informaticii românești – Oameni și instituții ........................... 19
7.1 Dezvoltarea computing (hardware și software) – Informatică și IT la
București ............................................................................................................... 21
Cluj-Napoca ......................................................................................................... 70
7.3 Dezvoltarea computing (hardware și software) – Informatică și IT la Iași 86
Timișoara .............................................................................................................. 92
Craiova ........................................................................................................... 97
8 Dezvoltarea și impactul informaticii în România ..................................... 105

8.1 Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) ........................... 108
8.2 Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi
(CEPECA) ................................................................................................... 120
8.3 Institutul de Tehnică de calcul (ITC) ......................................................... 143
8.4 Institutul Central de Informatică (ICI) ...................................................... 148
8.5 Institutul de Calcul Cluj-Napoca ................................................................ 154
8.6 Centrul de Calcul al Universității „Babeș-Bolyai” şi Școala de informatică
din Cluj-Napoca ......................................................................................... 160
8.7 Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială „Mihai Drăgănescu”
(ICIA)........................................................................................................... 168
8.8 Centrele Teritoriale de Calcul Electronic (CTCE) ..................................... 182
8.9 Informatica și IT în domeniile tehnic, economic și social ........................ 204
8.10 Utilizarea și dezvoltarea programelor Open-source în România ............ 236
9 Informatica și Cibernetica la Academia de Studii Economice (1963-

1990) ...................................................................................................................... 249
9.1 Înființarea Centrului de Calcul al ASE în anul 1963 ................................... 251
9.2 Activitatea de învățământ-cercetare-producție ......................................... 256
9.3 Laboratoarele de cercetare ale Catedrei de Cibernetică Economică
(LCCE) ........................................................................................................ 266
10 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
9.4 Învățământul de informatică și cibernetică economică ............................ 278

9.5 Laboratoarele de cercetare după anul 1975 ............................................... 287
9.6 Personalități din străinătate în vizită la Centrul de Calcul al ASE ............ 325
9.7 Manifestări științifice organizate de/sau împreună cu LCCE ................... 326
9.8 Revista de Cibernetică Economică ............................................................. 341
10 Istoria informatizării în mediul preuniversitar românesc 1985-2018 ... 347
10.1 Perioada de pionierat 1985-1990 ............................................................... 351
10.2 Perioada de învățare a informaticii 1990-2000 ........................................ 369
10.3 Perioada de democratizare a învățământului 2001-2018 ......................... 381
10.4 Un proiect pentru Centenar – Enciclopedia digitală „România 1918” ..... 477
10.5 O privire în viitor privind strategia educațională în România .............. 492
Bibliografie generală ................................................................................... 503

Index autori ................................................................................................. 511
SECȚIUNI ȘI AUTORI
CAPITOLUL 7
7.1 Dezvoltarea computing (hardware și software) – Informatică și IT la București

(Grigore C. Moisil, Dragoș Vaida, Radu Homescu, Eduard Rădăceanu, Vasile
Baltac, Augustin Prodan, Grigor Moldovan, Dan D. Farcaș, Victor Megheşan, Ion
Iancu, Marin Vlada) ................................................................................................. 21
• Pionierat la Facultatea de Matematică, Centrul de Calcul al Universității din
București (CCUB) (Marin Vlada) ....................................................................... 28
• Pionierat la Academia R.S. România și Institutul de Matematică (Grigore C.
Moisil) ................................................................................................................. 33
• Pionierat la Institutul de Fizică Atomică (IFA) al Academiei R.S. România
ragoș Vaida) ........................................................................................................ 38
• Pionierat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Institutul Politehnic
București .............................................................................................................. 40
• Pionierat la Centrul de Calcul al Academiei de Studii Economice București
(Radu Homescu) .................................................................................................. 42
• Pionierat la la CEPECA și la Centrul de Calcul (Eduard Rădăceanu) ................. 45
• Pionierat la Institutul de Tehnică de Calcul (ITC) (Vasile Baltac, Augustin
Prodan) ............................................................................................................... 47
• Pionierat la Fabrica de calculatoare electronice românești Felix (ICE Felix)
(Marin Vlada) ..................................................................................................... 54
• Pionierat la Institutul Central de Informatică (ICI) ........................................... 57
7.2 Dezvoltarea computing (hardware și software) – Informatică și IT la Cluj-
Napoca (Emil Cătinaș, Augustin Prodan, Grigor Moldovan).................................... 70
• Pionierat la Institutul de Calcul din Cluj al Academiei (Emil Cătinaș) .............. 70
• Pionierat la Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) Cluj-Napoca (Augustin
Prodan) ................................................................................................................ 73
• Pionierat la Centrul Teritorial de Calcul Electronic Cluj-Napoca ..................... 76
• Pionierat la Facultatea de Matematică și Centrul de Calcul al Universității
„Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (Grigor Moldovan)........................................... 77
• Academicianul D. D. Stancu şi începuturile informaticii la Universitatea
„Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (Grigor Moldovan) .......................................... 81
• Pionierat la Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca ......... 83
7.3 Dezvoltarea computing (hardware și software) – Informatică și IT la Iași (Marin
Vlada) ....................................................................................................................... 86
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași (Marin Vlada) .................................................. 86
• Facultatea de Informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași ....... 88
7.4 Dezvoltarea computing (hardware și software) – Informatică și IT la Timișoara
(Dan D. Farcaș, Vasile Baltac, Victor Megheşan) ..................................................... 92
• Pionierat la Institutul Politehnic din Timișoara și Centrul de Calcul al IPT
(Dan D. Farcaș, Vasile Baltac)............................................................................. 92
• Pionierat la ITC Filiala Timișoara și Fabrica de Memorii Timișoara (Vasile
Baltac, Victor Megheşan)..................................................................................... 95
7.5 Dezvoltarea computing (hardware și software) – Informatică și IT la Craiova (Ion

Iancu) ....................................................................................................................... 97
• Învățământul de Automatică și Calculatoare la Universitatea din Craiova ...... 97
• Informatica la Universitatea din Craiova (Ion Iancu) ......................................... 99
CAPITOLUL 8
8.1 Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) (Ion Văduva) .................... 108
• Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti – un reper marcant în istoria
informaticii din Romănia (Ion Văduva) ............................................................. 108
8.2 Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi (CEPECA)
(Dan D. Farcaș, Eduard Rădăceanu) ........................................................................ 120
• Informatica în CEPECA (Dan D. Farcaș)............................................................. 120
• Informatica la CEPECA și la Centrul de Calcul – Amintiri (Eduard Rădăceanu) .. 128
8.3 Institutul de Tehnică de calcul (ITC) (Augustin Prodan) ......................................... 143
• Rolul ITC-ului în informatica românească (Augustin Prodan) ........................... 143
8.4 Institutul Central de Informatică (ICI) ...................................................................... 148
• Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) ..................... 148
8.5 Institutul de Calcul Cluj-Napoca (Emil Cătinaş) ....................................................... 154
• Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca, Academia Română
(Emil Cătinaş) ...................................................................................................... 154
8.6 Centrul de Calcul al Universității „Babeș-Bolyai” şi Școala de informatică din
Cluj-Napoca (Grigor Moldovan) .............................................................................. 160
8.7 Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială „Mihai Drăgănescu” (ICIA)
(Angela Ioniță) ......................................................................................................... 168
8.8 Centrele Teritoriale de Calcul Electronic (Marin Vlada, Augustin Prodan) ............. 182
• Perioada de informatizare a României (1965-1980) ............................................ 182
• Despre produse informatice realizate la un Centru Teritorial de Calcul
Electronic (Nicolae Fildan) ................................................................................. 187
• Centrul Teritorial de Calcul Electronic (CTCE) Târgu Mureș (Petru Pepelea) .. 191
• Centrul Teritorial de Calcul Electronic Sibiu (CTCE) / Soft Aplicativ şi
Servicii (SAS) Sibiu ............................................................................................. 197
• Centrul Teritorial de Calcul Electronic Piatra Neamț (CTCE) .......................... 198
• Centrul Teritorial de Calcul Electronic Brăila (CTCE)/Societatea de servicii
informatice Brăila ............................................................................................... 199
• Centrul Teritorial de Calcul Electronic Alba Iulia (CTCE)/SSI Alba Iulia ......... 201
• Centrul Teritorial de Calcul Electronic Iași (CTCE)/Sinta Iași .......................... 201
8.9 Informatica și IT în domeniile tehnic, economic și social (Marin Vlada) ................ 204
• Centrul de Informatică și Organizare al Municipiului București (CINOR) ...... 204
• Firma Alfa Software Cluj-Napoca ........................................................................ 205
• Centrul de pregătire în informatică (CPI) Bucureşti........................................... 207
• Firma Cometa SRL București .............................................................................. 208
• Firma CRIsoft Brașov .......................................................................................... 208
• SOFTWIN Group București ................................................................................ 209
• Compania SIVECO Romănia București .............................................................. 215
• Asociația Română pentru Industria Electronică și Software (ARIES) ................ 218
• Firma InfoTim (CTCE)/ETA2U Timișoara ........................................................ 219
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 13
• Firma Romsym Data București ........................................................................... 220

• Societatea Națională de Informatică (Softlead) ................................................. 220
• Firma Advanced Technology Systems (ATS) Târgoviște ................................... 221
• Firma BITsoftware Brașov ................................................................................... 222
• Firma Softeh Plus București ................................................................................ 224
• Firma Else Digital Solutions București ............................................................... 224
• Firma TotalSoft București ................................................................................... 225
• Firma Prosoft Solutions (PSS) București ........................................................... 226
• Firma Indaco Systems București ......................................................................... 228
• Firma AttoSOFT Galați ....................................................................................... 228
• Firma Nexus Media Iași ..................................................................................... 230
• Firma Infomedia Pro București .......................................................................... 231
• Firma Integrisoft București ................................................................................. 231
• Asociația Patronală a Industriei Românești de Software și Servicii (ANIS) ..... 232
• Alte firme de informatică și IT – AMBO, ARI-Studio, AROBS, Artia Soft,
Atlas Systems, AuraPortal, Avira, Axes Software, Axiologic SaaS, Axsys
România, BrainLabs Media, Business Logic Software, BusinessView Software,
CIEL Romania, Computaris, CS Vision, eMAG, Magister Software,
RADCOM, Romanian Software, SAS GRUP, ScribSoftware, Senior Software,
SETRIO, ZITEC ................................................................................................... 233
8.10 Utilizarea și dezvoltarea programelor Open-source în România (Marin Vlada) .... 236
• Licența Publică Generală (GNU General Public License) și „Open Source” ...... 236
• Utilizarea sistemelor de programe Open-source în România ........................... 238
• Exemple de pionierat privind utilizarea Open-source în România ................... 240
• Perioada de început a Internet-ului în România ................................................ 240
• Seminarul internațional „Linux și medii virtuale de instruiré” Arad ................. 242
• Romanian Symposium on Computer Science (ROSYCS) Iași ............................ 244
• Romanian Knoppix for Biomedical Purposes și ROSLIMS-Romanian Simple
Linux for Medical Students ............................................................................... 245
CAPITOLUL 9 (Radu Homescu)
9.1 Înființarea Centrului de calcul al ASE în anul 1963 ................................................. 251

9.2 Activitatea de învățământ-cercetare-producție ...................................................... 256
9.2.1 Înființarea Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică........... 256
9.2.2 Seminariile științifice ale Centrului de Calcul; Noua clădire și dotarea
cu calculatoare electronice ............................................................................ 263
9.3 Laboratoarele de cercetare ale Catedrei de Cibernetică Economică (LCCE) ......... 266
9.3.1 Principalele teme de cercetare științifică ale LCCE ...................................... 267
9.3.2 Colectivele și Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică ............... 272
9.3.3 Seminariile științifice ale Catedrei și LCCE................................................... 273
9.4 Învățământul de Informatică și Cibernetică Economică ......................................... 278
9.5 Laboratoarele de cercetare după anul 1975 .............................................................. 287
9.6 Personalități din străinătate în vizită la Centrul de Calcul al ASE ........................... 325
9.7 Manifestări științifice organizate de/sau împreună cu LCCE .................................. 326
9.7.1 Manifestări științifice interne ....................................................................... 326
9.7.2 Manifestări științifice interne cu participare internațională ....................... 330
9.7.3 Participări la manifestări științifice externe ................................................. 341
9.8 Revista de Cibernetică Economică ........................................................................... 342
CAPITOLUL 10 (Radu Jugureanu, Dorina Jugureanu)
10.1 Perioada de pionierat 1985-1990 .............................................................................. 351

10.2 Perioada de învățare a informaticii 1990-2000 ........................................................ 369
• Scurt istoric al Internetului în România .............................................................. 369
• Programul „Computere pentru Licee” ................................................................ 370
• Un proiect apărut la momentul potrivit. CISCO Networking Academy ............ 379
10.3 Perioada de democratizare a învățământului 2001-2018 ......................................... 381
• Programul SEI – Programului Național de Informatizare a Învățământului
Preuniversitar Românesc .................................................................................... 382
• Elementele principale .......................................................................................... 382
• Programul SEI – echipele de specialiști ............................................................... 387
• eContent – patrimoniul didactic național ........................................................... 391
• Formare profesională a cadrelor didactice .......................................................... 398
• Recunoașteri internaționale ale proiectelor ....................................................... 401
• Dezvoltarea conținutului digital ......................................................................... 405
• Manuale digitale pentru școli ............................................................................. 406
• Proiecte de Cercetare pentru educație ............................................................... 451
• WAND – Platformă online pentru creare de conținut interactiv ...................... 469
10.4 Un proiect pentru Centenar – Enciclopedia digitală „România 1918” (Radu
Jugureanu, Magda Stan, Daniela Mironov Bănuță, Bogdan Gornea) ...................... 477
• Descriere............................................................................................................... 478
• Experiența trecutului, transmisă lumii de azi .................................................... 483
• Contributori ......................................................................................................... 491
• Consiliul științific ................................................................................................ 491
• Consiliul Științific Pedagogic .............................................................................. 491
10.5 O privire în viitor privind strategia educațională în România (Concepte și
formalizare: Ștefan Morcov, Florin Ilia, Florin Anton, Radu Jugureanu) ................. 492
• Ce nu s-a realizat încă .......................................................................................... 492
• Către ce ne-am putea îndrepta ........................................................................... 496
• Cum va arăta anul 2030? ..................................................................................... 498
PREFAŢĂ
„Un domeniu al științei reprezintă o construcție a unei mulțimi de contributori, al

căror aport individual și inteligență se regăsesc în domeniu și prin sprijinul pe
care-l dau unora dintre ei, care, cu inițiativă, orientare și acțiune, bazate pe
informație și cunoaștere, aleg calea care duce la dezvoltarea acelui domeniu,
asumându-și uneori și riscurile care însoțesc orice realizare importantă a vieții.”
Marius Guran – ICI, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare.
40 de ani în folosul informaticii românești, Editura AGIR, 2011
Volumul IV (cap. 7-10) – „Descifrarea” fenomenului informaticii românești!
Cap. 7 „Pionierii informaticii românești – Oameni și instituții” a fost conceput

pentru a scoate în evidență aspectul privind „Dezvoltarea computing (hardware și software)
– Informatică și IT” în regiunile din România, unde avem dovezi și acțiuni de pionierat în
domeniul informaticii și IT: București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Craiova. Aceste
descrieri s-au concretizat prin următoarele aspecte din regiunile:
 București – Pionierat la:
1. Facultatea de Matematică, Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB);
2. Academia R.S. România și Institutul de Matematică;
3. Institutul de Fizică Atomică (IFA) al Academiei R.S. România;
4. Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Institutul Politehnic București;
5. Centrul de Calcul al Academiei de Studii Economice București;
6. CEPECA și la Centrul de Calcul;
7. Institutul de Tehnică de Calcul (ITC);
8. Fabrica de calculatoare electronice românești Felix (ICE Felix);
9. Institutul Central de Informatică (ICI).
 Cluj-Napoca – Pionierat la:
1. Institutul de Calcul din Cluj al Academiei;
2. Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) Cluj-Napoca;
3. Centrul Teritorial de Calcul Electronic Cluj-Napoca;
4. Facultatea de Matematică și Centrul de Calcul al Universității „Babeș-Bolyai” din
Cluj-Napoca;
5. Academicianul D. D. Stancu şi începuturile informaticii la Universitatea „Babeş-
Bolyai” din Cluj-Napoca;
6. Pionierat la Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca.
 Iași – Pionierat la:
1. Facultatea de Matematică și Centrul de Calcul al Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași;
2. Facultatea de Informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
 Timișoara – Pionierat la:

1. Institutul Politehnic din Timișoara și Centrul de Calcul al IPT;
2. ITC Filiala Timișoara și Fabrica de Memorii Timișoara.
 Craiova – Pionierat la:
1. Facultatea de Automatică și Calculatoare la Universitatea din Craiova;
2. Informatica la Universitatea din Craiova.
După Revoluția Română (decembrie 1989), în România a început un proces de

transformare și de organizare a societății în toate domeniile vieții politice, economice,
sociale, științifice și tehnice, învățământ, sănătate etc. Nu au scăpat de acest proces nici
instituțiile, organizațiile și unitățile economice din domeniul tehnicii de calcul și
informaticii.
După redactarea primelor 3 volume (capitolele 1-6) din cadrul proiectului ROINFO
(Istoria informaticii românești) publicate în perioada 2019-2020, am ajuns la concluzia că
am reușit parțial să „descifrăm fenomenul” informaticii românești, pentru că am dat
prioritate unor evenimente, subiecte și teme, instituții și oameni, programe, decizii,
transformări și evoluții etc.
Știind rolul important pe care l-au avut Centrele Teritoriale de Calcul Electronic
(CTCE) în dezvoltarea și performanțele economiei din întreaga României, în procesul de
informatizare a tuturor domeniilor de activitate din România, ne-am propus să studiem și
evoluția acestor CTCE-uri. Spre exemplificare, evidențiem Colocviul de Informatică INFO
Iași, de la Facultatea de Matematică – Universitatea din Iași, ce s-a desfășurat – prímele
ediții, în colaborare cu Centrul Teritorial de Calcul Electronic Iași și ITC – filiala Iași (din
anul 1985). Evenimentul a fost inițiat la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași – Facultatea de
Matematică, de prof. Călin Petru Ignat, care devine director al Centrului de Calcul al
Universității, din anul 1975.
Ținând seama că acest demers pentru studiul evoluției acestor CTCE-uri este unul
complex și de durată, am preferat o metodă de căutare de informații de pe Internet. Din
aceste motive vom prezenta câteva informații, fără să avem pretenția că vom aduce un
studiu complet și cu informații folositoare, care să descrie evoluția acestor CTCE-uri.
Probabil, facem acest efort de descriere mai mult pentru o provocare. Vom lăsa această
sarcină complexă unui eventual istoric, care să aleagă metodele de cercetare cele mai
eficiente.
Cap. 8 „Dezvoltarea și impactul informaticii în România” a fost greu de conceput,
fiind vorba de multe instituții din România ce au avut un aport în dezvoltarea informaticii
și IT în România:
 Instituții
8.1 Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB);
8.2 Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi (CEPECA);
8.3 Institutul de Tehnică de Calcul (ITC);
8.4 Institutul Central de Informatică (ICI);
8.5 Institutul de Calcul Cluj-Napoca;
8.6 Centrul de Calcul al Universității „Babeș-Bolyai” şi Școala de informatică din
Cluj-Napoca;
8.7 Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială „Mihai Drăgănescu” (ICIA).
 Centrele Teritoriale de Calcul Electronic

Perioada de informatizare a României (1965-1980).
Despre produse informatice realizate la un Centru Teritorial de Calcul Electronic.
1. Centrul Teritorial de Calcul Electronic Sibiu (CTCE) / Soft Aplicativ şi Servicii (SAS)
Sibiu;
2. Centrul Teritorial de Calcul Electronic Piatra Neamț (CTCE);
3. Centrul Teritorial de Calcul Electronic Brăila (CTCE)/Societatea de servicii
informatice Brăila – S.A.;
4. Centrul Teritorial de Calcul Electronic Alba Iulia (CTCE)/SSI Alba Iulia;
5. Centrul Teritorial de Calcul Electronic Iași (CTCE)/Sinta Iași.
 Informatica și IT în domeniile tehnic, economic și social

Centrul de Informatică și Organizare al Municipiului București (CINOR), Alfa Software Cluj-
Napoca, Centrul de pregătire în informatică (CPI) Bucureşti, Cometa București, CRIsoft Brașov,
SOFTWIN Group București, Compania SIVECO Romănia București, Asociația Română pentru
Industria Electronică și Software (ARIES), InfoTim (CTCE)/ETA2U Timișoara, Romsym Data
București, Societatea Națională de Informatică (Softlead), Firma Advanced Technology Systems
(ATS) Târgoviște, BITsoftware Brașov, Softeh Plus București, Else Digital Solutions București,
TotalSoft București, Prosoft Solutions (PSS) București, Indaco Systems București, AttoSOFT
Galați, Nexus Media Iași, Infomedia Pro București, Integrisoft București, Asociația Patronală a
Industriei Românești de Software și Servicii (ANIS);
Alte firme de informatică și IT: AMBO, ARI-Studio, AROBS, Artia Soft, Atlas
Systems, AuraPortal, Avira, Axes Software, Axiologic SaaS, Axsys Romania, BrainLabs
Media, Business Logic Software, BusinessView Software, CIEL România, Computaris, CS
Vision, eMAG, Magister Software, RADCOM, Romanian Software, SAS GRUP,
ScribSoftware, Senior Software, SETRIO, ZITEC.
 Utilizarea și dezvoltarea programelor Open-source în România

1. Licența Publică Generală (GNU General Public License) și „Open Source”;
2. Utilizarea sistemelor de programe Open-source în România;
3. Exemple de pionierat privind utilizarea Open-source în România.
A. Perioada de început a Internet-ului în România;

B. Seminarul internațional „Linux și medii virtuale de instruiré” Arad;
C. Romanian Symposium on Computer Science (ROSYCS) Iași;
D. Romanian Knoppix for Biomedical Purposes și ROSLIMS-Romanian Simple Linux
for Medical Students.
Cap. 9 „Informatica și Cibernetica la Academia de Studii Economice (ASE)” descrie

succint rolul și impactul Academiei de Studii Economice (1963-1990) și al Centrului de
Calcul al ASE înființat în anul 1963:
9.1 Înființarea Centrului de Calcul al ASE în anul 1963;
9.2 Activitatea de învățământ-cercetare-producție;
9.2.1 Înființarea Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică;
9.2.2 Seminariile științifice ale Centrului de calcul; Noua clădire și dotarea cu
calculatoare electronice;
9.3 Laboratoarele de cercetare ale Catedrei de Cibernetică Economică (LCCE);

9.3.1 Principalele teme de cercetare științifică ale LCCE;
9.3.2 Colectivele și Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică;
9.3.3 Seminariile științifice ale Catedrei și LCCE;
9.4 Învățământul de informatică și cibernetică economică;
9.5 Laboratoarele de cercetare după anul 1975;
9.6 Personalități din străinătate în vizită la Centrul de Calcul al ASE;
9.7 Manifestări științifice organizate de/sau împreună cu LCCE;
9.7.1 Manifestări științifice interne;
9.7.2 Manifestări științifice interne cu participare internațională;
9.7.3 Participări la manifestări științifice externe;
9.8 Revista de Cibernetică Economică.
Cap. 10 „Istoria informatizării în mediul preuniversitar românesc 1985-2018” este

conceput și redactat de doi profesori din învățamântul preuniversitar ce au trăit și și-au
desfășurat activitatea didactică sub semnul informatizării mediului preuniversitar din
România – „Acest articol reprezintă viziunea noastră vis a vis de evenimente petrecute între
anii 1985 și 2018, în legătură cu Informatizarea sistemului educațional preuniversitar.
Această viziune este determinată de o istorie trăită alături de câteva dintre personalitățile
care au muncit la acest proiect de țară. Prin urmare, există posibilitatea ca în acest document
să nu se regăsească foarte mulți dintre cei care au contribuit la introducerea calculatorului în
școala românească”:
10.1 Perioada de pionierat 1985-1990;
10.2 Perioada de învățare a informaticii 1990-2000 (Scurt istoric al Internetului în
România, Programul Computere pentru licee, Un proiect apărut la momentul potrivit. CISCO
Networking Academy);
10.3 Perioada de democratizare a învățământului 2001-2018 (Programul SEI –
Programului Național de Informatizare a Învățământului Preuniversitar Românesc, Elementele
principale, Programul SEI – echipele de specialiști, eContent – patrimoniul didactic național,
Formare profesională a cadrelor didactice, Recunoașteri internaționale ale proiectelor,
Dezvoltarea conținutului digital, Manuale digitale pentru școli, Proiecte de Cercetare pentru
educație, WAND – Platformă online pentru creare de conținut interactiv);
10.4 Un proiect pentru Centenar – Enciclopedia digitală „România 1918” (Descriere,
Experiența trecutului, transmisă lumii de azi, Contributori, Consiliul științific, Consiliul Științific
Pedagogic);
10.5 O privire în viitor privind strategia educațională în România (Ce nu s-a realizat încă,
Către ce ne-am putea îndrepta, Cum va arăta anul 2030?).
10 Martie 2020, Marin Vlada,

Update: 12 Aprilie 2020, Universitatea din Bucureşti, membru titular CRIFST
Bucureşti (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi
Tehnicii), Academia Română
7
Pionierii informaticii
românești –
Oameni și instituții
MOTTO:
„Orice știință care nu se dizolvă în aplicații practice este o știință infirmă, și inutilă. Marile
invenții au fost făcute de savanți care erau în același timp erudiți. Cu simple incursiuni nu se
poate reuși mare lucru. Trebuie atacat pe un front larg. Numai într-o asemenea manieră se va
putea produce o străpungere mai importantă în frontul inamic al necunoscutului.”
Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978),
Părintele ciberneticii generale, membru post-mortem al Academiei Române
„Calculul, în toată generalitatea sa, este una dintre competenţele umane fundamentale, ne
naştem cu această predispoziţie. A fost nevoie de un efort istoric pentru a se realiza o analiză
moleculară a calculului uman în componentele sale ireductibile, efort care a culminat prin
rezultatul britanicului Alan Turing în urmă cu 80 de ani, prin ceea ce ştiinţa desemnează cu
sintagma maşina Turing şi care a prefaţat calculatorul electronic pe bază de program realizat
de John von Neumann şi echipa sa în 1948. În mod inadmisibil, acest itinerar, care realizează
trecerea de la calculul tradiţional, numeric, la calculul calitativ, cu entităţi de natură
abstractă, nespecificată, lipseşte din programa şcolară.”
Acad. Solomon Marcus (1925-2016)
CUPRINS
7.1 Dezvoltarea hardware și software – Informatică și IT la București (Grigore C. Moisil,

Dragoș Vaida, Radu Homescu, Eduard Rădăceanu, Vasile Baltac, Augustin Prodan,
Grigor Moldovan, Dan D. Farcaș, Victor Megheşan, Ion Iancu, Marin Vlada) ............... 21
• Pionierat la Facultatea de Matematică, Centrul de Calcul al Universității din
București (CCUB) (Marin Vlada) .................................................................................. 28
• Pionierat la Academia R.S. România și Institutul de Matematică (Grigore C.
Moisil) ............................................................................................................................. 33
• Pionierat la Institutul de Fizică Atomică (IFA) al Academiei R.S. România
(Dragoș Vaida) ............................................................................................................... 38
• Pionierat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Institutul Politehnic
București .......................................................................................................................... 40
• Pionierat la Centrul de Calcul al Academiei de Studii Economice București (Radu
Homescu) ......................................................................................................................... 42
• Pionierat la la CEPECA și la Centrul de Calcul (Eduard Rădăceanu) ......................... 45
• Pionierat la Institutul de Tehnică de Calcul (ITC) (Vasile Baltac, Augustin
Prodan) ............................................................................................................................ 47
• Pionierat la Fabrica de calculatoare electronice românești Felix (ICE Felix)
(Marin Vlada) ................................................................................................................. 54
• Pionierat la Institutul Central de Informatică (ICI) .................................................... 57
7.2 Dezvoltarea hardware și software – Informatică și IT la Cluj-Napoca (Emil Cătinaș,
Augustin Prodan, Grigor Moldovan).................................................................................... 70
• Pionierat la Institutul de Calcul din Cluj al Academiei (Emil Cătinaș) ...................... 70
• Pionierat la Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) Cluj-Napoca (Augustin
Prodan) ............................................................................................................................. 73
• Pionierat la Centrul Teritorial de Calcul Electronic Cluj-Napoca .............................. 76
„Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (Grigor Moldovan) .................................................... 77
• Academicianul D. D. Stancu şi începuturile informaticii la Universitatea „Babeş-
Bolyai” din Cluj-Napoca (Grigor Moldovan) ................................................................ 81
• Pionierat la Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca ................. 83
7.3 Dezvoltarea hardware și software – Informatică și IT la Iași (Marin Vlada) .................. 86
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași (Marin Vlada) ............................................................ 86
• Facultatea de Informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași ............... 88
7.4 Dezvoltarea hardware și software – Informatică și IT la Timișoara (Dan D. Farcaș,
Vasile Baltac, Victor Megheşan) .......................................................................................... 92
• Pionierat la Institutul Politehnic din Timișoara și Centrul de Calcul al IPT (Dan
D. Farcaș, Vasile Baltac) ................................................................................................. 92
• Pionierat la ITC Filiala Timișoara și Fabrica de Memorii Timișoara (Vasile Baltac,
Victor Megheşan) ............................................................................................................ 95
7.5 Dezvoltarea hardware și software – Informatică și IT la Craiova (Ion Iancu) .................. 97
• Învățământul de Automatică și Calculatoare la Universitatea din Craiova .............. 97
• Informatica la Universitatea din Craiova (Ion Iancu) ................................................... 99
7.1 Dezvoltarea computing (hardware și software) –
Informatică şi IT la Bucureşti
Inițiative de pionierat și realizări la București
După conceperea și elaborarea primelor 2 volume din proiectul ROINFO, s-au

desprins concluzii importante prin înțelegerea fenomenului informaticii românești. Astfel,
în cele două lucrări au fost scoase în evidență eforturile și contribuțiile importante ale
oamenilor de știință, profesori, cercetători, ingineri etc., privind apariția și dezvoltarea
informaticii din România. De aceea, sintagma „informatica românească” este argumentată
prin exemple, studii, realizări, inițiative și acțiuni. Aceste aspecte au fost descrise în
Prefață la vol. III:
1. CERCETĂRI PRIVIND FUNCȚIILE RECURSIVE, LOGICA ȘI TEORIA
DEMONSTRAȚIEI – În anul 1927, matematicianul român Gabriel Sudan (1899-1977),
cu doctoratul la David Hilbert, a dat primul exemplu de funcție recursivă care nu este
primitiv recursivă, înaintea lui Wilhelm Ackermann (1928). În perioada 1934-1942, la
Universitatea din Iași, matematicianul Grigore C. Moisil (1906-1973) se ocupa de
«Logică și teoria demonstrației» și propunându-și «să învețe matematica de la început», a
studiat la «minunata bibliotecă» a Seminarului matematic din Iași, cartea lui Hilbert și
Ackermann, dar și cele 3 volume „Principia Mathematica” ale lui Russel și Whitehead.
Profesorul Moisil a aflat despre logicile cu mai multe valori ale lui Lukasiewicz, în
primăvara anului 1935, când T. Kotarbinski, profesor la Universitatea din Varșovia a ținut
la Iași 3 conferințe publice și o scurtă lecție la Seminarul Matematic asupra scrierii fără
paranteze a lui Lukasiewicz.
2. CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939) – Astăzi se știe
că, cu 10 ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964)
„Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine”, românul
Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post-mortem al Academiei
Române, 1990), publică în 2 volume „Psihologia consonantistă”, 1938-1939, la Editura
„Maloine”, Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini), în care stabilește legi
generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii,
psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere a
funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele
de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar muşchii sunt
consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acestea face „pași peste granițele psihologiei” trecând de
la om la alte sisteme complexe (comunități, organizații sociale etc.), inventând o nouă
știință: Cibernetica.
3. FUNDAMENTAREA MODELELOR PENTRU COMPUTING ȘI
DEZVOLTAREA DOMENIULUI INFORMATICĂ – În perioada 1953-1954,
ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA și URSS, în activitatea de cercetare
privind „Teoria circuitelor de comutație” – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea
CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Programe pentru sistemul
național de informatică și conducere, privind dotarea cu tehnică de calcul în perioada
1971-1980 (1967, 1971, 1972).
4. REALIZAREA DE CALCULATOARE ROMÂNEȘTI – În perioada 1955-

1957, ROMÂNIA a proiectat și construit primul său calculator electronic numeric (anul
1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul
de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele București.
5. DEZVOLTAREA DE CALCULATOARE ÎN LUME – ROMÂNIA a fost a 8-
a țară din lume ce a proiectat și a construit un calculator electronic (1957) și ceea de-a 11-
a țară din lume, care a construit un calculator electronic cu tranzistoare (1963).
„România a avut tradiții în cercetarea și realizarea de calculatoare electronice
din prima și a doua generație. Primul calculator CIFA-1 a fost realizat la IFA în anul
1957 de Victor Toma. Era la numai 11 ani după ENIAC în SUA și la 5 ani după BESM-1
din URSS. Au urmat MECIPT-1 la Institutul Politehnic Timișoara în 1961, DACICC-1 și
CIFA-101 în 1962 la Institutul de Calcul al Academiei din Cluj, respectiv IFA colectivul
Armand Segal. Emulația acestui început nu poate fi disociată de activitatea de mentor a
lui Grigore C. Moisil, singurul român care a primit prestigiosul titlu de Computer
Pioneer din partea IEEE Computer Society.” Vasile Baltac, Un institut pentru istorie.
Semicentenarul Institutului pentru Tehnică de Calcul (1968-2018), Editura AGIR, 2018.
În studiul privind apariția și dezvoltarea informaticii românești se poate constata
că oamenii de știință români (matematicieni, ingineri, fizicieni, economiști, sociologi,
lingvişti, logicieni etc.) în frunte cu Grigore C. Moisil, Tiberiu Popoviciu, Mircea Malița,
Mihai Drăgănescu, Tudor Tănăsescu etc., au influențat și determinat conducerea
României să realizeze repede că este nevoie de utilizarea calculatoarelor electronice în
economie și în toate activitățile societății românești. De remarcat, este faptul că, în acei
ani, în domeniul construirii și utilizării de calculatoare electronice, deciziile erau luate de
jos în sus – în regimul politic de atunci, de regulă era invers –, iar, uneori aceste decizii nu
toate erau bune.
În România, în perioada 1966-1970 s-au creat:
1. Comisia Guvernamentală pentru dotarea cu echipamente de calcul şi
automatizarea prelucrării datelor,
2. Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (CNST),
3. Institutul de Cercetare-Proiectare pentru Utilaje și Echipamemnte de Calcul
(ICPUEC) – reorganizat ca Institutul de Electronică și Tehnică de Calcul (IETC), apoi
Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) – anul 1972,
4. Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi (CEPECA),
5. Întreprinderea pentru întreținerea și repararea utilajelor de calcul (IIRUC),
6. Întreprinderea de calculatoare electronice Felix (ICE Felix) – licență franceză
IRIS 50,
Trebuie să remarcăm faptul că toată această evoluție nu avea loc dacă în perioada
1955-1965 domeniul Automaticii nu era susținut prin cercetare, proiectare și producție. În
anul 1955 se înființează Institutul de Cercetări electrotehnice (ICET, viitorul ICPE), după
care se înființează întreprindera „Automatica”, care înglobează „Termotehnica”, în anul
1960. În anul 1962, prin concentrarea întreprinderilor de profil în grupuri industriale,
apare Grupul de Uzine pentru Aparataj Electrotehnic și Instalații de Automatizare
(GUAEIA), ce cuprindea mai multe întreprinderi: Electrotehnica, Electromagnetica,
Electroaparataj, Automatica, inclusiv Institutul de Cercetare și Proiectare pentru
Automatizări (IPA).
„Asocierea domeniilor Logică – Automatică – Informatică: Profesorul Gr. C. Moisil

mi-a spus că această asociere îi exprimă viziunea asupra informaticii.” Dragoș Vaida1.
Guvernul României adoptă programe strategice de dezvoltare –Programul de

dotare a economiei cu calculatoare electronice și Planul de Informatizare a țării în
perioada 1971-1980:
 La 21 iunie 1967 a fost lansat „Programul de dotare a economiei naționale cu
echipamente moderne de calcul și prelucrarea datelor”, primul program de informatizare
în România (Arhivele Naționale 33/1967). Acest program a fost elaborat de colectivul de
specialiști: profesorul Mihai Drăgănescu, profesorul Mircea Petrescu, Nicolae Costake,
Vlad Iancovici, Ștefan Bârlea, Emil Mitescu, Cornel Mihulecea, Edmond Nicolau, Radu
Sipoș, Simion Florea și Nicolae Sucitulescu. Acest program prevedea crearea unui institut
de specialitate (ITC), a unor fabrici de profil, a unei intreprinderi de service, a unui
institut care să se ocupe de informatizare (ICI), a unei rețele de Centre Teritoriale de
calcul electronic (CTCE), a unor Centre de calcul departamentale etc.
 Elaborarea programului strategic, Perioada 1970-1971 – Dezbateri şi
clarificări –Hotărâre a CC al PCR (aprilie 1972) „Perfecţionarea sistemului informaţional
economico-social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de prelucrare
automată a datelor şi dotarea economiei naţionale cu tehnică de calcul în perioada
1971–1980”.
 Se aprobă (Hotărâre a CC al PCR, aprilie 1972) „Programul privind
perfecţionarea sistemului informaţional economico – social, introducerea sistemelor de
conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor şi dotarea economiei naţionale
cu tehnică de calcul în perioada 1971 – 1980” prin care se dizolvă Comisia
Guvernamentală pentru dotarea cu echipamente de calcul şi automatizarea prelucrării
datelor, şi transferarea atribuţiilor ei la Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie
(CNST), creat în anul 1967.
 Au fost înființate un număr de 18 Centre Teritoriale de Calcul Clectronic
(CTCE, Obiectul activității: cercetare, elaborare de programe și implementare de sisteme
informatice; prelucrare date pe echipamente de calcul; formare și perfecționare de cadre
pentru informatică) – unități economice și 5 Licee pentru informatică (formare de cadre
cu studii medii pentru informatică) – unități bugetare; CONSILIUL DE MINIŞTRI,
HOTĂRÂREA Nr. 1312 din 6 octombrie 1973 privind aplicarea Decretului nr. 499/1973
referitor la organizarea unitară a activităţii de informatică şi unele măsuri pentru
îmbunătăţirea elaborării sistemelor de conducere economică.
Chiar dacă au apărut calculatoarele românești (CIFA, MECIPT, DACICC etc.),
până în anul 1969 România nu avea o fabrică de calculatoare electronice. De aceea, s-au
achiziționat din străinătate – ex. calculatorul IBM 360, calculatoare electronice de
generația a III-a:
 la Universitatea din București, Facultatea de Matematică, un IBM 360 model
30 cu care a fost dotat Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB). În anul
1
Dragoș Vaida, Informatica în România - primii ani, Revista de politica ştiinţei şi scientometrie – serie nouă,
Vol.4, Nr. 1/2015, pag. 29-33, http://rpss.inoe.ro/articles/informatica-in-romania-primii-ani, http://mvlada.
blogspot.com/2015/04/60-de-ani-de-la-aparitia-informaticii.html.
1963 Ministerul Învățământului a achiziționat un calculator analogic MEDA cu care a

fost dotat CCUB.
 calculatorul Siemens de la Centrul de calcul al Ministerului Transporturilor,
al cărui director era dr. ing. Mihai Mihăiță, actualul președinte al AGIR și al ASTR.
 calculatorul Siemens de la Direcția Națională de Statistică.
 calculatorul Elliott de la Combinatul Hunedoara, unde erau exploatate
aplicații specifice, deși acolo erau acceptate uneori și alte tipuri de aplicații, din alte
domenii de activitate.
 calculatorul Elliott de la Dispecerul Național de Energie Electrică.
 un sistem IBM 360 de la Uzina „Tractorul” din Brașov.
Exemple de inițiative privind dezvoltarea informaticii în România – Cursuri de
utilizare a calculatoarelor în perioada 1963-1969, când Grigore C. Moisil era director al
Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), înființat de acad. Moisil la
Facultatea de Matematică și Fizică, în anul 1962.
Cursuri de utilizare a calculatoarelor electronice desfășurate la sediul
următoarelor instituții, în perioada 1963-1969, când Gr. C. Moisil era director al CCUB:
Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), Institutul de Matematică al
Academiei, Institutul Energetic al Academiei, Observatorul Astronomic al Academiei,
Institutul de Mecanica fluidelor al Academiei, Centrul de Cercetări Aerodinamice,
Ministerul Petrolului și Chimiei, Ministerul Construcțiilor de Mașini, Ministerul Căilor
Ferate, Ministerul Forțelor Armate, Academia Militară București, Institutul Politehnic
București, Institutul de Construcții București, Facultatea de Matematică din Iași, Institute
de Proiectare, ISPE, IPROMET, ISCAS, CEPECA, IPACH, CSCAS. (Sursa: Gr. C.
Moisil, Activitatea CCUB, AMC nr. 13-14 1970, Editura Tehnică).
În domeniul calculatoarelor electronice, în România, un moment important a fost
perioada 1968/1969, când s-a discutat înființarea (decizia de înființare în anul 1970)
Întreprinderii de calculatoare electronice Felix (ICE Felix) – licență franceză IRIS 50, ca
urmare a prevederilor contractului de licență semnat cu CII (Franța), fiind o reproducere a
construcției fabricii similare din Toulouse a firmei licențiatoare.
„În România calculatorul s-a numit FELIX C-256, nume derivat din denumirea
anticei provincii romane DACIA FELIX, iar cum autoturismele fabricate sub licenţă tot
franceză se numeau deja DACIA, pentru calculatoare a rămas numele de FELIX şi C de
la calculator. După FELIX C-256 au urmat C-32, C-32M, C-64M,,C-512/1024 iar mai
târziu a apărut FELIX C-8010 astfel că toate calculatoarele tip mainframe s-au numit
FELIX” Vasile Baltac2.
În sinteză, evidențiem acțiuni și etape ce au avut un impact în dezvoltarea

industriei de calculatoare românești și evoluția informaticii în România:
 Anul 1959 – Grigore C. Moisil înființează secția de „Maşini de calcul”,
inspirat de Congresul internaţional al matematicienilor români de la Bucureşti (din anul
1956). Specializarea „Mașini de calcul” era organizată în ultimii 2 ani din cei 5 ani de
studii. În anul 1961, primii 10 absolvenţi ai secţiei au fost angajaţi la IFA și în Institute de
cercetare cu profil de inginerie electronică sau automatică.
2
Vasile Baltac, Un institut pentru istorie. Semicentenarul Institutului pentru Tehnică de Calcul (1968-2018),
Editura AGIR, 2018.
Calculatorul Felix C 256, Fișe de cărți de la BCU Cluj-Napoca, 1971-1973,

Sursa: https://www.bcucluj.ro/re/catalogold/cas/pdf/c/a/Calculatorul-Calculul.pdf
 Anul 1962 – Grigore C. Moisil înființează Centrul de Calcul, pe lângă Catedra de

Algebră condusă de Moisil, cu statut de Laborator, ce va deveni Centrul de Calcul al
Universității din București (CCUB) la Facultatea de Matematică, primul cu acest
profil din ţară. Inițial, s-a numit Centrul de Calcul al Facultății de Matematică-
Mecanică, iar în anul 1970 a devenit Centrul de Calcul al Universității din București
(CCUB) prin hotărârea Consiliului de Miniști HCM Nr. 1948/31.12.1970. În
activitățile organizate pentru utilizarea calculatorului s-a pregătit un număr de
cercetători din care erau matematicieni, ingineri, fizicieni, lingvişti, logicieni.
 Anul 1962 – În anul 1962, Profesorul Călin Petru Ignat introduce cursul „Mașini
Calculabile” în curricula Facultății de Matematică la Universitatea „Alexandru Ioan
Cuza” din Iași.
 Anul 1966 – Colocviul Internaţional „Tehnică de calcul şi Calculatoare” organizat
de Universitatea din București, ASE şi Politehnica din Bucureşti, cu sprijinul
financiar din partea Guvernului României. Organizat la CCUB, sub egida Consiliului
Național pentru Știință și Tehnologie (CNST) în colaborare cu Academia Română și
Asociația Oamenilor de Știință, acesta a fost primul „Colocviu de tehnică de calcul
și calculatoare” cu participare internațională.
 Anii 1966-1967 – S-au creat Comisia Guvernamentală pentru dotarea cu
echipamente de calcul şi automatizarea prelucrării datelor, Consiliul Naţional
pentru Ştiinţă şi Tehnologie (CNST), Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC),
CEPECA – Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi.
 Anul 1967 – La 21 iunie 1967 a fost lansat „Programul de dotare a economiei
naționale cu echipamente moderne de calcul și prelucrarea datelor”, primul
program de informatizare în România (Arhivele Naționale 33/1967). Acest program
a fost elaborat de colectivul de specialiști: profesorul Mihai Drăgănescu, profesorul
Mircea Petrescu, Nicolae Costake, Vlad Iancovici, Ștefan Bârlea, Emil Mitescu,
Cornel Mihulecea, Edmond Nicolau, Radu Sipoș, Simion Florea și Nicolae Sucitulescu.
 Anul 1967 – Colocviul Internaţional „Tehnici de calcul şi Calculatoare3, București
22-26 sept. 1967, organizat de Consiliul Național al Cercetării Științifice –
Academia Română, Asociația Oamenilor de Știință din R.S.R., Societatea de Științe
Matematice din R.S.R. Colocviul a avut 5 secțiuni: Tehnici de calcul numeric și
nenumeric, Structura calculatoarelor numerice și sisteme de programare, Aplicații
3
Sursa: Acad. N. Teodorescu, Colocviul „Tehnici de calcul și calculatoare”, București, 22-26 sept. 1967,
Revista AMC (Automatică-Metrologie-Calculatoare), Nr. 13-14, Editura Tenică, 1970.
ale tehnicii de calcul în economie, industrie și cercetare științifică, Calculatoare

analogice și utilizări, Sisteme de calcul și organizarea Centrelor de Calcul și 4 mese
rotunde: Limbaje de programare și compilatoare, Formarea specialiștilor în
domeniul Tehnicii de calcul și al calculatoarelor, Calculatoarele în procesele
automatizate, Calculatoarele în gestiunea operativă a marilor întreprinderi.
 Anul 1968 – S-a achiziţionat sistemul de calcul american IBM 360/30 ce a fost
instalat la Centrul de Calcul al Universității din Bucuresti (CCUB) din str. Ştefan
Furtună nr. 125 (azi, str. Mircea Vulcănescu), în apropiere de Gara de Nord; multe
generații de studenți de la Facultatea de Matematică – Universitatea din București au
rulat programe pe acest calculator american; pachetele cu cartele perforate ale
studenților, ce reprezentau instrucțiunile programelor scrise, erau transportate de la
facultate (din centru), în 2 (două) geamantane, la această locație.
 Anul 1969 – s-a înființat Catedra de Calculatoare4 de la Institutul Politehnic din
București (azi, Universitatea Politehnica din București – UPB). „Până în 1967, în
țară exista un număr de cca 50 de specialiști în construcția de echipamente de calcul
și de utilizare a lor. Specialiștii erau în universitățile de prestigiu și în întreprinderi
de profil din țară. În acea perioadă existau: Intitutulul de Fizică Atomică (IFA) de la
Magurele – înființat în anul 1956 și IPRS (Întreprinderea de piese radio și
semiconductori) – înființată în anul 1962”.
 Perioada 1970-1971 – Dezbateri şi clarificări – elaborarea programului strategic,
Hotărâre a CC al PCR (aprilie 1972) „Perfecţionarea sistemului informaţional
economico-social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de prelucrare
automată a datelor şi dotarea economiei naţionale cu tehnică de calcul în perioada
1971–1980”.
 Anul 1970 – S-au înfiinţat Institutul Central de Informatică (ICI), Fabrica de
calculatoare București (ICE FELIX), licenţă fr. (anul 1968) IRIS 50 – Felix C
256/512, calculator de generația a III-a.
 Anul 1971 – Se înfiinţează secţiile de Informatică la Facultăţile de Matematică din
Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, secţii care au primit sarcina de a pregăti
informaticieni pentru viitoarele Centre Teritoriale de Calcul Electronic (CTCE), ce
urmau să se înfiinţeze în toate judeţele ţării (HOTĂRÂREA Nr. 1312 din
6 octombrie 1973 privind aplicarea Decretului nr. 499/1973). La Institutele
Politehnice se înfiinţează secţia de Calculatoare şi Automatică (profil tehnic), iar la
Facultăţile de Ştiinţe Economice, secţia de Informatică Economică (profil economic).
 Perioada 1971-1980 – Dotarea economiei naționale cu tehnică de calcul în perioada
1971-1980, prin Hotărârea CC al PCR (aprilie 1971) cu privire la perfecționarea
Sistemului informațional economico-social, introducerea sistemelor de conducere cu
mijloace de prelucrare automată a datelor și dotarea economiei naționale cu Tehnică
de calcul în perioada 1971-1980.
 Anul 1972 – Se aprobă (Hotărâre a CC al PCR, aprilie 1972) „Programul privind
perfecţionarea sistemului informaţional economico-social, introducerea sistemelor
de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor şi dotarea economiei
naţionale cu tehnică de calcul în perioada 1971 – 1980” prin care se dizolvă
4
Sursa: Semicentenarul Departamentului de Calculatoare, 1969-2019, Facultatea de Automatică și
calculatoare din București, 31 Mai 2019, Universitatea Politehnica din București (UPB).
Comisia Guvernamentală pentru dotarea cu echipamente de calcul şi automatizarea

prelucrării datelor, şi transferarea atribuţiilor ei la Consiliul Naţional pentru Ştiinţă
şi Tehnologie, creat în anul 1967.
 Perioada 1973-1982 – Sub egida UNESCO, în perioada 1973-1982, la CCUB s-au
desfășurat „Cursurile internaționale postuniversitare de informatică și matematici
aplicate” la care au participat cursanți din țările în curs de dezvoltare (Sursa:
Lucrările Sesiunii științifice CCUB, Aniversarea a 25 de ani CCUB, 20-21 feb. 1987,
Tipografia Universității din București, 504 pag.).
 Anul 1973 – Prin Decretul 499/august 1973 s-a trecut la o formă de organizare unitară a
activităţii de informatică, ca instrument al dezvoltării economice şi având ca obiectiv
principal creşterea eficienţei economice în toate domeniile de activitate
 Anul 1973 – Au fost înființate5 un număr de 18 Centre Teritoriale de calcul
electronic (CTCE, Obiectul activității: cercetare, elaborare de programe și
implementare de sisteme informatice; prelucrare date pe echipamente de calcul;
formare și perfecționare de cadre pentru informatică) – unități economice (în orașele
reședință de municipiu: Timișoara, Cluj, Iași, Ploiești, Brăila, Brașov, Pitești,
Constanța, Bacău, Sibiu, Craiova, Arad, Suceava, Târgu Mureș, Baia Mare,
Oradea, Galați, Piatra Neamț) și 5 Licee pentru informatică (formare de cadre cu
studii medii pentru informatică) – unități bugetare (București, Timișoara, Cluj, Iași
și Brașov, ulterior și Petroșani – observația prof. S. Niculescu); CONSILIUL DE
MINIŞTRI, HOTĂRÂREA Nr. 1312 din 6 octombrie 1973 privind aplicarea
Decretului nr. 499/1973 referitor la organizarea unitară a activităţii de informatică
şi unele măsuri pentru îmbunătăţirea elaborării sistemelor de conducere economică.
De regulă, instruirea practică a elevilor se realiza pe calculatoarele cu care erau
dotate Centrele de calcul din orașele respective, iar ulterior pe calculatoarele proprii.
De exemplu, unele licee erau dotate cu calculatorul Felix C 256, transferat de la
Centrele de Calcul.
 Înființarea Fabricii FEPER. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.348/1974 privind
înființarea Întreprinderii de echipamente periferice București, publicată în Buletinul
Oficial nr. 139 din 9 noiembrie 1974.
„Dacă asistăm azi la revoluția digitală să nu uităm că originile ei sunt și în

puternica echipă a ITC din anii 1968-1990” Vasile Baltac6. Acesta precizează că, în
perioada 1970-1980 aveau loc reorganizări frecvente ale diverselor instituții și organizații.
Probabil, la nivel central al ministerelor aceste reorganizări aveau și scopul de a disloca
unele persoane de conducere. În schimb, la nivelul institutelor era numai o formă de
bulversare și confuzie. Astfel, după 2 ani, Institutul de Cercetare-Proiectare pentru
Utilaje și Echipamemnte de Calcul (ICPUEC) a fuzionat cu Institutul de cercetări
electronice (ICE) și s-a format Institutul de Electronică și Tehnică de Calcul (IETC),
apoi Institutul de Cercetări și Proiectări pentru Tehnică de Calcul (ITC), în anul 1972.
Urmează ca în anul 1979 ITC să se reorganizeze în Centrul de cercetări științifice și
inginerie tehnologică pentru tehnica de calcul în subordinea Institutului Central pentru
Electronică, Automatizare și Tehnică de Calcul. Un moment dificil a fost anul 1985
5
Unităţi (CTCE și Licee de Informatică) subordonate Institutului Central pentru Conducere şi Informatică.
6
Vasile Baltac, Un institut pentru istorie. Semicentenarul Institutului pentru Tehnică de Calcul (1968-2018),
Editura AGIR, 2018.
(Decretul Consiliului de Stat nr. 111/aprilie 1985), când ITC a fuzionat cu ICI formând
Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Tehnică de Calcul și
Informatică (ICSIT-TCI). Se avea în vedere că noul institut va avea următoarele
obiective: „Cercetează și execută lucrări de inginerie tehnologică și proiectează
calculatoare electronice, mini și micro calculatoare de proces, echipamente periferice,
utilaje specifice tehnicii de calcul, programe informatice de bază și aplicative, sisteme
informatice pentru diferite domenii de utilizare, metode și tehnici de folosire eficientă a
calculatoarelor. Organizează Biblioteca națională de programe, elaborează sistemul
informatic național. Elaborează și implementează tehnologii noi”.
După acest studiu și considerațiile de mai sus, vom scoate în evidență inițiativele,
acțiunile și programele de pionierat ale oamenilor de știință de la diverse instituții și
organizații din București.
1. Pionierat la Facultatea de Matematică, Centrul de Calcul al Universității din

București (CCUB)
Motto: „La București, Centrul de Calcul al Universității s-a fondat pe cercetători ce lucrau
în Seminarul de Teoria algebrică a mecanismelor automate: aceste cercetări duceau mai
departe, exploatând pentru formarea acestui domeniu nou al automaticii teoretice și al
ciberneticii, cercetarea anterioară, dezvoltată în țara nostră, în domeniul logicii matematice”
Grigore C. Moisil, 1970
(Sursa: Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, AMC nr. 13-14 1970, Editura Tehnică)
Transferat de la Universitatea din Iași, în anul 1942, profesorul Grigore C. Moisil

va deveni la Facultatea de Matematica și Fizică a Universitații din Bucuresti, principalul
promotor al cercetărilor privind Teoria algebrică a mecanismelor automate și a
activităților de pionierat pentru construirea primului calculator electronic românesc la
Institutul de Fizică Atomică (IFA) de la Magurele.
 Perioada 1948-1953 – Grigore C. Moisil participă la Cursuri de Ştiinţă şi Tehnică,
Cursuri de Matematică ţinute la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Piaţa Lahovary Nr. 9.
Anul 1948-1949 – Ciclul 2: Metode matematice în tehnică Hidrodinamica lichidelor
vâscoase (Prof. Gr. Moisil)
Anul 1949-1950 – Ciclul 1: Calculul aplicat la tehnică, Matrice şi ecuaţii cu derivate
parţiale (Prof. Gr. Moisil); Ciclul 3: Metode matematice în tehnică; Cercetările
savantului sovietic Gavrilov asupra calculului schemelor mecanismelor automate.
(Prof. Gr. Moisil); Ciclul 5. Procedee moderne de calcul apropiat de Metodele lui Ritz
Galekin în teoria elasticităţii (Prof. Gr. Moisil); Ciclul 7: Fizica modernă în serviciul
matematicii Calculul schemelor mecanismelor automate (Prof. Gr. Moisil)
Anul 1950-1951 – Ciclul 3: Ecuaţii cu derivate parţiale în fizică şi tehnică. Elasticitate
(Prof. Gr. Moisil)
Anul 1952 – Ciclul 1: Ecuaţiile fizicii. Principii variaţionale (Prof. Gr. Moisil) ;
Despre Potenţial (Prof. Gr. Moisil).
 În anul 1949, Grigore C. Moisil află de la ing. Leon Livovschi (1921-2012) că
algebrele lui Boole sunt întrebuițate de V.I. Șestakov și M.A. Gavrilov (articole din
revista sovietică „Electricestvo”) ca instrument matematic al studiului automatelor cu
contacte și relee. Entuziaști, în același an, cei doi au ținut 3 conferințe: la Institutul
româno-sovietic, la București, apoi la Cluj și la Iași, unde au anunțat marea noutate:

„logica matematică7 este o disciplină care se aplică în inginerie”.
 Anii 1953-1954 – Grigore C. Moisil și Leon Livovschi țin cicluri de lecții despre
această problemă la Casa Oamenilor de Știință (COȘ, str. Lahovari nr. 9, București) și
la I.C.E.T unde îl întâlnesc pe ing. Gh. Ioanin interesat de aceste metode. La aceste
lecții au participat 3 matematicieni, ce erau în același timp ingineri electroniști:
Mariana Coroi, Paul Constantinescu și Constantin P. Popovici, precum și 4 ingineri
de la căile ferate: E. Goilav, Paul Mihăilescu, Iulian Pop și C. Zaiț.
 Anii 1953-1954 – În anul universitar 1953-1954, la Facultatea de Matematică și
Fizică – Universitatea din București, Grigore C. Moisil a ținut primul curs liber (nu
era în planul de învățămant, participau la acesta cei doritori sau pasionați) de Teoria
algebrică a mecanismelor automate. În fiecare săptămână se ținea o ședință compusă
din: o conferință ținută de un inginer din producție, organizată de ICET, în care se
prezentau scheme întâlnite în practică de circuite de contacte și relee; o lecție de
teoria algebrică a schemelor cu contacte și relee; o ședință de seminar cu exemple și
exerciții – lecția și seminarul erau ținute de Moisil; ultima parte cuprindea comunicări,
discuții, referate.
 Anii 1955-1956 – participarea la conferințe internaționale asupra construirii de
calculatoare electronice: la Colocviul internațional de tehnică de calcul (Computing)
de la Dresda, din 22-27 nov. 1955 Grigore C. Moisil a prezentat expunerea ing. V.
Toma (acesta nu a participat, fiind prea tânăr după criteriile autorităților vremii)
privind construirea primului calculator românesc numeric la IFA (Institutul de Fizică
Atomică); la Consfătuirea asupra calculatoarelor de la Moscova, din primăvara
anului 1956, la care au participat Grigore C. Moisil și ing. V. Toma.
 Anul 1956 – Gr. C. Moisil este numit președinte al Comisiei de automatizare a Academiei,
iar ulterior, în anul 1965 devine președinte al Comisiei de Cibernetică a Academiei.
 Anul 1957 – Consolidarea colectivului mixt al Institutului de Matematică al
Academiei și al Facultății de Matematică din Universitatea București în coordonarea
acad. Gr. C. Moisil, ce studiau după lucrările inițiate în URSS de către V.I. Șestakov și
M.A. Gavrilov, în SUA de către Claude Shannon8.
 Anul 1957 – În primăvara anului 1957, Grigore C. Moisil organizează la Facultatea de
Matematică a Universității din București un ciclu de lecții asupra calculatoarelor
numerice și analogice, ținute de Victor Toma și Edmond Nicolau. Au participat
matematicieni de la Facultatea de Matematica și Institutul de Matematica al
Academiei, și câțiva studenți de la matematică. Singurul material documentar
disponibil era un manuscris al lui Gnedenko ce conținea cap. 1 din ediția a II-a.
„Volumul lui Goldstine și J. von Neumann, despre care auzisem, nu l-am putut avea”
Gr. C. Moisil, 1970. Atunci, toți matematicieni de la Facultatea de Matematica și de
la Institutul de Matematică al Academiei au aflat despre întrebuințarea metodelor
matematice la rezolvarea problemelor de economie, de planificare, de statistică etc.
7
Anatoly A. Shalyto, Radomir S. Stankovi ́c, Jaakko T. Astola, Alexander V. Strukov, „Early work in
Switching Theory and Logic Design of Gavrilov School in former Soviet Union”. Shannon, C.E., „A
symbolic analysis of relay and switching circuits”, Transactions of the American Institute of Electrical
Engineers, Vol. 57,1938. Shestakov, V. I., „A symbolic calculus applied to the theory of electrical relay
networks”, Ucenye Zapiski Moskowskog Gosudarstvenog Universiteta, Vol. 73, No. 5, 1944. Ref.:
http://www.computer-museum.ru/english/galglory_en/Gavrilov_school_new.pdf
8
„La un moment dat într-o statistică facută de alții, se vedea că Școala din București era a treia din lume în
acest domeniu de cercetare, imediat după URSS și SUA, și acest lucru a fost subliniat (revista Engineering, 3
mai 1957)” Gr. C. Moisil, revista AMC, nr. 13-14, Editura Tehnică, 1970.
 Anul 1959 – Grigore C. Moisil înființează secția de „Maşini de calcul”, inspirat de

Congresul internaţional al matematicienilor români de la Bucureşti (din anul 1956).
Specializarea „Mașini de calcul” era organizată în ultimii 2 ani din cei 5 ani de studii.
În anul 1961, primii 10 absolvenţi ai secţiei au fost angajaţi la IFA și în Institute de
cercetare cu profil de inginerie electronică sau automatică.
Grupa Mașini de calcul 1959-1961 Grupa Mașini de calcul 1960-1962
Numele și prenumele Numele și prenumele
1. ALEXANDRESCU MIRA-ANCA
1. ALĂMOREANU GABRIELA-ZOIȚA 2. BACALU IOAN
2. BĂDESCU DOINA 3. CHIJIC CRISTINA-MARIANA
3. GHEORGHE GHEORGHIȚĂ 4. GNOIU GEORGETA
4. GRECU RODICA 5. IONESCU CONSTANTIN-CRIȘAN
5. ISTRATE ION 6. LULEA CONSTANTINA
6. MARTIN GABRIEL 7. NAE MARIA
7. PETRU MIRCEA-VALERIU 8. NICULESCU STELIAN
8. ZVERCA MARIANA-ZOE 9. PĂSAT EMILIA
10. POPESCU EMILIA
11. PREFAC ION
12. SCHATZ WERNER
13. TEODORESCU ALEXANDRU
 Anul 1960 – Între 27 iunie şi 1 iulie 1960, Gr. C. Moisil a participat la primul Congres
internaţional de automatică organizat de Federaţia Internaţională de Automatică la
Moscova, unde a făcut cunoscută activitatea existentă în ţara noastră în domeniul
automatizării. Între 25 august şi 2 septembrie 1960 participă la Congresul de logică,
metodologie şi filosofie a ştiinţelor naturii la Stanford University din California.
 Anul 1962 – Grigore C. Moisil înființează Centrul de Calcul9, pe lângă Catedra de
Algebră condusă de Moisil, cu statut de Laborator, ce va deveni Centrul de Calcul al
Universității din București (CCUB) la Facultatea de Matematică, primul cu acest profil
din ţară. Inițial, s-a numit Centrul de Calcul al Facultății de Matematică-Mecanică, iar în
anul 1970 a devenit Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) prin
hotărârea Consiliului de Miniști HCM Nr. 1948/31.12.1970. În activitățile organizate
pentru utilizarea calculatorului s-a pregătit un număr de cercetători din care erau
matematicieni, ingineri, fizicieni, lingvişti, logicieni.
Despre Paul Constantinescu, director adj. al CCUB, din anul 1962 când a fost
înființat: „Tot ce știu este că în anii 60, până în 1967, a fost adjunctul lui Moisil la CCUB, iar
în 1965-66 a realizat un stagiu în Anglia, unde și-a însușit limbajul ALGOL. A publicat o
carte în acest sens și a predat limbajul ALGOL la anul 5 la Facultatea de Matematică,
Universitatea din București. Din anul 1967 a fost directorul sectorului de informatică la
CEPECA, dar înlocuit peste vreo trei ani. În anii 1970-72 a ținut un curs de „Sisteme
informatice de conducere” la ASE, Cibernetică economică, anul 5 (i-am fost doi ani asistent),
apoi – după ce CEPECA a fost înghițită de Academia Ștefan Gheorghiu, a condus aici o
„Catedra” de matematică, dar a trebuit să plece din instituție, prin 1981-82, pe motiv că sora
rămăsese în străinătate. A construit o teorie prin care introducea informația în ecuațiile lui
Maxwell, așa cum spunea, alături de masă și energie. A publicat două cărți pe această temă la
Editura Academiei, dar acestea n-au avut ecou.” mat. Dan D. Farcaș.
9
Mulțumim doamnei prof. Mihaela Malița – fiica acad. Mircea Malița, pentru documéntele privind proiectul
înființării Centrului de Calcul al Universității din București (dovada colaborării lui Gr. C. Moisil cu Mircea Malița).
MEMORIU Prima redactare MEMORIU

CENTRUL DE CALCUL Obiect: Crearea Centrului de Calcul
M. Malița al Universității C.I. Parhon din
(Proiect) anii 1960 București, Prof. Mircea Malița
 Perioada 1963-1969 – Cursuri de utilizare a calculatoarelor electronice desfășurate la

sediul următoarelor instituții, în perioada 1963-1969, când acad. Gr. C. Moisil era
director al CCUB: Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), Institutul
de Matematică al Academiei, Institutul Energetic al Academiei, Observatorul
Astronomic al Academiei, Institutul de Mecanica fluidelor al Academiei, Centrul de
Cercetări Aerodinamice, Ministerul Petrolului și Chimiei, Ministerul Construcțiilor de
Mașini, Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Forțelor Armate, Academia Militară
București, Institutul Politehnic București, Institutul de Construcții București,
Facultatea de Matematică din Iași, Institute de Proiectare, ISPE, IPROMET, ISCAS,
CEPECA, IPACH, CSCAS. (Sursa: Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, AMC nr. 13-14
1970, Editura Tehnică).
 Anul 1967 – În anul univ. 1967/1968, Catedra de Algebră condusă de Gr. C. Moisil
s-a scindat în Catedra de Algebră (șef de catedră Gh. Galbură) și Catedra de Teoria
algebrică a mecanismelor automate – șef de catedră Gr. C. Moisil. În cadrul catedrei
de la Facultatea de Matematică-Mecanică acesta preda cursurile Capitole Speciale de
Mașini de Calcul și Teoria Programarii, precum şi Algebra logicii şi aplicaţii.
 Anul 1967 – În anul univ. 1967/1968, Ministerul Învățământului propune introducerea
de cursuri sau capitole speciale privind preogramarea în limbaje universale, tehnici
numerice de calcul și cercetări operaționale în facultăți al caror profil justifică această
măsură. De asemenea, se propune dotarea cu aparatură necesară a Catedrelor de
electronică și a celor de specialitate din învățământul economic prin prevederea
fondurilor necesare de import.
 Anul 1967 – Colocviul Internaţional „Tehnici de calcul şi Calculatoare10“, București

22-26 sept. 1967, organizat de Consiliul Național al Cercetării Științifice – Academia
Română, Asociația Oamenilor de Știință din R.S.R., Societatea de Științe Matematice
din R.S.R. Colocviul a avut 5 secțiuni: Tehnici de calcul numeric și nenumeric,
Structura calculatoarelor numerice și sisteme de programare, Aplicații ale tehnicii de
calcul în economie, industrie și cercetare științifică, Calculatoare analogice și utilizări,
Sisteme de calcul și organizarea Centrelor de Calcul și 4 mese rotunde: Limbaje de
programare și compilatoare, Formarea specialiștilor în domeniul tehnicii de calcul și al
calculatoarelor, Calculatoarele în procesele automatizate, Calculatoarele în gestiunea
operativă a marilor întreprinderi.
 Anul 1968 – S-a achiziţionat sistemul de calcul american IBM 360/30 ce a fost
instalat la Centrul de Calcul al Universității din Bucuresti (CCUB) din str. Ştefan
Furtună nr. 125 (azi, str. Mircea Vulcănescu), în apropiere de Gara de Nord; multe
generații de studenți de la Facultatea de Matematică – Universitatea din București au
rulat programe pe acest calculator american; pachetele cu cartele perforate ale
studenților, ce reprezentau instrucțiunile programelor scrise, erau transportate de la
facultate (din centru), în 2 (două) geamantane, la această locație.
 Seminarii științifice organizate de Centrul de Calcul al Universității din București
(CCUB) în perioada 1963-1969.
La Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) s-au ținut multe
„Seminarii de învățare și cercetare”:
1. Seminarul de „Teoria algebrică a mecanismelor automate” condus de Gr. C. Moisil
(din anul 1954). „În 1949 logica matematică în țara noastră avea un trecut. Aceasta a
făcut posibilă abordarea aplicațiilor ei în studiul circuitelor de comutație. Publicasem
în 1949 un articol în care arătam cum nu se poate separa cercetarea matematică în
două, unele capitole prezentând interes pentru întrebuințarea lor în fizică și tehnică,
altele nu. Puțin timp după apariția acestui articol un tânăr inginer, Leon Livovschi, a
venit să-mi arate câteva articole din revista sovietică <Electicestvo> și să mă întrebe
dacă instrumentul matematic utilizat în acele articole nu era tocmai algebra logicii.
Astfel, am venit în contact cu cercetările sovietice asupra utilizării logicii matematice
în studiul circuitelor de comutație. Matematica românească era pregătită să abordeze
această problemă” Gr. C. Moisil;
2. Seminarul de „Logică matematică” (din anul 1966) condus de Gr. C. Moisil. „Mă
întorc la cercetările mele mai vechi, de logică matematică, fiindcă recăpătasem
încredere în interesul logicilor cu mai multe valori și al algebrelor lukasiewicziene, pe
care le aplicam în teoria funcționării reale și a funcționării pas cu pas a schemelor cu
contacte și relee. Găsisem în aceste teorii, exemple de algebre polivalente. Mi-am dat
mai bine seama că logica matematică, sub forma ei <logistică>, intervine și în teoria
automatelor (cum o arătase, de altfel A. Church) și în studiul limbajelor
informaționale” Gr. C. Moisil;
3. Seminarul de „Biologie matematică” (din anul 1959) condus de Paul Constantinescu.
„Am îndemnat pe Paul Constantinescu să ajute pe dr. C. Iota în munca sa. Paul
Constantinescu a publicat mai multe lucrări în domeniul aplicațiilor matematice în
10
Sursa: Acad. N. Teodorescu, Colocviul „Tehnici de calcul și calculatoare”, București, 22-26 sept. 1967,
Revista AMC (Automatică-Metrologie-Calculatoare), Nr. 13-14, Editura Tenică, 1970.
biologie și studiul la calculatorul ATLAS, taxonomia matematică a aplicat-o în

biologie. Iar atunci, când un grup de tineri matematicieni, biologi, medici au vrut să
se întâlnească pentru a se informa reciproc asupra unor probleme de matematici, de
biologie și de biologie matematică, ei au făcut-o într-una din sălile Centrului de
Calcul, animator fiind dr. Mircea Dumitrescu” Gr. C. Moisil;
4. Seminarul de „ALGOL” (din anul 1966) condus de Paul Constantinescu. Lecțiile au
fos publicate în cartea „Introducere în programarea automată”, Editura Tehnică, 1967.
2. Pionierat la Academia R.S. România și Institutul de Matematică
Motto: „Știința calculatoarelor în țara noastră își are originea în unele preocupări ale
matematicienilor. Astfel, activitatea în acest domeniu a Institutului de Calcul al filialei Cluj a
Academiei R. S. România a început cu cercetarea în Analiză numerică, dusă de acad. Tiberiu
Popoviciu în ultimii douăzeci de ani, cercetare care prelungește lucrările sale despre teoria
funcțiilor de variabilă reală”
Grigore C. Moisil, 1970
(Sursa: Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, AMC nr. 13-14 1970, Editura Tehnică)
11
Referatul acad. Grigore C. Moisil privind Rolul Academiei R.S.R. în
dezvoltarea informaticii în țara noastră. Colocviul „Pregătirea cadrelor pentru
informatică”. Articole de: Gr. C. Moisil, Victor Toma, Tiberiu Popoviciu, Gr. C. Moisil
și Al. Rosetti, Al. Rosetti și Boris Cazacu, Gh. Mihoc, 17-19 februarie 1971 (referat
dactilografiat aflat la Biblioteca Facultății de Matematică și Informatică, Universitatea din
București, cota II 15.080).
Acad. Grigore C. Moisil: „Academia R. S. România împreună cu Ministerul
Învățământului se mândresc de a fi ințiat cercetările de informatică în țara noastră și de a
fi fost instituțiile care au atras atenția în țara noastăa, asupra importanței calculatoarelor
electronice digitale”.
Academia R. S. România a avut o activitate în acest domeniu care s-a axat pe
următoarele probleme:
I. Construcția primelor calculatoare electronice digitale s-a făcut la Institutul de Fizică Atomică – IFA.
II. La filiala Cluj a Academiei s-a creat Institutul de Calcul, primul de acest gen din țara noastră.
III. Institutului de Matematică al Academiei, Institutului de Calcul din Cluj și a lui I.F.A. li se datorează
primele cercetări originale în țara noastră în domeniul economiei matematice (problema transportului
ș.a.). Institutului de Matematică i se datorează inițierea cercetărilor, de programare pseudo-booleană.
Tot în acest institut au început primele cercetări din țară în domeniul demonstrării automate a
teoremelor și a poeticei matematice.
IV. Comisia de Automatizări a Academiei a dus din 1960 o muncă de lămurire în masă și printre specialiști
asupra interesului calculatoarelor pentru economia noastră.
V. Comisia de lingvistică matematică a Academiei a coordonat activitatea în domeniul lingvisticei
matematice.
VI. Centrul de cercetări fonetice și dialectale a adus contribuții în domeniul poeticei matematice.
VII. Grație colaborării Institutelor de Matematică și de Arheologie au început în țara noastră cercetările de
limită între aceste discipline.
VIII. Institutul de Istorie a adus contribuții în istoria cantitativă, utilizând calculatoarele.
IX. Centrul de Statistica Matematică a adus contribuții, utilizând calculatoarele.
11
Prelucrare din referatul prezentat de Gr. C. Moisl la Colocviul „Pregătirea cadrelor pentru informatică”, 17-
19 feb. 1971. Scanat și postat online http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri.
Expunerile din cadrul Colocviului – Rolul Academiei R. S. România în dezvoltarea informaticii în țara
noastră (Grigore C. Moisil):
I. Colocviul „Pregătirea cadrelor pentru informatică” (Gr. C. Moisil)
II. Construcția primelor calculatoare electronice din țara noastră la Institutul de Fizică al Academiei
(Victor Toma)
III. Contribuția adusă de Institutul de Matematică al Academiei (Gr. C. Moisil)
IV. Contribuția Comisiei de Automatizări și Comisiei de Cibernetică în introducerea informaticii în R.S.R.
(Gr. C. Moisil)
V. Contribuția adusă de Comisia de lingvistică matematică a Academiei R.S.R. (Gr. C. Moisil, Alexandru
Rosetti)
VI. Contribuția Centrului de cercetări fonetice și dialectale (Alexandru Rosetti, Boris Cazacu)
VII. Colaborarea dintre Institutul de Matematică și Institutul de Arheologie (Gr. C. Moisil)
VIII. Contribuția Centrului de statistică matematică (Gheorghe Mihoc)
Textele complete ale acestor expuneri se găsesc publicate la pag. 256, 2.11 Rolul Academiei R. S. România în
dezvoltarea informaticii în țara noastră, Istoria informaticii românești, Ed. MatrixRom, 2019.
Selecție (pag. 9-12) Contribuția adusă de Institutul de Matematică al Academiei, Grigore C.

Moisil
3. Pionierat la Institutul de Fizică Atomică (IFA) al Academiei R.S. România
Prof. dr. Dragoș Vaida12,

Universitatea din București
Primii paşi în informatică, acum peste 60 de ani – Pionieratul IFA
Informatica, în sensul inițial de muncă esențial legată de folosirea unui calculator,

a început, în România, la Laboratorul de mașini electronice de calcul (LMEC) de la
Institutul de Fizică Atomică al Academiei (IFA), în anii 1955-1957. Aproape
concomitent, domeniul s-a dezvoltat la Universitatea din București (UB), Facultatea de
Matematică și Fizică. Au conlucrat la acest debut medii academice diferite, s-au pus în
valoare legături între diferite domenii de mare interes știinţific, reprezentate de
academicienii Horia Hulubei şi Grigore C. Moisil. Pentru ştiinţa de la noi, modelul IFA a
fost un prim exemplu de interdisciplinaritate. Din vara lui 1957, imediat după repartiţii,
autorul articolului de faţă şi alţi tineri colegi, am început să lucrăm împreună la Măgurele,
matematicieni şi ingineri, şef de laborator LMEC ing.Victor Toma, director general IFA
acad. Horia Hulubei.
Între 22 și 27 noiembrie 1955 a avut loc un Simpozion internațional asupra
tehnicii de calcul la Dresda, la care Gr. C. Moisil a prezentat comunicarea ing. V. Toma
(1922, Leova, județul Cahul, Republica Moldova –
2008), ulterior dr. ing. și membru de onoare (1993) al
Academiei Române, despre Proiectul logic al
calculatorului electronic, pe care îl concepea13.
Comunicarea din 1957 este prima lucrare originală
privind calculatoarele apărută în România.
Meritul istoric al acad. Victor Toma la IFA a
fost acela că a proiectat și pus în funcţiune
calculatorul CIFA-1, primul calculator electronic din
Europa de Est, cu excepţia URSS și Poloniei (?).
Proiectarea și realizarea calculatoarelor din seria
CIFA au constituit un program de cercetare de
pionierat realizat cu o echipă de matematicieni și de
ingineri, program susţinut de acad. H. Hulubei, care
era cunoscut pe plan internațional, avea autoritate în
ţară și putea promova un proiect care la început părea
puțin fantezist și nu era pe linia considerațiilor
ideologice restrictive din epocă.
12
Prelucrare după articolul complet apărut în Curierul de fizică, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) şi Societatea Română de Fizică, Nr. 84/27
mai (număr omagial – 70 ani IFA), 2019, http://curieruldefizica.nipne.ro/docs/CdF_84.pdf; în anul 2019 IFA
aniversează 70 de ani de la înființare (1949)
13
Delegația română la simpozion era formată din prof. Gr. C. Moisil și ing. V. Toma, autor al comunicării.
La Dresda a ajuns însă numai prof. Moisil, deoarece autorul comunicării nu a primit viza de ieșire, în acea
perioadă comunicația dintre R.D.G. și R.F.G. fiind practic nestingherită (vezi articolul [16] al lui V. Toma din [6]).
În 12 iulie 1957 am început să lucrez la LME, iar în toamnă au mai fost

repartizaţi Ion Zamfirescu şi regretatul Nicolae Moldovan. Înaintea noastră venise la
laborator Gabriela Klarsfeld, fizician, care a rămas cu noi puţin timp. Noi am fost primii
absolvenţi care au început munca de programator, la calculatoarele CIFA. Conform
adeverinței de la personal, eram matematician, specialitatea programarea mașinilor
electronice de calcul; vezi Solomon Marcus [8], din care citez „Prima echipă românească
de matematicieni i-a inclus pe Dragoș Vaida, N. Moldovanu, I. Zamfirescu, G. Klarsfeld.
Putem astfel spune că 1957 este data de naștere a Științei calculatoarelor românești, sub
îndrumarea Profesorului Moisil și prin colaborarea dintre ingineri și matematicieni”.
Profesorul S. Marcus a reluat afirmația citată în monografia sa Mathematics în Romania,
CUB PRESS22, 2004. Grupul de informaticieni de la IFA s-a extins prin venirea altor
matematicieni, cu energie, pasiune și inventivitate, Tamara Tinu, Gabriela Alamoreanu,
Barbu Cârstoiu și Gabriel Martin. Matematicienii colaborau cu folos cu colegii ingineri
George Meiltz, Izvoraș Cavadia, Ilie Buruiană, Eugen Ciobanu şi dr. Octavian Cărbuna.
La operarea la calculator, se lucra împreună cu colegele Elisabeta Zamfirescu şi Rozica
Popescu şi uneori cu V. Toma. Am colaborat mai ales cu Ministerul Transporturilor şi
Telecomunicaţiilor şi cu Comitetul de Stat pentru Construcţii, ing. Lucian Dogaru, unde
am ţinut cursuri de programare-ulterior publicate, şi am fost consultant.
În epocă, biblioteca IFA era cea mai bine înzestrată în domeniul informaticii, iar
serviciul de documentare menționat ne ajuta să scoatem preprinturi pentru consemnarea
datei, ambele facilități fiind rare în acei ani de debut. La IFA m-am bucurat tot timpul de
cooperarea doamnelor Vera Ionescu, bibliotecar șef, și Alexandrescu, șefa serviciului de
documentare. În Institut exista o atmosferă de lucru, o emulaţie în toate domeniile,
datorate acad. H. Hulubei care promova un management liberal şi cu care se putea discuta.
Locul Institutului de Fizică Atomică
În epocă, viitorul academician şi Preşedinte al Academiei din Bulgaria, co-

fondator al informaticii din Bulgaria, Blagovest Sendov a venit pentru documentare și
consultări la IFA și la Filiala Academiei din Cluj, după ce fusese la Institutul Unificat de
la Dubna. Calculatorul electronic a apărut la noi la un interval de 15 ani după SUA
(MARK I, 1944, Harvard, urmat de ENIAC Pensilvania, în greutate de 300 tone). Viteza
de lucru era de 50 de operații/secundă, memorie de 512 cuvinte de 30 de biţi,
corespunzător cu 9 cifre zecimale și semn, cu 1500 de tuburi electronice. Acad. V. Toma i
se datorează și descoperirea articoluluilui R. F. Shaw din 1950 care descrie, în mod
accesibil, modelul adoptat pentru funcționarea sistemului aritmetic al calculatoarelor
realizate la IFA. La intervale de câte doi ani, au urmat modelele CIFA-2, cu 36 de biţi și
doar 800 tuburi electroniceși CIFA-3. Aceste calculatoare au marcat diferite momente în
istoria informaticii: crearea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB)
(februarie 1962), cu instalarea ulterioară a maşinii CIFA-3, şi apoi în 1966 a Centrului de
calcul de la ASE, cu instalarea maşinii CIFA ECONOMIST 101. Prin urmare, între iunie
1959 şi aprilie1961 am lucrat la CIFA-1 şi CIFA-2, pentru situaţia din 1963. Acad. V.
Toma a continuat cu realizarea modelelor CIFA-4, CET-500 și CET-501, ultimele două
cu tranzistori. Tot la IFA, sub conducerea ing. Armand Segal s-au construit CIFA-101 și
CIFA-102, cu performanțe îmbunătățite. Rămâne autorilor în drept cronologia intrărilor
în funcţiune pentru calculatoarele MECIPT-1 (Timişoara) şi DACICC-1 (Cluj).
4. Pionierat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Institutul Politehnic București
Etape, aspecte și decizii privind apariția și evoluția Departamentului de Calculatoare14
 Perioada 1962-1969 – Contextul internațional și național privind apariția calculatoarelor

electonice. Cercetările acad. Grigore C. Moisil, creator al şcolii românești de teorie a
schemelor cu contacte şi relee, înconjurat de matematicieni și ingineri, au deteminat
crearea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), primul din
România în învăţământul superior – în anul 1962, și dotarea cu un calculator american
IBM 360/30, în anul 1968. Eforturile sale au fost continuate de acad. Nicolae
Teodorescu, mai ales la conducerea Centrului de calcul al Universităţii din Bucureşti,
apoi de prof. Ion Văduva, până în anul 1993, când acesta s-a desființat. „Prestigiul lui
Grigore Moisil a făcut posibilă participarea lui Lotfi Zadeh şi Peter Naur la o
importantă reuniune ştiinţifică, la Bucureşti, în anul 1966. Aceste evoluţii se
petreceau pe fondul apariţiei, în ţară, a calculatoarelor electronice numerice –
primul, proiectat şi construit în anii 1956-1957 de către inginerul Victor Toma la
Institutul de Fizică Atomică al Academiei, altele realizate de colegi militari, iar unele,
importate, ca sistemul Elliot de la Dispecerul Naţional Energetic”.
 Anul 1967 – S-a înființat Secţia de „Calculatoare” începând cu primul semestru al
anului universitar 1967 – 1968 la Facultatea de Automatică din cadrul Institutului
Politehnic din Bucureşti. Înființarea
catedrei a fost ca o preocuparea a Facultăţii
de Automatică – unde funcţiona ca
prodecan profesorul Adrian Petrescu, cât şi
a Facultăţii de Electronică şi
Telecomunicaţii, unde profesorul Mircea
Petrescu era şeful al Catedrei de tuburi
electronice şi tranzistoare. Aceste acțiuni
reprezintă fondarea dezvoltării activităților
de sofware și hardware de mai târziu. La
Institutului Politehnic din Bucureşti
cursurile de calculatoare s-au predat mai întâi la facultăţile de energetică (așa cum s-a
întâmplat și în străinatate, the American Institute of Electrical Engineers (AIEE),
https://www.computer.org/web/about/history), ulterior la facultăţile de automatică,
studenţilor care se specializau în automatizări. În România, în vara anului 1967, a fost
adoptată o decizie importantă privind dotarea cu echipamente de calcul şi
automatizarea prelucrării datelor. Aplicarea acestei hotărâri a condus la organizarea
platformei industriale de calculatoare (FCE, FEPER, IIRUC) din București, zona
Pipera, și a institutelor de cercetare şi proiectare de profil – denumite ulterior ITC şi
ICI. Prin aceeaşi decizie s-a stabilit înfiinţarea secţiei de calculatoare la Institutul
Politehnic din Bucureşti, precum şi alocarea unor fonduri relativ importante pentru
dezvoltarea învăţământului superior în acest domeniu. Primul examen de admitere
pentru specializarea Calculatoare a fost organizat în anul 1967. Generaţia de studenţi
1967-1972 a urmat un plan de învăţământ conceput pentru specializarea Calculatoare.
14
Sursa: Departamentul de Calculatoare, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, 1969 – 2014, Aniversare
45 de ani, https://cs.pub.ro/Videos/Aniversare45CS/Brosura45CS.pdf.
Promoția Calculatoare 1972 – promoția a susținut primul concurs de admitere la specializarea

Calculatoare (anul 1967)
 Anul 1969 – S-a înființat Catedra de Calculatoare la Facultatea de Automatică –Institutul

Politehnic din Bucureşti – anul universitar 1967/1968, ca urmare a preocupărilor
anterioare de cercetare – proiectare şi de construcţie de echipamente de calcul. În acest
caz înfiinţarea Catedrei a fost precedată de realizarea calculatorului MAC-1 de către
profesorul Adrian Petrescu împreună cu alți colegi. Primul Stat de funcţiuni al noii
Catedre a inclus pe proaspeţii absolvenţi Valentin Cristea, Cristian Giumale şi Marian
Dobre (de la Facultatea de Automatică), Şerban Petrescu şi Dan Ciocan (de la
Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii). În anul 1972, absolvenţii (generația
1967-1972) Nicolae Ţăpuş şi Eugenia Kalisz s-au alăturat colectivului de cadre
didactice din Catedra de Calculatoare.
 Anul 1970 – S-a înființat Centrul de Calcul.
Anul 2019, Aniversarea Semicentenarului Departamentului de Calculatoare –UPB

(sursa - https://50.cs.pub.ro/)
5. Pionierat la Centrul de Calcul al Academiei de Studii Economice București
Prof. dr. fiz. Radu Homescu15
Repere istorice
Cibernetica și Informatica economică, ca discipline de învățământ și subiecte
importante de cercetare științifică, au apărut în România la puțină vreme după statuarea
lor ca științe pe plan mondial, cu toată ideologia vremii potrivnică acceptării acestei
„științe burgheze” – sintagma despre Cibernetică utilizată în anii ’50.
 Pornind de la excelenta tradiție românească a statisticii și demografiei, Academia de
Studii Economice (ASE), în anul universitar 1949/1950, denumită atunci Institutul
de Științe Economice și Planificare (ISEP), introduce specialitatea Statistică la
Facultatea de Planificare.
 În anul universitar 1951/1952 se înființează Facultatea de Statistică având ca secții
Statistica industrială, Statistica agrară, Statistica comercială și Statistica demografică.
15
Prelucrare după articolul complet de R. Homescu, „Informatica și cibernetica la Academia de Studii
Economice (1963-1990)” din cap. 9, vol. IV, Istoria informaticii românești, Editura MATRIX ROM, 2020.
 Din anul 1952 această facultate ființează ca unitate de învățământ independentă,

denumită Institutul de Științe Statistice, iar în anul universitar1954/1955 se
desființează, Statistica revenind ca facultate în cadrul ISEP.
 În anul 1958 Facultatea de Statistică, având aceleași patru secții, se desființează,
devenind secție în cadrul Facultății de Economie Generală.
Înființarea Centrului de calcul al ASE în anul 1963

 În anul 1958 se înființează Catedra de Calcul Economic și Statistic, iar în 1963
Centrul de Calcul Economic și Statistic. Un an mai târziu, în 1964, ia naștere Secția de
Mecanizarea și automatizarea calcului economic, fapt datorat evoluției mijloacelor
tehnice de calcul mecanizat, a dotării cu mașini de calcul electro-mecanice și, desigur,
cu a celor de calcul automatizat.
 Centrul de Calcul Economic și Statistic, al cărui prim director a fost Prof. dr. ing.
Edmond Nicolau, era dotat rudimentar cu mijloace de calcul neperformante, fără a
dispune de capacitatea de prelucrare a unor volume mari de date. În anul 1963, prin
intervențiile lui Manea Mănescu, de la Centrul de calcul al Direcției Centrale de
Statistică (DCS), se transferă la A.S.E., în corpul de clădire principală din Piața
Romană nr.6, la subsolul clădirii, unde azi este sediul editurii/tipografiei, în anul 1965,
patru stații mecanografice compuse din următoarele componente: perforatoare și
verificatoare de cartele perforate de 80 de coloane, sortatoare electro-mecanice de
cartele și tabulatoare SAM, toate de proveniență sovietică. Instalarea acestora și
punerea în funcțiune s-a efectuat prin personal calificat de la DCS, detașat în acest
scop, inclusiv prin transferarea doamnei ec. Larisa Biță pentru a conduce stațiile,
precum și a doi tehnicieni. De asemenea, în anul 1965 a fost angajat tehnician-arhitect
Emanuel Abăluță, devenit ulterior dispecer, iar mai târziu, programator ajutor și
Ovidiu Băisan ca dispecer (șef de tură). Studenții Secției de mecanizarea și
automatizarea calculului economic și Secției de statistică studiau funcționarea și
utilizarea stațiilor mecanografice, avându-i ca profesori pe specialiștii ing. Vasile
Biță, ing. Grigore Grama și ing. Valeriu
Pescaru, de la Centrul de Calcul al Direcției
Centrale de Statistică (DCS).
 În programa analitică figurau discipline adecvate
noii facultăți și care erau susținute sub formă de
cursuri, seminarii și lucrări practice de către
cadre didactice provenite din Institutul Politehnic
București, Universitatea din București, din
A.S.E., Institutul de Statistică al Academiei
Române și DCS. Astfel, Centrul de Calcul era
condus de Prof. univ. dr. ing. Edmond Nicolau –
director, și de cercetătorul științific principal dr.
mat. Dragoș Vaida –director adjunct (angajat la
ASE din anul 1963). Provenit din grupul de
cecetători matematicieni ai Centrului de Calcul al
Universității din București (CCUB), întemeiat de
academicianul Grigore Moisil în 1962, și în Elisabeta (Viki) Hornoiu operează la
calculatorul CIFA-102
directă colaborare cu savantul, dr. mat. Dragoș
Vaida se numără printre primii informaticieni ai României care au avut multe și

importante rezultate în domeniul limbajelor de programare și algoritmilor de compilare.
 Din acel colectiv de cercetători și cadre didactice din preajma academicianului Gr. C.
Moisil făceau parte dr. mat. Mihai Botez, cercetător științific principal la Institutul de
Statistică al Academiei și dr. mat. Stelian Niculescu. Dr. mat. Dragoș Vaida și dr. mat.
Mihai Botez au venit la ASE, primul ca cercetător, director adjunct și cadru didactic,
iar cel de-al doilea în calitate de cadru didactic asociat. La acea dată (1963), la Centrul
de Calcul al ASE activau: prof. univ. dr. ec. Tövissi Ludovic – prorector, dr. mat.
Vincențiu Dumitru–secretar științific, mat. dr. ec. Vasile Ionescu, mat. dr. ec. Ștefan
Mustățea, ing. Mihail Popovici, mat. Ioan Catona, dr. mat. Rodica Coroiu, dr. ec.
Lisette Coandă-Curta, ing. Alexandru Potoțchi, mat. Adela Iosifescu, mat. Mihai
Oprescu și alții, precum și operatoarea Victoria Petrescu. Conducerea, având o
excelentă secretară, Lucia Stark, ajutată de secretara adjunctă, Etty Goldental, ocupau
un birou minuscul, lângă cabinetul rectorului. Deasupra unui amfiteatru, la etaj, își
aveau ceilalți locul de muncă. La finele anului 1966 a fost instalat calculatorul
electronic de tip paralel, de producție românească, Economist CIFA-102 cu 800 tuburi
electronice (realizat în 1959, în primă variantă, la Institutul de Fizică Atomică–
Măgurele, de colectivul condus de ing. Victor Toma, devenit în 1993 membru de
onoare al Academiei Române) și la care a scris și rulat programe dr. mat. Dragoș
Vaida. Tot la ASE exista calculatorul NCR-395 cu bandă perforată de 8 canale (an de
fabricație 1960) la care lucra ing. Al. Potoțchi, iar din 1967 și 1968, dr. ing. Julian
Satran, dr. ing. Vladimir Dumitrescu și ing. Octavian Paiu.
Anul 1969, O parte a colectivului de cercetători, operatori și tehnicieni în fața LCCE (Intr. Poet Alexandru
Macedonski nr.2 din str. Eminescu sector 1, colț cu Calea Dorobanți nr.15-17).
Sursa Foto, Radu Homescu
6. Pionierat la CEPECA și la Centrul de Calcul
Prof. dr. ing. Eduard Rădăceanu16,
Centrul pentru perfecționarea cadrelor de conducere din întreprinderi București

(CEPECA)
CEPECA s-a înființat în anul 1967 și va deveni cunoscut la nivelul întregii țări,
câștigându-și un solid prestigiu internațional. CEPECA, fiind un acronim pentru Centrul
de Perfecționare a Cadrelor, a luat ființă ca proiect comun al guvernului român și al
PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare), avându-l ca director general pe
ing. Ion Niculescu – fost petrolist, un manager eficient și autoritar. După plecarea acestuia
17
din țără, după asimiarea CEPECA de către ASG (Academia Ștefan Gheorghiu ), în
1972, și-a continuat cariera ca expert PNUD, la Torino, șef de proiect în Africa și în
Afganistan. Acesta a imprimat Centrului o „culoare” proprie și un prestigiu de care își
amintesc toți cei care au interacționat cu această instituție, în calitate de cursanți sau ca
beneficiari ai serviciilor de calcul și consultanță. CEPECA a fost o instituție unică în felul
ei la acea vreme, ca Centru de difuzie a metodelor avansate de conducere în economie și
ca Centru de pregătire în Informatică, precum și de exploatare a aplicațiilor informatice,
aflate într-un stadiu incipient de utilizare, în România. Centrul de Calcul fost dotat cu
calculatorul american IBM 360/40.
Centrul de Calcul CEPECA
16
Prelucrare după articolul complet de E. Rădăceanu, „Informatica la CEPECA și la Centrul de Calcul -
Amintiri” din secțiunea 8.2 cap. 8, vol. IV, Istoria informaticii românești, Editura Martix Rom, 2020
17
Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 632/1973 privind unele măsuri referitoare la Academia „Ștefan
Gheorghiu” pentru pregătirea cadrelor de conducere a activității de partid, social-politice, economice și
administrației de stat, de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român, publicată în Buletinul
Oficial nr. 83 din 8 iunie 1973
Inițial, unii colegi de la CEPECA au lucrat pe mai multe calculatoare, sau pe

calculatoarele românești CIFA și MECIPT, precum ing. Adrian Nica, mat. Dan D.
Farcaș, mat. Virgil Chichernea, ing. Victor Popescu, ing. Mircea Bogdan și ing. Ștefan
Pană. De altfel, după anul 1972 au fost realizate numeroase proiecte importante de
perfecționare managerială și dezvoltarea de sisteme și/sau aplicații informatice la mari
întreprinderi, precum uzinele „Vulcan” București, Uzina „Faur” București, Exploatarea
minieră Roșia Poieni, Întreprinderea de vagoane de marfă Caracal, Portul Constanța și
altele. Pentru acestea am realizat modele de simulare a fluxurilor tehnologice cu pachetul
GPSS/360 și/sau modele de optimizare a producției.
Utilizarea calculatoarelor la CEPECA. Cursuri de analiști și programatori

Inițial, cursurile erau prezentate cu translator de către experții străini din diferite
țări ale Europei occidentale, din SUA și din Canada, fiind preluate apoi de experții
CEPECA. La început, am activat în cadrul Serviciului de Analiză și Programare, condus
de ing. Ion Stăncioiu și ing. Ioan Georgescu. Primele sarcini primite în cadrul acestui
serviciu au fost în domeniul programarii, deoarece am finalizat traducerea și am redactat
suportul de curs (manualul de referință IBM) pentru limbajul FORTRAN IV. Traducerea
a fost începută de către colegele translatoare, dar fără a fi terminate și validate d.p.d.v. al
terminologiei informatice, care era în formare. Acest manual, folosit în cadrul cursurilor
de programare FORTRAN IV la CEPECA, a fost multiplicat în câteva ediții în cadrul
Atelierului de Multiplicare al CEPECA începând din perioada 1970/1972. La acest atelier
se multiplicau toate materialele destinate și distribuite cursanților, precum și revista
CEPECA, respectiv versiunea sa în limba engleză „CEPECA Management Review”.
Analiza sistemelor informaționale era predată de ing. I. Faur, celebru pentru planșele
imense întocmite cu simbolurile ASME, pe care le solicita cursanților la proiectele de
absolvire. Acestea erau menite să constituie baza perfecționărilor în sistemul
informațional și informatic, pe care le propuneau cursanții în proiecte pentru
întreprinderile de proveniență. Colegii mai tineri, care lucrau cu dl. Faur, precum M.
Bittel, C. Bulgaru, G. Luchian, N. Mihoci, L. Dumitrascu, s-au format ca analiști de
sisteme informaționale / informatice la „școala” acestuia. De altfel, noi toți cei ce lucram
la Centrul de Calcul învățam din mers mai toate cele ce erau prezentate în cadrul
cursurilor de formare pentru analiști și programatori.
De buna funcționare a echipamentelor de calcul era responsabil un colectiv de
ingineri și tehnicieni condus de ing. Adrian Nica, din care făceau parte ing. Victor
Popescu, ing. Ștefan Pană, ing. Iulian Nițescu, ing. Mircea Bogdan și tehnicianul Vasile
Olimpiu. Aceștia lucrau în strânsă legatură cu colectivul responsabil cu sistemele de
operare, programatorii de sistem, condus de mat. N. Damian, mat. Dan D. Farcaș din
care mai făceau parte mat. Toma Gașpar, mat. V. Firța, mat. I. Costescu, dr. ing.
Alexandru Ioachim și, mai târziu, Constantn Cârjan. Mat. Dan D. Farcaș și mat. V.
Chichernea au obținut ulterior titlul de doctor în matematică având drept conducător de
doctorat pe prof. Paul Constantinescu, devenit șeful noii Catedre de Informatică de la
ASG, după revenirea sa de la ICI, unde plecase, împreună cu ing. I. Georgescu, care însă
nu s-a mai întors la CEPECA.
La Catedra de Informatică au mai lucrat ec. Liviu Oprescu, mat. Stan Emil, mat.
Eugen Popescu și, pentru un timp, dr. mat. Gheorghe Păun, discipol al acad. Solomon
Marcus, în prezent membru al Academiei Române. La Centrul de Calcul a lucrat și ec.
Pavel Nastase, devenit mai târziu rector al ASE București. La Centrul de Calcul a lucrat,
de la început dr. mat. Mihai Botez, care a predat unele teme de Cercetări operaționale, și
care a plecat din CEPECA, după asimilarea sa la ASG, devenind directorul Laboratorului
de Futurologie al Universității din București, înființat din inițiativa acad. prof. Mircea
Malița și, mai târziu a devenit ambasador al României în SUA. Îmi amintesc cu nostalgia
inerentă față de timpul tinereții la CEPECA, faptul că în camera de la etaj, lângă biroul
directorului Cetrului de calcul, lucram împreună cu Mihai Botez, Dan Farcaș, Marin
Draghici și Mircea Cristescu, într-o atmosferă plină de bună dispoziție și de satisfacția
lucrărilor terminate cu success.
La cursurile de analiști și programatori schemele logice erau predate de mat.
Mariana Zverca Crișan, iar limbajele de programare erau predate de următorii:
• COBOL, de către dr. mat. Dan Farcaș și mat. Mircea Cristescu.
• ASSEMBLER, de către ing. Ioan Georgescu, mat. N. Damian, dr. ing.
Alexandru Ioachim, mat. Toma Gașpar, ing. Mircea Bogdan, de fapt de programatorii de
sistem și cei cu experiență în cod mașină..
• FORTRAN IV, de către dr. ing. Eduard Rădăceanu și mat. Marin Draghici,
carora li s-au alăturat după angajare și ing. Ștefan Pătruț și fiz. Gert Muler.
Cursurile de analiști și programatori se desfășurau în două cicluri (I+II):
1. în primul ciclu (I) se prezentau cunoștințele necesare întocmirii proiectului,
adică analiza de sistem informațional și limbajele de programare.
2. în ciclul doi (II) se prezentau proiectele pentru absolvirea cursului, în care
cursanții prezentau propunerile de soluții pentru problemele de interes informatic din
intreprinderile de proveniență. Între cicluri aceștia primeau consultanță la CEPECA, unde
își rulau și depanau programele.
7. Pionierat la Institutul de Tehnică de Calcul (ITC)
Înfiinţat în anul 1967 ca institut naţional de cercetare-dezvoltare, Institutul pentru

Tehnică de Calcul (ITC) a marcat momente importante în naşterea şi formarea
domeniului informaticii în România. Institutul este integrator de soluţii cu tradiţie, cu
experienţă dobândită în cercetarea tehnologică şi aplicativă, specializaţi în realizarea de
proiecte complexe în domenii diverse precum: transporturi, infrastructură, mediu,
agricultură, industrie, cultură, medicină, şi altele.
Referințe istorice (sursa – http://itc.ro/istoric):
Institutul pentru Tehnică de Calcul a fost fondat în 1967, ca instituţie cu profil de

cercetare-dezvoltare în domeniul tehnologiei informaţiei. ITC a avut în deceniile 7 şi 8 un
rol determinant în dezvoltarea tehnicii de calcul în România, cu realizări importante în
domeniile: minicalculatoare şi calculatoare de mărime medie, echipamente periferice,
calculatoare de proces pentru domeniul nuclear, sisteme de operare, asambloare, compilatoare,
reţele de calculatoare, sisteme de gestiune a bazelor de date, sisteme CAD/CAM.
În perioada 1990-1993 a avut loc reorganizarea structurii şi profilului de activitate
ale Institutului. Începând cu 1994, ITC a iniţiat o strategie de dezvoltare cu activităţi
bazate în principal pe dezvoltare de software, furnizarea de soluţii IT şi integrare de sisteme.
Momente de referinţă:
 1967 Înfiinţarea Institutului (ITC)
 1974 Elaborarea calculatorului de capacitate medie Felix C 512, dezvoltare a licenţei
IRIS.
 1975 Dezvoltarea Unității de disc magnetic de 29 Mocteţi DM29
 1977 Elaborarea minicalculatorului Independent 100, primul minicalculator din seria
Independent.
 1979 Elaborarea sistemului de operare AMS pentru minicalculatoare
 1980 Omologarea minicalculatorului Independent 102
 1984 Elaborarea unităţii de bandă streaming, premieră în ţările socialiste
 1985 Omologarea minicalculatorului microprogramat I 106
 1992 Iniţierea activităţii de dezvoltare de sisteme geografice GIS
 1994 Primele aplicaţii cu cartele magnetice în România
 1995 Editarea primului CD-ROM multimedia din România
 1997 Începerea activităţii de prestări servicii Internet. Instalarea primului chioşc
interactiv în România.
 1997 Începerea colaborării cu IBM în domeniul dezvoltării de software
 1997 Începerea parteneriatului cu firma Baan pentru produse ERP
 1999 Primul proiect ERP complex realizat de ITC
 2005 Premiul INFOSOC ANCS pentru Platforma distribuită de management al
conţinutului unui muzeu virtual al arealului Delta Dunării
 2005 Începerea parteneriatului cu firma Datastream pentru produse EAM
 2006 Premiul de excelenţă ANCS pentru proiectul SIGOAEM – Sistem de gestionare
şi optimizare a activităţii de exploatare a resurselor de ape minerale.
Institutul de Tehnică de Calcul (ITC) – cronologie evenimente
Vasile Baltac
Vasile Baltac, Viorel Darie, Viorica Droașcă, Rodica

Popescu, Carmen Stan, Horia Gligor Luminița
Berechet, Emil Bojin, Elena Rusu (editori) –
Un institut pentru istorie – Semicentenarul Institutului
pentru Tehnică de Calcul (1968-2018), Ed. Excel XXI
Books, 2018
1967 iunie Adoptarea ”Programului de dotare a economiei naționale cu echipamente

moderne de calcul și de automatizare a prelucrării datelor”
1968 Se creează la Moscova Comisia interguvernamentală pentru tehnica de calcul,
septembrie menită să realizeze o cooperare industrială pentru realizarea unei serii unitare
de mașini electronice de calcul (SUMEC), compatibilă cu familia IBM 360
1967 Decret prin care se înființează ICPUEC – Institutul de cercetare și proiectare
decembrie pentru utilaje electronice de calcul
1968 Începe activitatea ICPUEC, director Florin Munteanu, director adjunct științific
ianuarie Victor Toma
1968 Se achiziționează licența de fabricație a calculatorului de generația a treia IRIS-
50 de la firma CII Franța
1968 Specialiști cu experiență din IFA (colectivele CIFA, CET), IPA (Secția
calculatoare electronice) și Centrul de cercetări calculatoare al MApN (colectivul
CENA) sunt transferați la Institut în sediul din FEA
1968 Se înființează Filialele Timișoara și Cluj-Napoca, specialiști cu experiență din
colectivele MECIPT (Timișoara) și DACICC (Cluj Napoca) sunt transferați la
filialele Institutului
1969 Victor Toma demisionează, Vasile Baltac este numit director științific
aprilie
1969 - Un număr mare peste 80 de specialiști ITC sunt specializați în Franța la firma CII
1970 pentru asimilarea IRIS -50 în România
1970 Se creează în FEA prima platformă de fabricație a calculatorului FELIX C-256
coordonator Vasile Baltac (ITC) și Radu Dordea (FEA), responsabili Victor
Megheșan, Mihai Roșu, Săvulescu (ITC), Florea Tănase și Mircea Brozici (FEA)
1970 Se decide crearea unei familii de calculatoare FELIX cu modele mai mici și mai
mari decât C-256 (C-32 și C-512/1024)
1970 Ministerul aprobă o notă privind fabricația de memorii electronice la ITC Filiala
Timișoara
1970 ITC trimite la CII Franța trei programatori care lucrează cu colegii francezi la
dezvoltarea SIRIS-2: Gabriel Martin, Nicolae Negoiță și Liviu Negrescu
1970 ICPUEC este fuzionat cu ICE – Institutul de cercetări electronice și este creat
februarie IETC – Institutul de cercetări pentru electronică și tehnică de calcul, director
general Valeriu Ceoceonică, director adjunct pentru tehnică de calcul Florin
Munteanu
1970 Este organizat sub conducerea lui Vasile Baltac primul sector industrial de
software din România bazat pe software engineering cu laboratoare distincte de
cercetare-dezvoltare, validare-testare și implementare - asistență
1971 Este realizat SESAM – subsistem de acces multiplu pentru FELIX C-256 -
realizat de un colectiv condus de Corneliu Maschek
1972 Realizarea în ITC a unui sistem de teleprelucrare cu terminale ASR33 conectate
prin linii telefonice, demonstrat la TIB 1972
1972 Este finalizat sediul ITC din Calea Floreasca nr. 167
1972 Sunt omologate și puse în fabricație calculatoarele de capacitate mică FELIX C-
32 și FELIX C-32 M, coordonator Vasile Baltac, șefi de proiect hardware Emil
Tudor și software Gabriel Martin
1972 Este finalizat sistemul de operare SFC-32 pentru calculatoarele FELIX C-32/64
realizat de un colectiv condus de Gabriel Martin
1972 Sectorul de tehnică de calcul din IETC devine ITC – Institutul de Cercetări și
februarie Proiectări pentru Tehnică de Calcul, director Florin Munteanu, director adjunct
științific Vasile Baltac
1973 Director ITC este numit generalul Dinu Buznea, directori adjuncți științifici
Vasile Baltac și Florin Munteanu
1973 Este finalizat sediul nou al ITC Filiala Timișoara
1974 Apare în Editura Tehnică cartea FELIX C-256 Structura și programarea
calculatorului avându-i ca autori pe Vasile Baltac, Ion Căruțașu, Petre Macarie,
Cornel Maschek, Victor Megheșan, Maria Mocică, Lucia Popescu și Werner
Schatz cu un Cuvânt înainte al Prof. Mihai Drăgănescu. Cartea este folosită ca
manual sau lucrare de referință de zeci de mii de programatori și studenți
1975 Este exportat primul calculator FELIX C-256 cu subsistem SESAM în R. P.
Chineză, specialiști ITC asigură cursuri și asistență tehnică la Institutul de
Aeronautică din Beijing
1977 Este omologat calculatorul de capacitate mare FELIX C-512/1024 responsabil
hardware Francisc Momeo și software Corneliu Maschek și se introduce în
fabricație la FCE
1977 Mihai Drăgănescu și Vasile Baltac efectuează o vizită de documentare în
universități și și industrie din SUA. La întoarcere se prezintă un raport către
conducerea statului care susține dezvoltarea mini și microcalculatoarelor și
informaticii distribuite
1977 Este omologat și pus în fabricație primul minicalculator românesc
INDEPENDENT I-100 realizat de un colectiv condus de Mihai Roșu
1979 - 4 calculatoare FELIX C-512/1024 sunt exportate în R. P. Chineză, specialiști din
1981 ITC școlarizează un număr mare de cursanți chinezi, în țară (1978) și în R. P.
Chineză (1979), pentru sistemele Felix C 512/1024 exportate
1979 ITC se reorganizează în Centrul de cercetări științifice și inginerie tehnologică
aprilie pentru tehnica de calcul în subordinea Institutului Central pentru Electronică,
Automatizare și Tehnică de calcul, director centru Dinu Buznea, directori
adjuncți științifici Vasile Baltac și Florin Munteanu
1979 Dinu Buznea se pensionează, director este numit Vasile Baltac
decembrie
1980 Secția specială se transformă în CCAB – Centrul de Cercetări pentru Automatizări
București, director Florin Munteanu până la pensionare, apoi Emil Tudor
1980 Este omologat și pus în fabricație minicalculatorul românesc INDEPENDENT I-
102F realizat de un colectiv condus de Adrian Stoica
1980 Este realizat un sistem de recunoaștere automată a amprentelor pentru Institutul
Național de Criminalistică de către un colectiv condus de Viorel Darie
1981 Este finalizat sistemul de operare HELIOS, primul și singurul sistem de operare
pentru mainframe din România, realizat de colectivul condus de Corneliu
Maschek
1981 Vasile Baltac este promovat secretar de stat în minister, Victor Megheșan este
septembrie numit directorul Institutului
1982 Omologarea calculatorului FELIX 8010 compatibil IBM 370
1982 ITC participă cu succes la festivalul-concurs la nivel național, „Cântarea
României” cu programul PIX, devenit Laureat la nivel național, exportat apoi în
RFG, RDG, China, SUA etc.
1984 Este omologat și pus în fabricație minicalculatorul românesc INDEPENDENT I-
106 realizat de un colectiv condus de Adrian Stoica
1982 ITC este desemnat realizator pentru calculatoarele de comandă CNE Cernavoda;
coordonatori Victor Megheșan și Mihai Roșu
1984 ITC este vizitat de Jiang Zemin, ministrul Electronicii, devenit apoi președinte al
R. P. China 1989-2003
1984 Este finalizat un sediu nou pentru ITC-CNE în platforma Pipera, adiacent FCE
1984 Se înființează, în colaborare cu Institutul Politehnic București, colectivul de
inteligență artificială condus de Cristian Giumale
1984 Se realizează rețeaua de calculatoare din Valea Jiului (Deva – Petroșani)
1985 Se realizează interconectarea Centralei Nucleare Cernavodă cu Institutul de
cercetări nucleare Pitești
1985 Este finalizat MIX-Sistem de operare pentru minicalculatoarele românești,
colectiv condus de Nicolae Manea
1985 Este finalizat AMS – Sistem de operare pentru minicalculatoarele românești,
colectiv condus de Aurel Becea
1985 ITC este fuzionat cu ICI și este format ICSIT-TCI – Institutul de Cercetare
aprilie Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Tehnică de Calcul și Informatică,
director Victor Megheșan, directori adjuncți Dan Roman și Nicolae Badea
1986 Este realizat procesorului de comunicație front-end între un calculator de
capacitate medie-mare din gama FELIX și un minicalculator, colectiv ITC
condus de Cosma Marius; FCE Mihai Gherman
1985-1986 Sunt create filiale ITC la Constanța, Brașov, Iași, Craiova, Deva, Târgu Mureș,
Ploiești, Satu-Mare, Suceava
1987 Este realizat Sistemul de captare și prelucrare imagini de la satelitul Meteosat,
instalat la Institutul Meteo din Phenian, proiect executat în colaborare
internațională: RDG (Inst. Meteo Potsdam și Robotron) și România: ITC
(Răsvan Stănescu și Riuric Bulgacov), ICE și FCE, finanțat de Banca Mondială
1987-1991 Sunt realizate sistemele GRASP, GEOMAR, GEOSOR și GEOMIN destinate
geologilor, colectivul condus Marius Cosma
1989 Este finalizat LEDA- Sistem de gestiune a bazelor de date pentru
minicalculatoarele I100 și CORAL, coordonator Gabriel Martin
1990 ICSIT-TCI se divide în ICSIT-TC (ITC) și ICI
ianuarie
1990 Urmare evenimentelor din Decembrie 1989, Victor Megheșan este înlocuit cu
ianuarie Traian Ciobanu la ICSIT-TC
Trecerea la economia de piață face ca numeroși specialiști din ITC să creeze
firme private de profil sau să lucreze în acestea. Rezultate remarcabile sunt
înregistrate de firmele create sau conduse de Florin Talpeș, Dan Roman, Silviu
Hotăran, Sorin Guiman, Vasile Baltac, Vlad Țepelea, Lucia Coculescu, Victor
Grădinescu, Mihai Dumitrescu, Cristian Vasile, Gheorghe Olteanu, Adriana
Vlădescu, Sofica Zainea, Ioan Tutoveanu, Viorica Droașcă, Liviu Manolescu,
Marcel Popescu
Alți specialiști se afirmă peste hotare printre care: Teodor Rus, Adrian Stoica,
Riuric Bulgacov, Sorana Rabinovici, Francisc Momeo, Mircea Florea, Mihai
Martinovici, Aurel Becea, Liviu Iftode, George Chiriță, Viorel Vițan, Arminius
Mignea, Marius Cosma, Rodica Popp, Ion Balmez, Vasilica Chiriac, Toma
Tudor, Gabriel Marcu, Dan Trufașiu, Irinel Popescu, Dan Maniu, Marian
Romașcanu, Mihai Prundaru, Mihai Adam, Nicolae Teodorescu, Mihai Olaru,
1990-1996 Daniela Nicolae, Bogdana Marinescu, Ion Floricică, Dan Drăgan, Dinu
Stăncescu, Dan Marinescu, Ioan Moraru, Mihai Vasilescu, Oana Băltărețu,
George Beloiu, Gabriela Anca (Maschek), Iustinian Roșca, DanielaRoșca,
Gheorghe Cureleț-Bălan, Carmen Cureleț-Bălan etc.
Mulți alții au trecut la activități care păreau extraprofesionale dar îi atrăgeau mai
mult. Sistemul pre-1990 le punea opreliști în mass media, teatru, și chiar în
politică. Este suficient să-i amintim pe Cristina Vasiloiu, Radu Grozea, Mircea
Neacșa, Adrian Lustig, Lelia Munteanu, Andrei Alexandru și Varujan

Pambuccian
1991 ITC se divizează în ITC, ITC – SOFTWARE și CCAB. ITC rămâne institut de
august cercetare, ITC – SOFTWARE și CCAB se transformă în societăți comerciale,
privatizate apoi prin metoda MEBO
1997 ITC (hardware) este privatizat de FPS , acționarul majoritar devenind
Transbordare Vagoane Marfă SRL, o firmă fără legătură cu domeniul tehnicii de
calcul devenită apoi Rail Logistic SRL; ITC-Software își încetează activitatea
operațională personalul plecând în firme private
2003 Președintele României recunoaște prin înalte ordine pionieri și specialiști ai
tehnicii de calcul; printre ei din ITC au fost decorați: Victor Toma, Armand
Segal, Vasile Baltac, Mihai Roșu, Adrian Stoica, Corneliu Maschek, Emil
Muntean, Gheorghe Farkaș, Mircea Bocu, Dan Roman, Dan Bedros
Rolul ITC-ului în informatica românească

Augustin Prodan18, Cluj-Napoca
Ȋn 1967 a fost înfiinţat un Institut naţional de cercetări şi proiectări în domeniul

tehnicii de calcul care se numea ICPUEC (Institutul de Cercetări şi Proiectări pentru
Utilaj Electronic de Calcul). Sediul central al institutului era la Bucureşti şi avea filiale la
Timişoara şi Cluj-Napoca. Acest institut şi-a schimbat de mai multe ori numele până când
a devenit ITC, apoi Software ITC. Indiferent cum s-a numit de-a lungul timpului, ITC-ul
a fost motorul principal de dezvoltare şi promovare a Informaticii în România. Ȋn ITC
s-au format primii specialişti în Informatică şi ITC-ul a fost prima şi cea mai bună şcoală
de Informatică din România. ITC-ul a organizat primele cursuri de instruire şi
specializare în această profesie nouă. Profesorul Emil Muntean, şeful filialei ITC din
Cluj-Napoca, a organizat începând cu anul 1969 cursuri de instruire pentru angajaţii din
întreprinderile şi instituţiile locale. De asemenea, a organizat un curs de instruire pentru
cursanţi din Ungaria. ITC Bucureşti a organizat periodic cursuri de instruire la CEPECA
pentru cursanţi români, precum şi pentru cursanţi din alte ţări (China, Cehoslovacia,
Germania de est etc). Specialişti din ITC au fost primii profesori de specialitate la Liceul
de Informatică din Cluj-Napoca (pe vremea aceea se numea LPAD – Liceul de
Prelucrare Automată a Datelor), de unde au răsărit germenii viitorilor specialişti IT.
Ȋnfiinţarea ITC-ului a constituit începutul unei adevărate revoluţii informatice în ţara
noastră. Structura de bază a ITC-ului era alcătuită din pionieri ai Tehnicii de Calcul, care
în anii anteriori au depus eforturi formidabile, în condiţii vitrege, pentru a pătrunde
tainele Informaticii.
Sistemul de operare pentru calculatoarele FELIX a fost SIRIS, preluat de ITC de
la CII pe baza licenţei. ITC-ul a întreţinut acest sistem şi a acordat asistenţă tehnică
software pentru toate calculatoarele care au fost produse la Fabrica de calculatoare din
Bucureşti şi au fost repartizate la întreprinderi şi instituţii din ţară. Pentru asistenţă
tehnică hardware a fost înfiinţată o nouă întreprindere numită IIRUC (Ȋntreprinderea
pentru Ȋntreținerea și Repararea Utilajelor de Calcul). Au fost înfiinţate şi Centrele
Teritoriale de Calcul Electronic (CTCE), patronate de ICI (Institutul Central de
Informatică), dotate cu calculatoare FELIX C 256, având rolul de a oferi servicii legate
18
Prelucrare după articolul complet de Augustin Prodan, „Rolul ITC-ului în informatica românească” din
secțiunea 8.3 cap. 8, vol. IV, Istoria informaticii românești, Editura Matrix Rom, 2020.
de tehnica de calcul pentru întreprinderi şi instituţii care nu aveau calculatoare proprii.

Calculatoarele erau exploatate în „batch processing”, operatorii formând trenuri de lucrări
în funcţie de priorităţile clienţilor. Utilizatorii mergeau la ghişeele Centrelor teritoriale de
calcul ca la „moară”, pentru a preda programele pe cartele perforate, sau pe benzi
magnetice, apoi reveneau după o perioadă de timp stabilită în funcţie de priorităţile lor,
pentru a prelua rezultatele execuţiei. Calculatoarele FELIX au fost exportate în China şi
Ungaria. Asistenţa tehnică hardware a acestor calculatoare era asigurată de specialişti de
la IIRUC şi de la Fabrica de calculatoare, iar asistenţa tehnică software era asigurată de
specialişti de la ITC.
Filiala din Cluj-Napoca a ITC-ului avea misiunea de întreţinere şi dezvoltare a
compilatoarelor pentru limbajele de programare implementate pe FELIX: COBOL,
FORTRAN şi BASIC. De asemenea, pentru minicalculatoarele FELIX C-32, FELIX
C-64 şi FELIX C-64M trebuia să realizeze compilatoare mai mici (deoarece memoria era
mai mică) pentru limbajele COBOL, FORTRAN şi BASIC. În acest scop au fost
constituite echipe de cercetare conduse de Lucia Maxim pentru FORTRAN, de Viorel
Costea pentru COBOL, iar pentru BASIC echipa a fost condusă de Hannes Stein, apoi de
Gheorghe Boşilcă. Au fost constituite şi echipe pentru implementări pe FELIX C-256: o
echipă pentru FORTRAN CONVERSAŢIONAL condusă de Teodor Vuşcan, o echipă
pentru LISP condusă de Vasile Listeş, o echipă pentru PL/1 condusă de Petre Sărăcuţ şi o
echipă pentru ADA condusă de Gelu Cordiş, apoi de Ivanov. O echipă condusă de Ştefan
Niţchi s-a ocupat de tranzacţii şi baze de date. Calculatorul FELIX C-64M a fost construit
pentru armată şi în afară de programele de bază, la filiala din Cluj-Napoca au fost
dezvoltate aplicaţii speciale de către o echipă condusă de Liviu Negrescu, un specialist
remarcabil, cel mai bun programator pe care l-a avut ITC-ul. Am colaborat o perioadă
scurtă cu Liviu Negrescu pentru găsirea unor funcţii care să fie folosite în timpul
tragerilor de artilerie, pentru calcularea parametrilor de tragere.
Un salt tehnologic a fost făcut în perioada 1976-1977, marcat de realizarea la ITC
Bucureşti a minicalculatorului INDEPENDENT (nume dedicat aniversării independenței
României obținută în anul 1877), prin copierea minicalculatorului american PDP11/34
produs de firma DEC. A început o perioadă de informatică americană, la Fabrica de
calculatoare fiind produse variantele I-100, I-102F şi I-106 din seria INDEPENDENT. La
ITC Bucureşti a fost implementat sistemul de operare AMS prin adaptarea sistemului de
operare RSX-11 care funcţiona pe minicalculatorul PDP-11/34. La Cluj-Napoca au fost
implementate compilatoare pentru mai multe limbaje de nivel superior prin două metode.
Minicalculatoarele INDEPENDENT au fost exportate în China, Cehoslovacia şi

Germania de est. Ȋn vara anului 1981 am fost la Beijing şi Wuhan pentru asistenţă tehnică
şi pentru a ţine un curs de limbaje de programare şi programe utilitare (fotografie de sus
este realizată în China, anul 1981).
8. Pionierat la Fabrica de calculatoare electronice românești Felix (ICE Felix)
Anul 1970 – S-a înfiinţat Fabrica de calculatoare București (ICE Felix), licenţă
fr. (anul 1968) IRIS 50 – Felix C 256/512, calculator de generația a III-a. Fabrica de
Calculatoare Electronice FELIX (sau ICE Felix) a luat naștere pentru construirea
calculatoarelor românești – calculatoare medii tip mainframe (produse electronice și
calculatoare electronie din generația a III-a), pe baza licențelor achiziționate de la
19
compania CII (Franța) încă din anul înființării, precum și pe contracte de cooperare pe
termen lung cu firme din Statele Unite cum ar fi: AMPEX, PERTEC, DATA
PRODUCTS, CENTRONICS.
 În referatul „Programului de dotare a economiei naționale cu echipamente moderne
de calcul și prelucrarea datelor” din iunie 1967, specialiştii ajung la concluzia că
„realizarea acestuia nu va putea fi practic susţinută decât prin organizarea fabricării
în ţară a principalelor tipuri de utilaje de calcul” prin „crearea a trei sectoare noi în
industria constructoare de maşini: pentru fabricaţia de mecanică fină, de componente
electronice profesionale şi de echipamente electronice de calcul”.
 „S-a luat decizia să se realizeze un program pe termen mediu şi lung de dotare a
României cu tehnică de calcul. Şi atunci s-a pus problema fabricării exemplarelor
care se realizaseră în ţară sau a cumpărării unei licenţe”, dr. Marius Guran, fost
director adjunct al Institutului de Cercetare în Informatică. În baza documentului
Ministerului Industriei Construcțiilor de Maşini, Consiliul de Miniştri aprobă, prin
hotărârea 3220, considerată şi astăzi secret de stat, „importul complex de instalații
pentru fabricarea echipamentelor de calcul”. Timp de şapte ani, aproape 4 miliarde de
dolari sunt alocate acestor achiziţii. Suma reprezintă contravaloarea a 2 procente din
PIB-ul de astăzi al României, adică de peste două ori bugetul Ministerului Sănătăţii
sau aproape 650 de kilometri de autostradă. Banii urmau să fie folosiți pentru
cumpărarea utilajelor şi a licențelor de producție.
 Licența pentru IRIS-50 – Franța vinde României o licență de fabricație, atât pentru
componente, cât și pentru sistemul de operare a calculatorului IRIS-50. Computerul
este vârful de lance al Hexagonului, aflat la același nivel cu cele mai performante
sisteme IBM. Tot în 1968, Consiliul de Miniștri decide construirea unei Fabrici de
calculatoare la București. Întreprinderea avea să devină perla industriei de profil din
România. Pentru perioada 1971-1975 sunt prevăzuți în buget aproape 150 de milioane
de dolari pentru producția internă a calculatoarelor electronice care pot „să conducă
automat procese tehnologice”.
„Acolo era un loc viran, în toată platforma Pipera. Fabrica de calculatoare
electronice era o copie a fabricii din Toulouse, a companiei care oferea licenţa”,
19
Compagnie Internationale pour l'Informatique (CII) a fost o societate comercială privată franceză creată în
decembrie 1966, în cadrul proiectului guvernamental francez Plan Calcul, în timpul lui Charles de Gaulle. A
fost absorbită în 1975 de Honeywell-Bull, devenind CII Honeywell-Bull, redenumită Bull în 1982.
dr. Marius Guran. „S-au acordat sume mari atunci, prin acel program. Ca să vă faceţi
o idee, numai pentru învăţământ superior, pentru dezvoltarea activităților de
calculatoare s-au acordat cinci milioane de lei valută, ceea ce reprezenta peste un
milion de dolari. Ea s-a construit foarte repede, alături de alte obiective industriale
din platforma Pipera”, își amintește Mircea Petrescu, fost președinte al Comisiei
Naționale de Informatică. Profesorul Mircea Petrescu a fost președintele Comisiei de
recepție a noii fabricii de calculatoare.
 În 1971, întreprinderea este aproape gata și primește numele „Întreprinderea de
Calculatoare Electronice Felix” sau, pe scurt, ICE Felix. „Felix e un nume care a fost
dat pentru a aminti de Dacia Felix ... Dacia a rămas pentru automobile și Felix pentru
calculatoare”, dr. Vasile Baltac20, fost ministru al Industriei Electrotehnice.
 Investiție recuperată în patru ani – Comuniștii stabilesc o capacitate anuală de
producție de 5.000 de mașini electronice de calcul, 2.600 de mașini de facturat și
contabilizat și 50 de calculatoare electronice. În planurile cincinale, durata de
recuperare a investiției era de patru ani. Productivitatea muncii a fost calculată la
75.000 de dolari, anual, pentru fiecare salariat în parte. Asta înseamnă că la fiecare
dolar investit profitul era de 30 de cenţi, doar în primii ani de funcţionare. În paralel,
învătământul trebuia să pregătească specialiști.
 Calculatoarele electronice din familia Felix erau fabricate în serie mare, cu nivel
tehnologic ridicat, cu performanțe superioare și cu fiabilitate sporită. Din anul 1972,
sub stricta supraveghere a Securității, începe producția în serie a calculatorului Felix
C-256, o variantă a calculatorului franțuzesc IRIS-50, dezvoltată și îmbunătățită de
specialiștii români. Aceste calculatoare erau contractate, prin dotare centralizată,
pentru Centrele Teritoriale de Calcul Electronice (CTCE-uri) din țară, iar o parte
dintre ele erau și exportate. Calculatoarele Felix au fost construite și exploatate cu
succes, aproximativ 10 ani, până în anul 1978, pentru rezolvarea cerințelor unităților
industriale, în ceea ce privește conducerea producției și a celorlalte aplicații, cât și a
altor unități economice și centrale. Depășind performanțele calculatoarelor fabricate în
țări socialiste, grupate într-o asociere „Sistemul unitar de mașini electronice de calcul
- SUMEC”, calculatorului românesc i-a fost obstrucționată intrarea în această familie.
Familia de calculatoare Felix C-nnn (unde n reprezinta numărul de KB de memorie
RAM disponibila și putea fi: 32, 128, 256, 512, 1024) este concepută după modelele
franțuzești IRIS 50 (de unde și numele SIRIS dat sistemului de operare) ale
Compagnie internationale pour l'informatique (CII).
 „Repartizarea acestor calculatoare era făcută de Institutul Central de Informatică
(ICI) și se aștepta cel puțin 2-3 ani, fiind foarte multe întreprinderi, era o alegere în
funcție de eficiența economică a întreprinderilor”, Liviu Gavrilescu, fost director al
Centrului de Calcul de la Întreprinderea de Metale Neferoase Baia Mare.
 În decembrie 1989, ICE Felix avea peste 2.500 de angajați, din care 600 de ingineri.
Cifra de afaceri ajungea la aproape 190 de milioane de dolari. Productivitatea muncii
a fost calculată la 75.000 de dolari, anual, pentru fiecare salariat în parte. Asta
20
ROMÂNIA FURATĂ. ICE Felix - o afacere extrem de profitabilă predată intereselor imobiliare, 2015,
https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/romania-furata/romania-furata-ice-felix-o-afacere-extrem-de-
profitabila-predata-intereselor-imobiliare-372024.
înseamnă că la fiecare dolar investit profitul era de 30 de cenţi, doar în primii ani de
funcţionare.
 Cu timpul, modelele sunt diversificate, iar la sfârșitul anilor ’70, profitul fabricii
ajunge la 100%. Un sistem de calcul complex, pentru dotarea unei uzine, a cărui
producţie costa puţin peste 2 milioane de dolari, este exportat cu 4,7 milioane, iar
China este unul dintre principalii benficiari. „În 1979, volumul comercial dintre China
şi România a fost de aproape 2 miliarde de dolari. A fost apogeul, Calculatoarele
româneşti au fost folosite în academiile de ştiinţă, în universităţile, fabricile şi
întreprinderile din China. Şi în ziua de astăzi oamenii de ştiinţă din China îşi aduc
aminte de calculatoarele româneşti Felix”, afirmă Xu Feihong, ambasadorul
Republicii Populare Chineze la Bucureşti.
Calculatorul electronic Felix C, caracteristici tehnice:

 Procesor – similar Sigma 9.
 Produse/Variante – Felix C-256, Felix C-32, Felix C-512, Felix C-515, Felix C-1024,
Felix C-5000, Felix C-8000, Felix C-8010.
 Memorie RAM - 32–1024 Ki.
 Tastatură – terminal TTY.
 Periferice – monitor, cititor de cartele, imprimantă, discuri magnetice (DIAM/DIMAS),
benzi magnetice, modem, terminale video DAF 1001 (din 1978).
 Sistem de operare- SO SIRIS pentru Felix C, respectiv, SO HELIOS pentru Felix C-8000.
La jumătatea anilor 1970 ICE Felix a început fabricarea unor familii de mini și
microcalculatoare. Primul director a fost ing. Traian Mihu – angajat în anul 1971,
absolvent al Facultații de Automatică și Calculatoar, Institutul Politehnic din București.
Începând cu mijlocul anilor 1980, a trecut la realizarea de Home Computers. După 1989,
ICE Felix a realizat colaborări cu firme precum: IBM, ADVANTECH, SUN, DEC,
LOGITECH, HEWLETT PACKARD. În martie 2008, compania a vândut mai multe
terenuri și construcțiile aferente, deținute în zona Pipera din București, pentru 6 milioane euro.
Fără strategie națională pentru industria IT – În februarie 1991, ICE FELIX este
reorganizată în societate comercială pe acțiuni cu capital integral de stat și începe lupta
pentru supraviețuire. Dacă în 1988 valoarea producției de tehnică electronică de calcul
atingea 10 miliarde de lei, în 1991 cifra scade la o treime.
 „Partea de hardware s-a oprit ... a căzut după ’89. A fost o firmă canadiană care a
luat o echipă întreagă de 200 de oameni și a mutat-o în Canada, la un moment dat”,
mat. Florin Talpeș, fondatorul companiei
Softwin.
 Lipsa unei strategii naționale în
domeniul IT, pe o piață de capital, face ca
exporturile să se prăbușească. Investițiile în
cercetare și retehnologizare, așteptate încă din
anii ’80, nu mai vin. Numărul angajaților
scade, odată cu deschiderea granițelor, iar
fabrica intră în declin. „Filosofia privatizării
în domeniul tehnicii de calcul a fost greșită”,
acuză Mircea Petrescu.
9. Pionierat la Institutul Central de Informatică (ICI)
Anul 1970 – S-a înfiinţat Institutul

Central de Informatică (ICI).
Institutul Național de Cercetare –

Dezvoltare în Informatică (ICI), https://www.
ici.ro/
Scurt istoric (sursa: https://www.ici.ro/

despre-institut/):
 1970 – Este înființat Institutul Central de

Informatică (ICI) având menirea de
principal centru pentru cercetare avansată în
informatică. De-a lungul celor peste treizeci de ani de existență, ICI a fost reorganizat
sub diferite titulaturi.
 1971 – Este înființat Institutul Central pentru Sisteme de Conducere cu Mijloace de
Automatizare (ICSCMA); se conturează structura sa organizatorică.
 1973 – ICSCMA devine Institutul Central pentru Conducere și Informatică (ICCI); se
dezvoltă atribuțiile institutului pe patru coordonate principale: organizarea activității
de conducere, introducerea sistemelor informatice, dotarea economiei cu tehnică de
calcul, pregătirea cadrelor de specialiști și alte atribuții de coordonare.
 1985 – ICI devine direcția de „Informatică” în cadrul Institutului de Cercetare
Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Tehnica de Calcul și Informatică (ICSIT –
TCI); în această etapă, se pune un accent mai mare pe aspectele de dezvoltare și de
valorificare a rezultatelor cercetării.
 1990 – O nouă denumire: Institutul de Cercetări în Informatică (ICI), reconstituirea ca
institut de sine stătător și adaptarea la cerințele economiei de piață, cu intenția de a
continua activitățile de cercetare științifică.
 1988 – În temeiul HG nr.936/23 decembrie 1998, ia ființă Institutul Național de
Cercetare – Dezvoltare în Informatică – ICI București.
 2001 – ICI trece în coordonarea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei
Informației.
 2003 – Guvernul României a adoptat H.G. 1621/2003 privind organizarea şi
funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică – ICI
Bucureşti, în coordonarea Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică reprezintă cel mai

important institut de cercetare-dezvoltare şi inovare în domeniul Tehnologiilor
Informaţiei şi Comunicaţiilor din România. Prin asumarea priorităţilor ştiinţifice şi
tehnologice ale domeniului, misiunea ICI o constituie consolidarea poziţiei câştigate şi
dezvoltarea suportului ştiinţific şi tehnologic în domeniul tehnologiilor informaţiei şi
comunicaţiilor necesar realizării structurilor şi seviciilor specifice societăţii
informaţionale bazate pe cunoaştere. Începând cu anul 2001, ICI Bucureşti a obţinut, din
partea companiei „SGS România S.A. – Servicii certificare internatională”, certificarea
ISO 9001 pentru activitatea de cercetare stiinţifică şi dezvoltare tehnologică care are ca
rezultate produse, tehnologii, sisteme şi servicii în domeniul tehnologiei informaţiei.
Documente din Arhiva ICI (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în
Informatică) 1967-1981 (Informări, Rapoarte, Studii de documentare, Plan de dotare cu
tehnică de calcul, Acord de cooperare, Proiecte de hotărâre, Teme de cercetare, Studii
privind introducerea sistemelor informatice în instituții etc.),
Sursa:http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Institutul-National-de-
Cercetare-Dezvoltare-in-Informatica.-1967-1981.-Inv.-3307.pdf
Informatică şi IT la Cluj-Napoca
Inițiative de pionierat și realizări la Cluj-Napoca
1. Pionierat la Institutul de Calcul din Cluj al Academiei21
Anul 1951 – s-a înființat Institutul de Calcul din Cluj al Academiei, de către Tiberiu
Popoviciu (1906-1975), https://ictp.acad.ro/tiberiu-popoviciu/.
Referințe istorice (sursa: https://ictp.acad.ro/ro/istoric/):
 Anul 1951 – Secţia de Matematică a Filialei din Cluj a Academiei Române –

precursorul Institutului. În iulie 1951 ia fiinţă, sub conducerea acad. Tiberiu
Popoviciu, Secţia de Matematică a Filialei din Cluj a Academiei Române, având
sediul pe str. Republicii la nr. 37, şi cuprinzând în total 9 matematicieni de marcă ai
Clujului: acad. Gheorghe Călugăreanu, prof. dr. doc. Dumitru V. Ionescu, acad.
Theodor Angheluţă, acad. Dimitrie D. Stancu (chiar de la absolvirea facultăţii), prof.
dr. Francisc Radó, prof. dr. Lascu Bal, prof. dr. doc. Elena Popoviciu şi dr. Dumitru
Ripeanu. După cum a rămas consemnat în documentele vremii, această Secţie „a avut,
prin colaboratorii săi, un rol de pionierat în promovarea unei ramuri moderne a
matematicii, şi în legarea cercetării teoretice de practică. Este vorba pe de-o parte, de
21
Emil Cătinaș, În cinstea acad. Tiberiu Popoviciu, astăzi, acest institut se numește Institutului de Calcul
„Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca, https://ictp.acad.ro/.
naşterea Şcolii de Analiză Numerică şi Teoria Aproximării, la Cluj, iar pe de altă parte
de primele contracte de colaborare încheiate de matematicienii clujeni cu întreprinderi
productive (1953)”. Secţia avea 9 membri în 1952, şi era structurată în trei colective,
conduse de către acad. Gh. Călugăreanu, prof. D.V. Ionescu şi acad. Th. Angheluţă.
Încă de la început, din primul an, pe lângă cercetare fundamentală în domeniul
analizei numerice şi teoriei aproximării, au fost vizate aplicaţii practice ale
matematicii în intreprinderi economice, chiar dacă primul contract a fost semnat la doi
ani de la înfiinţarea secţiei. Primul colectiv a avut în vedere studiul metodelor grafice
de calcul şi nomografie, în vederea rezolvării problemei de corectarea angrenajelor
dinţate, pusă de Institutul de Proiectări de Maşini din Cluj (IPROM). Al doilea
colectiv a studiat o problemă de propagare a căldurii, pusă tot de IPROM, iar cel de-al
treilea colectiv a avut ca sarcină întocmirea unei monografii privind rezolvarea
numerică a sistemelor liniare.
 Anul 1957 – Institutul de Calcul. Viziune: teoria, practica şi tehnica calculului. În
aprilie 1957, Secţia de Matematică se transformă în Institutul de Calcul, în acelaşi
sediu de pe str. Republicii nr. 37. Institutul a fost structurat în 4 secţii: Cercetări
Teoretice, Laboratorul de Calcul Numeric şi Grafic, Maşini de Calcul, Mecanică
Aplicată. Numele Institutului nu a fost ales întâmplător. T. Popoviciu era un savant
vizionar şi avea în vedere dezvoltarea tot mai viguroasă a analizei numerice în corpul
matematicii clasice. De aici, până la modelări şi aplicaţii numerice la probleme
concrete, nu a fost decât un pas. Primele calculatoare electronice abia fuseseră
construite în lume în doar câteva de ţări. Ambiţia lui a fost de la început de a îngloba
teoria calculului (numeric), practica (prin contracte cu întreprinderi economice) şi
construirea de dispozitive tehnice de calcul (tehnica de calcul). Ultima a vizat
construirea efectivă a unor calculatoare electronice, de la zero (cu materiale
rudimentare şi cu proiect întocmit la Institut). În acest sens, a angajat la Institut
ingineri şi fizicieni talentaţi. După cum a mărturisit recent inginerul Gheorghe Farkaș,
unul din „veteranii” Institutului (angajat aici din 1958 până în 1968), prin pătrunderea
pe un teritoriu necunoscut, Popoviciu şi-a riscat viitorul, lăsându-se pe mâna unor
tineri talentaţi, dar fără experienţă deosebită, şi pe care i-a pus să inoveze. Dar a
meritat, întrucât a reuşit.
 Anul 1958 – primul Simpozion Naţional de Cibernetică din România, organizat la
Institutul de Calcul. În urma instalării comunismului în România, după cel de-al doilea
război mondial, cibernetica era considerată o ştiinţă reacţionară „Cibernetica:
pseudoştiinţa reacţionară inventată de burghezia internaţională pentru a abate atenţia
proletariatului de la lupta de clasă”. Este meritul incontestabil al lui Tiberiu Popoviciu
de a fi organizat primul Simpozion Naţional de Cibernetică la Cluj, la Institutul de
Calcul, în 1958. Apreciem că, probabil, acest lucru a fost posibil şi din cauza faptului
că Uniunea Sovietică produsese de câţiva ani primele sale calculatoare electronice, şi
deci se schimbase mentalitatea despre această disciplină.
 Anul 1959 – calculatorul electromecanic MARICA. În 1959 se construieşte un prim
calculator, MARICA (Maşina Automată cu Relee a Institutului de Calcul al
Academiei); a fost doar un calculator experimental, fiind construit sub coordonarea
mat. Manfred Rosman, de către Iolanda Juhasz (Barabas), Gheorghe Farkaș şi Bruno
Azzolla, având la bază relee electromagnetice pentru centrale telefonice. Calculatorul
MARICA (1959), Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, Academia Română.
 Anul 1963 – calculatorul electronic DACICC-1. Al doilea calculator, denumit

DACICC-1 (Dispozitiv Automat de Calcul al Institutului de Calcul Cluj), construit
între 1959-1963 sub coordonarea iniţial a mat. Manfred Rosman iar apoi a ing.
Gheorghe Farkaș, a fost un mare succes. Echipa a fost formată din inginerii Bruno
Azzola, Mircea Bocu și Iolanda Juhasz; tehnicieni: Ecaterina (Catiţa) Oprean, Robert
Kaiser, Arnold Balasz etc.. Prin DACICC-1, România a fost a 11-a ţară din lume care
a fabricat un calculator electronic cu tranzistori, după cum se poate calcula în M.
Drăgănescu22 la pag. 2-3. Totodată, DACICC-1 a fost primul calculator cu tranzistori
din România, primul având memorie internă și regiștri din ferite.
 Anul 1968 – calculatorul electronic DACICC-200. Construcţia calculatoarelor
electronice la Institut nu s-a oprit aici. Caracteristicile lui DACICC-1 şi capacitatea
membrilor Institutului au ajuns cunoscute în întreaga ţară (în 1963 T. Popoviciu a fost
de altfel ales membru titular al Academiei Române). La câţiva ani după construcţia
DACICC-1, Institutul Central de Cercetări Agricole a comandat construirea unui nou
calculator. Acesta a fost proiectat în 1966 iar apoi realizat în 2 ani de muncă intensă,
dar încununată de succes. DACICC-200 a fost cel mai puternic calculator românesc
până la începutul anilor ’70: putea efectua 200.000 de operaţii aritmetice pe secundă şi
era primul calculator românesc având sistem de operare şi compilator, precum şi cu
alte caracteristici avansate.
„În anul 1946, după numirea sa ca profesor universitar la Universitatea din Cluj
şi, după constituirea unui grup de cercetare în domeniul analizei numerice, academicianul
Tiberiu Popoviciu a avut iniţiativa construirii de calculatoare electronice. Dorința
profesorului era de a sprijini calculele numerice al căror mare teoretician era. Astfel, în
anul 1957, după transformarea Secţiei de Matematică a Filialei Cluj în Institutul de
Calcul, aici a creat un colectiv de „hardware”, condus de Manfred Rosman, în care am
intrat, în anul 1962 la angajarea mea la Institutul de Calcul. În ţară se realizase deja la
IFA Bucureşti calculatorul CIFA-1 (finalizat în anul 1957), cu tuburi electronice, şi la
Timişoara se lucra la unele îmbunătăţiri ale calculatorului MECIPT-1 (finalizat în mare
măsură în 1961), tot cu tuburi electronice. La Institutul de Calcul se mai realizase în 1959
un calculator experimental, MARICA (Maşina Automată cu Relee a Institutului de Calcul
al Academiei), cu relee electromagnetice, care a prilejuit, pe lângă dobândirea de
experienţă, şi verificarea unor principii de funcţionare.
Calculatorul care se pregătea la Institutul de Calcul urma să fie pe o logică cu
ferite. După plecarea lui Manfred Rosman, noul conducător, inginerul Gheorghe Farkaș a
trecut pe logica cu tranzistori (în ţară începuse producţia lor la IPRS Băneasa). Din logica
cu ferite s-au păstrat regiştrii şi memoria. DACICC-1 (Dispozitiv Automat de Calcul al
Institutului de Calcul Cluj) a fost finalizat în 1963.
Calculatorul a constituit o bună experienţă pentru noi, a permis crearea unui grup
de programatori şi un nou mijloc de dezvoltare a calculelor tehnice pentru beneficiarii
industriali”.
Ing. Mircea Bocu 23, Calculatoarele DACICC-1 și DACICC-200 de la Cluj,
primele calculatoare românești cu tranzistori și RAM, respectiv cu sistem de operare și
compilator, Istoria informaticii românești, vol. III, Editura MATRIXROM, 2020.
22
M. Drăgănescu, Realizarea de calculatoare şi reţele de calculatoare în România (1953-1985), Academica,
2001, noiembrie-decembrie, pp. 43-45.
23
Ing. Mircea Bocu este unul din pionierii informaticii din Cluj-Napoca şi din România. Ca o recunoaştere
a meritelor sale, în anul 2003 a fost recompensat (alături de alți câțiva pionieri ai informaticii românești) de
 Ca o recunoaştere a realizărilor echipei de la Institutul de Calcul din Cluj-Napoca,

Mircea Bocu, Gheorghe Farkaș și Emil Muntean (alături de alți câțiva pionieri ai
informaticii românești din ţară) au fost recompensați, în anul 2003, de către
președinția României cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler.
2. Pionierat la Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) Cluj-Napoca
Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) Cluj-Napoca a fost înființat în anul

1968 (având la baza un colectiv de la ICTP – Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”,
Academia Română) și are un rol important în fondarea informaticii din România şi a
industriei IT din Cluj-Napoca.
Perioada 1967-1969 – ITC Cluj și CTCE Cluj se înfiinţează din colective ale
Institutului. În 1967/68 ia fiinţă la Cluj Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC, iniţial cu
numele ICPUEC – Institutul de Cercetări şi Proiectări pentru Utilaje Electronice de
Calcul), prin transferul aproape în întregime de la Institut a Secţiei de Maşini de Calcul.
Alţi câţiva membri ai Institutului sunt transferaţi pentru a forma Centrul Teritorial de
Calcul Electronic Cluj – CTCE (înfiinţat la 1 februarie 1969). Ambele instituţii au avut ca
directori matematicieni/informaticieni formaţi la Institut: dr. Emil Muntean, respectiv dr.
Vasile Peteanu. Membrii Institutului și colaboratorii lor de la Facultatea de Matematică se
formează ca utilizatori ai calculatoarelor, și predau primele cursuri de informatică la
Facultatea de Matematică. Unii ingineri formaţi la Institut se transferă la Universitatea
Tehnică din Cluj-Napoca, și predau primele cursuri de hardware. Institutul de Calcul, prin
aceste calculatoare și prin specialiştii formaţi, poate fi considerat așadar ca leagănul informaticii
clujene, precum și un important jalon în istoria informaticii românești şi mondiale.
Referințe istorice (sursa: https://ictp.acad.ro/ro/itc/):
 Anul 1968 – s-a inființat Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) din Cluj-Napoca.
Denumirea iniṭială a fost Institutul de Cercetări ṣi Proiectări pentru Utilaje
Electronice de Calcul (ICPUEC), având la bază membri ai Secṭiei de Maṣini de Calcul
de la Institutul de Calcul (ICTP). Timp de mai bine de două decade a fost condus de
regretatul Emil Munteanu (format la ICTP între anii 1957-1968) personalitate
către președinția României cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler –

https://ictp.acad.ro/ro/mircea-bocu/.
remarcabilă. Aici s-au creat numeroase dispozitive electronice de calcul, precum ṣi

numeroase produse software.
 Personalul ITC – Membrii iniṭiali ai ITC au fost formaṭi la Institutul de Calcul
„Tiberiu Popoviciu”, unde au construit unele din primele calculatoare electronice din
ṭară (MARICA, DACICC-1, DACICC-200), ṣi au elaborat primele softuri din
România (prima bibliotecă de funcṭii matematice – 1963, pentru DACICC-1, primul
sistem de operare, primul compilator – 1968, pentru DACICC-200). Prin ordinele
decernate de Preṣedinṭia României unii din ei sunt socotiṭi ca „pionieri ai informaticii
româneṣti” (anul 2003).
 La ITC a fost format majoritatea specialiṣtilor din domeniile hardware ṣi software care
stă azi la baza aṣa numitei industrii IT din Cluj-Napoca. Directori – CSI dr. mat.
Mircea Fernea (dir.: 1993-2005), CSI dr. Ştefan Nițchi (dir.: 1990-1992), prof. dr.
doc. Emil Munteanu (dir.: 1968-1990) – de la înfiinţare. Şefi colectiv – ing. dr.
Gheorghe Farkaș (1935-2017), şef colectiv hardware, ing. Mircea Bocu, şef colectiv
Calculatorul pentru Divizionul artilerie omologat în condiţii de luptă)
 Membrii ITC – ing. Daniel Beloiu, fizician Béla Bossányi, ing. Dan Gigmăian, mat. Ion
Horvath, ing. Iolanda Juhasz (n. Barabas), mat. Alexandru Kovacs, dr. Horst Kramer, dr.
Florica Kramer, Stela Laslău-Popescu, mat. (CS) Lucia Maxim, conf. dr. Maria Mihoc (n.
Peter), mat. Irina Mitrov (1946-2006), cerc. Mircu Mitrov, ing. Radu Morar, ing. Tudor
Mureşan, ing. Mihail Muşteanu [1968-1988] (1943-1990), C.S.I Liviu Negrescu, Lavinia
Negrescu, Mircea Pătru, CSI Augustin Prodan, prof. dr. Teodor Rus, CS Radu Tiberiu
Trîmbiţaş, mat. (CS) Ildiko Zsuzsmann
Obsevație. Semnalăm proiectul „Istoria IT-ului clujean” de Attila Varga, susținut de Adrian Crivii
(CEO-ul Darian DRS), ce s-a dezvoltat în primii ani ai carierei, în calitate de cercetator ştiinţific la
Institutul de Tehnică de Calcul – ITC Filiala Cluj. „În semn de recunoştinţă pentru educaţia şi
inspiraţia primită în mijlocul acelei minunate echipe, DARIAN DRS are onoarea de a susţine
excepţionalul proiect original al cercetătorului istoric Attila Varga – „Istoria IT-ului clujean”.
Acesta este un gest de gratitudine al comunităţii de azi pentru industria care reprezintă unul din
motoarele dezvoltării Clujului şi poziţionarea acestuia ca unul din hub-urile de elită”
(sursa: https://www.darian.ro/proiect-original-al-cercetatorului-istoric-attila-varga-istoria-it-ului-
clujean-sustinut-de-darian/).

Augustin Prodan24
La începutul anilor ’50, activitatea ştiinţifică din ţara

noastră era sub controlul unor ideologii stupide promovate de
partidul unic sub îndrumarea lui Stalin, Cibernetica fiind considerată
o pseudo-ştiinţă burgheză, retrogradă şi reacţionară. Totuşi, în
aceste condiţii ostile au luat fiinţă în România trei şcoli pentru
tehnică de calcul, la Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca. Au
fost construite primele calculatoare româneşti: la Bucureşti
CIFA, la Timişoara MECIPT, iar la Cluj-Napoca DACICC. După
această perioadă de pionierat în care au fost construite primele
24
Adaptare după „Rolul ITC-ului în informatica românească”, secțiunea 8.3, Augustin Prodan, Cluj-Napoca,
14 septembrie 2018
calculatoare unicat în ţara noastră, era necesar un salt tehnologic uriaş pentru a ajunge la
o adevărată industrie a tehnicii de calcul. Se ştie că progresul tehnologic se poate înfăptui
prin inovare, sau prin imitare. Cuvântul imitare în acest context are semnificaţia de
asimilare a unor tehnologii din ţările mai dezvoltate. Având în vedere decalajul imens
care exista atunci între ţara noastră şi ţările dezvoltate în domeniul tehnicii de calcul,
strategia cea mai bună şi mai eficientă pentru reducerea acestui decalaj era imitarea, adică
asimilarea de tehnologii din ţările avansate, uneori prin licenţă, alteori prin copiere pur şi
simplu.
Primul salt tehnologic în tehnica de calcul a fost făcut în anul 1968, prin
cumpărarea unei licenţe pentru calculatoarele IRIS de la CII din Franţa, aceste
calculatoare fiind de fapt o adaptare sub licenţă după sistemul american SIGMA7. Ȋn ţara
noastră a început o perioadă de informatică franceză, care a durat aproximativ 10 ani. La
nivel naţional au fost înfiinţate mai multe instituţii şi întreprinderi pentru susţinerea şi
implementarea informaticii în toate domeniile economice şi sociale. În Bucureşti a fost
construită Fabrica de calculatoare electronice (ICE Felix) şi au fost fabricate în ţară
calculatoarele FELIX C-256, care aveau capacitatea memoriei de 256 kiloocteţi, apoi
FELIX C-512 cu memorie de 512 kiloocteţi şi FELIX C-1024 cu memorie de 1
megaoctet (1024 kiloocteţi). Pentru Oficiile de calcul din întreprinderi au fost construite
minicalculatoarele FELIX C-32 şi FELIX C-64, apoi FELIX C-64M care a avut destinaţie
militară.
Ȋn anul 1968 a fost înfiinţat Institutul naţional de cercetări şi proiectări în
domeniul tehnicii de calcul care se numea ICPUEC (Institutul de Cercetări şi Proiectări
pentru Utilaj Electronic de Calcul). Sediul central al institutului era la Bucureşti şi avea
filiale la Timişoara şi Cluj-Napoca. Acest institut şi-a schimbat de mai multe ori numele
până când a devenit ITC, apoi Software ITC. Indiferent cum s-a numit de-a lungul
timpului, ITC-ul a fost motorul principal de dezvoltare şi promovare a Informaticii în
România. Ȋn ITC s-au format primii specialişti în Informatică şi ITC-ul a fost prima şi cea
mai bună şcoală de Informatică din România. ITC-ul a organizat primele cursuri de
instruire şi specializare în această profesie nouă. Profesorul Emil Muntean, şeful filialei
ITC din Cluj-Napoca, a organizat începând cu anul 1969 cursuri de instruire pentru
angajaţii din întreprinderile şi instituţiile locale. De asemenea, a organizat un curs de
instruire pentru cursanţi din Ungaria. ITC Bucureşti a organizat periodic cursuri de
instruire la CEPECA pentru cursanţi români, precum şi pentru cursanţi din alte ţări
(China, Cehoslovacia, Germania de est etc). Specialişti din ITC au fost primii profesori
de specialitate la Liceul de Informatică din Cluj-Napoca (pe vremea aceea se numea
LPAD – Liceul de Prelucrare Automată a Datelor), de unde au răsărit germenii viitorilor
specialişti IT. Ȋnfiinţarea ITC-ului a constituit începutul unei adevărate revoluţii
informatice în ţara noastră. Structura de bază a ITC-ului era alcătuită din pionieri ai
Tehnicii de Calcul, care în anii anteriori au depus eforturi formidabile, în condiţii vitrege,
pentru a pătrunde tainele Informaticii.
la CII (Franța) pe baza licenţei. ITC-ul a întreţinut acest sistem şi a acordat asistenţă
tehnică software pentru toate calculatoarele care au fost produse la Fabrica de
calculatoare din Bucureşti şi au fost repartizate la întreprinderi şi instituţii din ţară.
Pentru asistenţă tehnică hardware a fost înfiinţată o nouă întreprindere numită IIRUC
(Ȋntreprinderea pentru Ȋntreținerea și Repararea Utilajelor de Calcul). Au fost înfiinţate
şi Centrele Teritoriale de Calcul (CTCE), patronate de ICI (Institutul Central de

Informatică), dotate cu calculatoare FELIX, având rolul de a oferi servicii legate de
tehnica de calcul pentru întreprinderi şi instituţii care nu aveau calculatoare proprii.
calcul ca la „moară”, pentru a preda programele pe cartele perforate, sau pe benzi
specialişti de la ITC [articolul complet la secțiunea 8,3].
Referințe
[1] Mihai Handrea, Matei Huprich, Lucia Mecea, Paul Prichici, Augustin Prodan, Sorin Topliceanu –
Comparaţie între limbajele COBOL SIRIS şi COBOL AMS, Electrotehnica, Electronica, Automatica, an
27, nr 2, 1983, pp. 59-66.
[2] Augustin Prodan – Zona virtuală de manevră folosită în procesul de compilare, Electrotehnica,
Electronica, Automatica, an 27, nr 2, 1983, pp. 67-73.
3. Pionierat la Centrul Teritorial de Calcul Electronic Cluj-Napoca
Referințe istorice (sursa: http://cianet.silvernet.ro/scurt-istoric-0):
La 1 februarie 1969 a luat fiinta Centrul Teritorial de Calcul Electronic Cluj-

Napoca (CTCE), Str. Republicii nr. 107 Cluj-Napoca, jud. Cluj, având ca obiect de activitate
analiza de sisteme, proiectarea de aplicatii, pregatirea cadrelor în informatică, coordonare
și indrumare metodologica în teritoriu. Primul director a fost Vasile Peteanu. În anul
1971, la Centrul Teritorial de Calcul Electronic (CTCE) Cluj se instalează un calculator
FELIX C-256.
Începând cu anul 1990 s-a produs adaptarea și reorientarea întregii activități spre
noul segment de piață oferit de apariția microcalculatoarelor compatibile IBM-PC.
Denumirea actuală a societății este S.C. Compania de
informatică aplicată (CIA) S.A. Cluj-Napoca. În
întreaga țară, toate CTCE-uri s-au transformat în
societăţi comerciale în informatică prin
HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 1365 din 29
decembrie 1990 privind înfiinţarea de societăţi
comerciale în informatică, publicat în MONITORUL
OFICIAL NR. 19 din 26 ianuarie 1991 (sursa:
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/1404.
Informații privind înfiinţarea de societăţi comerciale

în informatică.
14. Concepţie -
Centrul de Societate Str. Republicii nr. 12443
realizare -
informatică aplicată pe 107 Cluj-Napoca ─────── CTCE Cluj-Napoca
A. Cluj - S.A. consulting -
acţiuni jud. Cluj 11642+801
informatică
Exploatare -
Societate Bd. Republicii nr. închirieri 22818
Societatea de calcul
14. pe 107, Cluj-Napoca echipamente de ─────── CTCE Cluj-Napoca
electronic Cluj - S.A.
acţiuni jud. Cluj calcul - bănci de 21349+1469
date
HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 1365 din 29 decembrie 1990 privind înfiinţarea de

societăţi comerciale în informatică, Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 19 din 26
ianuarie 1991 (sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/1404).
4. Pionierat la Facultatea de Matematică și Centrul de Calcul al Universității

„Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca
Referințe istorice (sursa: http://www.cs.ubbcluj.ro/facultatea-de-matematica-si-informatica-
rol-fundamental-in-dezvoltariea-informaticii-si-industriei-software-din-romania):
 În 1962 un moment important în istoria informaticii clujeane este înfiinţarea la
Facultatea de Matematică a secţiei de Maşini de Calcul. Aici s-au predat primele
cursuri în domeniu, unul în anul IV, Maşini de calcul, ţinut de conf. Kiss Ernest şi
celălalt de Programare în limbajul FORTRAN predat de profesorul D.D. Stancu, la
întoarcerea sa din SUA în 1962.
 În 1963 profesorul D.D. Stancu înfiinţează catedra de Calcul Numeric şi Statistic, care
grupează mai multe cadre didactice cu interes pentru acest domeniu nou (D.D. Stancu,
I. Maruşciac, M. Rǎdulescu, E. Virag, F. Oancea, Gh. Coman şi Gr. Moldovan).
 Menţionăm de asemenea, că un loc aparte în istoria informaticii clujeane l-au ocupat
Institutul de Tehnică de Calcul (ITC), filiala Cluj (avându-l ca director pe Emil
Munteanu) precum şi Centrul Teritorial de Calcul Electronic (CTCE) Cluj (director
Vasile Peteanu), unde se instalează în 1971 un calculator FELIX C-256. Cei doi,
importanţi exponenţi în domeniul informaticii pe plan local şi naţional, erau absolvenţi
ai Facultăţii de Matematică şi proveneau de la Institutul de Calcul al Academiei
Române, filiala Cluj-Napoca. CTCE Cluj era singurul Centru de calcul din
Transilvania cu rolul de a deservi întreprinderile industriale şi economice din această
parte a ţării. În acelaşi timp aici s-au
rulat primele programe FORTRAN
scrise de studenţii facultăţii noastre.
 Un alt moment important în istoria
informaticii din România are loc în 1971
când se înfiinţează secţiile de
Informatică la Facultăţile de
Matematică din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi
Timişoara, secţii care au primit sarcina
de a pregăti informaticieni pentru
viitoarele Centre de calcul ce urmau să
se înfiinţeze în toate judeţele ţării. La
institutele politehnice se înfiinţează
secţia de Calculatoare şi Automatică (profil tehnic), iar la Facultăţile de Ştiinţe

Economice, secţia de Informatică Economică (profil economic). Numărul studenţilor de la
secţia Informatică în anul înfiinţării a fost de 75, cu 50 mai mare decât la fosta secţie de
Maşini de Calcul.
 Un alt moment important are loc în 1975, când la Universitatea Babeş-Bolyai s-a
înfiinţat Centrul de Calcul al Universităţii, avându-l ca director pe profesorul Gr.
Moldovan. Acest centru avea personal propriu şi se autofinanţa prin prestarea de
servicii pentru toate universităţile din Cluj-Napoca. Astfel, Centrul universitar
Cluj-Napoca devine, pe linie de învăţământ şi producţie, un reper important pentru
dezvoltarea informaticii din România. A fost o etapă care a pregătit România pentru
tot ceea ce a urmat cu adevărat revoluţionar în domeniul informaticii, şi anume ceea ce
avea să se întâmple după 1990. Deşi, era Centrul de Calcul al Universităţii, accesul
studenţilor la calculator era mult redus faţă de facilităţile actuale. Centrul de calcul nu
se adresa preponderent studenţilor, ci, din pricina necesităţii de autofinanţare se adresa
mai degrabă unităţilor economice pentru care presta diferite servicii, în special
prelucrării de date.
 Informatica din învăţământul superior a progresat în paralel cu evoluţia sa pe plan
mondial. La facultatea noastră au fost introduse microcalculatoarele (PC-urile),
reţelele de calculatoare, accesul la Internet, etc. La nivelul Universităţii a fost creat în
1996 Centrul de Comunicaţii iar ulterior, în 2002 Departamentul de Informatizare.
 Ca ştiinţă, Informatica a evoluat incomparabil mai repede. Apărută ca un domeniu al
Matematicii şi privită ca atare de către unii matematicieni, Informatica a devenit în
cinci decenii o ştiinţă cu un conţinut bine definit şi o evoluţie nemaiîntâlnită anterior
în istoria ştiinţei. Pentru ca informatica clujeană să fie recunoscută internaţional era
nevoie de prezenţa ei în lumea ştiinţifică naţională şi internaţională. În această direcţie
un rol important l-au avut revistele de specialitate şi conferinţele ştiinţifice.
 În primii ani, informaticienii au publicat lucrări în cadrul revistei Studia Universitatis
Babeş-Bolyai, Series Mathematica şi au participat la conferinţe organizate de alte
instituţii. De menţionat în această direcţie Simpozionul „Informatica şi aplicaţiile
sale” organizat de Centrul de Calcul din Cluj la nivel naţional. Un rol important l-a
avut şi simpozionul „Zilele Academice Clujene” (ZAC), organizat de Academia
Română, filiala Cluj, cu o secţiune de Informatică ce s-a bucurat şi se bucură în
continuare de larga participare a membrilor Departamentului de Informatică.
Centrul de Calcul al Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
Grigor Moldovan25
La sfârşitul anului 1974, înainte de pensionare, din ceea

ce relatează Mihai Varia în scrierile sale, el reuşeşte într-o
împrejurare favorabilă să obţină repartizarea a trei calculatoare
pentru Centrele universitare Iaşi (locaţie Universitatea Al.I.
Cuza), Cluj-Napoca (locaţie Universitatea Babeş-Bolyai,
25
Text adaptat după textul „Centrul de Calcul al Universității Babeș-Bolyai şi şcoala de informatică din
Cluj-Napoca”, Conferință prezentată la aniversarea a 35 de ani de la înființarea Centrului de Calcul al UBB
Cluj-Napoca, 2 iunie 2010, http://www.cs.ubbcluj.ro/~moldovan/ConferintaAniv35ani.pdf.
sistemul P35) şi Timişoara (locaţie Institutul Politehnic). Aşa se face că la mai puţin de
un an de la întoarcerea lui Grigor Moldovan în 1974, de la Universitatea din Grenoble,
Franţa, unde a fost la o specializare pentru informatică, să fie numit în 1975, la
propunerea Profesorului Petre Mocanu, primul director al Centrului de Calcul al
Universităţii din Cluj-Napoca, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 1992 (17 ani).
Sarcinile Centrului de Calcul, unitate cu autofinanţare, erau multiple. Trebuiau
îndeplinite servicii de informatică (în special prelucrări de date) cerute de institutele de
învăţământ superior din Centrul universitar Cluj-Napoca (Universitatea Babeş-Bolyai,
Institutul Politehnic etc.) care nu erau plătite, dar autofinanţarea Centrului de Calcul
impunea realizarea de venituri băneşti din alte surse.
Începuturile informatizării la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-
Napoca pot fi invocate de lideri sau personalităţi ştiinţifice ale acestei prestigioase
instituţii de învăţământ superior, în moduri şi contexte diferite. Credem că cea mai
importantă „piatră” de la temelia edificiului modern ce se construieşte prin reforme
permanente în UBB, folosind serviciile oferite de calculatoare, a reprezentat-o înfiinţarea,
în 1975, a Centrului de Calcul al UBB, singura unitate de acest fel, în acea vreme, în
importantul Centru universitar Cluj-Napoca, din România. Inaugurarea punerii în
funcţiune a calculatorului FELIX C-256 a reprezentat o realizare importantă pentru UBB,
Centrul universitar Cluj-Napoca şi chiar la nivel naţional, deoarece în decembrie 1975 la
acest eveniment participă Primul Ministru al Guvernului, acad. Manea Mănescu. A pornit
totul cu un entuziasm al unora, dar şi cu o neîncredere a altora. Au fost, evident, multe
greutăţi, inerente unui început, mai ales legate de regimul de autofinanţare al Centrului de
Calcul. Important este că s-a putut forma un spirit modern noilor generaţii de studenţi,
cadre didactice şi restului de personal din Universitate, prin folosirea calculatorului
pentru rezolvarea unor probleme din diverse domenii. Autofinanţarea, din surse externe
Universităţii, a necesitat o colaborare cu multe întreprinderi sau unităţi de cercetare din
zona Clujului, iar aceste colaborări au fost benefice (Centrul de Calcul realiza venituri
extrabugetare într-un an, echivalente cu salariile pe o lună ale întregului personal din
Universitate; toate acestea pe lângă serviciile gratuite oferite procesului de învăţământ și
care nu se evidenţiau în contabilitatea universităţii). Importante legături de colaborare,
prin contracte de cercetare şi convenţii pentru servicii de exploatare au fost cu ITC, filiala
Cluj-Napoca, şef al acestei filiale fiind prof. Emil Munteanu, dar care nu a avut în dotare
un calculator de tip FELIX, pentru care realiza software de bază. O anumită colaborare a
existat şi cu CTCE, în special la organizarea uneia dintre cele mai importante manifestări
ştiinţifice din ţară, în domeniul informaticii, respectiv Simpozionul CONDINF.
Ca director al Centrului de Calcul al UBB, de la înfiinţare, 1975 şi până în 1992,
am beneficiat de o colaborare şi un sprijin foarte important din partea decanilor facultăţii
de Matematică şi Informatică şi al rectorilor de la UBB: Acad. Ştefan Pascu, prof.univ.dr.
Ion Vlad, prof.univ.dr. Aurel Negucioiu şi Acad. Ionel Haiduc. Directorul Centrului de
calcul făcea parte din Consiliul de administrație al universității. În perioada derulării
investiţiei de construire a Centrului de calcul și amenajare a spaţiilor acestuia, din partea
rectorului Ștefan Pascu aveam un sprijin foarte important, implicarea și răspunderea mea
directă în această acțiune fiind maximă.
Centrul de Calcul al Universității Babeș-Bolyai avea în componența lui două
subunități:
1) Laborator de Elaboarare de Sisteme Informatice în care lucra personal cu

studii superioare;
2) Secție de Exploatare unde majoritatea personalului era cu studii medii.
În total personalul propriu număra în jur de 35 de angajați. Activitatea se
desfășura pe baza unui plan de muncă ce includea planul de venituri proprii stabilit de
universitate și lista contractelor. Consiliul științific al Centrului de Calcul al Universității
Cluj-Napoca, validat de rectorul universității era format din reprezentanți ai facultăților
beneficiare; de exemplu în 1987 avea următoarea componență: conf. dr. Grigor
Moldovan, director, președinte; prof. dr. Sever Groze; prof. dr. Ioan A. Rus, conf. dr.
Mircea Vasiu; lect. dr. Militon Frențiu; lect. dr. Dan Racovoțan; asist. dr. Florian Boian;
lect. dr. Nicolae Ghișoiu; asist. dr. Vasile Crișan; analist Dan Chiorean; analist Sergiu
Damian; analist Petru Pop; operator Gavrilă Pașca; Ștefan Alexandrescu, șef tură
exploatare; conf. dr. Victor Neagu; lect. dr. Corneliu Tarba; lect. dr. Traian Rotaru; șef
lucr. dr. Sergiu Agachi; conf. dr. Adrian Moțiu.
După anul 1990, ca urmare a schimbării regimului și trecerea la o economie de
piață, prin dotarea învățământului superior cu microcalculatoare (PC-uri) de tip IBM,
mijloacele de autofinanțare folosite până atunci, nu mai puteau fi folosite în continuare.
Datorită unei relații de colaborare specială pe care am avut-o cu prof. Marian Papahagi,
un apropiat beneficiar al Centrului de Calcul al Universității în realizarea unor contracte
de cercetare științifică, noi l-am influențat în luarea unor decizii importante privind
necesitatea dotarii cu PC-uri a universităților din țară, în special pentru sprijinirea
procesului de învățământ, atunci când el era secretar de stat la Ministerul Educației
Naționale și răspundea de învățământul superior. Acest program național de dotare cu
PC-uri a învățământului s-a realizat. Majoritatea personalul propiu de la Centrul de calcul
care era angajat în regim de autofinanțare, a trecut în 1991 ca personal bugetar în cadrul
facultăților universității noastre, având sarcini de serviciu numai pentru învățământ.
Centrul de Calcul de la UBB a fost o unitate reprezentativă în reţeaua
învăţământului superior din România. La nivelul Ministerului Educației și Invățământului
a existat o coordonare a Centrelor de calcul din rețea, asigurată de anumiți inspectori din
Direcția de Invățământ Superior. Aveau loc periodic ședințe la care participau șefii
unităților de informatică de la universitățile din țară și se organizau diverse acțiuni
comune. Școlile de vară de informatică în organizarea Centrelor de calcul au constituit o
manifestare științifică de succes, dar și un prilej de a se cunoaște între ei specialiști în
informatică cu aceleași preocupări. Directorul Centrului de Calcul, prof. Grigor
Moldovan, a avut o colaborare mai apropiată, de prietenie, cu: prof. Călin Ignat de la
Universitatea Al. I. Cuza din Iași, care ulterior a devenit decanul Facultății de Matematică
iar apoi rectorul universității ieșene; prof. Ion Văduva, de la Universitatea din București,
fost prodecan al Facultății de Matematică și Informatică; prof. Ștefan Mărușter, de la
Universitatea de Vest din Timișoara, fost decan al Facultății de Matematică și Informatică
etc. Au condus activitatea Centrului de Calcul de la UBB: Prof. Grigor Moldovan (1975-
1992); Prof. Leon Tâmbulea (1992-1993); Prof. Bazil Pârv (1993-1998).
Această unitate organizatoric s-a desfiinţat în 1998 datorită progresului tehnicii
de calcul şi în tehnologia informaţiei, dar informatica este peste tot şi în toate, în mare
parte, prin importanţi specialişti care s-au format iniţial la Centrul de Calcul. Este
suficient să menţionez personalul didactic provenit de la Centrul de Calcul al UBB: prof.
dr. Florian Boian, conducător de doctorat în informatică, director de departament; prof.
dr. Bazil Pârv, conducător de doctorat în informatică, şef de catedră; prof. dr. Ilie Parpucea,
şef de colectiv și conducător de doctorat pentru statistică economică, conf. dr. Teodor
Toadere, conf. dr. Ioana Chiorean, conf. dr. Adrian Diaconu, lector dr. ing. Dănuț Ioan
Chiorean, şeful laboratorului de informatică, lector dr. Sergiu Alexandru Damian.
Apoi, îi menţinăm şi pe ceilalţi colegi ai lor: Petru. Pop, Elena Olimpia Munteanu,
Gheorghe Ioan Mureşan, Lucia Săceleanu, Lucia Maria Cobzaş, Smaranda Petrişor,
Marcela Topliceanu, Livia F. Labo, Radu Costin, ing. Gabriel Ciplea, ec. Remus Lazăr,
ec. Rodica Pop. Se cuvine să-i menționăm și pe ceilalți angajați ai Centrului de calcul cu
studii superioare, respectiv, studii medii, care au fost: Ștefan Alexandrescu, Cornel
Marina, Gavril Pașca, Mircea Dorin Peter, Ovidiu Bercian, Mariana Crișan, Rodica
Socaciu, Maria Câmpeanu, Adriana Silaghi, Maria Tothezan, Mariana Bercian,
Georgeta Zah, Ioana Gabriela Felecan, Dorina Scutăreanu, Viorica Vlad.
5. Academicianul D. D. Stancu şi începuturile informaticii la Universitatea

„Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
Grigor Moldovan26
Oraşul Cluj-Napoca este important pentru începuturile informaticii în România,

în mod deosebit, prin Institutul de Calcul al Academiei Române. Clujul se remarcă în ce
priveşte începuturile informaticii, în primul rând, prin construirea unor calculatoare.
Menţionăm construirea calculatorului MARICA (Maşina ARitmetică a Institutului de
Calcul al Academiei), care folosea componente electromecanice, în principal relee. Chiar
dacă acest calculator n-a funcţionat cu adevărat niciodată, prin el s-a deschis un nou drum
pentru construirea viitoarelor calculatoare la acest institut. Următoarele calculatoare au
fost electronice. La construirea calculatorului DACICC-1 (DACICC – Dispozitivul
Aritmetic de Calcul al Institutului de Calcul din Cluj-Napoca) s-au folosit tuburi
electronice. A urmat apoi calculatorului DACICC-200 la care au fost folosite circuite
integrate şi tranzistori pentru realizarea lui [7, 8].
La vremea respectivă, în Facultatea de Matematică şi Mecanică preocupările
pentru calculatoare şi informatică erau la catedra de Analiză matematică, unde era
profesor D. D. Stancu. Şeful acestei catedre era academicianul Tiberiu Popoviciu, care
conducea şi Institutul de Calcul al Academiei. Evident că profesorul D. D. Stancu nu era
străin de preocupările celor de la Laboratorul de calcul din Institutul de Calcul al
Academiei. Catedra de Analiză matematică şi Institutul de Calcul al Academiei aveau
multe activităţi comune. Profesorul D. D. Stancu a realizat un stagiu de cercetare în SUA,
ca bursier, în anul universitar 1961/62, la Universitatea din Wisconsin, Madison, unde s-a
ocupat de probleme de cercetare ştiinţifică din domeniul teoriei aproximaţiei. După
întoarcerea din SUA, în anul 1962, profesorul D. D. Stancu a ocupat funcţia de prodecan
al Facultăţii de Matematică-Mecanică. În acelaşi an, profesorul D. D. Stancu începe
demersurile de înfiinţare a Catedrei de Calcul Numeric şi Statistic la Facultatea de
Matematică-Mecanică. În anul 1963 profesorul D. D. Stancu este numit şeful acestei
catedre.
26
Babeş-Bolyai University of Cluj-Napoca Faculty of Mathematics and Computer Science Proceedings of the
National Symposium ZAC2014 (Zilele Academice Clujene, 2014), p. 75-79.
Implicaţiile profesorului D. D. Stancu în procesul de introducere a informaticii în

UBB sunt numeroase. Pe partea didactică, menţionăm că în planurile de învăţământ, de
atunci, au fost introduse două cursuri de informatică, unul fiind ţinut de domnia sa. A
predat cursul de programare automată, respectiv limbajul FORTRAN, despre care a aflat
în timpul specializării pe domeniul analizei numerice în SUA.
Grigor Moldovan, student fiind, în anul IV la Secţia de Maşini de calcul,
înființată în anul 1962, a frecventat acest curs. Profesorul D. D. Stancu a învăţat
programarea calculatoarelor în acelaşi timp cu studenţii, doar ca teorie, căci la vremea
respectivă, în Cluj Napoca nu erau calculatoare care să poată compila programe
FORTRAN. După terminarea facultăţii, Grigor Moldovan fiind repartizat cadru didactic
la catedra condusă de profesorul D. D. Stancu, a fost implicat şi antrenat de şeful de
catedră în diverse acţiuni de introducere a informaticii, care se iniţiau la vremea
respectivă în ţară. La Universitatea din Bucureşti, în acea perioadă, se implicau serios în
probleme legate de informatică: Acad. Gr. C. Moisil, Acad. N. Teodorescu, prof. Paul
Constantinescu, ing. I. Filotti. Tot atunci, la Facultatea de Matematică a Universităţii
Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, preocupări şi implicaţii în domeniul informaticii au avut
profesorul D. D. Stancu şi Grigor Moldovan. La nivelul statelor aliate Uniunii Sovietice
s-a constituit, pe domeniul maşinilor de calcul, Grupul GAMS din care făcea parte şi
profesorul D. D. Stancu. La unele întâlniri ale Grupului GAMS dintre clujeni participă D.
D. Stancu şi Grigor Moldovan.
În anul 1963 când prof. D. D. Stancu înfiinţează Catedra de Calcul Numeric şi
Statistic, grupează mai multe cadre didactice cu interes pentru acest domeniu nou (D .D.
Stancu, I. Maruşciac, M. Rădulescu, E. Virag, F. Oancea, Gh. Coman şi Gr. Moldovan –
proaspăt absolvent-, ulterior şi alte cadre didactice). La începutul anului 1964 se
înfiinţează Laboratorul de calcul, dat în grija celui mai tânăr coleg din catedră, respectiv
lui Gr. Moldovan. Multe activităţi didactice se desfăşurau aici, în special cu studenţii din
grupa de Maşini de calcul, care a fost înfiinţată în anul 1962. Au urmat preocupările de
dotare a laboratorului şi încercarea de a realiza ceva în acest laborator fie chiar şi cu
studenţi de la Facultatea de Matematică, secţia Maşini de calcul, împreună cu studenţi de
la Facultatea de Fizică. Se reuşeşte să se construiască în condiţii de laborator şi la nivel
de student, un sumator binar paralel (contribuţia principală având-o I. Urs, student la
Maşini de calcul şi V. Sgorcea, student fizician, îndrumător fiind asist. Gr. Moldovan).
S-a înţeles la momentul respectiv că universitatea nu poate angaja lucrări pentru
construirea unor calculatoare şi că preocuparea noastră trebuie să fie pentru programarea
calculatoarelor. De altfel, academicianul T. Popoviciu dorea ca cercetarea în domeniul
maşinilor de calcul să fie în exclusivitate la institutul pe care-l conducea. Era o oarecare
neînţelegere şi cu rectorul universităţii clujene pe această temă. Dar, sunt notabile
eforturile pe care le face profesorul D. D. Stancu pentru formarea unor colective de
specialişti care să se ocupe de domeniul informaticii. Este suficient să menţionăm dintre
cei 41 de doctoranzi ai domniei sale pe: Leon Ţâmbulea, Zoltan Kasa, Dan Dumitrescu şi
Teodor Toadere care au pregătit şi susţinut teze de doctorat cu teme din domeniul
informaticii.
După o experienţă de câţiva ani de folosire a limbajelor de programare automată:
FORTRAN, COBOL, PL1 apare necesitatea fundamentării programării automate. A
apărut astfel limbajul de programare automată ALGOL-60, care într-o perioadă
considerabilă de timp a constituit obiectul de studiu al multor cercetători în domeniul
informaticii. Profesorul D. D. Stancu decide popularizarea acestui limbaj de programare
automată în România. Astfel, publică un serial de patru articole despre ALGOL-60 în
Gazeta Matematică, seria A, din anul 1965 [9,10]. De asemenea, tot în anul 1965, D. D.
Stancu, împreună cu Grigor Moldovan întocmesc un dicţionar de termeni de informatică
în limbile: română, engleză, franceză, germană şi rusă [11]. Sub influenţa profesorului
D. D. Stancu, Grigor Moldovan publică în G.M., Seria A, din anul 1964 [6], primul
articol ştiinţific din această revistă, care conţine un program FORTRAN.
Profesorul D. D. Stancu a susţinut informatica [5] şi pe cei care se ocupau de
acest domeniu, tot timpul şi în toate ocaziile, deşi, preocuparea ştiinţifică principală a
domniei sale a fost pe domeniul analizei numerice, unde a avut rezultate deosebite,
apreciate pe plan naţional şi internaţional. Menţionăm, în mod deosebit, studiul mai
multor operatori liniari şi pozitivi de aproximare a funcţiilor continue, care-i poartă
numele profesorului D. D. Stancu [1,3,4].
Perioada dintre anii 1962 şi 1990 a fost o etapă care a pregătit România pentru tot
ceea ce a urmat cu adevărat revoluţionar în domeniul informaticii, după anul 1990. După
parcurgerea şi realizarea programului meu de doctorat, sub îndrumarea Academicianului
Tiberiu Popoviciu, teza mea de doctorat, am susţinut-o cu profesorul emerit D. D. Stancu,
membru de onoare al Academiei Române, căruia îi păstrez o profundă recunoştinţă pentru
tot ce a însemnat cariera mea universitară.
Bibliografie
[1] P. Blaga, O. Agratini, Academician Professor Dimitrie D. Stancu At His 80th Birthday Anniversary,
Studia Univ. Babeş-Bolyai, Mathematica, Volume LII, Number 4, December 2007.
[2]. F. Boian, Două decenii de informatică universitară Clujeană, Gazeta de Informatică, 11/1992, pp. 7-8.
[3]. G. Coman, M. Frentiu, Academician Professor Dimitrie D. Stancu at His 85-th Anniversary. Studia
Univ. Babeş–Bolyai, Informatica,
[4] G. Coman, I. Pavaloiu, Academician D.D. Stancu At His Eightieth Birthday Anniversary. Revue
d’analyse numerique et de theorie de l’approximation, Tome 36, No 1, 2007, pp. 5-8.78
[5] I. Dzitac, In Memoriam – Acad. Dimitrie D. Stancu (1927-2014), un pionier al învăţământului
informatic românesc, OviDan, tineret-învăţământ, Oradea, 2014; http://www.ovidan.ro.
[6] G. Moldovan, Asupra unui procedeu de integrare numerică a unei ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi.
G.M. Seria A (nr. 5), 69, 161-166, 1964.
[7] G. Moldovan, Calculatoarele DACICC de la Cluj-Napoca, Marketwatch, Nr. 106, iunie, p. 80, 2008;
www.marketwatch.ro
[8] G. Moldovan, Centrul de Calcul al Universităţii Babeş-Bolyai şi şcoala de informatică din Cluj-Napoca.
Conferinţă prezentată la aniversarea a 35 de ani de la înfiinţarea Centrului de Calcul al UBB Cluj-Napoca,
2 iunie 2010, http://www.cs.ubbcluj.ro/~moldovan/ConferintaAniv35ani.pdf
[9] D.D. Stancu, On the automatic programming at digital computers, Gaz. Mat., Ser. A, 70, 1965, 170-175,
(Romanian).
[10] D.D. Stancu, On the international algorithmic language ALGOL 60, Gaz. Mat., Ser. A, 70, 1965,
361- 368, 401-408, 475-481.
[11] D.D. Stancu, G. Moldovan, Proiect de terminologie românească pentru limbajul ALGOL-60 cuprinzând
şi terminologia corespunzătoare în limbile: engleză, franceză, germană, rusă. Litografiat, Universitatea
din Cluj, 1965.
6. Pionierat la Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca
Referințe istorice (sursa: http://www.tpopoviciu.ro/despre/):
 Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca a fost înfiinţat prin

Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 739/21.06.1971, împreună cu alte trei licee
similare din Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. În primii ani de funcţionare noua unitate
şcolară s-a numit „Liceul pentru Prelucrarea Automată a Datelor (LAPD)”.
 Ideea acestor licee a avut la bază activitatea unor personalităţi marcante din domeniul
ştiinţelor matematice: academicianul Grigore Moisil la Bucureşti şi academicianul
Tiberiu Popoviciu la Cluj care, prin acţiunile lor, au promovat la toate nivelurile de
decizie ideea introducerii tehnicii de calcul electronic în ţara noastră. Propunerea lor
de a importa calculatoare electronice a fost susţinută de ministrul învăţământului,
matematicianul şi diplomatul Mircea Maliţa, fostul ambasador al României în SUA.
 La Cluj, academicianul Tiberiu Popoviciu, fondatorul şcolii de analiză numerică şi

teoria aproximării, aflat în fruntea Institutului de Calcul al Academiei Române, a
format şi condus o echipă de matematicieni, ingineri şi tehnicieni cu care a construit în
1961 primul calculator românesc – DACICC-1 (Dispozitiv Automat de Calcul al
Institutului de Calcul Cluj), urmat de altele, în decursul anilor. Aceste calculatoare
aveau la bază proiecte originale şi se numărau printre cele mai performante aparate de
calcul din perioada anilor 1960-1970.
 La Bucureşti, din iniţiativa academicianului Grigore Moisil, la Centrul de Calcul al
Universității din București (CCUB),Facultatea de Matematică a fost instalat
calculatorul american IBM 360/30. În capitala ţării este înfiinţată Fabrica de
Calculatoare Electronie (ICE Feklix) al cărei produs, calculatorul Felix, a fost instalat
în anul 1970 la Centrul Teritorial de Calcul Electronic Cluj.
 Liceul pentru Prelucrarea Automată a Datelor din Cluj a funcţionat în anul şcolar
1971-1972 cu un număr de 110 elevi, repartizaţi în patru clase de anul I (clasa a IX-a),
în clădirea Grupului Şcolar Profesional Alimentar din strada 23 August nr. 22 (în
prezent str. I.I.C. Brătianu, unde acum funcţionează mai multe instituţii, printre care
Facultatea de Studii Europene şi Centrul Cultural Francez). În acel an şcolar liceul şi-
a desfăşurat activitatea sub îndrumarea Facultăţii de Matematică a Universităţii Babeş
Bolyai din Cluj, iar ca director a fost numit domnul Sever Groze, lector universitar la
acea facultate. Au fost elaborate primele manuale de informatică de către profesorii-
cercetători detaşaţi în colectivul didactic al liceului: dr. Emil Munteanu, dr. Teodor
Rus, Vasile Listeş, Teodor Vuşcan, Liviu Negrescu. Aceste manuale au fost singurele
existente în domeniul informatic timp de mai mulţi ani şi au fost folosite în toate cele
patru licee de profil din ţară.
 Academicianul Tiberiu Popoviciu a vegheat cu dragoste şi competenţă ca începuturile

acestei şcoli să fie cât mai uşoare şi s-a preocupat de încadrarea ca profesori ai liceului
a unora dintre cei mai buni absolvenţi ai Facultăţii de Matematică.
 În anul şcolar 1972-1973 liceul a funcţionat atât în clădirea din anul precedent, cât şi
în două săli de clasă închiriate de la Liceul nr. 3 (astăzi Liceul Apaczai), cu un număr
de 217 elevi, repartizaţi în 4 clase de anul I şi 4 clase de anul II. În acel an şcolar au
fost titularizaţi primii profesori cu norma de bază în liceu, iar disciplinele de
specialitate au fost predate în continuare de cei 5 profesori detaşaţi, proveniţi de la
I.T.C. şi alţi 9 profesori veniţi de la CTCE, instituţie ce a patronat liceul până în 1990.
Tot în anul şcolar 1972-1973 a fost numit în funcţia de director al liceului domnul
Aurel Clamba, profesor de Matematică gr.I. Istoria acestei şcoli şi prestigiul câştigat
de-a lungul timpului se confundă cu persoana domnului director Aurel Clamba, un
exemplu strălucit de ctitor şi organizator de instituţii şcolare.
 Din 1973 liceul a funcţionat sub titulatura de „Liceul pentru Informatică” şi tot în acel
an s-a obţinut acordul pentru ridicarea noii clădiri în care să funcţioneze instituţia.
Lucrările de construcţie au început în anul 1975 şi s-au finalizat în 1976. Anul şcolar
1976-1977 a însemnat mutarea liceului în noua clădire aflată pe Calea Turzii nr.140-
142. Tot acum, sub îndrumarea doamnelor profesoare Maria Manta şi Emilia Feştilă,
apare primul număr al revistei şcolare „Automatic Condei” în care s-au publicat
creaţiile elevilor, până la anul 1989. Clădirea liceului a fost completată în 1977 prin
darea în folosinţă a celor două cămine, de băieţi şi fete, cu câte 160 de locuri fiecare,
şi-a început activitatea cantina liceului şi a fost recepţionată sala de sport.
 În ultimii ani ai perioadei comuniste instituţia şcolară, devenită în 1978 „Liceul de
Matematică şi Fizică nr. 2”, a trecut prin mari dificultăţi fiind la un pas de desfiinţare.
I s-au adăugat noi specializări de tip industrial, electrotehnică în 1983 şi apoi
electronică, în 1989, pentru meseria de depanator calculatoare.
 După Revoluţie, Liceul şi-a recăpătat profilul iniţial şi din 1993 denumirea şcolii este
de „Liceul de Informatică Tiberiu
Popoviciu”. Domnul director Aurel Clamba
s-a pensionat în 1990, fiind urmat în această
funcţie de domnul profesor de matematică
Mihail Hudrea. Din 1996 director al liceului
a fost domnul profesor Roland Kentsch,
specialitatea informatică. În anii care au
trecut de la Revoluţie, şcoala noastră s-a
înnoit ca aspect şi ca dotare cu tehnică
informatică de ultimă generaţie. Acest proces
de modernizare rapidă se continuă şi astăzi.
Informatică şi IT la Iași
Inițiative de pionierat și realizări la Iași
1. Pionierat la Facultatea de Matematică și Centrul de Calcul al Universității

„Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Referințe istorice (sursa: https://www.math.uaic.ro/index.php?lb=0&cod=0&id=202):
 La Universitatea din Iași, matematicianul Grigore C. Moisil (1906-1973) a inițiat

cercetările de „Logică și teoria demonstrației”.
În perioada 1934-1942, la Facultatea de matematică – Universitatea din Iași,

matematicianul Grigore C. Moisil (1906-1973) se ocupa de „Logică și teoria
demonstrației” și propunându-și „să învețe matematica de la început”, a studiat la
„minunata bibliotecă” a Seminarului matematic din Iași, cartea lui Hilbert și Ackermann,
dar și cele 3 volume „Principia Mathematica” ale lui Russel și Whitehead. Moisil a aflat
despre logicile cu mai multe valori ale lui Lukasiewicz, în primăvara anului 1935, când T.
Kotarbinski, profesor la Universitatea din Varșovia a ținut la Iași 3 conferințe publice și o
scurtă lecție la Seminarul Matematic27 asupra scrierii fără paranteze a lui Lukasiewicz.
Perioada ieşeană a profesorului Grigore C. Moisil (sursa: http://150.uaic.ro/

personalitati/matematica/grigore-constantin-moisil/) – În 1930 pleacă la Paris, unde
studiază la Sorbona cu mari matematicieni şi participă intens la viaţa ştiinţifică. În anul
27
Ca director al Seminarului Matematic „A.Myller”, profesorul Adolf Haimovici a contribuit esențial la
creșterea fondului de carte și a prestigiului acestei instituții esențiale din Facultatea de Matematică.
1931 susţine examenul de docenţă, şi este numit conferenţiar la Facultatea de

Matematică din Iaşi. Pleacă în concediu cu o bursă de studii Rockefeller la Roma. În 1932
se reîntoarce şi se stabileşte timp de 10 ani în Iaşi, legat în mod deosebit de profesorul
Alexandru Myller şi de Biblioteca Seminarului Matematic. În perioada ieşeană realizează
o operă bogată, cu idei novatoare în care se întrezăreşte concepţia lui despre matematică
şi tehnica lui de mânuire a instrumentului matematic, făcând apropieri între idei foarte
îndepărtate, utilizând noţiuni din domenii complet deosebite. Ţine primul curs de algebră
modernă din România, „Logica şi teoria demonstraţiei”. În
paralel începe un şir de lucrări despre logicile matematicianului
Lukasiewicz. A introdus algebrele numite de el Lukasiewicz
trivalente şi polivalente (numite astăzi algebre Lukasiewicz-
Moisil) şi le-a întrebuinţat în logica şi în studiul circuitelor de
comutaţie. A avut contribuţii valoroase în domeniul teoriei
algebrice a mecanismelor automate. Publică lucrări de
mecanică, analiză matematică, geometrie, algebră şi logică
matematică. A extins în spaţiul cu mai multe dimensiuni
derivata areolară a lui Pompeiu şi a studiat funcţiile monogene
de o variabilă hipercomplexă, cu aplicaţii la mecanică.
 Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi28 – Prima universitate modernă din ţară a fost
înfiinţată la Iaşi, în anul 1860, printr-un decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
 „De-a lungul anilor, şcoala de matematică din Iaşi, în special Facultatea de
Matematică, a contribuit la deschiderea unor vaste direcţii de cercetare iniţiate de
faimoase personalităţi cum ar fi: A. Myller, Octav Mayer, C. Popovici, S. Sanielevici,
M. Haimovici, A. Haimovici, D. Mangeron şi alţii. Li s-au alăturat: D. Pompei, T.
Popovici, S. Stoilow, G. Moisil, Gh. Vrănceanu, I. Popa, Gh. Gheorghiev.
Matematicienii noştri, profesorii noştri excepţionali, au situat facultatea printre cele
mai bune din ţară. Această tradiţie s-a bucurat de o continuitate remarcabila şi, astfel,
în zilele noastre, şcoala de matematică din Iaşi este reprezentată de numeroşi
specialişti recunoscuţi în toată lumea”.
 Interesul pentru Informatică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași datează
din anii 1958-1965, când Adolf Haimovici, profesor la Facultatea de Matematică, a
inițiat o serie de conferințe despre
„Matematici aplicate în Informatică”; în
anul 1960, profesorul Haimovici a predat
primul curs de „Elemente de Informatică”.
În anul 1961 Profesorul Costică Cazacu
introduce în cursul său de „Matematici
Complementare”, Elemente de Teorie a
programării şi Teoria jocurilor. În anul
1962, cursul de „Maşini Calculabile” a
fost adăugat la curricula Facultăţii de
Matematică. Prima carte românească în
28
În anul 2010 Universitatea a celebrat 150 de ani de la fondare - http://150.uaic.ro/personalitati/,
http://www.uaic.ro/despre-uaic/identitate-vizuala-jubiliara/.
acest domeniu a fost Calculatoare Universale şi Teoria programării, publicată în

1968.
 În 1965 s-a înființat Secția de Mașini de Calcul în cadrul Facultății de Matematică,
iar prima promoție a absolvit în anul 1970. Primul calculator al Facultății de
Matematică a fost unul analogic, pe care au fost efectuate lucrări de Analiză Numerică
de către – atunci, tânărul asistent – Călin Petru Ignat.
 Secția de informatică – În anul 1971 secția de Mașini de Calcul își schimbă numele în
„Secția Informatică”, iar în anul 1972 profesorul Adolf Haimovici a devenit primul şef
de catedră al acestui departament nou.
 Centrul de calcul al Universității – În anul 1975 a fost înființat Centrul de Calcul al
Universității. Modul în care profesorul Călin Petru Ignat, primul director al Centrului,
a organizat și condus activitatea acestuia a constituit germenele și cadrul fructuos de
dezvoltare a cercetării în Centrul de Calcul și de apariție, în timp, a Facultății de
Informatică (FII), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Ca director al
Centrului de Calcul al Universităţii, în 1979, iniţiază Colocviul INFO Iaşi, primul
Simpozion naţional de Informatică şi introduce noi direcţii de cercetare precum:
Metode formale, Procesarea limbajului natural. Continuând acest proces de
construcție, profesorul Toader Jucan – director al Centrului din anul 1981 – a dus o
politică de riguroasă selecție și pregătire a personalului, astfel că astăzi mulți profesori
ai FII îi datorează urmarea carierei academice. Ceilalți directori ai Centrului,
Cornelius Croitoru și Gheorghe Grigoraș au continuat aceste direcții de conducere,
până la integrarea Centrului de Calcul în Facultatea de Informatică (FII).
 În anul 1990, Catedra de Informatică a fost împărţită în două noi departamente:
Catedra de informatică şi Catedra de matematici aplicate.
2. Facultatea de Informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Referințe istorice (sursa: https://www.info.uaic.ro/prezentare/ ):
 Facultatea de Informatică Iași – ca rezultat al unor dezvoltări naturale – creșterea

mare a numărului de studenți în Informatică, adaptarea continuă și rapidă a planurilor
de învățământ la schimbările permanente din informatica de vârf – în toamna anului
1991 colectivul Catedrei de Informatică de la Facultatea de Matematică a propus
înființarea unei noi facultăți pe baza secției existente. În decembrie, Senatul
Universității a aprobat înființarea noii facultăți. Reprezentanții în Senat ai viitoarei FII
erau, la acea dată, profesorul Călin Ignat (Rector al Universității) și conferențiar
Cornelius Croitoru. Prin decizie a Ministerului Învățământului și Științei, în ianuarie
1992 se înființează FACULTATEA DE INFORMATICĂ de la Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
 În perioada 1991-1992 Catedra de Informatică de la Facultatea de Matematică a
devenit Facultatea de Informatică, cu două catedre: Catedra de Informatică (cu durata
studiilor de 4 ani) şi Colegiul de Tehnologia Informaţiei (cu durata studiilor de 3 ani).
 În cei anii care au trecut, decani ai Facultății de Informatică au fost, în ordine
cronologică, prof. dr. Costică Cazacu (februarie-iulie 1992), conf. dr. Gheorghe Grigoraș
(1992-1995), prof. dr. Călin Ignat (1996-1998), prof dr. Toader Jucan (1998-2000),
prof. dr. Dan Cristea (2000-2004) și conf. dr. Gheorghe Grigoraș (începând din anul
2004). În imaginea alăturată este cladirea Facultății de Informatică (FII).
 Cele două catedre ale Facultății de Informatică au fost conduse succesiv, în cei zece
ani, de prof. dr. Toader Jucan și de prof. dr. Victor Felea (Catedra de Informatică
Teoretică), de prof. dr. Călin Ignat și de prof. dr. Cornelius Croitoru (Catedra de
Informatică Aplicată).
 Până în anul 2011 (când a apărut noua Lege a
Educației Naționale) au există trei catedre:
Catedra de Fundamentele Informaticii și
Sisteme Distribuite, Catedra de Optimizare și
Inteligență Artificială și Catedra de Sisteme
Software.
 Din anul 1992, Facultatea de Informatică a
oferit două specializări: Informatică (4-5 ani) și
Tehnologia Informației (3 ani). Programul
doctoral a fost inclus în structura Facultății din
anul 1993.
 În anul 1995 s-a înființat secția de Studii
Aprofundate (Calcul Paralel și Distribuit). Între
anii 1995 și 1998, această secție a avut și o
filieră în limba franceză, la care au predat
profesori francezi de la Universitățile Paris
Sud-Orsay, USTL Lille și Sorbona. Ulterior,
s-au adăugat două noi programe de master: Lingvistică Computaţională şi Optimizare
Computaţională. Din anul 2001 funcționează un Masterat în Lingvistică
Computațională. FII oferă studii post-universitare (cu durata de 2 ani), prima promoție
absolvind în anul 2000. Din toamna anului 2002 a început să funcționeze Secția de
Învățământ la Distanță (IDD). FII asigură cadrul pentru perfecționarea continuă a
profesorilor de informatică din învățământul preuniversitar.
 Din anul 2005, în cadrul facultății funcționează Școala doctorală condusă de Prof. dr.
Toader Jucan. De asemenea, tot din anul 2005 a început să funcționeze un Masterat în
Inginerie Software.
În prezent, Facultatea de Informatică (FII) are aproximativ 1500-2000 de

studenți, 50 de cadre didactice și 10 membri ai personalului tehnic-administrativ. În anul
2010 Universitatea a celebrat 150 de ani de la fondare29, prilej cu care Facultatea de
Informatică a evidențiat un număr de 5 personalități cu contribiții majore la apariția și
dezvolarea informaticii din România (http://150.uaic.ro/personalitati/informatica):
 Călin Petru Ignat – Profesorul Călin Petru Ignat şi-a dedicat întreaga activitate
didactică, ştiinţifică şi managerială înfiinţării şi dezvoltării Informaticii la
Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Ca profesor a predat numeroase cursuri de
Analiză numerică şi Informatică, unele din ele introduse pentru prima dată în
29
Aniversare, 150 de ani de la fondare - http://150.uaic.ro/personalitati/, http://www.uaic.ro/despre-
uaic/identitate-vizuala-jubiliara/.
facultate: Inteligenţă artificială, Inginerie software etc. A fost director al Centrului de

Calcul al Universităţii unde, în 1979, iniţiază INFO Iaşi, primul Simpozion naţional
de Informatică şi introduce noi direcţii de cercetare precum: Metode formale,
Procesarea limbajului natural. De altfel, Centrul de Calcul a fost în acea perioadă
locul unde s-au format numeroşi cercetători care au devenit apoi profesori la
Facultatea de Informatică din Iaşi sau la facultăţi şi institute de cercetare din
străinătate (mai ales din SUA). Profesorul Călin Ignat a îndeplinit funcţii precum: şef
de catedră, decan şi rector al Universităţii. În 1992, Catedra de Ştiinţa Calculului de
la Facultatea de Matematică a devenit prima facultate de Informatică din România;
nici o altă persoană nu a contribuit atât cât a făcut-o profesorul Ignat pentru ca această
facultate să se nască şi să se dezvolte continuu. A fost, de asemenea decan al facultăţii,
conducător de doctorat; primul doctor în Ştiinţe exacte, specialitatea Informatică, a
fost condus de domnia sa.
 Costică Cazacu – În anul 1961, profesorul Costică Cazacu introduce în cursul său de
„Matematici Complementare”, elemente de Teoria programării şi Teoria jocurilor. În
1962 a apărut cursul de „Maşini Calculabile” în planul de învăţământ al Facultăţii de
Matematică. Prima carte românească în acest domeniu a fost „Calculatoare
Universale şi Teoria programării”, publicată de profesorul Costică Cazacu în 1968.
De asemenea, în 1975, profesorul Cazacu, împreună cu profesorul Jucan, au publicat
cartea „Introducere în Sistemul de calcul Felix C-256 şi Limbajul Fortran”, una dintre
primele cărţi dedicate limbajului FORTRAN publicate în România. A publicat peste
30 lucrări ştiinţifice de algebră şi informatică în reviste din ţară şi străinătate (de
exemplu: C. Cazacu, Dan A. Simovici: A New Approach of Some Problems
Concerning Polynomials Over Finite Fields Information and Control 22(5): 503-511
(1973), Costica Cazacu: On Foundations of the Effective Computability Theory. Sci.
Ann. Cuza Univ. 1: 17-26 (1992)), precum şi mai mult de 6 cărţi şi manuale de
Informatică. După 1989 a devenit conducător de doctorat, iar la înfiinţarea Facultăţii
de Informatică, în 1992, a fost primul decan al acestei facultăţi.
 Dan A. Simovici – Dan A. Simovici este profesor la University of Massachusetts
Boston, USA. A absolvit Facultatea de Matematică la Universitatea ,,Alexandru Ioan
Cuza” din Iaşi în anul 1970, iar în anul 1974 a obţinut titlul de Doctor în Informatică
la Universitatea din Bucureşti. Între anii 1975-1981 a ocupat o poziţia de lector la
Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza”, unde a introdus pentru prima dată cursul de
Limbaje formale şi Tehnici de compilare. Între anii 1982-1985 a funcţionat ca

„Associate Professor of Computer Science” la University of Massachusetts Boston,
USA, iar din 1985 este „Professor of Computer Science” la aceeaşi universitate unde
ocupă şi funcţia de „Director of the Computer Science Graduate Program”.
Domeniile de cercetare ale domnului profesor Simovici, în care are contribuţii
însemnate sunt: Information-Theoretical Methods in Data Mining, Semantic Models
in Databases, Algebraic Aspects of Multiple-Valued Logic. Trebuie să mai amintim că
domnul Simovici este Managing Editor la Journal for Multiple-Valued Logic and Soft
Computing şi editor la International Journal for Parallel, Emergent, and Distributed
Systems şi International Journal for Software and Information Technologies. Din
2004 vizitează în fiecare an universitatea noastră şi ţine conferinţe la Facultatea de
Informatică, precum şi cursuri la Şcoala Doctorală de Informatică.
 Sorin Istrail – Domnul Prof. Dr. Sorin Istrail este în acest moment profesor la Brown
University, Providence, RI, U.S.A. A absolvit Facultatea de Matematică, secţia
Informatică, la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în anul 1975, cu
distincţia Summa Cum Laude. În anul 1979 a obţinut titlul de Doctor în Informatică la
Universitatea din Bucureşti, sub conducerea domnului profesor Solomon Marcus. A
ocupat până în 1983 o poziţie de cercetare la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza”, în
cadrul Institutului de Matematică şi a Centrului de Calcul, având şi atribuţii didactice.
A publicat în 1988 prima idee pentru construcţia de „secvenţe universale de
traversare” pentru derandomizarea drumurilor probabilistice unidimensionale. În 1995
a publicat, împreună cu un student angajat într-un program postdoctoral, primul
algoritm de aproximare cunoscut până la acea dată pentru „Protein Folding”, având
margini de eroare precis determinate matematic. În 2000 a rezolvat una dintre cele mai
faimoase probleme, propusă în anul 1923, şi anume, cea legată de modelul
tridimensional pentru „Ising” în statistica mecanică. În 2000, la Celera Genomics,
grupul lui de 14 cercetători, incluzând-o pe românca Liliana Florea, şi-a adus o
contribuţie esenţială la crearea primei construcţii computaţionale a secvenţei de ADN
a omului, „the human genome”, publicată în lucrarea: J.C. Venter et al. „The Sequence
of the Human Genome”, Science (2001), precum şi a metodelor de analiză „genome-
wide”, publicate în lucrarea: S. Istrail et al. „Whole-genome Shotgun Assembly and
Comparison of Human Genome Assemblies” Proc. National Academy of Sciences
(2004). A vizitat în câteva rânduri Universitatea noastră în ultimii ani, prilej cu care a
ţinut conferinţe şi lecţii la Şcoala Doctorală de Informatică.
Informatică şi IT la Timișoara
Inițiative de pionierat și realizări la Timișoara
1. Pionierat la Institutul Politehnic din Timișoara și Centrul de Calcul al IPT
Referințe istorice (surse: http://www.ac.upt.ro/istoric.php#top, „MECIPT o istorie

subiectivă” de mat. Dan Farcaș):
 1920 — este fondată „Şcoala Politehnică din Timișoara” (Decretul Regal nr. 4822 din
11.11.1920) – ulterior „Institutul Politehnic din Timișoara” (1947), „Universitatea
Tehnică din Timișoara” (1990), Universitatea „Politehnica” din Timișoara (1995),
actualmente Universitatea Politehnica Timișoara (2013)
 1921 — Se înfiinţează „Revista Matematică din Timişoara” (RMT) sub conducerea
profesorului universitar Traian Lalescu, rectorul Şcolii Politehnice.
 1923 — Se înfiinţeaza „Societatea Ştiintifică a Şcolii Politehnice din Timişoara” care
tipăreşte în 1925 primul număr al publicaţiei „Bulletin Scientifique de l`Ecole
Politehnique de Timisoara”.
 1964 — sub conducerea profesorului Alexandru Rogojan, în cadrul „Facultății de
Electrotehnică” se demarează învățământul în specializarea de Calculatoare
 1974 — se demarează învățământul în specializarea de Automatică
 1990 — în cadrul „Universității Tehnice din Timișoara” se înființează „Facultatea de
Automatică și Calculatoare” cu specializările menționate
Repere importante
 1959 — Primul curs de Automatică în cadrul I.P.Timișoara
 Perioada 1959-1961— construirea calculatorului MECIPT-1 („Maşina Electronică de Calcul a
Institutului Politehnic Timişoara”), primul calculator alfanumeric (anul 1957, calculatorul
CIFA-1 de la București – construit de ing. Victor Toma lucra cu cifre)
“Calculatorul MECIPT-1 fusese realizat în anii 1959-61, de Kaufmann şi Löwenfeld, de la
Politehnica Timişoreană, ajutaţi în principal de tehnicianul Herbert Hartmann. Primul
calculator construit în România, fusese CIFA-1 (Calculatorul Institutului de Fizică Atomică) al
lui Victor Toma, terminat în 1957. Acesta (împreună cu câteva clone ale sale, realizate în anii
următori) nu scotea – ca rezultate ale calculelor – decât numere de 9 cifre, cu o poziţie fixă a
virgulei. MECIPT-1 avea o memorie de patru ori mai mare, a fost primul construit în România
în afară de Bucureşti, primul care putea să tipărească rezultatele cu oricâte cifre înainte şi după
virgulă, dar mai ales a fost primul capabil să prelucreze şi texte, cu alte cuvinte, a fost primul
calculator alfanumeric românesc. MECIPT a fost şi primul calculator care a funcţionat într-o
instituţie de învăţământ superior, contribuind la formarea primelor generaţii de specialişti în
domeniu.” mat. Dan D. Farcaș30, 2018
 1961 — Se înfiinţează „Centrul de Calcul” la Facultatea de Electrotehnică în cadrul I.P.
Timișoara. Prorectorul Gheorghe Silaş, ulterior academician, profesor de mecanică la
30
În anul 1957 era student la Facultatea de Matematică şi Fizică de la Timişoara
Facultatea de Construcţii a fost numit preşedinte al Centrului de Calcul. La Centrul de Calcul

au lucrat ingineri, matematicieni, tehnicienii etc, care asigurau exploatarea calculatorului
MECIPT-1 construit de Kaufmann şi Löwenfeld, dar – ulterior și a calculatorului CETA
(Calculator Electronic Tranzistorizat Automat) la care lucra profesorul Alexandru Rogojan. În
anul 1962 au fost angajați mat. Vasile Baltac, mat. Dan Farcaș și ing. Ioan Weber, iar în anul
1964 mat. Gavril Gavrilescu, coleg de facultate cu Dan Farcaș, precum și Victor Megheșan.
 1963 — Primul curs de „Calculatoare numerice și programare” în cadrul I.P.Timișoara.
ŞCOALA DE INFORMATICĂ (Studenţi din țară în practică la calculatorul MECIPT) –
„Calculatorul MECIPT-1 era în 1963 singurul din toată reţeaua institutelor de învăţământ
superior din România. Cred că a fost iniţiativa profesorului Moisil ca practica unei părţi a
studenţilor care terminau anul 4 al facultăţilor de matematici să se facă la acest calculator.
Practica s-a efectuat, între 1963 şi 1966 inclusiv, în luna iulie, cu circa treizeci de studenţi,
conduşi de câte un specialist de la Centrul de Calcul al Universităţii Bucureşti. În primul an au
venit studenţi de la Bucureşti, Cluj şi Iaşi, în anul următor de la Bucureşti şi Cluj, apoi numai
de la Bucureşti. Studenţilor li se ţineau zilnic lecţii, teoretice sau practice, despre MECIPT. La
aceste lecţii mai asistau şi alte persoane interesate în programare. După prezentarea principiilor
de funcţionare a calculatorului, făcută de constructori, în ultimele două săptămâni le vorbeam
eu de programare. La sfârşit se dădea şi un colocviu, la care desigur nu cădea nimeni, dar care
nu era deloc formal.” mat. Dan Farcaș, 2018
 1964 — Se înființează prima grupă de studenți în specializarea „Calculatoare electronice”
desprinsă din specializarea Electromecanică
 1964 — Se înființează Colectivul de „Calculatoare numerice” în cadrul Facultății de
Electrotehnică
 1965 — Ia ființă catedra de „Electronică și Calculatoare” și prima grupa de calculatoare
 1965 — Vizita Prof. Tiberiu Popoviciu – mai 1965, la Centrul de calcul al IPT. Organizarea
unor schimburi de experienţă, deplasări, specializări, sau conferinţe, cum a fost cea a şefului
şcolii de informatică de la Cluj (unde se construise calculatorul DACICC)
 1966 — Ia ființă secția „Calculatoare electronice” în cadrul Facultății de Electrotehnică
 1966 — Absolvă prima promoție în specialitatea „Calculatoare electronice”
 1967 — Catedra de „Electrotehnică și calculatoare” devine catedra de „Calculatoare,
electronică și automatică”
 1968 — Mai mulți specialiști angajați la Centrul de Calcul al IPA s-au transferat la diverse
instituții: ICPUEC (devenit mai târziu ITC) filiala Timişoara, ITC Bucureşti, CTCE Timișoara
(după un timp, Löwenfeld a fost numit directorul Centrului Teritorial de Calcul Timişoara),
Facultatea de Matematică a Universităţii Timișoara etc., astfel că acesta s-a dizolvat discret.
 1971 — Absolvă prima promoție de ingineri ai secției „Calculatoare electronice”
 1972 — Iau ființă catedrele de „Calculatoare” și „Electronică – Automatică – Măsuri”
 1974 — Absolvă prima promoție de ingineri calculatoriști cu specializările Hardware și Software
 1974 — Ia ființă specializarea de Automatică alături de specializarea de Calculatoare
 1975 — A luat fiinţă Centrul de Calcul Electronic al Institutului. În anul 1975, când
politehnica timişoreană a fost dotată cu un calculator autohton „Felix C256”, Centrul de Calcul
a fost reînfiinţat în jurul acestuia, sub coordonarea Prof. Alexandru Rogojan şi avându-l ca
director pe Prof. Aurel Soceneanţu
 1976 — Catedrele de „Calculatoare” și „Electronică – Automatică – Măsuri” se mută din
clădirea din Piața Horațiu nr.1 în sediul din Bulevardul V. Pârvan nr. 2, numărul laboratoarelor
și dotarea sporind substanțial
 1979 — Absolvă cursurile prima promoție de ingineri automatiști cu specializarea
„Automatizări industriale”
 1981 — Ia ființă Catedra de Calculatoare și Automatică
 1983 — Absolvă cursurile prima promoție de ingineri automatiști cu specializarea

„Conducerea proceselor cu calculatorul”
 1990 — Ia ființă Facultatea de Calculatoare și Automatică
 1990 — Iau ființă Catedrele de Calculatoare și de Automatică. În planurile de învațământ se
introduc direcțiile de aprofundare „Hardware”, „Software” și „Sisteme de calcul în
management” la specializarea Calculatoare, respectiv „Sisteme informaționale de conducere a
proceselor”, „Ingineria programării orientate pe aplicații” și „Automatizări industriale” la
specializarea Automatică
 1991 — Prin alinierea pe plan național se schimbă denumirea facultății în „Facultatea de
Automatică și Calculatoare”
 1993 — Ia ființă profilul „Ştiința sistemelor și a calculatoarelor”
 1994 — Se introduce pregătirea prin ciclul de „Studii aprofundate” (master) în profilul „Ştiința
sistemelor și a calculatoarelor”, specializările: „Abordări moderne în conducerea informațională” și
„Metode moderne de proiectare a sistemelor de calcul distribuite și paralele”
 1996 — Cele două Catedre ale facultății se transformă în Departamente
 1997 — Începe pregătirea și în cadrul învățământului universitar de tip colegiu cu două
specializări: „Informatică aplicată” și „Tehnică de calcul”
 1997 — În pregătirea prin „Studii aprofundate” se introduc și specializările „Sisteme
automate” și „Tehnici și tehnologii de nivel înalt pentru prelucrarea informației”
 1997 — Este introdus programul de nivel colegiu în specializarile „Informatică aplicată” și
„Tehnică de calcul”, profilul „Ştiința sistemelor și știința calculatoarelor”, desființat ca
program de studii în anul 2006
 2001 — Este introdus programul de studii aprofundate (ulterior masterat) „Embedded systems”
în colaborare cu S. C. Siemens VDO Automotive Romania S.R.L. (ulterior S.C. Continental
Automotive Romania S.R.L.)
 2004 — Sunt introduse programele de studii aprofundate (ulterior masterat) „Advanced
computing systems” și „Automotive embedded software” în colaborare cu S. C. Siemens VDO
Automotive Romania S.R.L. (ulterior S.C. Continental Automotive Romania S.R.L.)
 2005 — Sunt introduse programele de licență „Ingineria sistemelor” și „Calculatoare și
tehnologia informației”, cu specializările „Automatică și informatică aplicată” și respectiv
„Calculatoare”
 2006 — Este introdus programul de licență „Informatică”, cu specializarea „Informatică”
 2006 — Este introdus programul de licență „Informatică”, cu specializarea „Informatică –
Învățământ la distanță”
 2009 — Sunt introduse programele de masterat „Ingineria sistemelor automate”, „Sisteme
informatice aplicate în producție și servicii”, „Sisteme informatice în îngrijirea sănătății”,
„Tehnologii informatice”, „Computer engineering”, „Software engineering” și „Information
technology”
 2011 — Sunt introduse domenile de ierarhizare „Ingineria sistemelor, calculatoare și
tehnologia informației” și „Informatică”, cu domeniile de studii universitare (licență – L,
masterat – M, doctorat – D) „Ingineria sistemelor” (L, M. D), „Calculatoare și tehnologia
informației” (L, M, D) și respectiv „Informatică” (L, M)
 2012 — Este introdus programul de licență „Computer and software engineering” cu
specializarea „Computers”
 2015 — Sunt introduse ramurile de știință „Ingineria sistemelor, calculatoare și tehnologia
informației” și „Matematică”, cu domeniile de studii universitare „Ingineria sistemelor” (L, M.
D), „Calculatoare și tehnologia informației” (L, M, D) și respectiv „Informatică” (L, M)
2. Pionierat la ITC Filiala Timișoara și Fabrica de Memorii Timișoara
Motto: „A fost perioada când aveam în subordine circa 4350 de suflete,

eram director peste ITC, ICI, CCAB şi aveam în subordine toate Centrele de calcul teritoriale,
dar şi liceele cu profil de informatică şi multe filiale ITC în ţară (Timişoara ITC dar şi Fabrica
de Memorii, Cluj, Iaşi, Constanţa, Craiova)”,
Victot Megheșan
În anul 1989 ITC filiala Timişoara31 avea un

colectiv de 800 de angajaţi, dintre care 500 lucrau la
Fabrica de memorii şi 300 lucrau în domeniul software.
Personalităţi importante din trecutul şi prezentul
IT&C-ului românesc s-au adunat pe 12 septembrie 2008
la sediul Alcatel-Lucent din Banat, pentru a sărbători 40
de ani de la înfiinţarea Institutului pentru Tehnică de
Calcul (ITC) filiala Timişoara. Au fost prezenţi peste
100 de foşti angajaţi ai institutului, care au povestit cele
mai interesante momente ale activităţii acestuia. În
imaginea alăturată Victor Megheşan, Vasile Baltac și
Dan Bedros (de la st. la dr.). În prezent, Dan Bedros este
preşedintele Alcatel-Lucent pentru Europa de Sud-Est.
„Îmi amintesc cu drag de colectivul de la ITC
Memorii, un colectiv în care s-a muncit cu plăcere şi care
a lăsat în urmă realizări importante, Astfel, s-au dezvoltat două centre importante pentru
industria calculatoarelor, ambele cu oameni formaţi la Timişoara”, prof. univ. dr. Vasile
Baltac. În 1969, Vasile Baltac pleca din Timişoara pentru a-l înlocui pe Victor Toma la
conducerea Institutului pentru Tehnică de Calcul (ITC) din Bucureşti.
Vasile Baltac este cel care a inițiat primul proiect la care lucra Dan Bedros:
prototipul unei memorii cu ferite. Astfel au rezultat primele memorii, care s-au dezvoltat
apoi în memorii MOS, exportate cu mare succes către Rusia (partea română neştiind
exact la ce erau folosite aceste memorii, dar având informaţii că ar fi făcut parte din
calculatoarele folosite la proiectele secrete din domeniul spaţial şi la dezvoltarea bombei
atomice).
„Am fost prins iremediabil de pasiunea pentru calculatoare, lucrând ca student în
ultimul an pe calculatorul MECIPT, unde am ajuns după Vasile Baltac. De aceea, văd
această întâlnire de la Timişoara, ca pe una care îmi aduce aminte de multe momente
plăcute din carieră, legate de o bună parte dintre oameni prezenţi aici. Pe atunci, învăţam
de la o zi la alta şi ne descurcam aşa cum se putea. Orice soluţie tehnică găsită pentru
rezolvarea unei probleme era bună, când noi nu aveam posibilitatea dezvoltării unei
tehnologii cu ajutorul unor scule foarte perfomante. Am avut însă colegi extrem de
inventivi, de multe ori fiind nevoiţi să inventăm şi uneltele, care urmau a fi folosite la
construirea anumitor componente pentru calculatoarele realizate în regie proprie. Oricum,
am obţinut rezultate notabile, fară a avea acces la produse foarte sofisticate pentru
procesul de fabricaţie, aşa cum sunt cele folosite de obicei în tehnica de calcul. Cu toate
31
„Sărbătoare: Institutul de Tehnică de Calcul - 40 de ani de prezenţă în Timişoara”, 25 sept. 2008,
http://www.marketwatch.ro/articol/3955/Sarbatoare_Institutul_de_Tehnica_de_Calcul_40_de_ani__de_prez
enta_in_Timisoara/pagina/1.
acestea, munca era una foarte plăcută şi mă făcea să nu ţin cont niciodată de programul de
lucru. Aceasta, mai ales datorită oamenilor din echipă, foarte pasionaţi, care transmiteau
această atitudine. Orele de muncă erau o mare plăcere şi uitam adesea de foame şi de
somn. Mă hrăneam doar cu obiectul pasiunii – munca respectivă, plecând des de la
serviciu după ora 23”, Victor Megheşan. director al ITC în perioada 1981-1989.
 Un PC românesc – Urmaş al lui calculatorului MECIPT de la Timișoara, calculatorul

TIM-S era deja un calculator de birou, conducând la formarea unui colectiv de
specialiştii sau pasionaţii de calculatoare. Horia Gligor – Cercetător ştiinţific principal
– grad 1 (ultimul şef al filialei ITC Timişoara) a prezentat calculatorul TIM-S,
construit în anul 1986 de ITC şi expus la intrarea în sala de festivitate. Acest calculator
era un calculator pe care învăţai foarte uşor şi care dispunea de tot ce îi trebuia pentru
programare. Calculatorul TIM-S a însemnat un moment important în istoria
calculatoarelor de la noi. Avea preinstalat limbajul Basic şi era compatibil şi foarte
asemănător cu ceea ce în vest era calculatorul Sinclair. Cum, la acea dată, în România
exista putere de cercetare în mai multe centre (Bucureşti, Cluj, Timişoara) s-au
dezvoltat câteva modele asemănătoare cu TIM-S şi, implicit, cu Sinclair: Cobra
(realizat la Braşov), HC 85, HC 90 (realizate la Bucureşti), PRAE (realizat la Cluj) şi
gama CIP. Pe aceste calculatoare construite inainte de anul 1990 rulau aplicaţii
grafice, muzică (succesiuni de sunete), dar şi jocuri.
 Memoria din ferite – Un element important în dezvoltarea industriei de calculatoare
din România a fost conceperea memoriei din ferite, realizată pentru calculatorul
MECIPT. Aceasta era cea mai avansată memorie produsă la noi şi este cea care a
pornit activitatea Fabricii de memorii de la Timişoara. Printre participanţii la
aniversarea ITC s-au numărat foştii angajaţi ai ITC Memorii (multe doamne care
ţeseau memoriile din fire subţiri de metal în anumite forme concepute pentru a se
magnetiza diferit (în imaginile de mai jos), astfel încât piesa respectivă să poată
„reţine” informaţii). Fabrica de memorii s-a dezvoltat constant pentru ca, după 1989,
să se extindă şi să atragă investiţia Alcatel.
Informatică şi IT la Craiova
Inițiative de pionierat și realizări la Craiova
1. Învățământul de Automatică și Calculatoare la Universitatea din Craiova
Referințe istorice (sursa: http://www.ace.ucv.ro/despre/istoric/invatamatul_tehnic.php):
 Centrul universitar de la Craiova s-a înfiinţat prin Legea numărul 138 din 25 aprilie
1947 a Republicii Populare România. Conform Hotărârii Consiliului de Miniştri a
Republicii Socialiste România cu numărul 894 din 27 august 1965 se decide
reorganizearea Universităţii din Craiova unind, într-o singură structură administrativă,
institutele de studii existente în oraş. În articolul I al acestei hotărâri se menţionau cele
7 (şapte) facultăţi ale Universităţii, printre ele aflându-se şi Facultatea de Electrotehnică
cu cele două specializări ale sale – Electrotehnică şi Automatică.
 În anul universitar 1966-1967, Facultatea de Electrotehnică, cu durata studiilor de
cinci ani, şi-a început activitatea având înscrişi 100 de studenţi în anul I, dintre care 50
la specializarea Automatică şi ceilalţi 50 la secţia de Maşini şi Aparate Electrice.
Începând cu anul universitar 1976-1977, odată cu punerea în aplicare a unui nou plan
de învăţământ, în cadrul secţiei de Automatică s-au înfiinţat două opţiuni: opţiunea de
Automatică şi opţiunea de Calculatoare, iar specializarea şi-a schimbat numele în
Automatizări şi Calculatoare. Separarea studenţilor pe opţiuni se realiza în anul III de
studii. Doi ani mai târziu, în anul 1979 se înfiinţează Laboratorul de Cercetare pentru
Microcalculatoare şi Interfeţe ca bază de cercetare în domeniul Ingineriei Calculatoarelor.
 Rolul primordial în dezvoltarea specializării de Automatizări şi Calculatoare a revenit
regretatului profesor doctor docent inginer Constantin Belea, fondatorul Şcolii de
Automatică de la Craiova. Tot în 1979 încep demersurile pentru înfiinţarea filialei
Institutului pentru Proiectări în Automatică (I.P.A.) la Craiova. O perioadă de timp
filiala a avut sediul chiar în cadrul clădirii facultăţii noastre. Se remarcă colaborarea
strânsă între colectivul de cadre didactice asociate disciplinelor de automatică şi
calculatoare şi colectivul de cercetare/proiectare de la I.P.A. Bucureşti şi I.P.A. Craiova.
 Merită menţionat faptul că prima promoţie de specialişti în Automatică iese de pe
băncile facultăţii în anul 1971, iar în domeniul Ingineriei Calculatoarelor prima
promoţie absolvă cursurile în anul 1979.
 În luna ianuarie 1990, în cadrul Universităţii din Craiova, Facultatea de
Electrotehnică cu specializările Electrotehnică, Automatizări şi Calculatoare,
Electromecanică, Maşini şi Aparate Electrice şi respectiv, Centrale Termoelectrice,
s-a fragmentat în trei facultăţi distincte: Facultatea de Automatică şi Calculatoare,
Facultatea de Electrotehnică, Facultatea de Electromecanică.
 Prin Ordinul Ministrului Învăţământului al Republicii România numărul 7751 din anul
1990 s-a înfiinţat Facultatea de Automatică şi Calculatoare, cu profil Electric, având
două specializări active – Automatizări şi respectiv, Calculatoare. În anul 1990 se
organizează primul examen de admitere la noua formă de organizare a facultăţii

punând în concurs: pentru specializarea Automatizări (45 de locuri la învăţământul de
zi şi15 de locuri la învăţământul seral), iar pentru specializarea Calculatoare (45 de
locuri la învăţământul de zi).
Domeniul Ingineriei Calculatoarelor și Comunicațiilor la Craiova
Formarea adevăraților specialiști cu o înaltă calificare în Tehnologia Informației,

cu cunoștințe aprofundate în domeniul Ingineriei Calculatoarelor și Comunicațiilor:
 Activitatea de cercetare în domeniul calculatoarelor electronice numerice începe în
anul 1978, când se preda Cursul de Ingineria Calculatoarelor.
 Secția de Calculatoare de la Universitatea din Craiova a fost înființată în anul 1990
odată cu transformarea vechii facultăți de Electrotehnică în 3 facultăți de profil
electric: Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică, Facultatea de
Electrotehnică și Facultatea de Electromecanică. Simultan a apărut și structura de
coordonare, Catedra de Calculatoare, care a funcționat până în anul 2000, când a
fost despărțită și s-au creat alte două catedre: Catedra de Ingineria Calculatoarelor
și Comunicațiilor și Catedra de Inginerie Software.
 În anul 1999 s-a înființat opțiunea ICT cu sprijinul Uniunii Europene, prin proiectul
European TEMPUS 12132/INCOT. În anul 1993 s-a înființat secția de Calculatoare
cu predare în limba engleză, cu mare impact pe piața forței de muncă. Catedra de
Ingineria Calculatoarelor și Comunicațiilor se află într-o continuă dezvoltare,
antrenând oameni, resurse și parteneri, la nivelele cele mai ridicate de calitate.
 Parteneriate, Facilități – Catedra de Ingineria Calculatoarelor și Comunicațiilor are

o concepție deschisă la colaborări cu firme de profil IT și nu numai, din țară și
străinătate. Aceasta a fost și este implicată cu succes într-un număr foarte mare de
contacte, prezentări, vizite și activități didactice desfășurate în strănsă colaborare cu
numeroase firme și cu alte Universități din țară și din străinătate.
 Catedra de Ingineria Calculatoarelor și Comunicațiilor a fost și este în continuare
implicata în diverse programe internaționale de schimb de experiență și dezvoltare;
Parteneri din Universități și Centre de Cercetare din Germania, Grecia, Irlanda,
Portugalia, Italia, Letonia, Suedia, Olanda. Studenții de la Specializarea Calculatoare,

opțiunea Ingineria Calculatoarelor și Comunicațiilor beneficiază de burse Socrates la
universități de prestigiu din Europa, cum ar fi: Universitatea din Padova (Italia),
Universitatea de Științe Aplicate Regensburg (Germania), Universitatea Duisburg-
Essen (Germania), Universitatea din Aveiro (Portugalia), Universitatea Forțelor
Armate Munchen (Germania), Colegiul Tehnologic din Pireu (Grecia).
 În cadrul Catedrei de Ingineria Calculatoarelor și Comunicațiilor funcționează și
Academia Locala Cisco Networking, unde se derulează cursuri teoretice și practice
de rețele de calculatoare și Java sub coordonarea cadrelor didactice care au dobândit
calitatea de Instructor CISCO (în CCNA 1,2 3,4, Java și HP ITEssential 1 și 2). Peste
10 serii de studenți au absolvit diferite module de cursuri aflate în desfașurarea în
cadrul Academiei Locale. Studenții specializării de Calculatoare participă cu echipe
la cincursuri naționale și internaționale organizate anual la București și Suceava. Prin
proiectele de diploma studenții sunt angrenați și în rezolvarea unor probleme
specifice ale contarctelor de cercetare pe plan național (CNCSIS, CNFIS) și
internaționale (e-Learning, Minerva). Studenții specializării Calculatoare sunt, de
asemenea, preocupați și de participarea la manifestări știițifice pe plan național
(Simpozionul SINTES, workshop in proiectul european din schema MINERVA) și
international.
2. Informatica la Universitatea din Craiova

Prof. univ. dr. Ion Iancu,
Universitatea din Craiova
Specializarea Informatică de la Universitatea din Craiova este o componentă

esenţială a sistemului educaţional care furnizează studenţilor cunoştinţe de specialitate în
concordanţă cu cele mai noi rezultate în domeniu, fiind un generator de cunoaştere şi
competenţe bine adaptate la realităţile şi cerinţele societăţii moderne.
Informatica a luat fiinţă la Universitatea din Craiova în anul 1974, ca secţie în
cadrul Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii şi a funcţionat până în anul 1980 cu două grupe de
studiu. În anul 1984, învăţământul informatic cursuri de zi a fost transformat în învăţământ
seral cu durata de 5 ani, revenind la forma sa iniţială, învăţământ de zi, în anul 1990.
Programele de studiu de la specializarea Informatică se desfăşoară în cadrul
Departamentului de Informatică, parte componentă a Facultăţii de Ştiinţe. De-a lungul
timpului, ca urmare a unor reorganizări la nivel de universitate, specializarea informatică
a făcut parte din diverse facultăţi:
 Facultatea de Ştiinţe ale Naturii (1974/1975-1989/1990),
 Facultatea de Matematică şi Informatică (1990/1991-2010/2011),
 Facultatea de Ştiinţe Exacte (2011/2012-2012/2013),
 Facultatea de Matematică şi Ştiinţe ale Naturii (2013/2014-2014/2015).
 Facultatea de Ştiinţe, începând cu 1 octombrie 2015.
De-a lungul timpului, învăţământul informatic craiovean, în afara ciclului de

studii de licenţă, a fost organizat şi sub alte forme:
 Informatică – Învăţământ la distanţă (în perioada 2000-2008),
 Colegiul de Tehnologia Informaţiei (în perioada 1997-2007),
 Studii Aprofundate în inteligenţa artificială (în perioada 1995-2004),

 Masterul „Inteligenţă artificială şi tehnologii de comunicaţii” (în perioada 2004-2010),
 Masterul „Metode şi modele în inteligenţa artificială” (începând cu anul 2008),
 Masterul „Tehnici avansate pentru prelucrarea informaţiei” (studii în limba engleză,
începînd cu anul 2016),
 Programul de studii post universitarede Conversie în Informatică (din anul 2001).
Rolul fundamental în înfiinţarea specializării Informatică l-a avut profesorul

George Vraciu, Decanul Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii în acea perioadă. Cadrele
didactice care predau discipline de Informatică au făcut parte iniţial din Catedra de
Algebră şi Informatică, în anul 1998 înfiinţându-se Catedra de Informatică. Trebuie să
menţionăm aportul deosebit la dezvoltarea informaticii craiovene avut de decanii prof.
Alexandru Dincă (1992- 2000), prof. Dumitru Buşneag (2000-2008, 2012-2016), prof.
Nicolae Ţăndăreanu (2008-2012), precum şi de şefii de catedră / directori de departament
prof. Nicolae Ţăndăreanu şi prof. Ion Iancu. După anul 1990 dezvoltarea specializării în
Informatică a beneficiat de sprijinul permanent al profesorului Ion Vladimirescu,
prorector (1996-2004) şi respectiv rector (2004-2012) al Universităţii din Craiova; în
calitate de membru al catedrei/departamentului de informatică dânsul a putut înţelege
uşor rolul şi locul informaticii în dezvoltarea învăţământului craiovean.
Primele cadre didactice care au predat discipline de informatică au fost: lect.
Constantin Lupşoiu, lect. Doina Tătar, lect. Nicolae Rădescu, lect. Nicolae Ţăndăreanu
(începând din anul 1978, când a venit de la Facultatea de Matematică din București),
conf. Alexandru Dincă şi asistenţii Ion Tutunea, Corneliu Bereanu, Constantin
Dumitrescu şi Leontin Nicolescu. O parte dintre discipline au fost predate, în anii de
început ai învăţământului informatic craiovean, de specialişti de la Centrul Teritorial de
Calcul şi de la Centrul de Calcul Electroputere; dintre aceştia menţionăm pe: George
Surpăţeanu, Constantin Pătru, Vasile Nicola, Dumitru Poenaru.
În anul 1990, ca urmare a revenirii la învătământul la zi precum şi a creşterii
cifrei de şcolarizare, au fost atrase mai multe cadre didactice din învăţământul
pre-universitarcâtşi din industrie, creându-se premisele constituirii Catedrei de
Informatică. În acest moment disciplinele de informatică sunt predate de un profesor, 9
conferenţiari, 7 lectori, 3 asistenţi şi 3 cadre didactice asociate. Învăţământul informatic
de la Craiova a beneficiat şi de sprijinul unor prestigioase cadre didactice de la
Universitatea din Bucureşti, precum academicianul Solomon Marcus şi profesorii Paul
Constantinescu, Stelian Niculescu, Ion Văduva, George Georgescu şi Tudor Bălănescu,
ce a constat în activitate didactică la master, membrii în contracte de cercetare,
conducători de doctorat pentru mulţi informaticieni craioveni.
Până în anul 1981 baza materială necesară în vederea desfăşurării laboratoarelor
şi a orelor de practică a fost oferită de Centrul Teritorial de Calcul – filiala Craiova a
Institutului Central de Informatică (ICI), Bucureşti– şi de Centrul de Calcul al Uzinelor
Electroputere. Un salt înainte l-a constituit înfiinţarea Centrului de Calcul al Universităţii
în iulie 1981 şi dotarea lui cu un calculator Felix C-256. Centrul a pornit la drum cu un
personal format din trei analişti-programatori, un inginer de sistem, un programator-
ajutor, 4 operatori calculator şi 4 operatori perforare cartele. Primul director al centrului
de calcul a fost profesorul Mircea Ivănescu, funcţie pe care a deţinut-o până în anul 1990
când a devenit rectorul Universităţii.
Asemenea tehnicii de calcul utilizate, Centrul de calcul a suferit tot atâtea

modificări evolutive: Compartiment de Informatică și Statistică (1995), Centrul de
Informatică și Comunicații (2012), Serviciul de Informatică și Comunicații (2013),
Direcția de Informatizare (2016).
Acordarea titlului de Doctor Honoris Causa profesorului Ion Văduva
Astăzi, sub titulatura de Direcția de Informatizare își desfășoară activitatea în

aceeași locație ca și acum 27 de ani şi continuă să asigure servicii informatice suport
pentru activitatea academică și administrativă a Universității din Craiova, constând în:
 analiza, proiectarea, auditarea proiectelor informatice
 difuzia în cadrul universității de soluții software și hardware
 consultanță IT, service, întreținere și instruire.
În cadrul Departamentului de Informatică funcţionează două centre de cercetare,

acreditate la nivel de universitate:
 Centrul de cercetări avansate îninformatică aplicată şi
 Centrul de cercetare pentru inteligenţă aplicată „Nicolae Ţăndăreanu”, care îşi
propun să promoveze progresul ştiinţific şi tehnologic în domeniul informaticii,
respectiv al inteligenţei aplicate prin dezvoltarea activităţii de cercetare în domeniile
de competenţă ale membrilor şi asigurarea de consultanţă şi dezvoltarea cercetărilor
pentru firme mici şi mijlocii care nu au compartimente proprii de cercetare.
Centrul de Calcul al Universităţii din Craiova (1996)

Sub auspiciile Universităţii din Craiova funcţionează asociaţia Societatea pentru

Tehnologii Computaţionale – „Society for Computing Technologies”, organizaţie non-
profit care are scopul de apromova progresul ştiinţific şi tehnologic în domeniul
tehnologiilor computaţionale moderne precum şi aplicaţiile acestora în diverse ramuri ale
tehnologiei informaţiei.
Rezultate importante în informatică au apărut după anul 1990, dar mai ales după
crearea Catedrei de informatică. Majoritatea rezultatelor fac parte din aria largă a
Inteligenței artificiale, deschizătorul de drum în acest domeniu, la Universitatea din
Craiova, fiind profesorul Nicolae Țăndareanu, cu rezultate semnificative în domeniul
bazelor de cunoștințe: metode matematice pentru reprezentarea cunoștințelor (latici,
algebre universale, grafuri stratifiate, scheme semantice), interogare, raționament. O mare
parte dintre cei care au urmat studiile doctorale sub coordonarea dânsului sau a
profesorilor Ion Văduva de la Universitatea din București și Dumitru Dumitrescu de la
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca au început și au continuat să lucreze în
Inteligența artificială. Ca urmare, s-au conturat următoarele direcții principale de
cercetare: Soft computing (mulțimi fuzzy, machine learning, mașini cu suport vectorial,
rețele neuronale, calcul evolutiv), Baze de cunoștințe, Sisteme multi-agent, Comunicare în
limbaj natural, Data Mining, Regăsirea informației, Metode matematice aplicate în
informatică (sisteme dinamice, calcul numeric, analiză criptografică), Securitatea
sistemelor de calcul.
O punte solidă de legătură între matematică și informatică a fost construită de
colectivul de algebră coordonat de profesorul Dumitru Bușneag, domeniile de competență
fiind: structuri algebrice ordonate, teoria laticilor, sisteme algebrice generale, teoria
categoriilor. Rezultatele obținute au fost publicate în diferite reviste sau în volumele unor
conferințe din țară și/sau străinatate. Dintre principalele reviste în care apar articole cu
autori craioveni, menționăm:
 Annals of Mathematics and Artificial Intelligence, Applied Mathematics, Applied Soft
Computing, Applied Mathematics and Computation, Artificial intelligence in
medicine, Central European Journal of Mathematics, Computers and Artificial
Intelligence, Computer Science and Information Systems, Discrete Applied
Mathematics, Electronic Journal of Differential Equations, Entropy,
 Expert Systems, Expert Systems with Applications, Fundamenta Informaticae, Fuzzy
Sets and Systems, International Journal of Applied Mathematics and Informatics,
International Journal of Artificial Intelligence, International Journal of Chaos Theory
and Applications, International Journal of Computers, International Journal of
Computer Science & Application, International Journal of General Systems, IEEE
Transactions on Evolutionary Computation,
 Journal of Applied Mathematics and Bioinformatics, International Review of Fuzzy
Mathematics, Journal of Computational and Applied Mathematics, Journal of
Knowledge Engineering, Journal of the Operational Research Society, Logic Journal
of the IGPL, Knowledge and Information Systems, Multiple-Valued Logic and Soft
Computing, Nonlinear Analysis: Theory, Methods & Applications, Pattern Recognition
Letters, Symmetry, WIT Transactions on Information and Communication Technologies.
În ultimii ani, industria IT&C din Craiova a urmat trendul de dezvoltare la nivel
naţional, acest sector remarcându-se printr-o dinamică de creştere deosebită. Actorii din
mediul socio-economic se află într-o strânsă legătură cu învăţământul superior craiovean,

ca principali beneficiari a ceea ce produce Universitatea din Craiova. Au apărut companii
puternice locale (Netrom Software, Caphyon, Syncro Soft), filiale ale unor companii
multinaţionale (Hella, Ubisoft, IT Six Global Services) sau ale unor companii naţionale
(Softtelligence, iQuest, eMag, Star-Storage).
Stand organizat cu ocazia Aniversării a 40 de ani de învățământ informatic la Craiova
Bibliografie
[1] C. I. Spînu, D. Otovescu (coordonatori), Monografia Universității din Craiova, Editura Academiei
Române, 2017
[2] ***, Site - Universitatea din Craiova, http://www.ucv.ro/
8
Dezvoltarea și impactul
informaticii în România
MOTTO
Rafinamentul gândirii:
„Toată știința nu este altceva decât un rafinament al gândirii de zi cu zi.
Drept urmare, un fizician gânditor critic nu se poate limita la examinarea conceptelor în
domeniul său particular, dar trebuie să se oprească și să caute gândirea de zi cu zi, care este
mai dificil de analizat.”
Albert Einstein (1870-1955)
Dezvoltarea ştiinţei:
„Dezvoltarea ştiinţei se bazează pe două mari realizări: invenţia sistemului de logică
formală (în geometria euclidiană) de către filosofii greci, şi posibilitatea de a descoperi relaţii
cauzale prin experiment sistematic (în timpul Renaşterii).”
Albert Einstein (1870-1955)
Evoluția Informaticii:
viitoare de profeșioniști și beneficiari ai acestui domeniu, povestea și contribuțiile românilor
la progresul acestui domeniu al dezvoltării societății, plusând aceste contribuții în contextul
lor istoric, național și internațional. Prin înțelegerea obiectivă a trecutului, putem fi capabili
să asigurăm, cu contribuția fiecăruia, dezvoltarea unuia dintre cele mai spectaculoase
domenii ale științei, tehnicii și tehnologiei, care a marcat începutul unei noi etape în evoluția
societății, bazată pe informație, cunoaștere și inovare, având ca suport tehnologiile
informaționale și de comunicații.”.
Marius Guran (1936-2019),
Monografia informaticii din România, 2012
CUPRINS
8.1 Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) (Ion Văduva) ............................. 108
• Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti – un reper marcant în istoria
informaticii din Romănia (Ion Văduva) ....................................................................... 108
8.2 Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi (CEPECA) (Dan D.
Farcaș, Eduard Rădăceanu) ................................................................................................. 120
• Informatica în CEPECA (Dan D. Farcaș) ....................................................................... 120
• Informatica la CEPECA și la Centrul de Calcul – Amintiri (Eduard Rădăceanu).......... 128
8.3 Institutul de Tehnică de calcul (ITC) (Augustin Prodan) ................................................... 143
• Rolul ITC-ului în informatica românească (Augustin Prodan) ................................... 143
8.4 Institutul Central de Informatică (ICI) ................................................................................. 148
• Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) .............................. 148
8.5 Institutul de Calcul Cluj-Napoca (Emil Cătinaş) ................................................................. 154
• Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca, Academia Română (Emil
Cătinaş) ............................................................................................................................ 154
8.6 Centrul de Calcul al Universității „Babeș-Bolyai” şi Școala de informatică din Cluj-
Napoca (Grigor Moldovan) .................................................................................................. 160
8.7 Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială „Mihai Drăgănescu” (ICIA)
(Angela Ioniță) ...................................................................................................................... 168
8.8 Centrele Teritoriale de Calcul Electronic (Marin Vlada, Augustin Prodan) ..................... 182
• Perioada de informatizare a României (1965-1980) ..................................................... 182
• Despre produse informatice realizate la un Centru Teritorial de Calcul Electronic
(Nicolae Fildan) .............................................................................................................. 187
• Centrul Teritorial de Calcul Electronic (CTCE) Târgu Mureș (Petru Pepelea) ......... 191
• Centrul Teritorial de Calcul Electronic Sibiu (CTCE) / Soft Aplicativ şi Servicii
(SAS) Sibiu ...................................................................................................................... 197
• Centrul Teritorial de Calcul Electronic Piatra Neamț (CTCE) ................................... 198
• Centrul Teritorial de Calcul Electronic Brăila (CTCE)/Societatea de servicii
informatice Brăila ........................................................................................................... 199
• Centrul Teritorial de Calcul Electronic Alba Iulia (CTCE)/SSI Alba Iulia ................. 201
• Centrul Teritorial de Calcul Electronic Iași (CTCE)/Sinta Iași ................................... 201
8.9 Informatica și IT în domeniile tehnic, economic și social (Marin Vlada) ......................... 204
• Centrul de Informatică și Organizare al Municipiului București (CINOR) .............. 204
• Firma Alfa Software Cluj-Napoca ................................................................................... 205
• Centrul de pregătire în informatică (CPI) Bucureşti .................................................... 207
• Firma Cometa SRL București ......................................................................................... 208
• Firma CRIsoft Brașov ...................................................................................................... 208
• SOFTWIN Group București ........................................................................................... 209
• Compania SIVECO Romănia București ........................................................................ 215
• Asociația Română pentru Industria Electronică și Software (ARIES) ........................ 218
• Firma InfoTim (CTCE)/ETA2U Timișoara .................................................................. 219
• Firma Romsym Data București ...................................................................................... 220

• Societatea Națională de Informatică (Softlead) ........................................................... 220
• Firma Advanced Technology Systems (ATS) Târgoviște ............................................ 221
• Firma BITsoftware Brașov .............................................................................................. 222
• Firma Softeh Plus București ........................................................................................... 224
• Firma Else Digital Solutions București ......................................................................... 224
• Firma TotalSoft București .............................................................................................. 225
• Firma Prosoft Solutions (PSS) București ..................................................................... 226
• Firma Indaco Systems București ................................................................................... 228
• Firma AttoSOFT Galați .................................................................................................. 228
• Firma Nexus Media Iași ................................................................................................. 230
• Firma Infomedia Pro București .................................................................................... 231
• Firma Integrisoft București ............................................................................................ 231
• Asociația Patronală a Industriei Românești de Software și Servicii (ANIS) ............. 232
• Alte firme de informatică și IT – AMBO, ARI-Studio, AROBS, Artia Soft, Atlas
Systems, AuraPortal, Avira, Axes Software, Axiologic SaaS, Axsys România,
BrainLabs Media, Business Logic Software, BusinessView Software, CIEL
Romania, Computaris, CS Vision, eMAG, Magister Software, RADCOM,
Romanian Software, SAS GRUP, ScribSoftware, Senior Software, SETRIO, ZITEC 233
8.10 Utilizarea și dezvoltarea programelor Open-source în România (Marin Vlada) ............ 236
• Licența Publică Generală (GNU General Public License) și „Open Source” .............. 236
• Utilizarea sistemelor de programe Open-source în România .................................... 238
• Exemple de pionierat privind utilizarea Open-source în România ........................... 240
• Perioada de început a Internet-ului în România ......................................................... 240
• Seminarul internațional „Linux și medii virtuale de instruiré” Arad ......................... 242
• Romanian Symposium on Computer Science (ROSYCS) Iași .................................... 244
• Romanian Knoppix for Biomedical Purposes și ROSLIMS-Romanian Simple
Linux for Medical Students .......................................................................................... 245
8.1 Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB)
Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti – un reper marcant în istoria

informaticii din Romănia
Prof. emerit dr. Ion Văduva,

Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea din Bucureşti
Articolul32 descrie apariţia, evoluţia, dezvoltarea

şi rolul Centrului de Calcul al Universităţii din
Bucureşti (CCUB) în contextul istoriei informaticii din
România. Acad. Prof. Grigore C. Moisil a prevăzut
viitorul computerelor în societate şi de aceea, în
februarie 1962, a înfiinţat Centrul de Calcul al
Universităţii din Bucureşti (CCUB), primul cu acest
profil din ţară. Obiectivele acestuia erau: stimularea
cercetării în domeniul calculatoarelor, pregătirea
profesorilor şi cercetătorilor pentru utilizarea calculatorului, colaborarea specialiştilor
din toate domeniile de activitate pentru dezvoltarea, implementarea şi utilizarea
metodelor de calcul oferite de calculator, intensificarea colaborării internaţionale pentru
introducerea calculatorului în ştiinţă, tehnică, economie etc.
1. Fondarea CCUB
Încă din prima jumătate a decadei anilor 1950, Acad. Prof. Grigore C. Moisil, ca
un adevărat vizionar, a prevăzut viitorul computerelor în societate [5]. În acest sens, el a
subliniat importanţa logicii matematice şi a teoriei mecanismelor automate în construcţia
calculatoarelor.
În anul 1959, inspirat de Congresul internaţional al matematicienilor români de
la Bucureşti (din anul 1956), Acad. Grigore Moisil (1906-1973), profesor de algebră la
Facultatea de Matematica şi Fizică din Bucureşti, a înfiinţat pentru prima dată în ţară
specializarea „Maşini de calcul”, în această facultate [5,7]. Programul acestei
specializări era extins pe ultimii doi ani de studii (din cei cinci!). Disciplinele specializării
au fost la început mai degrabă teoretice, dar pe parcurs profesorii au folosit şi experienţa
Institutului de Fizică Atomică (IFA) care a construit primele maşini de calcul CIFA33 (de
prima, spre a doua generaţie!), începând cu anul 1956. Primii profesori au fost Paul
Constantinescu şi Constantin P. Popovici, iar primii 10 absolvenţi (din anul 1961) ai
secţiei au fost angajaţi cu precădere la IFA sau în institute de cercetare cu profil de
inginerie electronică sau automatică.
32
Adaptare după articolul din volumul CNIV 2014, Lucrările celei de-a XII-a Conferință de Învățământ
Virtual, Virtual Learning – Virtual Reality, Models & Methodologies, Technologies, Software solutions,
24-25 octombrie 2014, Editura Universității din București, ISSN 1842-4708.
33
CIFA =Calculatorul Institutului de Fizică Atomică.
Alături de Universitatea din Bucureşti, activitate de

pionierat în informatică, au desfăşurat în anii '60 şi alte foruri
academice sau de cercetare din Romănia, precum Institutul de
Calcul din Cluj, Institutele Politehnice din Timişoara şi
Bucureşti, Institutul de Fizică Atomică din Magurele şi mai
târziu, Academia de Studii Economice (ASE) şi Institutul
Central de Informatică din Bucureşti (ICI).
Pentru a stimula cercetarea în domeniul calculatoarelor,
în februarie 1962, Acad. Moisil a înfiinţat Centrul de Calcul al
Universităţii din Bucureşti (CCUB), primul cu acest profil din
ţară [1,2,4,6,7]. Cererea de înfiinţare, scrisă de mână de Moisil,
a fost aprobată de Ministrul Învăţământului de atunci, Prof.
Ştefan Bălan, fost coleg cu el la Institutul Politehnic din Bucureşti (prin anii ’40). CCUB
a fost înfiinţat ca Laborator pe lângă Catedra de algebră condusă de Moisil; desigur, el a
fost primul Director al Centrului.
Sediul iniţial al CCUB a fost în Str. Negustori 9 (aproape de universitate), într-o
clădire mică unde era şi o bibliotecă folosită de studenţi ce locuiau într-un cămin din
apropiere. La început, personalul Centrului a fost puţin; câţiva absolvenţi ai secţiei
„Maşini de calcul”, doi ingineri şi doi tehnicieni, în total 7 persoane, inclusiv Prof. Paul
Constantinescu (Dir. Adjunct).
La început Centrul a avut ca dotare două calculatoare analogice de tip
HEATKHIT, aduse de Prof. Mircea Maliţa din Statele Unite, când acesta fusese în
misiune diplomatică la Organizaţia Naţiunilor Unite la New York, la sfârşitul anilor '50.
(Vezi [6]). Desigur aceste echipamente au devenit cu timpul obiecte de muzeu. În anul
1963 CCUB s-a mutat în Str. Mircea Vulcănescu 125 (fosta Ştefan Furtună). Aici
personalul a crescut până la numărul 15 (incluzând 3 tehnicieni) în anul 1968. În anul
1963 a fost dotat cu un calculator analogic MEDA-20, iar în următorii doi ani cu două
alte calculatoare MEDA-TA şi MEDA-41TC, toate de producţie cehoslovacă. Un progres
în dotare a fost realizat în anul 1964 când Centrul a fost dotat cu un calculator CIFA-3
construit la IFA.
2. Activităţile de început ale CCUB
În anul 1966, două evenimente importante au contribuit la creşterea calităţii

activităţii Centrului:
1. Primul eveniment a fost Colocviul Internaţional „Tehnici de calcul şi
Calculatoare” organizat de Universitatea din București, ASE şi Politehnica
din Bucureşti, pe baza unui consistent sprijin financiar din partea Guvernului
României. La organizarea acestui Colocviu au contribuit substanţial tinerii
cercetători ai CCUB. Atunci, eu eram cercetător la Centrul de Statistică
Matematică al Academiei şi la solicitarea Acad. Moisil şi a Acad. Nicolae
Teodorescu-decanul facultăţii, am ajutat colectivul centrului la organizare.
Colocviul a adus în ţară noi experienţe în domeniul calculatoarelor.
2. Al doilea eveniment care a contribuit la creşterea posibilităţilor de informare
ştiinţifică a personalului CCUB a fost o expoziţie de șase săptămâni,
organizată cu un calculator ODRA de producţie poloneză, care pe atunci era
primul calculator de generaţia a II-a cu care luau contact cercetătorii Centrului.
Deşi, cu echipamentele din dotare de atunci, nu se puteau realiza performanţe

notorii, stimulat de ideile lui Moisil, personalul CCUB a abordat cercetări de traducere
automată, studiul limbajului ALGOL-60, compoziţie muzicală cu calculatorul şi desigur,
problemele fundamentale de teoria mecanismelor automate, un domeniu în care atunci
Universitatea din Bucureşti se situa pe locul III în lume, după URSS şi Cehoslovacia.
(Vezi [3]). Referitor la rezolvarea de probleme practice, cercetătorii au realizat mici
programe şi au încercat să rezolve o problemă reală de programare lineară (la modă pe
atunci), dar după cca 1/2 ore CIFA-3 s-a blocat din cauza instabilităţii curentului
electric. Totuşi, echipamentele din dotare au avut un rol important pentru cercetători
privind îmbogăţirea cunoştinţelor şi experienţei de programare. Pe atunci, programarea se
realiza în limbaje apropiate de codul mașină!
Un pas calitativ important în activitatea Centrului a fost realizat în ianuarie 1968,
când Filiala est-europeană a firmei IBM cu sediul la Viena, a organizat o expoziţie în
România. Datorită prestigiului Acad. Moisil, calculatorul IBM 360/30 (calculator foarte
performant de generaţia a III-a în acel timp) a fost instalat într-o clădire special
amenajată la sediul Centrului. Timp de şase luni, firma IBM a organizat cursuri de două
sau trei săptămâni pentru a instrui personalul Centrului în programarea şi utilizarea
calculatorului: limbajele FORTRAN, COBOL şi ASSEMBLER, în sistemul de operare
DOS (Disk Operating System), bazat pe folosirea discurilor magnetice, utilizate şi astăzi.
DOS este alternativa la TOS=Tape Operating System, bazat pe benzi magnetice, un
sistem dezvoltat în anii '60 de firma britanică ICT=International Computers and
Tabulators. Un astfel de computer a fost adus în România în anul 1966, pentru
prelucrarea recensământului general efectuat atunci. Acest computer ICT nu era accesibil
publicului cum era IBM 360/30 de la Universitate.
În afară de personalul CCUB multe alte persoane interesate din București și din
țară au participat la cursurile firmei IBM, astfel încât experiența (și atracția) folosirii
calculatorului de generația a treia a fost difuzată printre utilizatorii români. Firma IBM a
adus și o serie de pachete de programe aplicative și documentații. Apoi, profesorul Moisil
a încurajat organizarea de cursuri pentru diverși utilizatori de către Centrul de calcul, pe
care le-a numit cursuri libere. (Vezi [1]).
În trimestrul al treilea al anului 1968, Guvernul României a hotărât să cumpere
sistemul IBM 360/30, care a fost atribuit următorilor 3 proprietari:
1. CCUB (Ministerul Învăţământului),
2. Comisia Naţională de Informatică (forul guvernamental care coordona
informatica în ţară)
3. Ministerul Agriculturii.
Costul întregii instalaţii a fost de 638.000 USD. Aceasta era o sumă mare,
deoarece calculatoarele erau considerate tehnologii înalte prohibite a fi accesate de către
ţările de după Cortina de fier, cum era România. Suma a fost achitată în proporţie de 2/3
de către Comisia Guvernamentală şi 1/3 de către Ministerul Învăţământului, urmănd ca
ulterior Ministerul Agriculturii să cumpere cu cota sa echipamente hardware pentru
extinderea configuraţiei (adică discuri magnetice, imprimante, maşini de perforat cartele
şi altele). Administrarea sistemului IBM a fost atribuită CCUB. Un raport detaliat asupra
activităţii de atunci a Centrului se găseşte în [1,2]. Remarcăm, faptul că într-un singur an
Centrul a organizat numeroase cursuri libere pentru diverşi utilizatori potenţiali. Să
notăm totodată, că în anul 1969 Moisil a înfiinţat în Facultatea de Matematică, Catedra
de Informatică, de asemenea, prima din ţară.
În anul 1968 Guvernul României a început să dezvolte industria proprie de

calculatoare. La începutul anului 1969 s-au cumpărat câteva calculatoare IRIS-50
împreună cu tehnologia corespunzătoare de la firma franceză CII=Companie
Internationale d'Informatique. Atunci s-au înfiinţat multe Centre de calcul şi a început o
activitate intensă de pregătire de cadre prin cursuri de informatică. Deşi CCUB nu avea
suficient personal, totuşi a organizat multe astfel de cursuri [2]. În vara anului 1969
Comisia Guvernamentală de Informatică (de fapt un organism politic!) a organizat o
întâlnire cu toţi managerii Centrelor de calcul din ţară. La ședinţă (cred că pe nedrept)
Moisil a fost aspru criticat pentru că nu folosea eficient calculatorul IBM. Cum Moisil
era un om mândru, s-a supărat şi şi-a anunțat demisia de la CCUB. Probabil, el a sperat ca
Decanul Facultăţii de Matematică, prietenul său de o viaţă, Acad. Nicolae Teodorescu nu-
i va accepta demisia. Dar, datorită presiunilor politice demisia i-a fost aprobată. După
demisie Moisil a fost foarte afectat.
Grigore C. Moisil la consola calculatorului IBM 360 de la CCUB ([8])
La conducerea Centrului a rămas în mod onorific Acad. Nicolae Teodorescu până

în februarie 1970, când Comisia Guvernamentală mi-a cerut să preiau funcţia de Director
Tehnic, obligându-mă, deoarece eu fusesem bursier al Guvernului la Universitatea din
Manchester (Anglia), unde obţinusem titlul de Master of Science in Automatic
computation. Înainte de a mă propune pe mine, Comisia Guvernamentală, dominată de
ingineri, a propus un inginer din afara Facultăţii, dar Consiliul profesoral nu a acceptat,
preferând un matematician. Primul lucru pe care l-am facut atunci a fost să cer o audienţă
la Acad. Moisil. Într-o discuţie ce s-a încheiat târziu din noapte la el acasă (Moisil
obişnuia să lucreze noaptea şi după amiază), am căpătat de la el multe sfaturi privind
organizarea și dezvoltarea Centrului.
Grigore C. Moisil în sala calculatorului IBM 360 de la CCUB ([8])
În imaginea de mai sus în sala calculatorului IBM 360 (aflat în clădirea din str.
Ştefan Furtună, unde se afla CCUB-Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti) de la
stânga la dreapta: Matei Bogdan, Maria Lovin, Constantin Popovici, Nicolae Popoviciu,
Petre Preoteasa, Stelian Niculescu, acad. Grigore C. Moisil.
În februarie 1970, personalul CCUB avea 16 cercetători şi 6 tehnicieni sau
programatori ajutori. Trebuie să subliniez că printre tehnicieni, doi programatori ajutori
absolviseră o şcoală postliceală de programatori organizată de Moisil (în anul 1968/69),
şi aceştia s-au dovedit a fi cei mai buni programatori ajutori. Din păcate, şcoala a
funcţionat numai un an fiind apoi desfiinţată (din motive rămase necunoscute nouă).
În anul 1972, Prof. Dragoş Vaida şi subsemnatul (la cererea Ministrului
Învăţământului, Prof. Mircea Maliţa şi a Prof. Moisil) am definitivat (după multe
oprelişti din partea Consiliului Facultăţii) un plan de învăţământ al Secţiei de Informatică
ce a fost înfiinţată (cu sprijinul ICI-Institutului Central de Informatică) în fiecare din cele
cinci facultăţi de matematică din ţară, în iulie 1972. Acest plan cuprindea printre altele,
cunoştinţe de bază pentru calculatoare, tenhici de programare şi limbaje formale,
sisteme de operare, baze de date. În linii mari, el este cuprins şi astăzi în programa
secţiilor de informatică. Personalul CCUB a contribuit în mod continuu la predarea de
lecţii la secţia de informatică, mai ales în ceea ce priveşte pregătirea practică de
programare a studenţilor. Personalul CCUB a contribuit în mod continuu la predarea de
lecții la secția de Informatică, mai ales în pregătirea practică de programare a studenților
Facultății de Matematică.
Desigur, în anul 1970, personalul CCUB era insuficient pentru sarcinile multiple
ce-i reveneau. De aceea, a trebuit mai întâi să organizăm lucrul la calculator în trei
schimburi combinând personalul Centrului cu cel de la Ministerul Agriculturii. Ministerul
agriculturii a cumpărat, până la urmă echipamente auxiliare: maşini de perforat cartele,
imprimante, terminale şi altele. Am încercat să creştem numeric personalul, dar deoarece

Centrul avea statut de laborator, acest lucru nu era legal posibil. De aceea, cu sprijinul
Comisiei Guvernamentale (în special al d-lui Mihai Varia, șeful sectorului „Centre de
Calcul”), am inițiat, conceput şi a fost aprobată Hotărârea de Guvern Nr.
1948/31.12.1970 care a legalizat CCUB cu statut de Centru de calcul, cu o schemă de
personal ce putea fi extinsă până la 125 persoane de diverse calificări.
Chiar în toamna anului 1970, cu ajutorul unor colaboratori, am organizat
Seminarii ştiinţifice săptămânale, cerând tuturor cercetătorilor să prezinte periodic
noutăţile pe care le-au deprins şi rezultatele cercetărilor efectuate. Aceste seminarii
reprezentau o tradiţie, preluată de la Moisil şi de la mentorii mei de doctorat, Acad. O.
Onicescu şi Acad. Gh. Mihoc. După un timp s-au cristalizat două seminarii săptămânale:
Modelare stochastică şi simulare (condus de subsemnatul) şi Probleme teoretice ale
programării calculatoarelor (coordonat de regretatul Liviu Sofonea).
O prioritate a fost asigurarea accesului la calculator a studenţilor având în vedere
faptul că perforarea programelor nu era posibilă în spaţiul îngust de la sediul CCUB. De
aceea, au fost deschise două mici locaţii: una în Şoseaua Panduri şi alta chiar în localul
facultăţii.
În anul 1976, Centrul a fost dotat cu un nou calculator românesc FELIX C-256
care ne asigura o mai mare deschidere spre colaborarea cu diverse instituţii. Personalul a
crescut între timp numeric, prin angajarea unor absolvenți valoroşi ai secţiei de
informatică, dar din păcate Guvernul nu aproba preluarea mai multor absolvenţi.
Absolvenţii erau repartizaţi cu prioritate în industrie. Totusi, personalul a crescut încet-
încet, încât în anul 1978 erau cca. 50 angajaţi, iar în anii '80 ajunseseră la 78! În anii
1972-1974, mulţi cercetători au efectuat specializări în străinătate, în SUA, Elveţia ,
Austria, Franţa, iar unii dintre ei au devenit lideri de teme de cercetare: Liviu Sofonea,
Nicolae Popoviciu, Maria Lovin, Matei Bogdan, Dorin Panaite, Ioan Roşca şi alţii. Eu
am efectuat câteva luni de stagiu de cercetător invitat (în anii 1974 şi 1976) la GMD
Bonn34, Germania.
3. Activităţi didactice şi de cercetare, colaborări internaţionale
Deoarece cheltuielile Centrului au crescut, în anul 1973 am început să

desfăşurăm activităţi de cercetare şi servicii pe bază de contracte. Precizez că
principalele cheltuieli de personal şi de regie au fost acoperite din încasări până în anul
1991; în fapt, serviciile pentru studenţi erau gratuite.
Temele de cercetare erau variate (vezi [6]). Menţionez câteva din anii '70:
 simularea transportului minier cu scopul optimizării fluxurilor în subteran;
 simularea zborului unui avion pentru realizarea unui anume scop;
 proiectarea limbajului SIMUB= Limbaj de SIMulare al Universităţii din BUCureşti în
perioda 1976-1980 (coordonat de subsemnatul);
 proiectarea produsului PLUB=Programming Language of the University of Bucharest
(coordonat de Liviu Sofonea, limbaj pentru generarea de compilatoare).
Limbajele precizate mai sus au fost concepute pentru sistemul FELIX C-256, la
realizarea lor contribuind şi colegi de la Catedra de informatică (profesorii A. Atanasiu şi
34
GMD= Geselschaft fur Mathematik und Datenverarbeitung
H. Georgescu, precum şi regretaţii profesori O.Bâscă şi N. Ţăndăreanu); de asemenea,

au colaborat şi studenţi la implementarea acestor limbaje. Începând cu anul 1974
exploatarea calculatoarelor s-a îmbunătăţit prin contribuţia D-lui Dumitru Draghici, şeful
exploatării.
După anul 1970, Centrul a continuat organizarea de cursuri libere (cum le
spunea Moisil!) a căror absolvire era recunoscută prin documente de Ministerul
Învăţămâmtului. Unii absolvenţi ai acestor cursuri au devenit profesori de informatică în
liceele din România. Începând cu anul 1971 unii colaboratori ai Centrului (Matei
Bogdan, Petre Preoteasa şi Ligia Asanachescu), la cererea Ministerului Învaţământului,
au lucrat ca profesori la clase speciale de informatică de la un liceu economic; absolvenţi
ai acestor clase s-au dovedit a fi ulterior buni programatori şi operatori.
De asemenea, CCUB a realizat acţiuni importante de colaborare cu UNESCO.
Astfel, în anul 1971, prin aportul Acad. Nicolae Teodorescu s-a organizat Şcoala de vară
de informatică de la Mamaia la care au participat specialişti din Franţa, Italia, Germania
şi altele. Lecţiile au fost multiplicate, fiind folosite apoi ca referinţe bibliografice. În vara
anului 1972 a fost organizată o Masă rotundă cu tema „CAI=Computer Assisted
Instruction”, fiind prima organizată în ţară cu această tematică (cu această ocazie a fost
testat ca noutate un aparat de aer condiţionat).
Dar, cea mai importantă colaborare cu UNESCO a fost Cursul Postuniversitar
International „Informatică şi Matematici Aplicate în Cercetarea Ştiințifică”. Au fost 9
ediţii anuale ale acestui curs. UNESCO a plătit 10.000 USD pe an Universităţii din
Bucureşti, iar Guvernul României oferea 10 burse pentru studenţi din ţări în curs de
dezvoltare. Lecţiile erau predate şi scrise în Limba Engleză, iar lectorii erau din cadrul
Centrului (CCUB) sau Facultăţii de Matematică. Primul semestru era de iniţiere iar cel
de-al doilea cuprindea două opţiuni de specializare: Informatică şi Matematici aplicate.
Au fost participanţi din numeroase ţări: Siria, Iraq, Iordania, Egipt, India, Pakistan,
China, Grecia, Bulgaria, Polonia, Bangladesh, Columbia, Brazilia, Venezuela,
Thailanda, Filipine, Costa Rica şi altele. Cursul (finalizat cu un certificat de absolvire) a
fost absolvit anual şi de către 10-12 români. Dintre aceştia menţionăm 4 asistenţi de la
Institutul de Construcţii din Bucureşti (printre care, în anul 1982 Călin Popescu
Tăriceanu) sau cercetători din Piteşti, Braşov, Bucureşti. Unii absolvenţi ai cursului au
continuat studii doctorale sub conducerea unor profesori din facultate, inclusiv
subsemnatul. Chiar dacă acest curs a fost apreciat, el s-a sistat în 1983 datorită crizei din
ţară, anii ’80.
Din păcate, Acad. Prof. Moisil a decedat în mai 1973, în Canada, și prin urmare
nu a avut prilejul să se bucure de evoluţia CCUB, ce este creaţia sa.
De asemenea, în anii ’70 Centrul a fost atras în colaborari cu ţările socialiste.
Astfel, Comisia de Informatică a Academiei Române (condusă de Acad. Tiberiu Popovici
din Cluj, funcţie preluată după decesul lui Moisil) ne-a cerut colaborarea în organizarea
sedinţei dintre reprezentanţii ţărilor socialiste, ce a avut loc la Bucureşti în anul 1976. Eu
am participat şi în calitate de vorbitor de Limbă rusă.
Ministerul Înăţământului a solicitat CCUB şi Centrului de Calcul al ASE să
lucreze în cadrul Grupului de colaborare dintre ţările socialiste în domeniul
învatământului de informatică. Responsabilitatea grupului revenea colegilor din Ungaria.
Ca urmare, Dr. C. Bilciu, Directorul Centrului de Calcul de la ASE (acum în SUA!) şi
subsemnatul am participat la întâlnirile anuale ale grupului din anii 1977-1979 de la
Szeged şi Budapesta, unde s-au discutat probleme importante legate de curriculum în

informatică. Din pacate, noi am fost obligaţi - prin mandat guvernamental, să nu fim de
acord cu propunerile care erau de fapt neangajante; erau numai recomandări. Aşa că, în
calitate de şef al Delegaţiei române m-am simţit rușinat!
În aceeaşi perioadă s-au încheiat contracte aplicative cu diverse întreprinderi sau
instituţii, de exemplu:
 Uzina Electronica şi IOR, aplicaţii de gestiune; companii miniere, cercetări bazate pe
Geostatistică – estimarea rezervelor geologice (rezultate apreciate au obţinut Mircea
Adam şi Emil Perjeriu);
 optimizarea activităţilor pentru proiectul complex, exploatarea zăcamântului de sulf
din Munţii Căliman (până la urma acesta a eşuat din motive independente de noi);
 Centrala de medicamente, un important pachet de programe statistice pentru
omologarea noilor medicamente (sub coordonarea lui Denis Enăchescu);
 colaborarea la un proiect complex de dirijare a traficului urban (Gh. Petrescu a
realizat un software pe baza unui model ce a constituit şi tema tezei sale de doctorat).
(Detalii în [6]);
 Televiziunea română – s-a realizat în colaborare o aplicaţie pentru prelucrarea
sâptămânală a unui sondaj pe baza căruia să se alcătuiască programul TV. După cum
se ştie, programul TV dura numai câteva ore şi o mare parte din timp era alocat
familiei Ceauşescu. La un moment dat beneficiarul a observat că audienţa familiei (!)
era de fapt nulă, din acestă cauză colaborarea cu TV s-a oprit, fiind reluată pentru un
timp după anul 1990.
În anul 1976 Ministerul Învăţământului a cerut Centrelor de calcul din mediul
universitar să dezvolte sistemul SICAB de conducere eficientă a sistemului de învăţământ.
În acest sens, s-a construit Sistemul informatic de evidenţă a personalului (brevetat).
Acest sistem a ilustrat discrepanţele din încadrarea cu personal din învăţământul superior.
De exemplu, în domeniul învăţământului economic şi geografic procentul de profesori şi
conferenţiari era exagerat de mare faţă de învăţământul de matematică sau medical.
Deoarece admiterea în învăţământul superior se făcea pe baza unei puternice competiţii
(în cazul facultăţilor economice sau de drept s-au descoperit mari fraude, în perioada
1971-1972) am dezvoltat un sistem computerizat de prelucrare „fără fraude”. Sistemul
prelucrează rezultatele concursului de admiterea în facultăţi, sistem care se aplică şi
astăzi. Multe alte aplicaţii au fost analizate şi realizate în decursul anilor: gestiunea
echipamentelor şi materialelor din universităţi, calculul salariilor etc.
4. Dificultăţi şi dispariţia CCUB
În anul 1986 CCUB a fost nevoit să-şi schimbe sediu, de la Muzeul Militar (str.
M. Vulcănescu nr. 125), în Facultatea de Matematică. În anii ’80, Ceauşescu –
preşedintele României a hotărât să construiască giganticul Palatul Parlamentului („Casa
Poporului”, azi Palatul Parlamentului) într-o locație apropiată de Muzeul Militar, o
unitate de importanţă naţională. Cum clădirile din perimetrul Mircea Vulcănescu nr. 125
aparţinuseră înainte de anul 1956 Ministerului Apărării (fiind cedate cu împrumut
Ministerului Învăţământului), s-a decis ca Centrul să se mute şi să vină în cladirea
ocupată pănă atunci, Muzeul Militar. A fost o mare dificultate să găsim cel mai adecvat
spaţiu în universitate, întrucât trebuia o sală mare pentru două calculatoare, dar şi spaţiu
pentru personal. Cea mai buna locaţie pentru calculatoare, putea fi o sală adecvată în
localul central al Universităţii (în aripa Facultăţii de Chimie). Dar, acolo se găsea
Institutul de Studii Sud-Est Europene, iar cineva din conducerea Universităţii a sugerat că
am putea avea parte de interpretări răuvoitoare la Radio „Europa liberă”, de aceea, s-a
abandonat această soluţie. Drept urmare, s-a hotărât ca CCUB să fie mutat în localul
Facultăţii de Matematică din Str. Academiei 14, în Sala de consiliu, biroul decanului şi
al secretariatului. Aici, personal m-am confruntat cu altă situaţie neplăcută, deoarece
mulţi colegi din facultate m-au învinovaţit că am lovit în tradiţia facultății35. Deoarece
calculatoerele erau amplasate la parter, iar personalul lucra la etajul patru, am avut
probleme şi cu conectarea terminalelor pentru cercetători, dar specialiştii militari au
rezolvat uşor problema. La etajul IV erau săli de curs ale Facultăţii de Fizică ce se
mutase în anul 1971 în Campusul din Magurele. A fost nevoie să împărţim aceste spaţii
în camere mai mici, potrivite pentru activitatea de cercetare.
După anul 1986, colaborarea cu colegii de la Catedra de Informatică s-a
intensificat și astfel s-a realizat integrarea cercetătorilor Centrului în procesul de
învătământ. În acelaşi timp s-a impus realizarea de contracte suficiente pentru asigurarea
cheltuielilor. La sfârşitul anilor '80 criza economică se accentuase în România. În acea
perioadă s-au primit şi două minicalculatoare CORAL şi INDEPENDENT ce au permis
o instruire mai bună a studenţilor.
După Evenimentele din Decembrie 1989, Centrul şi-a continuat activitatea, iar
subsemnatul am rămas Director al Centrului la cererea expresă a regretatului coleg Dr.
Emil Perjeriu (fost deţinut politic). În anul 1990, Facultatea de Matematică şi Centrul
(CCUB) au fost dotate cu calculatoare PC (cu banii încasaţi de la UNESCO), fapt ce a
însemnat un nou progres în abordarea informaticii în facultate. După anul 1990 o mai
mare parte a furnizorilor noştri de contracte a dispărut. De aceea, CCUB nu a mai fost
capabil să-şi asigure finanţarea completă. Am reuşit să supravieţuim puțin timp ca urmare
a unor contracte provenind de la binevoitori, printre care Călin Popescu Tăriceanu,
patron al unei firme de importuri auto.
Cercetătorii CCUB, care în marea lor majoritate obţinuseră titlul de doctor, au
ocupat posturi didactice în diferite facultăţi: Tudor Bălănescu, Gheorghe Marian, Denis
Enăchescu, Ştefan Ştefănescu, Florentina Hristea, Emil Perjeriu, Andrei Baranga,
Mircea Adam, Rodica Niculescu, Victorina Panaite, la noi, la Facultate de Matematică;
Gheorghe Petrescu, Dumitru David şi Paul Radovici la Universitatea din Piteşti; Marin
Vlada, Liviu Sofonea şi Cornel Stănescu la Facultatea de Chimie; Grigore Albeanu la
Universitatea „Spiru Haret”; Nicolae Popoviciu (de care îmi amitesc cu plăcere, fiind
primul meu doctorand) la Academia Militară şi Universitatea Hyperion; Maria Tudor la
ASE; Matei Bogdan la Facultatea de Ştiințe politice. Cea mai mare parte a cercetătorilor
au fost îndrumaţi la doctorat de Acad. Solomon Marcus, Prof. C.P. Popovici, Prof. Leon
Livovschi şi de subsemnatul. Alţi foşti colaboratori ai CCUB predau în universităţi
străine: Radu Niculescu în Aukland (Noua Zeelandă), Gheorghe Marian şi Gheorghe
35
Menţionăm că mutarea în noul amplasament a fost foarte costisitoare, dar din fericire, toate cheltuielile
materiale şi de personal au fost suportate de Ministerul Apărării. O reală dificultate a fost să procurăm ţevi de
cupru care să asigure conexiunea condensatoarelor (cu ventilatoare) ale instalaţiei de climatizare amplasate în
curtea interioară, la o distanţă de 5-6 ori mai mare decât în vechiul amplasament. Am apelat la ajutorul unei
colege programatoare care avea un soţ influent şi astfel s-au obţinut ţevile de cupru necesare. În acel timp,
cuprul era aproape la fel de preţios ca şi aurul!
Doina în Sheffield (Anglia); Şerban Gavrilă este informatician în SUA. Peste 50 de tineri
din ţară şi peste 20 străini, şi-au pregătit tezele de doctorat la Catedra de Informatică
sau la CCUB.
În august 1993, în timp ce eram plecat cu un grant de cercetare la TH-Darmstadt36,
din Ordinul Rectorului Universităţii de atunci, Emil Constantinescu, CCUB a fost
desfiinţat iar echipamentele şi instalaţiile au fost demolate (fară să se recupereze aproape
nimic după casare; echipamentele, cântărind peste 5 tone, conţineau cel puţin 150 kg
cupru, cel puţin 2 kg Ag. şi 1 kg aur). M-am întrebat uneori dacă desfiinţarea Centrului
nu are cumva legatură cu refuzul meu din anul 1991, de a mă înscrie în partidul
«Solidaritatea Universitară» fondat de E. Constantinescu. În toate celelalte universităţi
din ţară Centrele de Calcul s-au păstrat ca unităţi pilot pentru cercetări ştiinţifice.
Ulterior, am aflat că la desființarea CCUB a contribuit și Decanul facultății, prof.
Ion Colojoară, unii colegi de matematică din facultate (care considerau că echipamentele
de calcul au distrus tradiția facultății), chiar unii informaticieni (Virgil Căzănescu și Horia
Georgescu), precum și o colaboratoare a CCUB (rudă apropiată a lui Emil Constantinrescu și
care s-a transferat profesoară de matematică la o facultate din universitate).
La întoarcerea din Germania, în octombrie 1993, contabilul șef de atunci, Ștefan
Codarcea, mi-a cerut să semnez un proces-verbal de casare. Eu am refuzat pe moment și
am promis că voi semna peste o lună, după ce rezolv problema celor 6 PC-uri ale CCUB,
care fuseseră luate de foști colaboratori ai CCUB, adică, după ce le voi recupera. Cu cele
6 PC-uri am alcătuit un Laborator pentru studenții mei din anul I - 8 semigrupe, care nu
fuseseă incluși în orar pentru lucrări practice de laborator. Cele 5 laboratoare create de
mine în anul 1991 nu erau suficiente pentru ca studenții să poată lucra la un PC măcar o
dată la două săptămâni. Când m-am prezentat la contabilul șef să semnez procesul-verbal
de casare, acesta mi-a spus că nu mai e nevoie, deoarece un membru al Curții de conturi
făcuse verificări și totul era în regulă (acel membru era Lector la Facultatea de Drept și
ajunsese Vicepreședinte al Curții de conturi, promovat probabil din motive politice!).
Prin urmare, demolarea CCUB nu a adus, ca de altfel în mai toate cazurile
petrecute după „Revoluție”, niciun beneficiu Universității (Familia m-a îndemnat să nu
fac nici o sesizare deoarece m-aș „lupta cu morile de vânt”!).
După ce m-am întors de la Darmstadt, în octombrie 1993, totuşi am înfiinţat
Centrul de Cercetări în Informatică, care a realizat cercetări pe bază de contracte cu
personal din Catedra de Informatică, până în anul 2007, când subsemnatul s-a pensionat.
Acest Centru a supravieţuit, iar activitatea lui a fost mult diminuată, deoarece finanțarea
activității de cecrcetare este puțin semnificativă, iar modul în care este apreciată
activitatea de cercetare contractuală, mai ales pentru promovări, nu mai este atractiv
pentru personalul didactic. Prof. Horia Georgescu, care rămăsese directorul Centrului s-a
pensionat și de atunci Centrul a rămas pe «stand by». Seminarul ştiinţific Modelare
stochastică şi simulare (dedicat doctoranzilor) a fost activ până în anul 2011, când ultima
doctorandă îndrumată de mine şi-a susţinut teza de doctorat. O parte din personalul
auxiliar al Centrului a rămas personal de bază pentru asistarea activităţii laboratoarelor de
informatică ale Facultăţii de Matematică şi Informatică.
Îndrăznesc să cred că Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB),
care a supravieţuit 31 de ani (o viaţă destul de lungă în informatică), a adus numeroase
36
Technische Hochschule Darmstadt.
beneficii în societatea noastră şi că strădaniile lucrătorilor săi (programatori,

cercetători, profesori etc.) nu au fost în zadar.
Personalul CCUB (programatori, cercetători, profesori, operatori etc.) a adus
contribuții importante la dezvoltarea informaticii din Facultate de Matematică, mai ales
prin aportul celor ce au devenit cadre didactice: Denis Enăchescu și Florentina Hristea –
Profesori, Anton Bătătorescu, Ștefan Ștefănescu și regretatul Andrei Baranga –
Conferențiari, Mihai Cherciu și regretatul Mircea Adam – Lectori, Victorina Panaite –
Asistent. De asemenea, Conf. Marin Vlada, Lectorii Cornel Stănescu și regretatul Liviu
Sofonea – la Facultatea de Chimie, Universitatea din București, Lect. Matei Bogdan la
Facultatea de Științe Politice și Conf. Lucreția Vasilescu, ce a avut o evoluție stralucită la
Facultatea de Teologie.
Din păcate după „REVOLUȚIE” (anul 1989) amintirea CCUB a fost uitată (și
chiar negată) de conducerea Universității din București – chiar și de conducerea Facultății
de Matematică, ca de altfel multe alte realizări de dinainte de anul 1989. În volumul
aniversar de 150 de ani al Universității din București (Aniversarea din anul 2014), despre
Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) se vorbește foarte puțin,
remarcându-se numai contribuția (de altfel, meritorie) a acad. Grigore C. Moisil și nimic
despre cei 23 de ani (1970-1993) de activitate a CCUB. Probabil, s-a aplicat în mod
ingenios Legea negării negației!
București, august 2019
Referințe
[1] MOISIL, GRIGORE C. (1970). „Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București”, AMC nr.
13, pp.9-20.
[2] MOISIL, GRIGORE C. (2007). „Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București”, în
volumul „Grigore C. Moisil și continuatorii săi”, Ed. Academiei Române, 2007, pp. 133-155.
[3] MOISIL, GRIGORE C. (1970). „Contribuția românească la teoria algebrică a mecanismelor automate”,
AMC, 13-14, pp.82-88.
[4] MOISIL, GRIGORE C. (1971). „Propuneri privind învățământul informaticii la Facultatea de Matematică
a Universitații din București”, Raport prezentat conducerii Universității, Nr.259/11.02.1971, 8 p.
[5] MARCUS, SOLOMON (1987). „Grigore C. Moisil și începuturile informaticii românești”, Lucrările
Sesiunii Știinţifice a Centrului de Calcul al Universităţii din București, 20-21 februarie 1987,pp. 23-26.
[6] VĂDUVA, ION. (1987). „Douăzeci și cinci de ani de activitate a Centrului de Calcul al Universității din
București”, Lucrările Sesiunii Știinţifice a Centrului de Calcul al Universităţii din Bucureșţi, 20-21
februarie 1987, pp.6-14.
[7] VĂDUVA, ION. (2007). „Centrul de Calcul al Universității din București, creație a lui Grigore C.
Moisil”, în volumul postum „Grigore C. Moisil și continuatorii săi, Ed. Academiei Române”, 2007 pp.
515-519.
[8] VLADA, MARIN. (2014). Informatica la Universitatea din Bucureşti: 1960-2014,
http://mvlada.blogspot.ro/ , accesat 2020
[9] CNIV 2006, Gr. C. Moisil, http://www.cniv.ro/2006/grcmoisil , accesat 2020
ANEXA 1. (Nota editorului)
Cursuri de utilizare a calculatoarelor electronice desfășurate la sediul următoarelor instituții, în

perioada 1963-1969, când Gr. C. Moisil era director al CCUB: Centrul de Calcul al Universității
din București (CCUB), Institutul de Matematică al Academiei, Institutul Energetic al Academiei,
Observatorul Astronomic al Academiei, Institutul de Mecanica fluidelor al Academiei, Centrul de
Cercetări Aerodinamice, Ministerul Petrolului și Chimiei, Ministerul Construcțiilor de Mașini,
Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Forțelor Armate, Academia Militară București, Institutul
Politehnic București, Institutul de Construcții București, Facultatea de Matematică din Iași,
Institute de Proiectare, ISPE, IPROMET, ISCAS, CEPECA, IPACH, CSCAS. (Sursa: Gr. C.
Moisil, Activitatea CCUB, AMC nr. 13-14 1970, Editura Tehnică).
ANEXA 2. (Nota editorului)
Dotarea cu calculatoare la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) și la

Facultatea de Matematică:
 1962 – februarie 1962, înființarea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB),
de către Grigore C. Moisil, ce era șeful Catedrei de Algebră la Facultatea de Matematică-
Mecanică. Inițial, s-a numit Centrul de Calcul al Facultății de Matematică-Mecanică, iar în
anul 1970 a devenit Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), prin hotararea
Consiliului de Miniști HCM Nr. 1948/31.12.1970. În activitățile organizate pentru utilizarea
calculatorului s-au instruit mai mulți cercetători, printe care erau matematicieni, ingineri,
fizicieni, lingvişti, logicieni.
 1962 – dotarea cu 2 calculatoare analogice HEATHKIT, aduse din S.U.A. de prof. Mircea
Malița, ce activa în cadrul misiunii ONU.
 1963 – dotarea cu un calculator MEDA-20 de producție cehoslovacă. În anul 1963, CCUB s-a
mutat în Str. Ştefan Furtună nr. 125 (azi, str. Mircea Vulcănescu), în apropiere de Gara de Nord.
 1964 – dotarea cu un calculator românesc CIFA -3 de generația I, construit special pentru
CCUB la Laboratorul de Calcul al IFA (Institutul de Fizică Atomică), de colectivul condus de
ing. Victor Toma; calculatorul CIFA -3 a fost primul calculator românesc ce permitea
programarea numerică; după anul 1970 aceste calculatoare au fost transferate la diverse
institute politehnice din București și din țară.
 1964-1965 – dotarea cu 2 calculatoare: MEDA – 40 TA și MEDA – 41 TC
 1967 – în toamna anului 1967, la CCUB, timp de 6 luni a fost o expoziție cu calculatorul
polonez de generația a II-a ODRA. În 19676/1967 s-au creat Comisia Guvernamentală pentru
dotarea cu echipamente de calcul şi automatizarea prelucrării datelor, Consiliul Naţional
pentru Ştiinţă şi Tehnologie (CNST), Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC), și s-a elaborat
„Primul program de informatizare în România”
 1968 – în cursul anului 1968, la CCUB din localul Str. Ștefan Furtună (azi M. Vulcănescu) nr.
125, timp de 6 luni, a fost o expoziție cu calculatorul american de generația a III-a IBM
360/30; în aceste luni s-au ținut cursuri și s-a utilizat calculatorul pentru rularea unor programe.
 1969 – Guvernul României a achiziționat sistemul IBM 360/30 prin cumpăre la care au
participat 3 co-proprietari: Comisia guvernamentală pentru dotarea cu echipamente de calcul și
automatizarea prelucrării datelor, Ministerul Agriculturii și Universitatea din București.
 1976 – dotarea Facultății de Matematică cu calculatorul românesc (licență franceză) FELIX
C-256 de generația a III-a.
 1981 – dotarea Facultății de Matematică cu microcalculatorul românesc M18.
 1986 – dotarea Facultății de Matematică cu minicalculatorul românesc CORAL 4021,
compatibil cu minicalculatorul american PDP 11M.
 1990 – dotarea facultăților Universității din București cu rețele de calculatoare (1 server + 6
sau 12 stații) tip Novell NetWare și cu calculatoare personale PC 286.
8.2 Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din
întreprinderi (CEPECA)
Informatica în CEPECA
Dr. mat. Dan D. Farcaș
1. O instituție creată de Organizația Națiunile Unite
Din istoria informaticii în România nu pot fi

omise activitățile și prioritățile din Centrul de
Perfecționare a Cadrelor de Conducere din Întreprinderi
(CEPECA), o instituție post-universitară, având drept
scop principal perfecționarea și pregătirea în
managementul modern a unor specialiști din România.
Instituția a fost înființată printr-un proiect al
Organizației Internaţionale a Muncii (ILO –
International Labour Organization), finanţat prin
Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP – United Nations Development
Programme). Prin actul de constituire a CEPECA, semnat, pe 30 martie 1967, la Geneva,
la sediul Biroului Internaţional al Muncii, s-au asigurat fondurile necesare pentru
instalarea la Bucureşti a unei unităţi de calcul ultramoderne, pentru alte echipamente, ca
şi pentru salariile a 12 experţi internaţionali, timp de cinci ani și stagii de perfecţionare în
străinătate a unor experți-instructori români. Printr-o Hotărâre de Guvern, din 1 aprilie
1967, data începerii proiectului, partea română oferea locaţia, ca şi salariile personalului
de specialitate şi auxiliar (peste 200 de persoane). Instituţia se subordona Comitetului de
Stat pentru Muncă şi Salarii (CSMS), viitorul Minister al Muncii, dar şi Biroului
Internaţional al Muncii.
Centrului i s-a atribuit un „campus” de tip universitar, pe şoseaua de centură, între
Otopeni şi Mogoşoaia. Pe vreo 12 hectare, se găseau cam 10-20 de clădiri de 1-3 niveluri.
Cei circa 300 de cursanţi, aflaţi în fiecare zi aici, aveau la dispoziţie: săli de curs cu
sisteme audio-video, inclusiv traducere simultană, dormitoare tip hotel, restaurant-
cantină, bar, sală de spectacole şi cinema, sală de sport, teren de fotbal, popicărie, cabinet
medical etc. Existau şi locuinţe de serviciu, inclusiv pentru experţii ONU, care rămâneau
în ţară între 1 şi 3 ani, centrală termică, parcare, ca şi un parc bine întreţinut. În anii
următori, la acestea s-au adăugat: o bibliotecă modernă, un nou hotel, două terenuri de
tenis etc.
Director al CEPECA a fost numit Dr. ing. Ion Niculescu, un manager cu o
experienţă de aproape 20 de ani în industria petrolieră. Centrul avea două sectoare
principale: cel de pregătire şi perfecţionare în domeniul organizării muncii şi gestiunii
întreprinderilor, condus de ing. Vlad Necşulescu, venit din CSMS, şi „Unitatea de Calcul
Electronic”, condusă de Paul Constantinescu, profesor la Facultatea de Matematică a
Universităţii din Bucureşti, adjunctul academicianului Grigore C. Moisil la conducerea
Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB).
Clădirea principală CEPECA (astăzi clădirea SRI)
Clădirea Centrului de Calcul CEPECA
2. Dotarea cu tehnică de calcul
În februarie 1968 s-a decis ca CEPECA să achiziționeze, dintre mai multe oferte
existente, un calculator al firmei IBM, pe atunci lider necontestat în domeniu. În acest
context, pe 18 martie 1968, câțiva specialiști IBM au început primele cursuri la CEPECA.
Ele au continuat apoi în iunie şi iulie, incluzând şi o practică de 5 zile la Uzina Tractorul
Braşov, unde fusese instalat un prim echipament de acest tip. În aprilie 1968, specialiștii
IBM au adus şi o lungă listă cu termenii tehnici de informatică în engleză şi franceză,
cerând câtorva din CEPECA, plus altora aduşi de la Universitate, să stabilim
echivalentele româneşti. Atunci, ca şi prin cursurile care au început să fie ţinute în paralel,
au fost impuse multe dintre denumirile care ulterior au devenit uzuale în informatică
(începând cu „fişier”, „înregistrare” etc.).
Între timp, pentru Departamentul de informatică, s-a proiectat și construit pe

platforma CEPECA o clădire specială, inaugurată în ianuarie 1969, în care s-a pus în
funcție, în aceeași lună, un calculator de ultimă generaţie IBM 360/40, care, la acea oră,
era cel mai puternic din țară. Pe lângă spații de birouri și de curs, clădirea avea şi câteva
idei originale. La momentul instalării unităţii de calcul din CEPECA, nicio întreprindere
– dintre cele de unde veneau directorii să înveţe management – nu poseda un calculator
electronic modern. Drept urmare, deasupra sălilor funcţionale s-a construit un „culoar de
vizitare”, cu pereţi de sticlă, suspendat la înălţimea unui etaj, de unde grupurilor
organizate de cursanţi li se putea explica pe îndelete funcţionarea fiecărui echipament,
fără a perturba mersul activităţilor.
Sala calculatorului IBM 360/40
Din culoar, se vedea, pe partea dreaptă, calculatorul, cu dulapuri albastre

răspândite într-un spaţiu cam ca al unei săli de sport mai generoase, legate între ele cu fire
care rămâneau sub o podea falsă. Pe lângă unitatea central (UC) şi pupitrul de comandă,
erau patru dulapuri cu unități de memorie externă pe discuri magnetice şi patru dulapuri
cu unităţi de bandă magnetică. Fişierele „secvenţiale” erau înmagazinate pe benzi
magnetice, cu capacitatea de până la 20MB fiecare. Între două rulări, acestea erau ţinute
într-o „bandotecă”. Pentru fişierele care necesitau „acces direct” (sau „aleator”) se
foloseau baterii de discuri, mari, amovibile, fiecare cu o capacitate de circa 5MB.
Sala de pregătire date

Datele se introduceau pe cartele perforate, citite de o unitate care prelucra 1000

de cartele pe minut, iar rezultatele se scoteau pe o hârtie largă de imprimantă, cu 132 de
caractere pe un rând, cu o viteză de 1000 de rânduri pe minut. Ambele aceste dispozitive
erau destul de zgomotoase. Sub geamuri imense, orientate spre nord, mai erau dulapuri în
care se depozitau „discurile amovibile”. În subsolul clădirii era un sistem de acumulatoare,
care intra în funcțiune instantaneu în cazul în care se întrerupea curentul electric din rețea.
Întreaga incintă era climatizată riguros, fiind restricţii şi privind curăţenia şi
persoanele care puteau intra aici. Operatorul care controla mersul lucrărilor conversa cu
calculatorul printr-o maşină de scris mai mică (monitorul cu ecran încă nu fusese
inventat) şi dispunea de un scaun cu rotile, cu care se putea „naviga”, de-a-ndărătelea, cu
lovituri energice de picior, pe netezimea podelei false, de la un dulap la altul, pentru a
schimba benzile și discurile. Peste câțiva ani, în aceeaşi sală, va mai fi instalat încă un
calculator, oarecum similar, produs în România.
Pe partea stângă, din culoarul de vizitare, se puteau admira echipamentele de
perforat şi verificat cartele, o maşină de sortat şi „interclasat” cartele perforate şi altele.
Peste 25 de ani, într-un mare Centru de Calcul, nu ai mai fi găsit nimic din toate acestea.
Lucrările (numite și „job”-uri) erau predate de creatorii sau utilizatorii lor printr-
un ghișeu și puse apoi într-un fir de aşteptare, pentru a le veni rândul la rulat. Numărul
solicitărilor era atât de mare, încât mulţi ani s-a lucrat în trei schimburi. Din păcate, era
suficientă o singură greșeală (de perforare, sau scăpare în program etc.) pentru ca lucrarea
să fie abandonată de calculator. În astfel de cazuri, imprimanta producea un „dump”, de
mai multe pagini, cu imaginea zonei de memorie operativă implicate, sub forma unor
șiruri de cifre hexazecimale (de la 0 la F). Un programator cu experiență putea găsi
repede instrucțiunea (în cod mașină!) la care s-a produs oprirea, valorile cu care s-a lucrat
și, în cele din urmă, cauza opririi, efectuând corectura în consecință. Desigur, la proxima
rulare, putea să apară alt defect, care până atunci nu devenise vizibil, ș.a.m.d. Întrucât
rareori puteai realiza mai mult de o rulare pe zi, datorită cozii de solicitanți, punerea la
punct a unui program dura uneori destul de mult. Cei care erau grăbiți, veneau adesea să
lucreze în schimbul de noapte, când programatorii – fiind ei înșiși în sală și efectuând
operarea și corectarea cartelelor – puteau efectua suficient de multe rulări pentru a aduce
programele la o formă acceptabilă.
3. Activitățile de instruire
Activitățile principale ale CEPECA erau instruirea și realizarea de proiecte în

întreprinderi. Sporadic, s-au desfăşurat şi activităţi de tip cercetare.
Aproape toate cursurile organizate în CEPECA au fost premiere pentru ţara
noastră: management general, financiar, al personalului, planificarea şi organizarea
producţiei, marketing ş.a., după programe preluate de la specialiştii ONU. S-au
multiplicat multe suporturi de curs, materiale de uz intern, dar şi o revistă proprie, de
profil. S-a elaborat un set consistent de „Studii de caz”; acestea simulau probleme reale
din întreprinderi, la diverse niveluri de responsabilitate, de la director din minister la şef
de serviciu.
Colectivul de informaticieni a organizat – pentru prima dată la nivel național și pe
echipamente de nivel mondial – cursuri de formare și specializare privind: analiști-
proiectanți de sisteme informatice, programatori software (limbajele ASSEMBLER 360,
COBOL, FORTRAN etc.), programatori de sistem, șefi de proiecte informatice, șefi

servicii de proiectare-programare-implementare-exploatare sisteme informatice, directori
de Centre de calcul, cursuri care au reprezentat suportul real de dezvoltare a informaticii
pe plan național, ca și o provocare constantă pentru a reactualiza curiculele universitare.
De pildă, în 1968, eu însumi am organizat (şi susţinut în bună parte) primele
cursuri sistematice de limbaj COBOL din România, care din 1969 au căpătat şi o formă
„standardizată”, menţinută apoi, la CEPECA, dar şi la instituţia care i-a continuat
activitatea după 1971, cel puţin 15-20 de ani. Din februarie 1969, cel mai important curs
de informatică din CEPECA a devenit cel de „pregătire analişti-proiectanţi”. Avea trei
cicluri, primul axat pe analiza sistemelor informaţionale, al doilea pe informatică, al
treilea mai mult pe examinare-evaluare. Durata totală era de 9 luni, incluzând două
întreruperi în care cursantul trebuia să-și pregătească proiectul. Fiecare cursant avea
repartizat de la început, un conducător de lucrare dintre instructorii CEPECA şi un sector
de care urma să se ocupe, din întreprinderea de unde venea. Examinarea finală a unui
cursant și a proiectului realizat de el dura adesea peste o oră.
Solicitările, pentru acest din urmă curs a fost în permanentă creştere, ajungându-
se chiar şi la trei candidaţi pe un loc, ceea ce a impus examene de selecţie a cursanţilor. În
acest scop, s-a apelat la nişte baterii de teste de aptitudini pentru informatică, tip IQ,
primite de la IBM: şiruri de litere, de cifre, de imagini, ca şi rezolvarea unor probleme de
aritmetică, toate contra cronometru. La fiecare problemă se sugerau patru răspunsuri
posibile, cursantul trebuind să aleagă soluţia corectă. Locurile se ocupau în ordinea
punctajului obţinut, iar sub un anumit punctaj candidatul era respins.
În anii următori, în care tehnica de calcul s-a răspândit în România, majoritatea
absolvenților acestor cursuri au devenit: directori tehnici, sau șefi de servicii în Centrele
de calcul, șefi de proiecte, cercetători, cadre universitare. Ca şcoală de informatică,
CEPECA nu a avut rivali până în 1970, când au apărut şi cursurile Institutului Central de
Informatică (ICI).
4. Proiectarea sistemelor informatice
Instructorii aveau marele avantaj că realizau ei înșiși, în paralel, sisteme

informatice. În iulie 1968 s-a început analiza în vederea proiectării unor sisteme
informatice de întreprindere la uzinele „FMUAB”, „23 August”, „Textile Dacia”, dar şi la
altele. La realizarea etapelor și fazelor de analiză și proiectare participau echipe mixte,
din experți străini, experți români din CEPECA și cursanți din întreprinderile respective,
programarea fiind realizată de partea română. Către sfârşitul anului 1968 s-a început
proiectul „Policolor”. Ca o prioritate personală, la Policolor am fost responsabil cu
elaborarea şi punerea în funcţie, în august 1969, a primului Sistem complet informatizat
de personal-salarizare din ţară (inclusiv sporuri, concedii, alocaţii, reţineri etc., destul de
variate și stufoase la o intreprindere cu noxe şi fluxuri continue), inclusiv cu primele
„fluturaşe” individuale tipărite de calculator, sistem care din acel moment a rămas unicul
mod de plată în uzină. Acest program a fost remis gratis, ca parte a proiectului ILO, dar
conducerea Policolor a vândut apoi programele la alte circa 15 întreprinderi.
Deși obiectivul CEPECA era managementul întreprinderilor, au existat și
excepții. Astfel, în iunie 1970 a început un curs de analişti, la cererea MAI, numai pentru
salariaţii săi din toate sectoarele, în ideea organizării unui centru de calcul departamental.
Între temele dezbătute cu această ocazie a fost structura viitorului cod numeric personal
(CNP). Cel existent la ora actuală este aproape identic cu cel sugerat atunci, inspirat după
un model suedez de identificator pentru asigurările de sănătate.
Un alt exemplu a fost Cursul de „Informatică de sănătate”, ţinut în colaborare cu
IBM și „Karolinska University Hospital” din Uppsala Suedia, care folosea calculatoare
IBM la anumite activități din administrația spitalului. Cursul a avut loc în perioada 5-8
mai 1969. Am susţinut şi eu atunci o zi de prelegeri în care am prezentat noţiunile
esenţiale de informatică şi proiectele derulate la CEPECA. Au participat circa 40 de cadre
superioare, printre care Dan Enăchescu, care peste două luni va deveni Ministrul
sănătăţii, Petru Mureşan, care va deveni directorul Centrului de Calcul al Ministerului
Sănătății, ca şi alţi directori din Ministerul Sănătăţii, din spitale, de la staţia de salvare etc.
Discuţiile şi consultările care au urmat acestei acțiuni s-au finalizat printr-un
contract între CEPECA şi Ministerul Sănătăţii, încheiat în februarie 1971 şi având ca
obiect componente ale unui viitor Sistem informatic de conducere al sectorului sanitar.
Contractul, a fost semnat pentru Ministerul Sănătăţii de Dr. Petru Mureşan, şeful de
proiect din partea CEPECA fiind eu. Contractul includea activităţi de analiză, programare
şi ore de prelucrare pe calculator şi a fost reînnoit şi în anii următori, până în 1977. Prin
acest proiect s-au realizat numeroase aplicaţii, dintre care cea mai importantă a fost
evidenţa personalului superior medical din România (începută în 1971 şi complet
operaţională în 1974). Implementarea ei a impus o serie de schimbări în sistemul de
evidenţă existent. Atunci s-a definit modalitatea de identificare unică a medicilor, printr-un
cod numeric de şase cifre care să fie specificat pe cartea de muncă în momentul primei
angajări, codificare valabilă şi azi, utilizată pe parafa medicilor. În 1974 aplicaţia era
complet funcţională şi niciun medic nu-şi putea lua salariul dacă datele sale din calculator
nu erau la zi.
5. Dizolvarea CEPECA în ASG și episodul IROMA
Contractul pentru proiectul CEPECA era pe cinci ani, deci urma să se încheie pe
31 mai 1972. Totuși, la puţin timp după reîntoarcerea în ţară după o vizită în China,
Coreea de Nord şi Vietnam, Nicolae Ceauşescu a dispus ca, din data de 10 octombrie
1971, CEPECA să fie înglobat în Academia „Ştefan Gheorghiu” (ASG), Şcoala superioară de
partid a PCR, condusă atunci de Miron Constantinescu, iar după decesul acestuia, în iulie
1974, de Leonte Răutu, ambii vechi activiști de vârf ai PCR. Activităţile Centrului au
devenit astfel subordonate imperativelor ideologice ale timpului.
Fostului director CEPECA, Ion Niculescu, cel căruia i se datorează, în bună
măsură, realizările din acest proiect, i s-a acordat, cu această ocazie, funcția onorifică de
secretar științific ASG, post pe care l-a părăsit la 1 aprilie 1972, fiind transferat ca
director general în Ministerul Educației și Învățământului. Apoi, de la 1 iulie 1973, el a
devenit expert internațional al ILO, activând ca director de proiecte de „tip CEPECA”, în
Congo-Brazaville şi în Afganistan. Din ianuarie 1980, a devenit director al programelor
de pregătire și perfecționare la „International Trainig Center” din Torino (Italia), al ILO,
de unde a ieşit la pensie în iulie 1986, rămânând consilier al ONU pentru diverse proiecte
de asistență. El s-a stabilit apoi în Germania, deoarece, în anul 1980, i se pusese în vedere
să revină în România, deci să renunţe la funcția de conducere a Centrului din Torino.
Întrucât nu a putut accepta această cerinţă absurdă, a fost judecat în lipsă și condamnat, ca
„trădător”, la șase ani de închisoare, cinci ani degradare civică, și confiscarea bunurilor.
Prin actul din octombrie 1971, personalul şi patrimoniul preluate de la CEPECA,

au fost reorganizate sub forma a două departamente ale ASG, numite: „Institutul Central
de Pregătire şi Perfecţionare a Cadrelor de Conducere din Economie şi Administraţia de
Stat” şi „Centrul de Prelucrare Automată a Datelor şi Consultanţă” (CPADC).
La sfârşitul anului 1969, CEPECA avusese stabilite relaţii cu peste 70 de instituţii
şi centre de perfecţionare în domeniul managementului din lumea întreagă. Au fost
interesate să viziteze CEPECA şi să stabilească acorduri de cooperare mai multe fundaţii,
instituţii şi universităţi specializate din străinătate, între care: London Business School,
Pennsylvania University – Marketing Faculty, Ford Foundation, YMCA. După includerea
în ASG, toate aceste relaţii au fost treptat reduse ori eliminate.
CPADC și-a desfășurat activitatea în continuare pe două „platforme”, anume:
„platforma Leu” şi „platforma Otopeni” (fosta CEPECA). Ca dotare, încă din 1972
Centrul a preluat două calculatoare tip Felix C 256/C 512 aflate deja pe platforma „Leu” a
ASG şi a mai primit un astfel de calculator pe platforma Otopeni, pe lângă IBM care a
continuat să lucreze până prin 1990. În anii 80 s-au primit şi diverse tipuri de mini şi
microcalculatoare, în contextul unor cursuri pentru utilizatori. Calculatoarele „Felix” erau
fabricate în România și aveau o configurație asemănătoare cu IBM 360, dar erau mult mai
puțin fiabile (de pildă, memoriile pe unitățile de disc nu mai erau „amovibile”).
Existau birouri ale Centrului de informatică pe ambele platforme. Responsabilii
de proiecte sau de colective aveau de regulă câte un birou în ambele locuri. Cursurile
proprii s-au ţinut în special pe platforma Otopeni. Pe platforma „Leu” s-au predat doar
mici module de informatică în cadrul unor cursuri care aveau alt profil.
Aşadar, instituţia numită „CEPECA” a existat, de fapt, doar în perioada de patru
ani şi jumătate, între 1967 şi 1971. Numele de „CEPECA” nu a mai fost folosit, după
1971, în documentele oficiale din România, exceptând, câțiva ani, în corespondenţa cu
Biroul Internaţional al Muncii, pentru a beneficia de anumite facilităţi prevăzute în
proiectul iniţial. A fost păstrată (din comoditate) şi sigla „CEPECA” pe frontispiciul
clădirii principale. Dar mai ales, numele de „CEPECA” a fost menţinut, pe mai departe,
în vorbirea curentă, pentru cursurile desfăşurate, în continuare, în acelaşi loc şi cam după
acelaşi tipic, dar şi pentru proiectele de informatizare a întreprinderilor. În felul acesta,
treptat, în conştiinţa publică, numele de „CEPECA” a ajuns să fie asociat (chiar și după
anul 2000), incorect şi pe nedrept, mai mult cu Academia „Ştefan Gheorghiu” şi aproape
deloc cu proiectul ONU.
Nucleul de informatică din CPADC a continuat să fie și în anii care au urmat o
prezenţă de prim rang pe plan naţional. Întrucât activităţile de management s-au mutat
treptat spre sediul principal ASG (platforma „Leu”), la sfârşitul anilor 80, platforma
Otopeni era practic doar a informaticienilor. În anii 1980 s-au primit aici şi diverse tipuri
de mini şi microcalculatoare, de fabricaţie românească, în contextul organizării unor
cursuri pentru utilizatorii acestor echipamente (de pildă, din China). Tot aici s-au ţinut
cursuri, inclusiv module de informatică, la „Centrul Internaţional”, organizat pentru
bursieri ai statului român veniţi din ţări din lumea a treia. Aceste cursuri erau asistate de
translatori și prevăzute cu suporturi de curs în limba engleză (inclusiv, de pildă, pentru
limbajul COBOL).
La sfârșitul anului 1982, mai mulți foști experți CEPECA (între care și eu) au fost
eliminați din Academia Ștefan Gheorghiu pe motive politice, de pildă rude în străinătate.
În acest proces, chiar și Leonte Răutu a fost înlăturat din funcția de rector al ASG, fiind
înlocuit de Ion Popescu – „Dumnezeu”, care a rămas în funcție până la evenimentele din
decembrie 1989.
La începutul anului 1990, când ASG se desființase formal, colectivele de

informatică şi de management din fosta CEPECA au revenit în subordinea Ministerului
Muncii, organizându-se sub numele de Institutul Român de Management (IROMA). Noua
unitate, lipsită însă de o conducere competentă şi pradă partizanatelor primilor ani de
tranziţie, n-a reuşit să refacă consistenţa instituţiei de odinioară. Din cauza carențelor de
management, după un timp, IROMA a ajuns să nu mai poată susține financiar sediul din
Otopeni, pe care l-a cedat SRI. Apoi, în 1995, IROMA s-a dizolvat în Școala Națională
de Studii Politice și Administrative (SNSPA), din subordinea Ministerului Învățământului.
6. Alte proiecte de sisteme informatice
După anul 1971, proiectele de elaborare a unor sisteme informatice (de

întreprindere, dar nu numai) au constituit obiectul unor contracte plătite conform unor
tarife stabilite legal şi din care realizatorii primeau un procent în anumite condiţii. S-au
realizat astfel sisteme informatice „integrate” (adică pentru toate activitățile) la: IMU
Bacău, Relonul Săvineşti, Danubiana, IM Roman, Unio Satu Mare etc. La sfârşitul anilor 1970,
am fost chiar şef de proiect pentru a elabora, pe bază de contract, beneficiar fiind ICI, un
„Sistem Informatic Integrat de Întreprindere Reutilizabil”. Produsul program a fost elaborat și
predat, împreună cu documentația necesară, dar mă îndoiesc că a fost şi utilizat.
Un alt proiect de care am răspuns a fost „Sistemul Informatic Ştiinţă şi
Tehnologie” (SISTEH), menit să realizeze un sistem informatic integrat al întregii reţele
de cercetare-dezvoltare din România, cuprinzând: Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi
Tehnologie (CNŞT), institutele centrale, institutele de cercetare, la care se adăugau
centrele de documentare, standardele, ca şi oficiul de brevete şi mărci (interesant că nu şi
Academia Română ori universităţile). CPADC a semnat în acest sens un contract cu
CNŞT, pentru perioada 1978-1982. Componentele erau: prognoze, programe şi planuri,
OSIM, INID, standarde, produse-tehnologii-sisteme. Ierarhic, existau trei niveluri:
central, institute centrale (ramuri) şi institute de cercetare-dezvoltare. La recepţia finală,
încheiată cu bine, a existat şi un test-cheie. Toate proiectele de cercetare din ţară au fost
introduse într-o bază de date aflată pe platforma Otopeni, pe un disc al unui Felix C 512.
De la un terminal (monitor plus tastatură) aflat în sediul CNŞT (str. Roma) a fost
accesată, prin linie telefonică, baza de date de la Otopeni (cca. 10 km în linie dreaptă). Un
funcţionar din CNŞT, chemat ad hoc, a introdus prin tastatură un număr de cuvinte cheie.
Programele (scrise în COBOL dar cu funcţii din aplicațiile SOCRATE şi MISTRAL) au
selectat imediat şi au evidenţiat pe ecran proiectele care aveau în titlu respectivele cuvinte
cheie. Operaţia a fost reluată de mai multe ori, cu persoane diferite, cu succes. Azi, astfel
de aplicaţii au devenit o banalitate, dar pentru România, în 1982, ele erau o premieră.
7. Activități de tip matematic
O parte din specialiṣtii români în informatică, angajați la CEPECA, au fost

recrutați, din toată țara, dintre cei cu experiență în domeniu. Ceilalți au luat cunoștință
aici pentru prima oară cu calculatoarele. Pregătirea tuturor, în informatica pentru
management, ca și în particularitățile tehnicii de calcul, s-a realizat cu asistența experților
internaționali ILO și a unor specialiṣti IBM, precum și prin stagii de specializare în
străinătate (Anglia, Franța, Germania Federală, Austria, Belgia, Suedia), asigurate de
bursele ILO, ca ṣi prin 18 burse IBM, cu o durată medie de trei luni.
Printre informaticienii de la CEPECA/CPADC au fost prezenți mai mulți

matematicieni. Academicianul Grigore Moisil a avut un permanent interes pentru
CEPECA, venind de mai multe ori în vizită aici. Printre specialiștii CEPECA erau mulți
dintre discipolii săi. Menționez în primul rând pe profesorul Paul Constantinescu. El mi-a
fost și conducător de doctorat; între altele, pe lângă obiectul principal al tezei mele
(automate aleatoare cu utilități, folosind programarea dinamică și lanțurile Markov), el a
insistat să introduc și o aplicație a acestor metode în programarea producției în
întreprinderi. O minte excepțională a avut Toma Gașpar, fost asistent al său, care a activat
în CEPECA între 1967 și 1970, dar s-a mutat apoi la Timișoara și a dispărut prematur fără
a se realiza pe deplin.
Prezența matematicienilor printre proiectanții de sisteme informatice a avut ca
efect încercarea de utilizare în acestea a unor metode matematice, mai ales de cercetare
operațională. Menționez că eu însumi am aplicat algoritmi de programare liniară în
modulul de planificare a producției la două sau trei întreprinderi. Dintre colegii mei,
matematicianul Virgil Chichernea, ulterior profesor la Universitatea Româno-Americană,
a aplicat, în cadrul unui colectiv mai larg, metode matematice de decupare optimă în
industria lemnului. O deschidere interesantă a fost realizată de Prof. Dr.ing. Eduard
Rădăceanu prin lucrările de simulare, în particular prin „jocurile de întreprindere” pe
care le-a elaborat.
O personalitate aparte a fost și Mihai Botez, doctor în matematici, elev al lui
Octav Onicescu și apropiat al lui Mircea Malița. El a fost angajat la CEPECA tot între
1967 și 1970. A fost încadrat în colectivul de analişti de sisteme, făcând cu aceștia o
specializare de trei luni, la firma IBM, la Bruxelles, în toamna lui 1968. Totuşi nu şi-a
luat niciodată în serios rolul de analist şi cu atât mai puţin pe cel de informatician.
Interesant că episodul CEPECA este omis din biografiile sale oficiale. După 1970, Mihai
Botez a condus diverse structuri dedicate studiului viitorului, în cadrul Universității din
București. După 1979, el s-a manifestat ca disident anticomunist, iar după 1990 a fost
ambasador al României la ONU și în Statele Unite ale Americii, până la decesul său
prematur din 1995.
Dintre matematicienii angajați după terminarea proiectului CEPECA,
personalitatea cea mai importantă a fost Gheorghe Păun, student al lui Solomon Marcus
și membru titular al Academiei Române din 2012. El a lucrat în CPADC între 1974 și
1978, participând la proiecte de informatizare.
Informatica la CEPECA și la Centrul de Calcul – Amintiri
Prof. dr. ing. Eduard Rădăceanu,

m.c. Academia de Științe Tehnice din România (ASTR)
După terminarea celor trei ani ai stagiului de doctorat – cu

scoatere din producție, urmat la Institutul de Energetică al
Academiei Române, prin transfer, la 5 oct. 1969 am fost angajat la
CEPECA (Centrul pentru perfecționarea cadrelor de conducere din
întreprinderi din București) ca urmare a solicitării pe care mi-a
făcut-o prof. dr. mat. Paul Constantinescu, directorul Centrului de
calcul al CEPECA. Acesta a fost membru al Comisiei de examen
numită „Calculatoare”, în cadrul stagiului de doctorat. Am finalizat
teza de doctorat intitulată „Contribuții la studiul conducerii satisfăcatoare a sistemelor

complexe”, pe care am susținut-o în decembrie 1970, beneficiind de posibilitatea de a
testa și executa/rula programele aferente tezei pe calculatorul american IBM 360/40 de la
CEPECA.
Deși CEPECA s-a înființat în anul 1967, încă
se făceau angajări, în anul 1969, deoarece era încă la
faza de început a unei activități, ce va deveni
cunoscută la nivelul întregii țări, câștigându-și un
solid prestigiu internațional. CEPECA, un acronim
pentru Centrul de Perfecționare a Cadrelor, a luat
ființă ca proiect comun al guvernului român și al
PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru
Dezvoltare), avându-l ca director general pe ing. Ion
Niculescu - fost petrolist, un manager eficient și
autoritar. După plecarea acestuia din țără, după
asimiarea CEPECA de către ASG (Academia Ștefan
Gheorghiu), în 1972, și-a continuat cariera ca expert
PNUD, la Torino, șef de proiect în Africa și în
Afganistan. Acesta a imprimat Centrului o „culoare”
proprie și un prestigiu de care își amintesc toți cei care
au interacționat cu această instituție, în calitate de
cursanți sau ca beneficiari ai serviciilor de calcul și
consultanță. CEPECA a fost o instituție unică în felul ei la acea vreme, ca Centru de
difuzie a metodelor avansate de conducere în economie și ca Centru de pregătire în
Informatică, precum și de exploatare a aplicațiilor informatice, aflate într-un stadiu
incipient de utilizare, în România.
Utilizarea calculatoarelor la CEPECA
Contactul cursanților cu calculatorul, precum și al numeroaselor delegații care

vizitau Centrul de calcul, se făcea prin culoarul de vizitare, la nivelul plafonului sălii
calculatorului, de unde se puteau vedea toate echipamentele, ce constituiau configurația
de calcul a sistemului american IBM 360 model 40, precum și sala cu mașinile de
perforat cartele. În acea vreme de început, se lucra cu cartele perforate, rularea
programelor fiind vulnerabilă nu numai la erorile de programare, ci și la cele de la faza de
perforare a cartelelor, cu datele de intrare și datele de program. Sistemul de calcul IBM
360 era cel mai puternic echipament de calcul cu destinație de instruire în Informatică,
dar și pentru exploatarea de aplicații informatice în economie. În România mai erau
câteva calculatoare performante, precum:
 la Universitatea din București, un IBM 360 model 30 cu care a fost dotat Centrul de
Calcul al Universității din București (CCUB).
 calculatorul Siemens de la Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor, al carui
director era dr.ing. Mihai Mihăiță, actualul președinte al AGIR și al ASTR.
 calculatorul Siemens de la Direcția Națională de Statistică.
 calculatorul Elliott de la Combinatul Hunedoara, unde erau exploatate aplicații

specifice, deși acolo erau acceptate uneori și alte tipuri de aplicații, din alte domenii
de activitate.
 un sistem IBM 360 de la Uzina „Tractorul” din Brașov.
Inițial, unii colegi de la CEPECA au lucrat la aceste calculatoare, sau la

calculatoarele românești CIFA și MECIPT, precum ing. Adrian Nica, mat. Dan Farcaș,
mat. Virgil Chichernea, ing. Victor Popescu, ing. Mircea Bogdan și ing. Ștefan Pană. La
Central de Calcul CEPECA lucra și regretatul ing. Constantin Saulescu, fostul meu coleg
de grupă la Facultatea de Energetică, secția Automatică din Institutul Politehnic
București. Acesta a decedat și s-a întors într-un sicriu
sigilat de la Paris, unde se afla împreună cu ing. Stelian
Guțu, la o bursă de studii și de cercetare (un an), în
perioada când în România se asimila fabricarea
sistemului de calcul IRIS 50, sub numele FELIX C-
250. Ulterior, cu aceste calculatoare românești au fost
dotate toate Centrele Teritoriale de Calcul Electronic
(CTCE) din România. Licența de fabricație a fost
obținută după vizita în România a președintelui Franței,
Generalul Charles de Gaulle. La Centrul de Calcul mai
lucra și ing. Vasile Velicu, fost coleg de liceu la „Sf.
Sava”, și la aceeași facultate, și care, împreună cu unii
dintre noii mei colegi, tocmai se întorsese de la un
stagiu de pregătire la Bruxeles.
În cadrul Proiectului PNUD erau oferite burse pentru stagii de pregătire în
Franța, Anglia, Belgia sau Germania. Întorși în țară, colegii povesteau și comentau
perioada fastă petrecută în aceste țări, de unde unii au revenit chiar cu automobile
cumpărate din bursă. În biroul de primire a programelor se afla, alături de angajați ai
Centrului de Calcul, robustul domn Livingstone, care supraveghea activitatea la calculator
din partea IBM și PNUD.
Cursurile de pregătire în informatică la CEPECA
Inițial, cursurile erau prezentate cu translator de către experții străini din diferite
țări ale Europei occidentale, din SUA și din Canada, fiind preluate apoi de experții
CEPECA. La început, am funcționat în cadrul Serviciului de Analiză și Programare,
condus de ing. Ion Stăncioiu și ing. Ioan Georgescu. Primele sarcini primite în cadrul
acestui serviciu au fost în domeniul programarii, deoarece am finalizat traducerea și am
redactat suportul de curs (manualul de referință IBM) pentru limbajul FORTRAN IV.
Traducere a fost începută de către colegele translatoare, dar fără a fi terminate și validate
d.p.d.v. al terminologiei informatice, care era în formare. Acest manual, folosit în cadrul
cursurilor de programare FORTRAN IV la CEPECA, a fost multiplicat în câteva ediții în
cadrul Atelierului de Multiplicare al CEPECA începând din perioada 1970/1972. La acest
atelier se multiplicau toate materialele destinate și distribuite cursanților, precum și
revista CEPECA, respectiv versiunea sa în limba engleză CEPECA Management Review.
Analiza sistemelor informaționale era predată de ing. I. Faur, celebru pentru
planșele imense întocmite cu simbolurile ASME, pe care le solicita cursanților la
proiectele de absolvire. Acestea erau menite să constituie baza perfecționărilor în sistemul
informațional și informatic, pe care le propuneau cursanții în proiecte pentru
întreprinderile de proveniență. Colegii mai tineri, care lucrau cu dl. Faur, precum M.
Bittel, C. Bulgaru, G. Luchian, N. Mihoci, L. Dumitrașcu, s-au format ca analiști de
sisteme informaționale/informatice la „școala” acestuia. De altfel, noi toți cei ce lucram
la Centrul de Calcul învățam din mers mai toate cele ce erau prezentate în cadrul
cursurilor de formare pentru analiști și programatori. De buna funcționare a
echipamentelor de calcul era responsabil un colectiv de ingineri și tehnicieni condus de
ing. Adrian Nica, din care făceau parte ing. Victor Popescu, ing. Ștefan Pană, ing. Iulian
Nițescu, ing. Mircea Bogdan și tehnicianul Vasile Olimpiu.
Acestea lucrau în strânsă legatură cu colectivul responsabil cu sistemele de

operare, programatorii de sistem, condus de mat. N. Damian, mat. Dan Farcaș, și din
care mai făceau parte mat. Toma Gașpar, mat. V. Firța, mat. I. Costescu, dr. ing.
Alexandru Ioachim și, mai târziu, Constantn Cârjan. Mat. Dan Farcaș și mat. V.
Chichernea au au obținut ulterior titlul de doctor în matematică având drept conducător
de doctorat pe prof. Paul Constantinescu, devenit șeful noii catedre de Informatică de la
ASG, după revenirea sa de la ICI, unde plecase, împreună cu ing. I. Georgescu, care însă
nu s-a mai întors la CEPECA.
La Catedra de Informatică au mai lucrat ec. Liviu Oprescu, mat. Stan Emil, mat.
Eugen Popescu și, pentru un timp, dr. mat. Gheorghe Păun, discipol al acad. Solomon
Marcus, în prezent membru al Academiei Române. La Centrul de calcul a lucrat și ec.
Pavel Nastase, devenit mai târziu rector al ASE Bucuresti. La Centrul de calcul a lucrat,
de la început dr. mat. Mihai Botez, care a predat unele teme de Cercetări operaționale, și
care a plecat din CEPECA, după asimilarea sa la ASG, devenind directorul Laboratorului
de Futurologie al Universitatii București, înființat din inițiative acad. prof. Mircea Malița
și, mai târziu a devenit ambasador al României în SUA. Îmi amintesc cu nostalgia
inerentă față de timpul tinereții la CEPECA, faptul că în camera de la etaj, lângă biroul
directorului Cetrului de calcul, lucram împreună cu Mihai Botez, Dan Farcaș, Marin
Draghici și Mircea Cristescu, într-o atmosferă plină de bună dispoziție și de satisfactța
lucrărilor terminate cu success.
La cursurile de analiști și programatori schemele logice erau predate de mat.
Mariana Zverca Crișan, iar limbajele de programare erau predate de următorii:
 COBOL, de către dr. mat. Dan Farcaș și mat. Mircea Cristescu.
 ASSEMBLER, de către ing. Ioan Georgescu, mat .N. Damian, dr. ing. Alexandru
Ioachim, mat. Toma Gașpar, ing. Mircea Bogdan, de fapt de programatorii de sistem
și cei cu experiență în cod mașină.
 FORTRAN IV, de către dr. ing. Eduard Rădăceanu și mat. Marin Draghici, carora li
s-au alăturat după angajare și ing. Ștefan Pătruț și fiz. Gert Muler.
Cursurile de analiști și programatori se desfășurau în două cicluri.

1. în primul ciclu se prezentau cunoștințele necesare întocmirii proiectului,
adică analiza de sistem informațional și limbajele de programare.
2. în ciclul doi se prezentau proiectele pentru absolvirea cursului, în care
cursanții prezentau propunerile de soluții pentru problemele de interes
informatic din intreprinderile de proveniență. Între cicluri aceștia primeau
consultanță la CEPECA, unde își rulau și depanau programele.
Ca urmare a accesului la limbajul GPSS/360 de la CEPECA, am realizat suportul

de curs pentru acest limbaj (traducere adaptată nevoilor cursului de la CEPECA) și am
predat acest limbaj, în cadrul cursurilor de Modelare și Simulare. Până la înființarea
Catedrei de Informatică, în anul 1974, și după plecarea din CEPECA a dr. mat. Mihai
Botez, am avut sarcina formală de a coordona un colectiv de Modelare și Cercetări
Operaționale, din care făceau parte V. Chichernea, Ștefan Pătruț, Gert Muler, Magda
Popa și Ileana Aldi Popa. Acest colectiv a realizat și un Laborator de Cercetări
Operaționale în noua clădire a Centrului Internațional CEPECA, înființat tot în acea
perioadă. La acest Centru internațional au fost prezentate cursanților proveniți mai ales
din țări în curs de dezvoltare, din Africa, Asia și America latină, cursuri de management,
de informatică, precum și exemplificări din realizările mai importante în cadrul
proiectelor CEPECA în economie. După asimilarea de către ASG, Centrul de calcul a
căpătat denumirea CPCICEC (Centrul de perfecționare și consultanță în informatică și

calcul electronic), având în dotare și noile echipamente fabricate în Romania, calculatorul
Felix C-250 și altele. Acesta avea ca director pe ing. Valerie Marinescu, iar director
tehnic dr. ing. Adrian Nica. La CPCICEC s-au predate cursuri de Informaticăși pentru
cursanți din Republica Populară Chineză, care urmau să lucreze pe calculatorul FELIX
256 și alte calculatoare românești.
După ce am asimilat pachetul (General Purpose Simulation System) GPSS/360,
am început predarea lui la cursurile de Modelare și Cercetări Operaționale. Am prezentat
Limbajul GPSS/360 și unele aplicații în cartea Limbaje de simulare (Editura Militară,
1981, București). Cartea a fost solicitată la Academia Tehnică Militară, unde am avut
timp de câțiva ani o colaborare în regim de plata cu ora pentru cursuri de simulare și
modelare în fundamentarea decizională. Menționez că în anul 1974 a luat ființă Catedra
de Informatică în cadrul Institutului Central (Institutul B al ASG), având ca șef de catedră
pe prof. Paul Constantinescu, unde am devenit conferențiar universitar. Catedra de
Informatică s-a înființat la propunerea ing. Jan Beiu, prorector ASG și director general al
Institutului Central, sprijinită și de alte foruri.
Dintre aplicațiile informatice la care am participat direct prin elaborarea de
modele și programe de calcul în cadrul cursurilor și proiectelor CEPECA, pe bază de
contract în diferite domenii ale economiei, menționez următoarele:
1. Prelucrarea chestionarelor de Marketing pentru industria mobilei, industria
confecțiilor și încalțămintei, industria alimentară etc, chestionarele fiind realizate și
utilizate la colectivul de Maketing de la CEPECA, iar modelul de prelucrare a
datelor, în programul FORTRAN IV, pe care l-am realizat și am urmărit valorificarea
la maxim a fondului de date din chestionare. Astfel de aplicații au mai realizat și Dan
Farcaș și Mircea Cristescu, în limbajul COBOL, precum și Marin Draghici, în
limbajul FORTRAN.
2. Modelele și programele de simulare în GPSS/360, în cadrul contractelor cu institute
de proiectare (IPROLAM, IPCM) și întreprinderi industriale, în urma analizei
proceselor și fluxurilor tehnologice, ca metodă de proeictare/reproiectare asistată de
calculator (CAF/CAM) în următoarele domenii:
- Industria minieră (Centrala minereurilor Deva, Exploatarea minieră Roșia
Poieni),
- Industria metalurgică (IPROLAM, pentru Trăgătoria de țevi la rece Zalău,
Fabrica de sârmă Buzău),
- Transporturi (Model de simulare a traficului feroviar în portul Constanța),
- Industria construcțiilor de mașini (Model de simulare a fluxului de fabricație la
linia de arbori cotiți pentru motoarele Maibach și MTU, fabricate la uzinele „23
August”-FAUR, București) etc.
Aplicațiile de tip CAD/CAM cu utilizarea și a unor metode de optimizare, pe care
le-am realizat pentru unitățile economice menționate, le-am prezentat la diferite Conferințe
internaționale și naționale de Informatică și Management (IMACS, ISAGA, EESAGA etc.).
Jocurie de întreprindere – Modele de simulare decizională managerială
Un alt aspect al aplicațiilor de tip modelare și simulare, utilizat în scop didactic la

cursurile de nivel postuniversitar la CEPECA și Institutul Central ASG, precum și la
cursurile universitare la facultatea IMST-Universitatea Politehnica București, îl constituie

jocurile de întreprindere. Am elaborat astfel de jocuri cu utilizarea tehnicii de calcul
(EDJOC, TRANSED, EDCON). Despre acestea am prezentat comunicări la diferite
conferințe naționale și internaționale, între care conferințele ISAGA (International
Simulation and Gaming Association) și EESAGA, asociația similară pentru fostele state
socialiste din Europa de Est, sunt cele mai importante.
 EDJOC – model de simulare decizională la nivelul conducerii unei întreprinderi
industriale.
 TRANSED – joc decizional folosind modelul de optimizare a transporturilor.
 EDCON – joc decizional de dezvoltare urbană utilizând analiza multicriterială.
Jocul de întreprindere este o activitate de instruire activă, participativă, în care

participanții, organizați pe echipe, simulează procesul de analiză a datelor în procesul de
fundamentare decizională din compania simbolică, a cărei conducere o reprezintă fiecare
echipă, în vederea asigurării unei evoluții de succes a acesteia. Deciziile se iau pe
parcursul câtorva etape reprezentând perioade de timp, etape ale jocului, pentru care se
iau decizii privind aprovizionarea cu materii prime, producția, marketing și activitatea
comercială, resursele umane etc. Toate acestea pentru realizarea a trei tipuri de produse,
pentru care la debutul jocului se dau datele inițiale privind capacitatea de producție a
firmei, consumurile specifice din trei tipuri de materii prime, prețul de vânzare, nivelul
vânzărilor, resursele umane implicate etc.
Relativ la jocul EDJOC, un model de simulare decizională la nivelul conducerii
unei întreprinderi industriale, pe care l-am creat în limbajul FORTRAN IV, menționez că l-
am realizat la cererea directorului general CEPECA, Ion Niculescu, în urma participării la
prezentarea demonstrativă a jocului TOPIC 1 de către o echipă de la IBM. Evident, jocul
EDJOC este mai puțin complex decât acesta, dar a fost apreciat de cursanți, deoarece
aceștia erau puși într-un context decizional bazat pe unele cerințe ale economiei de piață și
pe exercitarea funcțiilor conducerii întreprinderii,deciziile și rapoartele fiind axate pe
conducerea producției, aprovizionării, resurselor umane, calității, marketing, vânzării și
resurselor financiare, dar în condiții mai puțin restrictive decât în activitatea reală.
În acea vreme condițiile economiei palnificate erau rigide, ceea ce venea în

sprijinul unei orientări strategice a echipelor participante la jocul de întreprindere.
Menționez că am beneficiat de colaborarea ing. Eugen Ivan, șeful colectivului de
consultanți de la CEPECA, privind stabilirea valorilor factorilor de interdependență între

unele variabile ale modelului. De-a lungul timpului, la acest joc au participat peste 1500
de cursanți la CEPECA, iar la „arbitrarea” în desfășurarea lui cu cursanții au fost
angrenați nu numai colegi din cadrul Centrului de calcul, precum ing. Sandu Apostolescu,
ing. Crișan Davidescu, mat. Magda Popa, mat. Ileana Aldi Popa, mat. Mariana Crișan,
ci și unii de la colectivele de management, coordonate de directorul ing. Ion Tomescu.
Dezvoltarea metodologică pentru analiza și proiectarea sistemelor informatice

pentru conducere (MIS) și proiecte importante în economie
Un alt subiect, cu caracter teoretic, dar cu

aplicabilitate metodologică certă la analiza și
proiectarea MIS, a fost conceptual sistemelor în
clasa S2, dezvoltat la CEPECA de prof. Paul
Constantinescu și de conf. Eduard Rădăceanu,
referiror la sistemele ierarhice cu două nivele, unul
strategic și altul tactic-operativ. Acest concept a
fost prezentat de noi la Conferința IFAC-IFIPS
„Modern trends in Cybernetics and Systems”,
București, și publicat în Proceedings, la Editura
Tehnică-Springer Verlag, vol. 1, p. 597-607, 1976.
Conceptul S2 este bazat și pe teoria sistemelor
multilevel, elaborate de grupul prof. M. Mesarovic
de la Case Reserve University, Cliveland, USA, pe
care am dezvoltat-o în teza de doctorat „Contribuții
la studiul conducerii satisfacătoare a sistemelor
complexe”. Tot în aria de interes a proiectării
eficiente a MIS se înscrie și demersul metodologic
de aplicare a Analizei Valorii la proiectarea MIS,
pe care l-am propus și publicat în „Studii și cercetări de calcul și cibernetică economică”,

nr. 1, 1987, p. 69-80, publicat și în versiunea engleză a revistei sub titlul „On the use of
the value analysis method at the design of the software products” în preprintul, „The 3-rd
symposium on empirical foundation of Informatics and software science”, oct. 21-24,
1985, Roskild, Denmark.
La CEPECA au fost dezvoltate și/sau exploatate diferite aplicații informatice de
gestiune pentru diferite ministere și întreprinderi, precum Ministerul Sănătății, Ministerul
Muncii, MAI, „Policolor”, Întreprinderea textilă „Dacia” și altele.
În domeniul conducerii producției, utilizarea pachetelor de programe ale IBM
(PCS, PMS și CAPOSS), a constituit nucleul unor aplicații informatice complexe. Un
pachet de programe similar CAPOSS a fost dezvoltat de dr. ing. Stelian Guțu, membru al
Catedrei de Informatică, până la plecarea sa din CEPECA. O aplicație interesantă, cu
rezultate remarcabile privind economia de material și eficiența muncii în industria
mobilei, o constituie pachetele de programe DORD-1 și DORD-2, elaborate de mat. V.
Chichernea, E. Rădăceanu și S. Pătruț în cadrul unui contract CEPECA cu ICPIL
București. Aceste programe permit generarea și desenarea automată a diagramelor de
decupare a reperelor dreptunghiulare din plăci dreptunghiulare în conformitate cu planul
de producție, folosind un model de optimizare de tip programare liniară, aplicat
diagramelor de acoperire generate, după impunerea unor condiții de asigurare a
necesarului de decupat. Ele au fost prezentate în revista „Industria lemnului” București
nr. 11/1972 și nr. 4/1973, pag.138-143.
Concluzii
Date referitoare la CEPECA se găsesc și în articolul corespunzător din Wikipedia,

unde însă se prezintă activitatea CEPECA numai până la asimilarea sa de ASG, când a
devenit practic Institutul central de pregătire a cadrelor de conducere din economie și
administrația de stat, sau Institutul B al ASG. Este un punct de vedere de o parțialitate
evidentă, deoarece proiectul PNUD-CEPECA a continuat în noua structură, PNUD fiind
reprezentat de șeful de proiect, dl. Ray Rabenold, prin acordare de consultanță și
continuarea programului de burse pentru experții CEPECA, ca obiect de studiu, mulți
dintre ei fiind de la Centrul de Calcul. Eu am fost beneficiarul unei astfel de burse, în
anul 1976, cu durata de trei luni, la Polytechnic of Central London, care au inclus și trei
săptămâni în SUA, la Universitatea statului Texas din Austin, în relație directă cu prof.
Charnes și vizite la Universitatea Emory și Case Reserve University din Cleveland, în
relație cu grupul condus de prof. M. Mesarovic, programul de bursă având ca obiect de
studiu Modelare, Simulare și Cercetări Operaționale.
De altfel, după anul 1972 au fost realizate numeroase proiecte importante de
perfecționare managerială și dezvoltarea de sisteme și/sau aplicații informatice la mari
întreprinderi, precum uzinele „Vulcan” București, Uzina „Faur” București, Exploatarea
minieră Roșia Poieni, Întreprinderea de vagoane de marfă Caracal, Portul Constanța și
altele. Pentru acestea am realizat modele de simulare a fluxurilor tehnologice cu pachetul
GPSS/360 și/sau modele de optimizare a producției. De menționat și faptul că nucleul
noului Institut Român de Management (IROMA), unde am fost director științific în
perioada 1992-1998, a fost format din foști membri ai CEPECA și ai Centrului de Calcul.
În anul 1998 am fost angajat-prin concurs, profesor la UPB (Universitatea Politehnică
București), Facultatea IMST, unde am realizat un curs nou de Management industrial.

Institutul IROMA a fost ulterior înglobat în Școala Națională de Studii Politice și
Administrative (SNSPA).
Articolul „Simulation in a Changing Romania: Report on ISAGA'93” de Alexandra N. Bernstein și Joan

K.Teach, publicat în revista „Simulation&Gaming”, vol. 25, nr. 1,1994
La IROMA am organizat, pentru prima oară în România, Conferința ISAGA

(ISAGA’93), în colaborare cu Academia Româna, UPB, ASE, AGIR și cu sprijin din
partea reprezentanței UE, lucrările fiind publicate în volumul de Proceedings „Reform
and Progress helped by Simulation and Gaming”. Volumul a fost editat și multiplicat la
IROMA, distribuit apoi participanților cu comunicări din cele 16 țări din Europa, Asia,
America de Nord și Australia, care au venit la București. Volumul ISAGA'93 include și
un articol de apreciere a Conferinței „Simulation in a Changing Romania: Report on
ISAGA'93” de Alexandra N. Bernstein și Joan K.Teach, publicat în revista
„Simulation&Gaming”, vol. 25, nr. 1, March, 1994, pp. 123-132.
Coperta ISAGA 1993 și Medalia ISAGA '93 concepută de E. Rădăceanu și grafică de arh. V.Toma de la
IROMA
Acestea au fost câteva repere care, cu tot caracterul de incompletitudine și

omisiunea neintenționată a unor fapte și realizari ale unor colegi, despre care nu dispun de
date concrete, pentru a le fi evocat direct, vin să completeze, pentru cei interesați,
imaginea CEPECA și a activității în domeniul Informaticii la Centrul de calcul CEPECA,
conturată și în Wikipedia.
Bibliografie
1. Rădăceanu Eduard, Limbaje de simulare, Editura Militară, București, 1981.
2. Rădăceanu Eduard, Metode decizionale în conducerea sistemelor complexe, Editura Militară,
Bucuresti, 1985.
3. Rădăceanu Eduard (editor și coautor), Reform and Progress helped by Simulation and Gaming,
Poceedings of the ISAGA’93, 27-31 July 1993, București, IROMA, 1994.
4. Badrus Gh., Rădăceanu Eduard, Globalitate și Management, Editura All Beck, București, 1999.
5. Rădăceanu Eduard, Management-generatorul succesului, Editura Bren, București, 2001.
6. Rădăceanu Eduard, Managementul performant. Metode, Realități, Perspective, Editura AGIR,
București, 2008.
8.3 Institutul deTehnică de Calcul (ITC)

Augustin Prodan37
La începutul anilor ’50, activitatea ştiinţifică din ţara

noastră era sub controlul unor ideologii stupide promovate de
partidul unic sub îndrumarea lui Stalin, Cibernetica fiind
considerată o pseudo-ştiinţă burgheză, retrogradă şi reacţionară.
Totuşi, în aceste condiţii ostile au luat fiinţă în România trei
şcoli pentru tehnică de calcul, la Bucureşti, Timişoara şi
Cluj-Napoca. Au fost construite primele calculatoare
româneşti: la Bucureşti-CIFA, la Timişoara – MECIPT, iar la
Cluj-Napoca – DACICC. După această perioadă de pionierat
în care au fost construite primele calculatoare unicat în ţara
noastră, era necesar un salt tehnologic uriaş pentru a ajunge la
o adevărată industrie a tehnicii de calcul. Se ştie că progresul
tehnologic se poate înfăptui prin inovare, sau prin imitare. Cuvântul imitare în acest
context are semnificaţia de asimilare a unor tehnologii din ţările mai dezvoltate. Având în
vedere decalajul imens care exista atunci între ţara noastră şi ţările dezvoltate în domeniul
tehnicii de calcul, strategia cea mai bună şi mai eficientă pentru reducerea acestui decalaj
era imitarea, adică asimilarea de tehnologii din ţările avansate, uneori prin licenţă, alteori
prin copiere pur şi simplu.
Primul salt tehnologic în tehnica de calcul a fost făcut în anul 1968, prin
cumpărarea unei licenţe pentru calculatoarele IRIS de la CII din Franţa, aceste
calculatoare fiind de fapt o adaptare sub licenţă după sistemul american SIGMA7. În ţara
noastră a început o perioadă de informatică franceză, care a durat aproximativ 10 ani. La
nivel naţional au fost înfiinţate mai multe instituţii şi întreprinderi pentru susţinerea şi
implementarea informaticii în toate domeniile economice şi sociale. În Bucureşti a fost
construită Fabrica de calculatoare electronice (ICE Felix) şi au fost fabricate în ţară
calculatoarele FELIX C-256, care aveau capacitatea memoriei de 256 kiloocteţi, apoi
FELIX C-512 cu memorie de 512 kiloocteţi şi FELIX C-1024 cu memorie de 1
megaoctet (1024 kiloocteţi). Pentru Oficiile de calcul din întreprinderi au fost construite
minicalculatoarele FELIX C-32 şi FELIX C-64, apoi FELIX C-64M care a avut destinaţie
militară.
Ȋn anul 1968 a fost înfiinţat Institutul naţional de cercetări şi proiectări în
domeniul tehnicii de calcul care se numea ICPUEC (Institutul de Cercetări şi Proiectări
pentru Utilaj Electronic de Calcul). Sediul central al institutului era la Bucureşti şi avea
filiale la Timişoara şi Cluj-Napoca. Acest institut şi-a schimbat de mai multe ori numele
până când a devenit ITC, apoi Software ITC. Indiferent cum s-a numit de-a lungul
timpului, ITC-ul a fost motorul principal de dezvoltare şi promovare a Informaticii în
România. Ȋn ITC s-au format primii specialişti în Informatică şi ITC-ul a fost prima şi cea
mai bună şcoală de Informatică din România. ITC-ul a organizat primele cursuri de
37
Augustin Prodan, Cluj-Napoca, 14 septembrie 2018.
instruire şi specializare în această profesie nouă. Profesorul Emil Muntean, şeful filialei
ITC din Cluj-Napoca, a organizat începând cu anul 1969 cursuri de instruire pentru
angajaţii din întreprinderile şi instituţiile locale. De asemenea, a organizat un curs de
instruire pentru cursanţi din Ungaria. ITC Bucureşti a organizat periodic cursuri de
instruire la CEPECA pentru cursanţi români, precum şi pentru cursanţi din alte ţări
(China, Cehoslovacia, Germania de est etc). Specialişti din ITC au fost primii profesori
de specialitate la Liceul de Informatică din Cluj-Napoca (pe vremea aceea se numea
LPAD – Liceul de Prelucrare Automată a Datelor), de unde au răsărit germenii viitorilor
specialişti IT. Ȋnfiinţarea ITC-ului a constituit începutul unei adevărate revoluţii
informatice în ţara noastră. Structura de bază a ITC-ului era alcătuită din pionieri ai
Tehnicii de Calcul, care în anii anteriori au depus eforturi formidabile, în condiţii vitrege,
pentru a pătrunde tainele Informaticii.
la CII (Franța) pe baza licenţei. ITC-ul a întreţinut acest sistem şi a acordat asistenţă
tehnică software pentru toate calculatoarele care au fost produse la Fabrica de
calculatoare din Bucureşti şi au fost repartizate la întreprinderi şi instituţii din ţară.
Pentru asistenţă tehnică hardware a fost înfiinţată o nouă întreprindere numită IIRUC
(Ȋntreprinderea pentru Ȋntreținerea și Repararea Utilajelor de Calcul). Au fost înfiinţate
şi Centrele Teritoriale de Calcul (CTCE), patronate de ICI (Institutul Central de
Informatică), dotate cu calculatoare FELIX, având rolul de a oferi servicii legate de
tehnica de calcul pentru întreprinderi şi instituţii care nu aveau calculatoare proprii.
Calcul ca la „moară”, pentru a preda programele pe cartele perforate, sau pe benzi
specialişti de la ITC.
Filiala din Cluj-Napoca a ITC-ului avea misiunea de întreţinere şi dezvoltare a
compilatoarelor pentru limbajele de programare implementate pe FELIX: COBOL,
FORTRAN şi BASIC. De asemenea, pentru minicalculatoarele FELIX C-32, FELIX C-
64 şi FELIX C-64M trebuia să realizeze compilatoare mai mici (deoarece memoria era
mai mică) pentru limbajele COBOL, FORTRAN şi BASIC. În acest scop au fost
constituite echipe de cercetare conduse de Lucia Maxim pentru FORTRAN, de Viorel
Costea pentru COBOL, iar pentru BASIC echipa a fost condusă de Hannes Stein, apoi de
Gheorghe Boşilcă. Au fost constituite şi echipe pentru implementări pe FELIX C-256: o
echipă pentru FORTRAN CONVERSAŢIONAL condusă de Teodor Vuşcan, o echipă
pentru LISP condusă de Vasile Listeş, o echipă pentru PL/1 condusă de Petre Sărăcuţ şi o
echipă pentru ADA condusă de Gelu Cordiş, apoi de Ivanov. O echipă condusă de Ştefan
Niţchi s-a ocupat de tranzacţii şi baze de date. Calculatorul FELIX C-64M a fost construit
pentru armată şi în afară de programele de bază, la filiala din Cluj-Napoca au fost
dezvoltate aplicaţii speciale de către o echipă condusă de Liviu Negrescu, un specialist
remarcabil, cel mai bun programator pe care l-a avut ITC-ul. Am colaborat o perioadă
scurtă cu Liviu Negrescu pentru găsirea unor funcţii care să fie folosite în timpul
tragerilor de artilerie, pentru calcularea parametrilor de tragere.
Al doilea salt tehnologic a fost făcut în perioada 1976-1977, marcat de realizarea

la ITC Bucureşti a minicalculatorului INDEPENDENT, prin copierea minicalculatorului
american PDP11/34 produs de firma DEC. A început o perioadă de informatică
americană, la fabrica de calculatoare fiind produse variantele I-100, I-102F şi I-106 din
seria INDEPENDENT. La ITC Bucureşti a fost implementat sistemul de operare AMS
prin adaptarea sistemului de operare RSX-11 care funcţiona pe minicalculatorul
PDP-11/34. La Cluj-Napoca au fost implementate compilatoare pentru mai multe limbaje
de nivel superior prin două metode.
1. Prima metodă a constat în adaptarea şi dezvoltarea unor versiuni mai vechi ale
compilatoarelor de pe minicalculatorul PDP-11/34. Prin această metodă au fost
implementate compilatoarele FORTRAN de o echipă condusă de Teodor Vuşcan,
COBOL şi PASCAL de o echipă condusă de Augustin Prodan şi BASIC de o echipă
condusă de Gheorghe Boşilcă, apoi de Detre Szasz.
2. A doua metodă a constat în crearea unor compilatoare originale, pe baza experienţelor
anterioare. Prin această metodă au fost implementate compilatorele CDL şi CPL/1 de
o echipă condusă de Liviu Negrescu şi compilatorul FORTRAN CONVERSAŢIONAL
de o echipă condusă de Teodor Vuşcan.
Având în vedere complexitatea programelor şi dificultatea depanării lor, la
Cluj-Napoca au fost implementate programe de depanare on-line de o echipă condusă de
Augustin Prodan, prin adaptarea şi dezvoltarea unor programe asemănătoare care
funcţionau pe minicalculatorul PDP11/34. Ȋn paralel cu activitatea de implementare, la
Cluj-Napoca au fost realizate manuale de programare şi operare, care au fost achiziţionate
de toţi utilizatorii minicalculatoarelor INDEPENDENT.
Ȋn perioada de informatică americană s-a făcut un efort de trecere de la generaţia
calculatoarelor FELIX fabricate după licenţa franceză, care aveau nevoie de climă şi erau
exploatate în „batch processing”, la noua generaţie de minicalculatoare, care nu aveau
nevoie de climă şi erau exploatate în mod interactiv. Pentru Centrele Teritoriale de
Calcul a început perioada de declin, deoarece tot mai mulţi utilizatori preferau să-şi
cumpere un minicalculator, decât să meargă cu aplicaţiile la ghişeul Centrului de calcul,
apoi să aştepte rezultatele execuţiei.
Majoritatea aplicaţiilor care se rulau la Centrele de Calcul din ţară erau în
COBOL şi tot mai mulţi utilizatori voiau să-şi transfere aplicaţiile de pe calculatorul
FELIX pe minicalculatorul INDEPENDENT. Pentru a veni în ajutorul lor, am încheiat
contracte de asistenţă tehnică şi le-am oferit consultanţă în activitatea de transfer a
aplicaţiilor. Am publicat şi un articol care prezintă în paralel facilităţile din COBOL
SIRIS şi facilităţile corespunzătoare din COBOL AMS [1].
În această perioadă mi-am elaborat teza de doctorat cu titlul „Implementarea
limbajelor de nivel superior pe minicalculatoare” sub conducerea domnului profesor
Emil Muntean. Conţinutul tezei a rezultat din proiectele la care am lucrat. Nucleul tezei
este constituit din prezentarea zonei virtuale de manevră care are la bază o combinaţie
între memoria internă şi memoria externă şi care este folosită pentru gestiunea
informaţiilor în procesul de compilare. Sistemul de gestiune a acestei zone foloseşte în
primul rând memoria internă, care este mai rapidă. Când este depăşită capacitatea
memoriei interne, se face uz de memoria externă, care este mai încăpătoare, dar această
memorie este gestionată în aşa fel încât orice informaţie să devină accesibilă în memoria
internă când este necesară. Sistemul de gestiune a zonei virtuale de manevră era astfel
conceput încât transferul de informaţii între memoria internă şi memoria externă să fie
redus la minim, pentru a mări viteza de compilare [2].
Minicalculatoarele INDEPENDENT au fost exportate în China, Cehoslovacia şi
Germania de est. Ȋn vara anului 1981 am fost la Beijing şi Wuhan pentru asistenţă tehnică
şi pentru a ţine un curs de limbaje de programare şi programe utilitare.
Am ţinut cursul în limba engleză, câte şase ore pe zi. Au fost traduse în limba
engleză toate manualele pe care le-am elaborat cu echipa de la Cluj-Napoca, pentru a
putea fi folosite de către utilizatorii străini. Mulţi dintre cursanţii chinezi aveau aparate de
fotografiat şi au făcut o mulţime de poze. Poza de mai sus este făcută pe clădirea în care
am ţinut cursul. În poză apare întreaga serie de 28 de studenţi. Pe linia de jos sunt
studentele, iar studenţii stau în picioare, la mijloc fiind eu cu interpretul de limba engleză.
Studenţii chinezi luau notiţe, munceau cu seriozitate şi voiau să priceapă tot ce le

spuneam la curs. Pe primele bănci din sala de curs erau aşezate două magnetofoane şi
două casetofoane, care erau în funcţie tot timpul şi înregistrau tot ce le prezentam la curs.
I-am întrebat de ce înregistrează, şi mi-au spus că atunci când învaţă din notiţe ascultă şi
înregistrarea, având astfel toate informaţiile pe care le-am prezentat. Ȋn fiecare dimineaţă
rezervam o jumătate de oră pentru întrebări şi discuţii referitoare la cursurile precedente,
înainte de a începe noul curs. Poza alăturată este realizată în sala de curs, unde foloseam
creta şi tabla pentru a prezenta studenţilor informaţiile din curs. Nu aveam alte mijloace
de prezentare în afară de cretă, tablă şi bineînţeles, tot ce vorbeam în engleză era tradus
de interpretul meu în chineză şi era înregistrat. Vorbeam în timp ce scriam pe tablă,
încercând să gestionez cât mai bine spaţiul tablei, pentru a putea sistematiza informaţiile.
Când tabla era plină, cei care aveau aparate de fotografiat veneau mai aproape de tablă şi
pozau informaţiile. Pe mesele din primul rând se văd cele două magnetofoane şi două
casetofoane, care înregistrau tot ce spuneam la curs.
Chinezii au cumpărat şi minicalculatoare PDP de la americani. I-am întrebat dacă
sunt la fel de mulţumiţi de INDEPENDENT ca şi de PDP. Mi-au răspuns că
INDEPENDENT e la fel de bun ca PDP, dar le place mai mult să cumpere de la români.
Americanii vin şi instalează sistemele, îi instruiesc vreo 3-4 zile, apoi pleacă. Românii le
ţin cursuri câteva luni şi le acordă asistenţă tehnică îndelungată, on-site şi on-call.
Referințe
[1] Mihai Handrea, Matei Huprich, Lucia Mecea, Paul Prichici, Augustin Prodan, Sorin Topliceanu –
Comparaţie între limbajele COBOL SIRIS şi COBOL AMS, Electrotehnica, Electronica, Automatica, an
27, nr. 2, 1983, pp. 59-66.
[2] Augustin Prodan – Zona virtuală de manevră folosită în procesul de compilare, Electrotehnica,
Electronica, Automatica, an 27, nr. 2, 1983, pp. 67-73.
8.4 Institutul Central de Informatică (ICI)
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI)
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică reprezintă unul din

cele mai importante institute de cercetare-dezvoltare şi inovare în domeniul Tehnologiilor
Informaţiei şi Comunicaţiilor din România. Prin asumarea priorităţilor ştiinţifice şi
tehnologice ale domeniului, misiunea ICI o constituie consolidarea poziţiei câştigate şi
dezvoltarea suportului ştiinţific şi tehnologic în domeniul tehnologiilor informaţiei şi
comunicaţiilor necesar realizării structurilor şi seviciilor specifice societăţii
informaţionale bazate pe cunoaştere.
Selecție de etape în dezvoltarea ICI:
 La 21 iunie 1967 a fost lansat „Programul de dotare a economiei naționale cu echipamente
moderne de calcul și prelucrarea datelor”, primul program de informatizare în
România (Arhivele Naționale 33/1967). Acest program a fost elaborat de colectivul de
specialiști: profesorul Mihai Drăgănescu, profesorul Mircea Petrescu, Nicolae
Costake, Vlad Iancovici, Ștefan Bârlea, Emil Mitescu, Cornel Mihulecea, Edmond
Nicolau, Radu Sipoș, Simion Florea și Nicolae Sucitulescu. Acest program prevedea
crearea unui institut de specialitate (ITC), a unor fabrici de profil, a unei intreprinderi
de service, a unui institut care sa se ocupe de informatizare (ICI), a unei rețele de
centre teritoriale de calcul electronic, a unor centre de calcul departamentale etc.
În România, în perioada 1966-1970 s-au creat:

1. Comisia Guvernamentală pentru dotarea cu echipamente de calcul şi automatizarea
prelucrării datelor,
2. Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (CNST),
3. Institutul de Cercetare-Proiectare pentru Utilaje și Echipamemnte de Calcul (ICPUEC)
– reorganizat ca Institutul de Electronică și Tehnică de Calcul (IETC), apoi Institutul
pentru Tehnică de Calcul (ITC) – 1972,
4. Centrul de perfecționare a cadrelor din întreprinderi (CEPECA),
5. Întreprinderea pentru întreținerea și repararea utilajelor de calcul (IIRUC),
6. Întreprinderea de calculatoare electronice Felix (ICE Felix) – licență franceză IRIS 50,
 Anul 1970 – S-au înfiinţat Institutul Central de Informatică (ICI) și Fabrica de

calculatoare București (ICE FELIX), licenţă fr. (anul 1968) IRIS 50 – Felix C
256/512, calculator de generația a III-a. Menţionăm înfiinţarea printr-un Decret
guvernamental, în august 1973, a Institutului Central pentru Conducere şi Informatică
(ICI), în subordinea Consiliului Organizării Economico-Sociale, care avea la rândul
său în subordine Centrele teritoriale de calcul electronic şi superviza informatica din
toată ţara.
 Anul 1990 – O nouă denumire: Institutul de Cercetări în Informatică (ICI),
reconstituirea ca institut de sine stătător și adaptarea la cerințele economiei de piață, cu
intenția de a continua activitățile de cercetare științifică.
 Anul 1998 – În temeiul HG nr.936/23 decembrie 1998, ia ființă Institutul Național de

Cercetare – Dezvoltare în Informatică – ICI București.
Obiectul de activitate
(sursa: https://lege5.ro/Gratuit/gq3tgnbx/regulamentul-de-organizare-si-functionare-a-
institutului-national-de-cercetare-dezvoltare-in-informatica-ici-bucuresti-din-
23122003?pid=24571960#p-24571960)
CAPITOLUL I. Dispoziții generale

Art. 1. - (1) Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București, denumit în
continuare institutul național, este înființat în scopul desfășurării activității de cercetare științifică
și dezvoltare tehnologică în domeniul specific de activitate.
CAPITOLUL II. Obiectul de activitate
Art. 2. - (1) Obiectul de activitate al institutului național cuprinde în principal:
A. Activități de cercetare-dezvoltare:
a) cercetări fundamentale, de bază, pentru diferite domenii ale tehnologiei informației și
comunicației de date;
b) cercetare avansată și aplicată în informatică;
c) diseminarea rezultatelor cercetării în informatică;
d) elaborarea de produse și sisteme informatice pentru diverse domenii de utilizare, cu prioritate
pentru sectorul public;
e) elaborarea de propuneri de metodologii și standarde în domeniul tehnologiei informației și
comunicației de date și al produselor și serviciilor asociate acestora, armonizate cu reglementările
Uniunii Europene;
f) livrarea de sisteme „la cheie”, dezvoltate pe baza cerințelor beneficiarilor;
g) dezvoltarea de software de aplicație, cu înalte caracteristici de generalizare;
h) dezvoltarea, în comun cu alte firme, a unor produse software de aplicație;
i) administrarea Rețelei Naționale de Calculatoare (RNC);
j) dezvoltarea și implementarea de rețele utilizator de calculatoare;
k) elaborarea de studii de diagnoză și prognoză privind dezvoltarea domeniului;
l) evaluarea de soluții, proiecte și sisteme informatice;
m) urmărirea transformării societății informaționale în societatea cunoașterii, prin promovarea
dezvoltării vectorilor care asigură această trecere;
n) participarea la realizarea lucrărilor de cercetare-dezvoltare-inovare în cadrul Spațiului de
Cercetare European, al colaborării cu alte țări pe linia academiilor de știință, a unor organisme
internaționale și a unor institute similare ca profil.
B. Activități conexe activității de cercetare-dezvoltare:

a) asistență tehnică, consultanță în domeniul său de activitate;
b) asistență tehnică la implementarea de software în institut sau la alte firme, informare și
documentare în informatică;
c) organizarea și gestionarea Bibliotecii naționale de programe;
d) activități de producție și servicii în vederea susținerii cercetării și dezvoltării tehnologice în
domeniul tehnologiei informației și comunicației de date, precum și expoziții de profil.
C. Activități de formare și de specializare profesională în domeniul propriu de activitate:

a) formarea și specializarea personalului din activitatea de cercetare-dezvoltare;
b) pregătire profesională și specializare de nivel mediu în domeniul tehnologiei informației și
comunicațiilor de date;
c) pregătire profesională la nivel postuniversitar prin școli postuniversitare, cursuri

postuniversitare, studii aprofundate și altele asemenea, în colaborare cu unități de învățământ în
domeniul propriu de activitate.
D. Activități de editare și tipărire a publicațiilor de specialitate;

a) cataloage cu fișe de prezentare a rezultatelor cercetării în domeniu;
b) buletine de informare;
c) studii, rapoarte, sinteze, cursuri tematice și alte publicații în domeniu.
E. Activități de transfer tehnologic și valorificare a rezultatelor cercetării:

a) transfer tehnologic al rezultatelor cercetărilor din domeniul tehnologiei informației și
comunicației de date;
b) valorificarea rezultatelor cercetărilor din domeniul tehnologiei informației și comunicației de
date;
c) organizări și participări la expoziții și manifestări tehnico-științifice interne și internaționale;
d) activități de cooperare tehnico-științifică internațională.
F. Activități de comerț intern și activități de import-export, potrivit legii, exclusiv pentru realizarea
obiectului său de activitate.
G. Activități de cercetare-dezvoltare privind apărarea națională în domeniul tehnologiilor
informației și comunicației de date.
(2) Obiectul de activitate al institutului național, conform Ordinului președintelui Institutului
Național de Statistică nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificării activităților
din economia națională, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 13
decembrie 2002, este constituit din următoarele activități:
Domeniul principal de activitate, 731 – cercetare-dezvoltare în științe fizice și naturale

Activitatea principal, 7310 – cercetare-dezvoltare în științe fizice și naturale
Activități secundare:
a) 7221 - editare de programe;
b) 7222 - consultanță și furnizare de alte produse software;
c) 6420 - telecomunicații (asigurarea accesului la Internet);
d) 7210 - consultanță în domeniul echipamentelor de calcul (hardware);
e) 7230 - prelucrarea informatică a datelor;
f) 7240 - activități legate de bazele de date;
g) 7260 - alte activități legate de informatică;
h) 9251 - activități ale bibliotecilor și arhivelor;
i) 8042 - alte forme de învățământ;
j) 5184 - comerț cu ridicata cu calculatoare, echipamente periferice și software;
k) 5248 - comerț cu amănuntul, în magazine specializate, cu alte produse n.c.a. (calculatoare și
software standard, echipament de telecomunicații);
l) 3002 - fabricarea calculatoarelor și a altor echipamente electronice;
m) 7250 - întreținerea și repararea mașinilor de birou, de contabilizat și a calculatoarelor;
n) 2211 - editarea cărților;
o) 2213 - editarea revistelor și periodicelor.
(3) În cadrul obiectului său de activitate institutul național poate colabora și la realizarea unor
activități de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice și de apărare națională sau poate
desfășura și alte activități conexe, cu aprobarea ministerului coordonator și cu avizul autorității de
stat pentru cercetare-dezvoltare.
Biblioteca Națională de Programe (BNP) - Arhiva programe BNP, https://bnp.ici.ro/bnp_cl.php

Exemplu de selecție.
Organizatie Domeniu de
Denumire Program Acronim Tip Produs
Furnizoare Aplicabilitate
Institutul Naţional de
Centrul Informaţional de
CID Sistem Cercetare-Dezvoltare în Informatică medicală
Dermatologie
Informatică
Charisma Medical Charisma Medical-farmaceutic;
Sistem TotalSoft SA
Software Medical Sector public
Contribuţia României la
Institutul Naţional de
ţintele europene privind Administraţie publică;
PROMES Sistem Cercetare-Dezvoltare în
dezvoltarea surselor Energie; Educaţie
Informatică
regenerabile de energie
CROS Customer S.C. CHRISTIAN
CROS CRM Aplicaţie Utilităţi publice
Relationship Management GAVRILA S.R.L.
CROS S.C. CHRISTIAN
CROS Depozit Aplicaţie Distribuţie; Producţie
Depozit GAVRILA S.R.L.
Construcţii-montaj;
Distribuţie; Farmaceutic;
CROS Enterprise S.C. CHRISTIAN
CROS ERP Aplicaţie Leasing; Producţie; Retail;
Resources Planning GAVRILA S.R.L.
Service auto; Utilităţi
publice
Directori generali ICI (https://www.ici.ro/istoric-directori-generali/):
Acad. Mihai
Prof. Dr. Ing. Marius Prof. Dr. Ing. Col. Dinu Prof. Dr. Ion ROMÎNU
DRĂGĂNESCU
GURAN, 1970-1971 BUZNEA, 1971-1973 1973-1976
1976-1985
Prof. Dr. Ing. Adrian Dr. Mat. Florin Acad. Florin Gheorghe
Ec. Nicolae BADEA
DAVIDOVICIU PĂUNESCU FILIP
1985-1989
1990 1990-1991 1991-1997
Prof. Dr. Mat. Viorel Dr. Ing. Mat. Rodica Prof. Dr. Ing. Decebal
Prof. Dr. Ing. Doina
MARINESCU Gabriela HRIN, 2009 – POPESCU
BANCIU,2001-2006
1997-2001 2016 2016 – 2017
Exemple de Diplome de recunoaștere (sursa:https://www.ici.ro/recunoastere-stiintifica/).

 BINARY 2004, Bucureşti, 21 - 23 septembrie, premiul „Microsoft Romania” pentru produsele
MNS – „Sistem de monitorizare avansată a mobilităţii mijloacelor de transport şi mărfurilor
multimodal - suport pentru realizarea societăţii naţionale informaţionale mobile”şi GeCoTram
– „Sistem electronic de gestionare a circulaţiei containerelor în transportul multimodal în
vederea integrării europene pe coridoarele de transport care traversează România”. – 2004
 Aniversare ICI 40 de ani 04/10/10 (sursa: https://www.ici.ro/4-octombrie-2010-

aniversare-ici-40-de-ani/), Institutul Național de cercetare – dezvoltare în Informatică
– I.C.I. București a organizat în data de 4 octombrie 2010 aniversarea a 40 de ani de
existență, eveniment ce s-a desfăşurat la Biblioteca Academiei Române, Sala Ion
Heliade Rădulescu.
8.5 Institutul de Calcul Cluj-Napoca
Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca, Academia Română
Dr. Emil Cătinaş 38,

Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca, Academia Română
Referințe istorice
 În anul 1951, Academia Română înfiinṭează Secṭia de Matematică a Filialei din Cluj-
Napoca, formată din membrii ai Seminarului de Analiză Numerică, conduṣi de
savantul Tiberiu Popoviciu. Secṭia a primit sediul din str. Republicii nr. 37.
 În anul 1957, Secṭia primeṣte numele de Institutul de Calcul căruia îi este permis să
angajeze ingineri, fizicieni ṣi tehnicieni în vederea construirii de calculatoare electronice
(aceasta fiind viziunea lui Tiberiu Popoviciu). Aici, în perioada 1957-1968, au fost
construite de la zero trei calculatoare: MARICA (1959) – experimental; DACICC-1
(1963) – primul calculator românesc cu tranzistori ṣi cu memorie RAM (din ferite);
DACICC-200 (1969) – primul calculator românesc cu sistem de operare ṣi cu
compilator; acesta a rămas consemnat ca fiind cel mai performant calculator conceput
ṣi construit de români.
 În anul 1975, dictatorul N. Ceauṣescu desfiinṭează abuziv Institutele de matematică ale
Academiei Române (din Bucureṣti, Iaṣi ṣi Cluj-Napoca). Din 54 angajaṭi, ICTP
rămâne cu doar 6, încadraṭi în cadrul Universităṭii Babeṣ-Bolyai. Tiberiu Popoviciu
moare după câteva luni.
 În 1990, Institutul revine la Academia Română ṣi începe o perioadă de dezvoltare.

 În 1995 Institutul primeṣte numele fondatorului său, Tiberiu Popoviciu.
 În 2003, în urma unui proces, Institutul a fost evacuat din clădirea în care a funcṭionat
52 de ani, de către Universitatea Babeṣ-Bolyai, de atunci desfăṣurându-ṣi activitatea în
două apartamente dintr-un bloc de locuinṭe de la periferia oraṣului.
 În anul 2004, Institutul a stabilit un important protocol de colaborare cu
Forschungszentrum Jülich (Germania), prin care capătă acces la supercalculatoare, ṣi
astfel la realizarea unor aplicaṭii numerice relevante.
38
Articolul este preluat și adaptat de la adresa: Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca,
https://ictp.acad.ro/ro/tiberiu-popoviciu-unul-din-fondatorii-informaticii-din-romania/.
Contribuția acad. T. Popoviciu la fondarea informaticii românești
Matematicianul Tiberiu Popoviciu39 (1906-1975), savant vizionar, a fost o

personalitate cu realizări importante în fondarea informaticii din România în anii '50 atât
în ce priveşte partea de hardware, cât și partea de software. De remarcat, Tiberiu
Popoviciu este autorul primei monografii din România privind analiza numerică şi teoria
aproximării, anul 1937.
Enumerăm pe scurt următoarele etape/argumente:
 Etapa A. Tiberiu Popoviciu a înfiinţat, în anul 1951, Institutul de Calcul, în cadrul
Academiei Române, scopul acestuia extinzându-se în anul 1957 de la cercetări
matematice la construirea de calculatoare electronice. Viziunea lui Popoviciu era de a
îngloba trei valenţe ale noţiunii de calcul. Un prim calculator (MARICA, 1959), cu
relee electromagnetice, este realizat în doar doi ani, fiind unul experimental.
În prezent, Institutul de Calcul poartă numele savantului vizionar care l-a fondat (pe
parcursul acestei prezentări fiind abreviat prin ICTP - Institutul de Calcul Tiberiu
Popoviciu).
 Etapa B. În anul 1958, din inițiativa acad. T. Popoviciu, la Institutul de Calcul este
organizată prima Conferință Națională de Cibernetică din România [O. Aramă, 1968,
E. Popoviciu, 1999, E. Popoviciu, 2004].
 Etapa C. În anul 1962 se înființează la Universitatea „Babeș-Bolyai” din
Cluj-Napoca secția de Mașini de Calcul pentru studenții din anii IV-V, secție la care
începe predarea noţiunilor de informatică.
 Etapa D. În anul 1963, la Institutul de Calcul se finalizează construirea calculatorului
electronic DACICC-1 – primul calculator din țară cu tranzistori și cu memorie internă
(din ferite).
 Etapa E. În anul 1968 se finalizează la Cluj construirea lui DACICC-200, primul
calculator românesc cu sistem de operare și compilator, cel mai puternic calculator
conceput şi construit în România [Bălan, 1985].
 Etapa F. În anul 1971 se înființează primele licee de informatică din țară, la
București, Cluj, Timișoara și Iași. Softiştii formaţi la ICTP, iar apoi la ITC, scriu unele
din primele manuale de informatică pentru liceu, predând în primii ani la clasă.
Informații despre institut (sursa: https://ictp.acad.ro/ro/fosti-membri/)

Membrii magiştri
Membrii de mai jos au obținut la Institut contribuţii remarcabile în analiza numerică sau teoria
aproximării, fie în aspecte teoretice (publicate în articole ştiinţifice), fie în contracte cu industria,
în perioada anilor ’50-’70. Rezultatele lor sunt recunoscute internaţional, ei fiind dealtfel membri
ai unor comitete de redacţie la reviste de specialitate din străinatate.
Acad. prof. dr. Tiberiu Popoviciu (1906-1975) – fondatorul Institutului, acad. prof. dr. Gheorghe
Călugăreanu (1902-1976, prof. dr. doc. Dumitru V. Ionescu (1901-1985), acad. prof. dr. Dimitrie
D. Stancu (1927-2014), acad. prof. dr. Theodor Angheluţă (1882-1964), prof. dr. Francisc Radó
(1921-1990).
39
George St. Andonie, Istoria matematicii în România, Volumul 2, Ed. Științifică, București, 1968,
pp. 176-193., https://www.scribd.com/document/387489488/tiberiu [ref. http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri]
Urmatorii membri au contribuții notabile, de pionierat în dezvoltarea informaticii/IT (hardware sau

software) în România:
Hardware: ing. dr. Gheorghe Farkaș (1935-2017), ing. dr. Bruno Azzola, mat. Manfred Rosman,
ing. Iolanda Juhasz (Barabas), ing. Tiberiu Kacsur
Software: prof. dr. Emil Muntean (1933-2009).
Directorii Institutului: Acad. Tiberiu Popoviciu [1951-1975], Acad. Petru T. Mocanu [1975-1976],
Prof. dr. doc. Árpád Pál [1976-1990], Prof. dr. Ion Păvăloiu [1990-2008].
Membrii emeriţi (următorii foşti membri au contribuţii notabile în analiza numerică, teoria
aproximării, sau modelare numerică): prof. dr. Oleg Aramă (1925-2018), prof. dr. Lascu Bal
(1915-1998), dr. Ştefan Berţi (1930-1974), prof. dr. Eugen Gergely (1896-1974), prof. dr. Béla
Jankó (1926-2007), prof. dr. Alexandru Lupaş (1942-2007), prof. dr. Ioan Marușciac (1925-1987),
prof. dr. Ioan Muntean (1931-1996), prof. dr. Elena Popoviciu (1924-2009), dr. Dumitru Ripeanu
(Ripianu) (1917-1992), prof. dr. Ervin Schechter (1932-2011), prof. dr. Gheorghe Toader (1945-
2015), Dr. Călin Vamoş (1955-2017).
Foşti membri de onoare:

acad. Tiberiu Popoviciu (director intre 1951-1975) – fondatorul Institutului, prof. dr. Oleg Aramă,
prof. dr. Lascu Bal, acad. Gheorghe Călugăreanu, prof. dr. Dumitru V. Ionescu, prof. ing. dr. doc.
Desideriu Maros, prof. dr. Ioan Maruşciac, acad. Petru T. Mocanu, prof. dr. Ioan Muntean, prof.
dr. Emil Muntean, assoc. prof. dr. Andrei Ney, CSI dr. Vasile Peteanu, prof. dr. Elena Popoviciu,
prof. dr. Francisc Radó, acad. Dimitrie D. Stancu, assoc. prof. Cornel Tarţia.
Lista matematicienilor angajaţi [anul de angajare-plecare]:
Dr. Călin Vamoş [1995-2017] (decedat în 2017), Dr. Mira-Cristiana Anisiu (născ. Alicu) [1982-
2016], Dr. Ştefan Şoltuz [1998-2014], Dr. Costică Mustăța [1968-2013], Prof. Dr. Ion Păvăloiu
[1962-2013], Dr. Adrian Mureşan [1991-2008], Dr. Cornelia Revnic (născ. Bercea) [2006-2008],
Dr. Alina Curşeu (născ. Ştefănuţ) [1998-2005], Dr. Doina Brădeanu [1978-1997], Dr. Daniel Luca
[1994-1997], Dr. Ioan Danciu [1991-1997], Dr. Adrian Revnic [1993-1994], Dr. Marius Moisescu
[1990-1991].
Membrii de onoare:
prof. dr. Oleg Aramă [2015-2018] (decedat în 2018), Prof. dr. ing. Gheorghe Farkaș [2015-2017]
(decedat în 2017).
Matematicieni, ingineri, fizicieni, economiști):

acad., prof. dr. Theodor Angheluţă [1951-1957?] (decedat în 1964), prof. dr. Oleg Aramă [1959-1970],
prof. dr. Lascu Bal [1951-1970] (decedat), dr. Ştefan Berţi [1962-1974] (decedat în 1974), mat.
Ladislau Bitay (menționat în raportul anual din 1960), mat. Ioan Borza [1968–1971], acad.
Gheorghe Călugăreanu [1951-1970] (decedat în 1976), cerc. dr. Gheorghe Cimoca [1965-1975].
prof. dr. Ştefan Cobzaş [1968-1980], mat. Lucia Cobzaş [1972-1975], cerc. Carmen Darie (născ.
Miclea) [1967-1974], conf. dr. Adrian Diaconu [1970-1975, 1979-1988], mat. Mircea Fernea
[1967-1970]. prof. dr. Ioan Gavrea [1973-1975], mat. Viorica Georgescu, prof. dr. Eugen Gergely
[1957?-1961] (decedat în 1974), mat. Ion Horvath [1970-1975], conf. dr. Crăciun Iancu [1982-1991]
(decedat în 2007), prof. dr. doc. Dumitru V. Ionescu [1957-1970-1975] (decedat), conf. dr.
Cireşica Jalobeanu [1966-1975], dr. Béla Jankó [1957?-1963] (decedat în 2007), prof. dr. Carol
Kalik [1957?-1960?] (decedat în 1998), mat. Alexandru Kovacs [1963-1975], dr. Horst Kramer
[1965-1975], dr. Florica Kramer [1965-1975], prof. dr. doc. Alexandru Lupaş [1964-1975]
(decedat), prof. dr. doc. Ioan Marușciac [1954?-1960-1987] (decedat în 1987), prof. dr. Vasile
Miheșan [1987-1991], conf. dr. Maria Mihoc [1963-1975], mat. Irina Mitrov [1970-1975]
(decedată), acad. Petru T. Mocanu, mat. Elena Muntean [1971-1975], prof. dr. doc. Emil Muntean
[1957-1968] (decedat în 2009), prof. dr. doc. Ioan Muntean [1955-1960?] (decedat în 1996), C.S.I
Liviu Negrescu [1960-1968], prof. dr. Alexandru Németh [1960-1990], cerc. pr. III, mat. dr. ing.
Ladislau Németi [1953?-1975] director adjunct (decedat), dr. Paul Ney [1970-1975], mat. Ligia
Nistor (n. Gherman) [1970-1973], mat. Ioan Oprea [1973-1975], CSI dr. Vasile Peteanu [1962-
1969], dr. Petru Petrișor [1968-1975], mat. Petru Pop [1968-1975] (decedat), acad. Tiberiu
Popoviciu (Director între 1951-1975), prof. dr. doc. Elena Popoviciu [1957-1970, honorary 1970-
1975] (decedată în 2009), prof. dr. Francisc Radó [1951-1970] (decedat în 1990), CSII dr. Dumitru
Ripeanu (Ripianu) [1951-1990] – șef de sector (decedat), mat. Robescu (menționat în raportul
anual din 1957), mat. Manfred Rosman [1957?-1965], prof. dr. Teodor Rus [1960-1968], mat.
Lucia Săcelean [1963-1975], conf. dr. Ervin Schechter [1953?-1960] (decedat), mat. Ioan
Schönheim (menționat în raportul anual din 1957), acad. Dimitrie D. Stancu [1951-1961]
(decedat), conf. dr. Ioan Şerb [1970-1990], lect. Cornel Tarția , prof. dr. Gheorghe Toader [1971-1975]
(decedat), conf. dr. Silvia Toader [1971-1975], prof. dr. Ștefan Țigan [1966-1975], mat.
Carmen Ungureanu [1961-1964].
Seminarii științifice
After its foundation, the Institute organized 9 seminars held weekly (according to an original
document from 1970, available soon):
 Seminar on Mathematical Analysis and Numerical Analysis, lead by acad. Tiberiu Popoviciu
 Seminar on Best Approximation and Mathematical Programming, lead by prof. Elena
Popoviciu (honorary member of ICTP)
 Seminar on Probabilities and Information Theory, lead by cerc. pr. dr. Stefan Berţi
 Seminar on Mathematical Problems in Cybernetics, lead by assoc. prof. Cornel Tarţea
(honorary member of ICTP)
 Seminar on Operations Research, lead by cerc. pr. dr. Iosif Kecskés
 Seminar on Qualitative Theory of Differential Equations, lead by lect. dr. Oleg Aramă
(honorary member of ICTP) and cerc. pr. dr. Dumitru Ripianu
 Seminar on Numerical Integration of Differential Equations, lead by acad. Dumitru V.
Ionescu (honorary member of ICTP)
 Seminar on Singular Homology of Varieties, lead by acad. Gheorghe Călugăreanu (honorary
member of ICTP)
 Seminar on Technology of Integrated Circuits, lead by ing. Bruno Azzola (Section Chief at
ICTP).
Conferințe
Academic Days of Cluj-Napoca 2019; In memoriam dr. Călin Vamoş (1955-2017), mathematician
and physicist, outstanding member of the Tiberiu Popoviciu Institute of Numerical Analysis, Cluj-
Napoca, October 29, 2018; International Conference on Numerical Analysis and Approximation
Theory (NAAT), Cluj-Napoca, September 6-9, 2018 (coorganized by the Institute); Zilele
Academice Clujene 2017; Zilele Academice Clujene 2016; Zilele Academice Clujene 2015;
Academic Days of Cluj-Napoca 2014;; Academic Days of Cluj-Napoca 2012; Academic Days of
Cluj-Napoca 2010, Institute Semicentennial, 2008, Academic Days of Cluj-Napoca 2006;
Academic Days of Cluj-Napoca 2004.
List of grants obtained by the researchers of ICTP (information partly official, partly
provided by the members of ICTP):
 2008-2006: CEEX06-11-96, MEdC, Efficient numerical methods, applied to supercomputers

(Metode numerice eficiente, cu aplicaţii pe supercalculatoare), 2006-2008 (approx.
$500,000). 21 people in the list of personel, from 4 institutions: 1. Institutul de Calcul „T.
Popoviciu” – coordinator, 2. Universitatea Babeş-Bolyai, 3. Universitatea din Oradea, 4.
Universitatea de Nord Baia Mare. Director: E. Cătinaş
 2007-2010: PNCDI 2 Nr. 51-072/2007-2010, Elaborarea unor metode performante de
determinare a coloranţilor din băuturi pentru asigurarea calităţii şi a securităţii alimentare
(BEVCOLOR) – colaborare cu Institutul de Chimie Raluca Ripan.
 2006: GAR 11/2006, Academia Română: Creşterea acurateţii în metodele iterative de
rezolvare a sistemele neliniare (continuare la GAR 16/2005, dar cu contract distinct).
Director: E. Cătinaş
 2005: GAR 16/2005, Romanian Academy, Creşterea acurateţii în metodele iterative de
rezolvare a sistemele neliniare. Director: E. Cătinaş
 2004: GAR 16/2004, Romanian Academy, Controlul erorilor în aritmetică flotantă pentru
diferenţele finite din metodele Newton-Krîlov (continuare la GAR 19/2003, dar cu contract
distinct). Director: E. Cătinaş
 2004: GAR no.13/2004, Romanian Academy, Calcul umbral şi operatori de aproximare.
Director: M. Crăciun.
 2003: GAR 19/2003, Romanian Academy, Controlul erorilor în aritmetică flotantă pentru
diferenţele finite din metodele Newton-Krîlov. Director: E. Cătinaş
 2003: GAR no.15/2003, Romanian Academy, Calcul umbral şi operatori de aproximare.
Director: M. Crăciun.
 2002: grant CNCSIS, Contract nr. 33444/17.07.2002, Modelarea numerică a transportului în
medii medii poroase naturale prin metoda mersului la întâmplare, Director: C. Vamoş.
 2002: 33444/2002 (CNCSIS), Mişcare programată în problema inversă a dinamicii. Director:
M.-C. Anisiu.
 2002: GAR nr.46/2002, Romanian Academy, The unknown incremental method applied to
diffusion-convection problems. Director: C. Mustăţa.
 2002: GAR 45/2002, Academia Română: Convergenţa cu ordin înalt a aproximaţiilor
succesive (continuare la GAR 64/2001, dar cu contract distinct). Director: E. Cătinaş
 2001: 7037/2001 (MEC), Mişcare programată în problema inversă a dinamicii. Director: M.-
C. Anisiu.;
 2001: GAR 64/2001, Academia Română: Convergenţa cu ordin înalt a aproximaţiilor
succesive. Director: E. Cătinaş
 2001: Grant MEC/CNCSIS 7037/B3/2001 (tip T): Metode de tip Newton pentru cazul
singular. Convergenţa liniară. Director: E. Cătinaş
 2001: GAR nr.65/2001, Romanian Academy, The unknown incremental method applied to
diffusion-convection problems. Director: C. Mustăţa.
 2000: GAR nr.6100GR/2000 cu ANSTI, Numerical methods for solving boundary problems
for ODE and PDE. Director: C. Mustăţa.
 2000: 6100GR/2000 (ANSTI), Problema inversă a dinamicii-mişcare programată; Director:

M.-C. Anisiu.
 2000: Grant GANSTI 6100 GR/2000, ANSTI(MCT): Teoreme de convergenţă pentru
metode quasi-Newton şi Newton inexacte. Director: E. Cătinaş
 1999: GAR 97/1999, Academia Română: Legătura dintre caracterizările ordinelor de
convergenţă ale modelelor folosite în practică pentru metodele Newton. Director: E. Cătinaş
 1999: 96AR/1999 (Academia Română), cu tema Problema inversă a dinamicii-mişcare
programată. Director: M.-C. Anisiu.
 1998: GAR-4122/1998, MCT, Numerical methods for the qualitative study of some nonlinear
dynamical systems. Director: C.I. Gheorghiu.
 1998: GAR nr.4122GR/1998,1990 cu MCT, Approximations of the solutions for PDE by
means of spline functions and wavelets. Director: C. Mustăţa.
 1998: GAR 95/1998, Academia Română: Studiul calitativ al influenţei perturbaţiilor asupra
stabilităţii metodelor Newton. Director: E. Cătinaş
 1997: 3004GR/1997 (Ministerul ştiinţei şi Tehnologiei): Complexitatea cuvintelor şi sisteme
dinamice. Director: M.-C. Anisiu.
 1996: GAR-29/1996, Numerical methods for the study of the eigenvalues of some bilocal
problems. Applications in hydrodynamical stability and subcritical transition to turbulence.
Director: C.I. Gheorghiu.
 1996: GAR 31, Contract Nr. 7006/1996, Romanian Academy, Simularea numerică a difuziei
la concentratii mici, Director: C. Vamoş.
 1996: Noi metode și tehnici optice și fototermice destinate investigării și caracterizării
substantelor si biosistemelor, proiectul nr. 01-8-CPD-042 din cadrul Programului BIOTECH,
2001 – 2004, partener alături de I.N.C.D.T.I.M. Cluj-Napoca.
Institutul Central pentru

Conducere și Informatică
(ICI)
Emil Munteanu,
Liviu Negrescu,
Augustin Prodan,
Teodor Vuscan,
Introducere în informatică.
Manual pentru cursurile
postliceale și elevii liceelor
pentru informatică, 1973,
unul din primele manuale de
informatică din România.
8.6 Centrul de Calcul al Universității „Babeș-Bolyai” şi
Școala de informatică din Cluj-Napoca
Prof. dr. Grigor Moldovan40,
Facultatea de Matematică și Informatică,
Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
1. Introducere
Cuvintele „informatică” şi „calculator”/computer sunt astăzi în vocabularul

oamenilor şi mai ales al tinerilor, alături de cele mai uzuale cuvinte. Apoi, suntem cu toţii
atât de obişnuiţi să folosim un telefon, eventual un telefon mobil prin care să comunicăm
la distanţă oriunde în lume şi cu cine dorim aproape instantaneu, apoi să schimbăm
programele la televizoare, stând comod într-un fotoliu, folosindu-ne de o telecomandă şi
multe, multe, altele. Lumea de astăzi a devenit, de asemenea, atât de dependentă de
calculator fapt nevisat cu ani în urmă. Fenomenul Internet are un impact social, economic
şi poate chiar cultural nemaipomenit în perioada în care trăim. Să ne gândim cât de mult
s-a redus, prin intermediul Internetului, intervalul de comunicare între oameni, care sunt
la distanţe oricât de mari în lumea aceasta, spre deosebire de cât timp îi trebuia unei
scrisori trimise prin poştă ca să ajungă cu un mesaj la destinaţie. Ce transformări
nemaipomenite decurg de aici pe latura umană, de care poate nici nu ne dăm seama în
acest moment! Totul se petrece natural, de parcă aceste lucruri ar fi existat de când lumea.
Toate cuceririle tehnicii de până astăzi influenţează viaţa oamenilor, este
suficient să le avem în vedere doar pe cele menţionate de noi mai înainte, şi vom avea
convingerea acestui lucru. În domeniul relaţiilor umane, chiar şi în domeniul sentimental,
au loc importante modificări. Totul se petrece în timp mult mai scurt şi cu viteză de
reacţie mult mai mare. Să remarcăm faptul că astăzi unui copil toate aceste lucruri îi sunt
obişnuite, normale, uzuale.
Oare care-i preţul acestei modernizări cu impact atât de mare, larg şi profund,
care reduce distanţele, comprimă timpul, măreşte viteza de reacţie, viteza de deplasare,
adaugă noi plăceri şi modifică sentimente, modifică psihologia umană etc.? Cu siguranţă
există un preţ, de exemplu stresul, dar poate şi alte lucruri din domeniul medical sau poate
în alte domenii. Unele urmări vor putea fi constatate în curând, altele nu, oricum cele
nedorite le vom preveni, atenua şi eventual înlătura.
Am evocat aceste câteva lucruri cu adevărat revoluţionare care s-au întâmplat de
câţiva ani încoace, pentru a-i putea convinge pe toţi beneficiarii acestor succese ale
ştiinţei şi tehnicii, că trebuie să pomenim măcar din când în când şi măcar pe câţiva dintre
cei care au contribuit cu mintea şi priceperea lor la aceste realizări de succes, adică pe
pionierii acestora. Eu cred că aceşti pionieri sunt destul de numeroşi. Se deosebesc între
ei prin aceea că unii au ştiut şi au putut să-şi facă o anumită popularitate, iar alţii nu au
fost interesaţi de acest lucru, poate din modestie, fiind copleşiţi de muncă, sau nu au fost
lăsaţi să-şi prezinte realizările din varii motive, fie chiar şi din dispreţul sau invidia altora.
40
Conferință prezentată la aniversarea a 35 de ani de la înființarea Centrului de Calcul al UBB Cluj-Napoca,
2 iunie 2010.
Nu-i nimic anormal din toate acestea. Esenţa este că există pionieri în toate domeniile
menţionate mai sus. Există, deci, pionieri şi în domeniul informaticii pe plan local, la
nivel naţional şi evident la nivel mondial.
În ţara noastră, este de remarcat receptivitatea mare cu care s-au preluat şi
implementat majoritatea ideilor şi cuceririlor ştiinţei şi tehnicii avansate. În domeniul
informaticii şi al calculatoarelor, în principalele centre universitare: Bucureşti, Cluj,
Timişoara şi Iaşi, interesul şi preocuparea în acest sens a fost notabil. În Universităţi,
Institute politehnice, Institute de cercetare, au existat colective de specialişti entuziaşti
care s-au dedicat unei activităţi de pionierat în domeniul informaticii.
Informatica teoreticǎ din ţara noastrǎ, prin reprezentanţii ei de seamǎ, cu
rezultate remarcabile la nivel naţional şi internaţional, a avut un rol important pentru
progresul informaticii ȋn general. Menţionez doar câteva nume de referinţǎ:
academicienii: Grigore C. Moisil, Solomon Marcus, Gheorghe Pǎun, Cristian Calude,
dar şi mulţi alţi susţinǎtori: Nicolae Teodorescu, Ioan Tomescu, G. Ciobanu, Leon
Livovschi, Virgil Căzănescu, Călin Ignat, T. Jucan, Ion Văduva, Gr. Moldovan etc.
2.Calculatoare la Cluj-Napoca
Mă voi referi în cele ce urmează, în câteva cuvinte, la Centrul universitar Cluj,

unde au existat preocupări în ce priveşte dezvoltarea unor programe de mare anvergură în
domeniul tehnicii de calcul şi al informaticii.
Trebuie să menţionez că primele preocupări în domeniul tehnicii de calcul în
oraşul Cluj-Napoca au fost la Institutul de Calcul al Academiei Române, condus de
academicianul Tiberiu Popoviciu. Denumirea menţionată a institutului este din 1951, căci
iniţial, în 1948 acest institut se numea: Institutul de matematică al Academiei Române,
Filiala Cluj-Napoca. Acelaşi institut a fost reorganizat drastic în 1974. În acest institut îşi
desfăşurau activitatea de cercetare multe cadre didactice de la Facultatea de Matematică a
universităţii clujene. Evident, institutul avea personal propriu de cercetare, organizat pe
secţii şi laboratoare. Unul dintre aceste laboratoare era Laboratorul de calcul în care au
lucrat împreună matematicieni, cum sunt: Liviu Negrescu, Emil Munteanu şi Teodor Rus;
ingineri, dintre care îi menţionăm pe: Manfred Rosmann, iar mai apoi Gheorghe Farkaș,
Mircea Bocu şi Iolanda Juhasz, precum şi alţi specialişti. În anul 1959, sub conducerea
inginerului Manfred Rosmann s-a construit în condiţii de laborator, maşina automată de
calcul realizată din relee şi alte dispozitive de automatizare, denumită MARICA (Maşina
Automatǎ cu Relee a Institutului de Calcul al Academiei), şi care a constituit un bun
exerciţiu tehnic şi matematic de cum ar trebui să arate cu adevărat un calculator automat,
chiar dacă această maşină aritmetică de calcul automat nu a funcţionat, cu adevarat,
niciodată. Această realizare a fost anunţată într-o revistă din Italia. S-a format o adevărată
şcoală în acest nou domeniu. A urmat ȋntre 1959-63, la acelaşi institut, construirea
calculatorului DACICC-1 (Dispozitiv Automat de Calcul al Institutului de Calcul Cluj)
având ca elemente constructive tuburi electronice şi tranzistori care a funcţionat efectiv,
putându-se rula pe acest calculator programe în limbaj maşină introduse în memoria
internă prin intermediul unor benzi perforate sau de la tastatura unei console. Următorul
calculator realizat la acest institut ȋn perioada 1964-68, în baza unei comenzi, a fost
DACICC-200.
În ţară primul calculator de tip paralel cu tuburi electronice se construieşte în

1957 la Institutul de Fizică Atomică (IFA), sub conducerea inginerului Victor Toma şi
este numit CIFA-1. În 1961, la Institutul politehnic din Timişoara se construieşte
calculatorul cu tuburi electronice MECIPT-1. Au urmat, apoi, alte calculatoare care s-au
construit în ţară, dintre care menţionez, seria FELIX C-256 etc., INDEPENDENT,
CORAL şi unele tipuri de calculatoare personale. Construcţia acestor calculatoare s-a
realizat ȋncepând cu anul 1970 la Fabrica de Calculatoare Electronice din Bucureşti
(Felix) și la ITC.
Calculatorul DACICC-1, Cluj-Napoca
3. Începuturile informaticii la UBB
La Universitatea din Cluj-Napoca, Facultatea de Matematică, preocupările

pentru calculatoare au început mai târziu, dar mulţi studenţi matematicieni participau la
cercuri ştiinţifice organizate de Catedra de Analiză matematică, pe care le conducea
academicianul Tiberiu Popoviciu şi care includeau tematici legate de calculatoare. Începe
o activitate propriu-zisǎ în domeniul calculatoarelor, doar în momentul în care se
înfiinţează secţia de Maşini de calcul la care s-au predat două cursuri în domeniu, unul în
anul IV denumit Maşini de calcul, susţinut de conf. Kiss Ernest şi altul de Programare în
limbajul FORTRAN ţinut de profesorul D. D. Stancu, la întoarcerea domniei sale din SUA
în 1962.
În anul 1963 prof. D. D. Stancu înfiinţează Catedra de Calcul numeric şi statistic,
care grupează mai multe cadre didactice cu interes pentru acest domeniu nou (D. D.
Stancu, I. Maruşciac, M. Rădulescu, E. Virag, F. Oancea, Gh. Coman şi Gr. Moldovan,
proaspăt absolvent, ulterior şi alte cadre didactice). Se înfiinţează la începutul anului 1964
Laboratorul de calcul, dat în grija celui mai tânăr coleg din catedră care era Grigore
Moldovan. Au urmat preocupările de dotare a laboratorului şi încercarea de a realiza ceva
fie chiar şi cu studenţi de la Facultatea de Matematică, secţia Maşini de calcul, împreună
cu studenţi de la Facultatea de Fizică. Se reuşeşte să se construiască în condiţii de
laborator şi la nivel de student, un sumator binar paralel (contribuţia principală având-o I.
Urs, student la Maşini de calcul şi V. Sgorcea, student fizician, îndrumător fiind asist. Gr.
Moldovan). S-a înţeles la momentul respectiv că universitatea nu poate angaja lucrări

pentru construirea unor calculatoare şi că preocuparea noastră trebuie să fie pentru
programarea calculatoarelor. De altfel, academicianul Tiberiu Popoviciu dorea ca
cercetarea în domeniul maşinilor de calcul să fie în exclusivitate la institutul pe care-l
conducea. Era o oarecare neînţelegere şi cu rectorul universităţii clujene pe această temă.
Dar, sunt notabile eforturile pe care le face profesorul D. D. Stancu pentru formarea unor
colective de specialişti care să se ocupe de domeniul calculatoarelor.
Alături de alţi specialişti din ţară în domeniul maşinilor de calcul, D. D. Stancu în
1963 şi mai târziu Gr. Moldovan, participă la lucrările grupului GAMS constituit la
nivelul statelor ce făceau parte din blocul socialist şi care se ocupa de programarea
automată a calculatoarelor.
În această perioadă sunt de menţionat unele contribuţii importante în universităţi,
pe domeniul informaticii. De exemplu, la Universitatea din Bucureşti, în 1962,
academicianul Gr. C. Moisil, unul dintre cei mai importanţi propovăduitori al
informaticii, creatorul şcolii de teoria algebrică a mecanismelor automate, înfiinţează în
acest an primul Centru de calcul din ţară, care are în dotare un calculator IBM-360. La
Cluj, profesorul D.D. Stancu, exponent al şcolii de analiză numerică, publică pentru
prima dată în România, în Gazeta Matematică, seria A, în anul 1965 o suită de 4 articole
despre Programarea automată şi despre limbajul ALGOL 60. În acelaşi an, 1965 şi tot în
Gazeta Matematică, seria A, vol. 65(5), apare primul program elaborat în limbajul
FORTRAN conţinut într-un articol scris de Gr. Moldovan. Apoi, tot în acelaşi an D.D.
Stancu şi Gr. Moldovan, publică: Proiect de terminologie românească pentru limbajul
ALGOL-60 cuprinzând şi terminologia corespunzătoare în limbile: engleză, franceză,
germană, rusă, litografiat la Universitatea din Cluj, 1965. Menţionez, apoi, că într-o
lucrare a subsemnatului, apărută în Studia Univ. Babeş-Bolyai, Seria Math-Physica, 1967,
public în această revistă pentru prima dată un Algoritm de rezolvare a unei probleme din
domeniul analizei numerice, descris în limbajul ALGOL-60. Mărturisesc că validarea
efectivă la un calculator MINSK – 22 a acestui program am reuşit s-o fac în 1968, când
eram la o specializare de un semestru, la Centrul de Calcul al Universităţii din Praga. În
1973 la UBB Cluj-Napoca, iar apoi în 1976 la Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti,
apare în România, prima culegere de probleme, care se referă la Scheme logice şi
programe FORTRAN, autor Gr. Moldovan, care s-a bucurat de un real succes fiind
publicată într-un tiraj de masă (35.000 exemplare). Tot la Cluj, apare prima culegere de
probleme pentru programe în limbajul COBOL, scrisă de un colectiv de la CTCE
Cluj-Napoca. Menţionăm Tratatul de Teoria algoritmilor, elaborat de I. Maruşciac, care
dezvoltă în această carte concepte teoretice ale şcolii ruse.
Menţionăm, apoi, că un loc aparte în zona noastră, l-au ocupat Institutul de
Tehnică de Calcul (ITC), Filiala Cluj, avându-l ca şef pe Emil Munteanu, precum şi
Centrul Teritorial de Calcul Electronic (ȋnfiinţat ȋn 1968, dotat cu calculatoare FELIX C
ȋn 1971) şi care la avut ca director pe Vasile Peteanu. Cei doi importanţi exponenţi în
domeniul informaticii, pe plan local şi naţional au provenit de la Institutul de calcul al
Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca şi sunt absolvenţi ai Facultăţii de Matematică
din Cluj.
Trebuie sǎ menţionǎm preocupǎrile legate de calculatoare ȋn mediul universitar,
dupǎ 1965, a unui colectiv de cadre didactice de la Universitatea Tehnicǎ din Cluj-
Napoca dintre care menţionǎm profesorii: Ioan Dancea, Kalman Pusztai, Ioan Alfred
Leţia, Ignat Iosif, Olimpiu Negru, iar dupǎ 1982, Sergiu Nedevschi, Ioan Salomie,
Dorian Gorgan, Vasile Dǎdârlat etc.
La Facultatea de Ştiinţe Economice, din cadrul Universitǎţii Babeș-Bolyai se
formeazǎ grupuri de cadre didactice care se ocupǎ de informatica economicǎ. Menţionez
câţiva profesori: Dan Racoviţan, Ştefan Niţchi și Kolosi Eugen.
De asemenea, la filiala din Cluj-Napoca a Istitutului de Fizicǎ Atomicǎ (IFA) –
București, sunt notabile preocupǎrile de informaticǎ ale lui Mihai Jalobeanu, ȋn special
legate de graficǎ și imagisticǎ.
4. Program național pentru dezvoltarea informaticii
Promovarea informaticii prin realizarea şi implementarea unor sisteme informatice şi

a unor aplicaţii informatice importante, pentru cele mai diverse domenii în care pătrundea
informatica în condiţiile de dotare cu tehnică de calcul a vremii respective, a necesitat
elaborarea unui Program naţional de organizare a activităţii de informatică şi dotare cu
tehnică de calcul. Acest lucru se întâmplă în anul 1971, când după lungi şi aprinse
dezbateri între economişti, matematicieni, ingineri electronişti şi ingineri din domeniul
automaticii, se ajunge la concluzia că trebuie să se cumpere o licenţă franceză IRIS-50 (la
rândul ei licenţă americană IBM-360) de construire a calculatoarelor din seria FELIX C
256 etc. Menţionăm aportul academicienilor: Manea Mănescu, Grigore C. Moisil (1906-
1973), Nicolae Teodorescu (1908-1998), Tiberiu Popoviciu (1906-1975) şi Mihai
Drăgănescu (1929-2010).
În paralel cu planul de dotare cu tehnică de calcul, evident, era necesar un Plan
de pregătire a cadrelor cu studii liceale şi cu studii superioare de informatică. În
învăţământul universitar se renunţă la denumirea specializării (secţiei) de Maşini de
calcul, denumire preluată de la ruşi, aşa cum se impunea în vremea respectivă,
înlocuindu-se cu specializarea de Informatică pe care o folosim şi astăzi şi care a fost
preluată de la francezi. Este notabilă contribuţia consistentă şi hotărâtă a lui Mihai Varia,
cândva, lucrător la Editura Tehnică, iar mai apoi adus de Mihai Drăgănescu la Comisia
guvernamentală care se ocupă de dotarea cu tehnică de calcul. În anul 1971 iau fiinţă
secţiile de Informatică de la Facultăţile de Matematică din ţară, deci şi la Cluj, care au
sarcina de a pregăti informaticieni pentru viitoarele Centre de Calcul, ce urmau să se
înfiinţeze în toate judeţele ţării. La Institutele Politehnice se înfiinţează secţia de
Automatizǎri și Calculatoare, iar la Facultăţile de Ştiinţe Economice, secţia de Informatică
economică. Se stabilesc planuri de învăţământ şi programe analitice specifice domeniului
informatică. Numărul studenţilor de la secţia de informatică a fost destul de mare.
În vara anului 1970, la Universitatea din Cluj, cu sprijinul rectorului Ştefan
Pascu, în colaborare cu ITC din localitate, se organizează primele cursuri pentru
pregătirea cadrelor didactice, având sprijinul specialiştilor de la Compagnie International
pour l’Informatique – C.I.I. A urmat organizarea cursurilor de pregătire a specialiştilor
pentru Centrele de calcul, prin reconversie profesională, din rândul absolvenţilor
Facultăţilor de Matematică, Fizică, Ştiinţe economice şi cele cu profil electric din
politehnici. Clujul a fost un astfel de centru, iar sarcina aceasta de organizare a revenit
Centrelor Teritoriale de calcul electronic (CTCE).
În anul 1971, primul an de studii universitare, pentru noua secţie de Informatică,
a fost susţinută de două cadre didactice de la Catedra de Calcul numeric şi statistic: 1)
Cornel Tarţea, revenit de la studii în fosta Uniune Sovietică, pe domeniul Maşinilor de

calcul, 2) Grigor Moldovan, din prima serie de absolvenţi în 1963, ai secţiei de Maşini de
Calcul. În acelaşi an 1971 primesc repartiţie la Facultatea de Matematică, Catedra de
Calcul numeric şi statistic condusă de prof. Stancu, care era şi prodecan al facultăţii,
5 tineri absolvenţi proveniţi din domeniile: matematică (Maşini de calcul), respectiv:
Blaga Petru, Kasa Zoltan; electronică (calculatoare), Lupşa Nicolae şi economie: Oprean
Dumitru, Mârza Ion şi care sunt trimişi un an la cursuri de specializare (formatori) la ICI
Bucureşti. Anul următor, colectivului de informatică de la facultate, prin repartiţie, li se
alătură: Ţâmbulea Leon (secţia Maşini de calcul), Dumitrescu Dan, Landa Frederic
(ultimii doi absolvenţi ai secţiei de fizică). Situaţie grea pentru secţia de Informatică,
deoarece informatica se făcea doar pe tablă, fără a exista dotare cu tehnică de calcul.
Menţionăm înfiinţarea printr-un decret guvernamental în august 1973 a
Institutului Central pentru Conducere şi Informatică (ICI), în subordinea Consiliului
Organizării Economico-Sociale, care avea la rândul său în subordine Centrele Teritoriale
de calcul electronic şi superviza informatica din toată ţara.
În acelaşi an 1973 se înfiinţează Centrele Teritoriale de calcul electronic (CTCE)
ȋn majoritatea judeţelor, la Cluj-Napoca şi Timişoara erau deja ȋnfiinţate din 1968. În anii
universitari 1973/74, 1974/75 studenţii îşi rulează programele la acest Centru de calcul,
iar în anumite perioade, chiar la Centrul Teritorial de calcul din Piteşti. Condiţiile erau
foarte grele pentru studenţi. Greutăţile proveneau în general din folosirea cartelelor
perforate şi a hârtiei de scris la imprimantă, pentru punerea la punct a unui program scris
într-un limbaj de programare. Pentru o corectură simplă de un caracter într-un program se
aşteptau chiar şi mai multe zile. Disciplina de servire, în general, era cea numită „primul
venit, primul servit” (FIFO).
5. Centrul de Calcul al UBB
La sfârşitul anului 1974, înainte de pensionare, din ceea ce relatează Mihai Varia
în scrierile sale, acesta reuşeşte într-o împrejurare favorabilă să obţină repartizarea a trei
calculatoare pentru Centrele universitare Iaşi (locaţie Universitatea A.I. Cuza), Cluj-Napoca
(locaţie Universitatea Babeş-Bolyai, sistemul P35) şi Timişoara (locaţie Institutul
Politehnic). Aşa se face că la mai puţin de un an de la întoarcerea mea în 1974, de la
Universitatea din Grenoble, Franţa, unde am fost la o specializare pentru informatică, să
fiu numit în 1975 primul director al Centrului de calcul al Universităţii din Cluj-Napoca,
funcţie pe care am îndeplinit-o până în 1992 (17 ani). Sarcinile Centrului de Calcul,
unitate cu autofinanţare, erau multiple. Trebuiau îndeplinite serviciile cerute de institutele
de învăţământ superior din centrul universitar Cluj-Napoca (Universitatea Babeş-Bolyai,
Institutul Politehnic etc.) care nu erau plătite, dar autofinanţarea ne obliga să realizăm
venituri băneşti din alte surse.
Începuturile informatizării la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca
pot fi invocate de lideri sau personalităţi ştiinţifice ale acestei prestigioase instituţii de
învăţământ superior, în moduri şi contexte diferite. Eu cred că cea mai importantă
„piatră” de la temelia edificiului modern ce se construieşte prin reforme permanente în
UBB, folosind serviciile oferite de calculatoare, a reprezentat-o înfiinţarea, în 1975, a
Centrului de calcul al UBB, singura unitate de acest fel, în acea vreme, în importantul
centru universitar Cluj-Napoca, din România. Inagurarea punerii în funcţiune a
calculatorului FELIX C-256 a reprezentat o realizare importantă pentru UBB, Centrul

universitar Cluj-Napoca şi chiar la nivel naţional, căci în decemrie 1975 la acest
eveniment participă Primul Ministru al Guvernului, acad. Manea Mănescu. A pornit totul
cu un entuziasm al unora, dar şi cu o neîncredere a altora. Au fost, evident, multe greutăţi,
inerente unui început, mai ales legate de regimul de autofinanţare al Centrului de calcul.
Important este că s-a putut forma un spirit modern noilor generaţii de studenţi, cadre
didactice şi restului de personal din Universitate, prin folosirea calculatorului pentru
rezolvarea unor probleme din diverse domenii.
Autofinanţarea, din surse externe Universităţii, a necesitat o colaborare cu multe
întreprinderi sau unităţi de cercetare din zona Clujului, iar aceste colaborări au fost
benefice (Centrul de Calcul realiza venituri extrabugetare într-un an, echivalente cu
salariile pe o lună ale întregului personal din Universitate; toate acestea pe lângă serviciile
oferite procesului de învăţământ, care nu se evidenţiau în contabilitatea universităţii).
Importante legături de colaborare, prin contracte de cercetare şi convenţii pentru servicii
de exploatare au fost cu ITC, filiala Cluj-Napoca, şef al acestei filiale fiind prof. Emil
Munteanu, dar care nu a avut în dotare un calculator de tip FELIX, pentru care realiza
software de bază. O anumită colaborare a existat şi cu CTCE, în special la organizarea
uneia dintre cele mai importante manifestări ştiinţifice din ţară, în domeniul informaticii,
respectiv Simpozionul CONDINF.
Se cuvine sǎ menţionez relația de colaborare specială pe care am avut-o cu prof.
Marian Papahagi, un apropiat beneficiar al Centrului de Calcul al Universității în
realizarea unor contracte de cercetare științifică. Noi l-am influențat în luarea unor decizii
importante privind necesitatea dotarii cu PC-uri a universităților din țară, în special pentru
sprijinirea procesului de învățământ, atunci când el era secretar de stat la Ministerul
Educației Naționale și răspundea de învățământul superior. Acest program național de
dotare cu PC-uri a învățământului s-a realizat.
Ca director al Centrului de Calcul al UBB, de la înfiinţare, 1975 şi până în 1992,
am beneficiat de o colaborare şi un sprijin foarte important din partea decanilor Facultăţii
de Matematică şi Informatică şi a rectorilor de la UBB: Acad. Ştefan Pascu, prof. univ.
dr. Ion Vlad, prof. univ. dr. Aurel Negucioiu şi Acad. Ionel Haiduc. În perioada derulării
investiţiei de amenajare a spaţiilor şi construire a Centrului de Calcul, din partea
rectorului Ștefan Pascu aveam sprijin maxim.
Centrul de Calcul de la UBB a fost o unitate reprezentativă în reţeaua
învăţământului superior din România. Această unitate organizatoric s-a desfiinţat datorită
progresului în tehnica de calcul şi în tehnologia informaţiei, dar informatica este peste tot
şi în toate, în mare parte, prin importanţi specialişti care s-au format iniţial la Centrul de
Calcul. Este suficient să menţionez personalul didactic provenit de la Centrul de Calcul
al UBB: prof. dr. F. Boian, conducător de doctorat în informatică, director de
departament, prof. dr. B. Pârv, conducător de doctorat în informatică, şef de catedră, prof.
dr. I. Parpucea, şef de colectiv, conf. dr. T. Toadere, conf. dr. I. Chiorean, conf. dr.
A. Diaconu, lector dr. ing. D. Chiorean, şef de laborator de informatică, lector dr.
S. Damian. Apoi, îi menţinăm şi pe ceilalţi colegi ai lor: P. Pop, L. Munteanu,
Gh. Mureşan, L. Săceleanu, L. Cobzaş, S. Petrişor, M. Topliceanu, L. F. Labo, R. Costin,
ing. G. Ciplea, ec. R. Lazăr, ec. R. Pop.
6. Informatizarea în UBB
Tehnica de calcul a evoluat foarte mult. În momentul apariţiei microcalculatoarelor
(PC-urilor) şi crearea primelor reţele de calculatoare care au dus la dezvoltarea
Internetului, forma de organizare a Centrelor de Calcul din perioada 1975-1994 nu se mai
justifica. A urmat reorganizarea şi apoi dizolvarea acestei structuri organizatorice. Se
înfiinţeazǎ Centrului de comunicaţii (1996) cu o sarcină precisă legată de comunicaţii,
respectiv Internet. Această nouă unitate de informatică în universitate a fost „pusă pe
picioare” de prof. dr. Fl. Boian. De asemenea, se înfiinţează, după câţiva ani, ȋn 2002,
Centrul de sisteme informatice. Cele două unităţi de informatică, la nivel de universitate,
acum finanţate de la buget, funcţionează în prezent ȋn cadrul Direcţiei Tehnologia
informaţiei şi comunicaţiilor (DTIC), condus la ȋnceput de Conf. dr. A. Andreica, iar ȋn
prezent de prof. dr. Horia Pop.
Sunt multe acţiuni de pionierat în informatică la UBB în care directorul Centrului de
Calcul, autorul acestor rânduri, precum și alți specialiști din Centrul de Calcul au fost implicați
direct. Ar fi greu să le înşir pe toate. Totuşi măcar pe unele de interes general trebuie să le
menţionez. Cred că susţinerea personală a Simpozionului de Informatică şi aplicaţiile sale, în
cadrul Zilelor Academice Clujene, toate ediţiile este o acţiune notabilă. Susţinerea şi realizarea mai
multor aplicaţii informatice de interes naţional sau local a fost o activitate, de asemenea,
importantă. Iată câteva dintre aceste preocupări. Realizarea Băncii de date cu întregul personal din
reţeaua de învăţământ a MEI, pentru care Centrul de calcul al Universităţii din Cluj-Napoca a fost
Centru de Calcul zonal (director Gr. Moldovan), cuprinzând judeţele: Cluj, Alba, Bistriţa, Oradea,
Satu-Mare, Maramureş, Sălaj. Această bază de date a fost exploatată cu programe proprii în
vederea obţinerii unor statistici, situaţii de evidenţă a personalului didactic etc. În prezent aceste
aplicaţii au fost preluate de Inspectoratele şcolare judeţene şi Serviciile de resurse umane ale
universităţilor care dispun de microcalculatoare, PC-uri, proprii. S-au realizat programe pe
calculator de admitere la facultate, programe de calcul al salariilor angajaţilor din universitate;
evidenţa studenţilor din întreaga universitate. Aceste aplicaţii au fost în exploatare la UBB cu mult
timp înaintea altor universităţi din ţară. Evidenţa contractelor, calculul salariilor de la universitate
şi multe altele au fost iniţiate în Centrul de Calcul, iar mai apoi, reluate şi dezvoltate de alţi colegi
în special de la Facultatea de Matematică şi Informatică şi care au avut în vedere noua tehnică de
calcul din dotarea universităţii.
Concluzie
Realizări în domeniul informaticii pot fi înşirate multe, dar sunt convins acum că
cel mai preţios produs al secţiei de informatică de la Facultatea de Matematică şi
Informatică Cluj-Napoca îl reprezintă cele câteva mii de absolvenţi, care acum se află la
muncă în importante societăţi şi instituţii din ţară şi străinătate. Ei sunt mândria noastră şi
ne bucurăm, mă bucur personal, când îi întâlnesc şi-mi împărtăşesc importantele lor realizări.
Cluj-Napoca, 28/11/2017
Bibliografie
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigor_Moldovan.
2. http://wapedia.mobi/ro/Categorie:Pedagogi_români, Grigor Moldovan.
3. http://istoriainformaticii.ro/site; Istoria online a informaticii romanesti.
4. Who’s who în România, Ediție Princeps, Pegasus Press, București, 2002.
5. Clujeni ai secolului 20 – dicționar esențial, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca 2000.
6. Adelina Georgescu, Cătălin-Liviu Bichir, George-Valentin Cîrlig, Matematicieni români de pretutindeni,
Editura The Flower Power, Pitești, 2004.
7. E. Muntean, I.A. Rus: Matematica și Informatica: trecut, prezent și viitor. 1998.
8.7 Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială
„Mihai Drăgănescu” (ICIA)
Dr. mat. Angela Ioniță, director adjunct

1. Înfiinţare şi profil
„Every new beginning comes from some other beginning's end”
Seneca
„The future depends on what you do today”
Mahatma Gandhi
Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială

(ICIA) – Academia Română, potrivit Hotărârii nr. 695 din 3
iulie 2002 publicată în Monitorul Oficial nr. 507 din 15 iulie
2002, s-a înfiinţat prin reorganizarea Centrului pentru
Cercetãri Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea
Limbajului Natural şi Modelare Conceptuală constituit ȋn
1994 ȋn subordinea Academiei Române. Ulterior, în semn de
recunoștință pentru întreaga activitate și a meritelor
incontestabile ale Academicianului Mihai Drăgănescu,
Prezidiul Academiei Române și Adunarea Generală a Academiei Române au hotărât, în
unanimitate, ca Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială să-i poarte numele.
Prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 650 publicată în Monitorul Oficial nr. 447 din 4
iulie 2012, a fost recunoscută deosebita valoare a Academicianului Mihai Drăgănescu
care a fost și este emblematic asociat cu Institutul de Cercetări pentru Inteligență
Artificială, care se va numi de atunci Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială
„Mihai Drăgănescu”.
Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” (ICIA)

desfășoară activități de cercetare fundamentală în domeniile:
 inteligenței artificiale – învățarea automată, prelucrarea limbajului natural și modelare
conceptuală și cognitivă, agenți inteligenți și altele;
 societății cunoașterii – managementul cunoștințelor, modelarea infrastructurilor și a

proceselor societății, bazată pe cunoștințe și scenarii cognitive;
 noilor arhitecturi de rețele de calculatoare – sisteme cu autoorganizare.
„The two most important things in any company do not appear

in its balance sheet: its reputation and its people.”
Henry Ford
„Coming together is a beginning; keeping together is progress;
working together is success.”
Henry Ford
ICIA are un nucleu de personal permanent de cercetare şi un număr restrâns de
cercetători consultanţi, toţi absolvenţi ai unor universităţi de prestigiu din România
printre care se numără: Universitatea „Politehnica” Bucureşti (Facultatea de Automatică
şi Calculatoare şi Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei),
Universitatea Bucureşti (Facultatea de Matematică și Informatică, Facultatea de
Filologie); Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (Facultatea de Informatică),
Universitatea din Piteşti (Facultatea de Electronică, Comunicaţii şi Calculatoare).
Pe lângă aceştia, un număr variabil de colaboratori pe bază de contract, în
principal studenţi la doctorat, participă la activităţile de cercetare-dezvoltare ale
institutului. Conducerea ICIA este asigurată de: Acad. Ioan Dan Tufiş – Director, Dr.
Angela Ioniţă – Director Adjunct/Ştiinţific, CS I, Acad. Gheorghe Tecuci – Director
Onorific. Printre cercetătorii atestaţi angajaţi se află: Prof. Dr. Ing. Ştefan Trăuşan-Matu –
CS I, Prof. Dr. Ing. Adriana Vlad, CS I, Dr. Ing. Tiberiu Boroş – CS II, Dr. Fil. Verginica
Mititelu – CS II, Dr. Ing. Ştefan Daniel Dumitrescu – CS III, Dr. Ing. Viorel Gaftea – CS
III, Dr. Ing. Radu Ion – CS III, Dr. Inf. Elena Irimia – CS III, Inf. Eric Curea – CS, Fil.
Cătălin Mihăilă – CS, Ing. Ec. Alina Munteanu – CS, drd. Maria Carp – ASC.
Departamentul administrativ este compus din: Contabil Şef-Ec. Elena Papadatu,
Responsabil cu Achiziţiile Publice – Ec. Gabriel Sârbu, Inginer de sistem – Ing. Adrian
Magearu, Coonsilier Juridic – Geanina Monica Verbier, Programator Ajutor – Irina Trufaşu.
Este de menţionat că prestigiul ICIA este susţinut de faptul că cercetătorii săi sunt
membrii în colectivul de redacţie al unor reviste naţionale/ internaţionale (cotată de Web
of Science, Thomson Reuters sau indexată într-o BDI) şi în colectivul editorial al unor
edituri internaţionale consacrate, membrii în conducerea unor organizaţii internaţionale
de specialitate (de ex. European Language Resource Coordination (ELRC)), membrii de
onoare (fellow, senior) ai unor societăţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Unii dintre
cercetătorii angajaţi în ICIA au primit premii internaţionale şi ale Academiei Române.
Lucrările susţinute şi publicate sunt frecvent citite şi citate ȋn cumunitatea ştiinţifică din
ţară şi din străinătate.
Remarcabil este şi faptul că Institutul a participat ȋn rețele de cercetare finanțate
în trecut de UE, precum FLaReNet CLARIN și META-NET care au deschis calea spre
construirea unei platforme europene a tehnologiilor limbajuluia şi a participat în
numeroase proiecte internaţionale şi naţionale, iar în competiţiile tehnico-ştiinţifice
internaţionale la care a participat cu sisteme proprii, s-a plasat printre câştigătorii şi
protagoniştii celor mai multe dintre ele (WA-NACL 2003: Edmonton-Canada; WA-ACL
2005: Ann Arbor-USA; QA-CLEF 2006: Alicante-Spania; WSD-ACL/SEMEVAL2007:
Praga-Republica Cehă, QA-CLEF 2007: Budapesta-Ungaria, ResPubliQA-CLEF 2009:
Corfu-Grecia etc.).
Studiile realizate de angajaţii ICIA şi colaboratorii ȋn cadrul proiectului

multidisciplinar al Academiei Române „Strategiei de dezvoltare a României în urmatorii
20 ani, 2016 – 2035” din cadrul Programului interdisciplinar 4. Siguranţa Informatică –
Protecţia Cibernetică, Protecţia Proprietăţii Intelectuale în Proiecte şi în Publicarea
Electronică şi din cadrul programului „Studii de strategie şi politici (Strategy and Policy
Studies - SPOS)41 a Institutului European din România au fost apreciate, citate şi
publicate şi ȋn alte documente printre care se numără „România Digitală. Concepte şi
instrumente operaţionale”42: „Scenarii pentru evoluţia Pieţei Digitale Unice.
Unde se va poziţiona România”43; „Elemente de consolidare a convergenţei digitale a
României”44; „Inteligenţa Artificială şi implicaţiile ei ȋn luarea deciziilor ȋn Smart
Society”45.
41
http://ier.ro/sites/default/files/pdf/SPOS%202017_Studiul_3_FINAL.pdf.
42
„România Digitală. Concepte şi instrumente operaţionale”, Editura Club România, ISBN: 978-606-94561-
2-5, 2018.
43
2-5, 2018, pg. 119-130.
44
„România Digitală. Concepte şi instrumente operaţionale”,Editura Club România, ISBN: 978-606-94561-
2-5, 2018, pg. 165-185.
45
2-5, 2018, pg. 977-1001.
În cadrul procedurilor de evaluare anuale ale Academiei Române, în fiecare an,

de la înfiinţarea sa, ICIA a fost calificat drept instituţie de excelenţă. În 2001 a câştigat
competiţia pentru Centrele de Excelenţă (în Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei) organizată
de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei. În 2002 a fost clasat ca fiind cel mai performant
institut al Academiei Române (dintre cele 60 de institute şi centre). Din anul 2002, ICIA
a obţinut dreptul de organizare de doctorat în sistemul Academiei Române. Până ȋn
noiembrie 2018 din 28 de doctoranzi ȋnscrişi, 15 şi-au obţinut deja titlul de Doctor sau
sunt pe cale să-l obţină, conform procedurilor ȋn vigoare. În 2008 ICIA a fost acreditat ca
instituţie şi unitate de cercetare-dezvoltare, unitate componentă a sistemului de cercetare-
dezvoltare de interes naţional, conform HG NR. 551/2007.
2. Programe de cercetare prioritare
„The road to true artificial intelligence is not paved with a single discipline,
but rather a collection of specialized subject matters, techniques and
theories that together interact to create some form of intelligence.”
Christoffer O. Hernoes, „AI is closer than we know”,
Tech Crunch, March 11, 2016
Principalele proiecte de cercetare ale institutului se situează în domeniile

prelucrării limbajului natural, învăţării automate şi achiziţiei de cunoştinţe, instruirii
asistate de calculator, modelelor ingineriei cognitive pentru Ştiinţa Informaţiilor
Geospaţiale (Geospatial Information Science) şi managementului integrat de informaţii şi
tehnologii geospaţiale. ICIA este membru al Reţelei Europene de Excelenţă în
Tehnologiile Limbajului Natural (http://www.elsnet.org/orgframes.html) de peste 10 ani.
ICIA ȋmpreună cu Institutul de Informatică Teoretică – Iași (IIT) s-a implicat ȋn
dezvoltarea unor Proiecte Prioritare care au avut ca scop realizarea unui corpus
computațional de referință pentru limba română contemporană (CoRoLa, http://corola.ra
cai.ro/): o colecție de texte (scrise și orale) de dimensiuni foarte mari (sute de milioane de
cuvinte), adnotate cu metainformații (dată, autor etc.) și cu date lingvistice (părți de
vorbire, categorii gramaticale, dependențe sintactice etc.). Prin naturaleţea textelor și prin
adnotările pe care le va conţine, corpusul va fi util lingviștilor (pentru descrierea
diverselor aspecte ale limbii), lexicografilor (pentru crearea dicţionarelor generale sau
speciale de limbă), dezvoltatorilor de aplicaţii pe baza limbii naturale (corpusurile oferă
material de antrenare, de învăţare, de testare), celor care învață limba română ca limbă
străină (un corpus oferă exemple concrete de contexte posibile pentru cuvinte, de relaţii
pe care acestea le stabilesc cu alte cuvinte etc.), profesorilor care predau limba română în
şcoala românească (un corpus poate fi un instrument util de predare şi evaluare a elevilor).
De asemenea, ICIA a fost implicat ȋn Contractul de cercetare interdisciplinară
privind Strategia de dezvoltare a României în urmatorii 20 ani, 2016-203546 având
responsabilitatea Programului interdisciplinar 4. Siguranţa Informatică – Protecţia
Cibernetică, Protecţia Proprietăţii Intelectuale în Proiecte şi în Publicarea Electronică.
Printre activităţile Institutului se mai află şi activităţi de diseminare şi educaţie în
domeniul Inteligenţei artificiale, participări la organizarea de Conferinţe naţionale şi
internaţionale printre care se numără seriile ConsILR 2002-2018, Şcoli de vară printre
46
http://www.racai.ro/media/Strategia.pdf.
care seriile EuroLAN 1993-2017, Conferința Internațională Free and Open Source
Software for Geospatial Central and Eastern Europe Conference – FOSS4G-CEE, 2013
şi seminarii,ȋn calitate de organizator şi co-organizator.
Realizari din activitatea elaborării programelor de cercetare
Pe site-ul ICIA (www.racai.ro) sunt publicate o serie de rezultate ale cercetărilor

din ICIA care sunt puse gratuit la dispoziţia comunităţii de cercetare sub forma unor
instrumente software pentru procesare de text (http://www.racai.ro/ro/tools/text/), traducere
(http://www.racai.ro/tools/translation/) și voce (http://www.racai.ro/tools/speech-tools/).
Ca urmare aparticipării şi câştigării unor competiţii deschise lansate la nivel

naţional şi european, Institutul a fost şi este implicat ȋntr-o serie de Proiecte Naționale şi
Internaţionale (după anul 1998), ȋn calitate de coordonator sau de partener, astfel:
 ReTeRom – Resurse și tehnologii pentru dezvoltarea interfețelor om-mașină în limba română
(http://dev.racai.ro/ReTeRom/), Coordonator: Institutul de Cercetări pentru Inteligență
Artificială „Mihai Drăgănescu” (ICIA), Durata: 03.2018 – 11.2020.
 Robin – Roboţii şi Societatea: Sisteme Cognitive pentru Roboţi Personali şi Vehicule
Autonome, Coordonator: Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai
Drăgănescu” (ICIA), Durata: 03.2018 – 12.2020.
 Heimdallr – A tool for real time Keyword Spotting in phone conversations.
(http://heimdall.racai.ro/), Coordonator: Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială
„Mihai Drăgănescu” (ICIA), Durata: august 2017 – decembrie 2018.
 SSPR – Analizor sintactic (pentru limba română) bazat pe cunoștințe semantice,
http://dev.racai.ro/ti/wordpress/, Coordonator: Institutul de Cercetări pentru Inteligență
Artificială „Mihai Drăgănescu” (ICIA), Durata: 01.10.2015 – 30.06.2017.
 Strategia de dezvoltare a României – Contractul de cercetare interdisciplinară privind Strategia
de dezvoltare a României în urmatorii 20 ani, 2016 – 2035 (http://www.racai.ro/ media/
Strategia.pdf), Programul interdisciplinar 4. Siguranţa Informatică – Protecţia Cibernetică,
Protecţia Proprietăţii Intelectuale în Proiecte şi în Publicarea Electronică, Coordonator:
Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” (ICIA), Durata:
2015- 2017.
 ANVSIB – Sistem de Asistență pentru Cladiri Inteligente, controlat prin Voce și Vorbire
Naturală (http://speed.pub.ro/anvsib), Durata: 2014-2016.
 SIAFIM – Analiza imaginilor satelitare pentru monitorizarea incendiilor de pădure
(http://www.ingr.ro/siafim/index.htm), Durata: 2012-2015.
 ACCURAT – RO – Analysis and evaluation of Comparable Corpora for Under Resourced
Areas of machine Translation (PN2, Capacitati), Coordonator: Institutul de Cercetări pentru
Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” (ICIA), Durata: 2010-2012.
 STAR – Sistem de Traducere Automata pentru Limba Româna (PN2, Idei), Coordonator:
Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” (ICIA), Durata: 2009-
2011.
 CapAdIA – Întărirea Capacității Administrative a Institutului de Cercetări pentru Inteligența
Artificială (finanțat din Fonduri Structurale, http://www.icia-capadia.ro/), Coordonator:
Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” (ICIA), Durata: 1 iulie
– 31 decembrie 2010.
 CLARIN-RO – Infrastructura pentru resurse lingvistice interoperabile pentru limba româna
(PN2, Capacitati), Coordonator: Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai
Drăgănescu” (ICIA), Durata: 2009-2010.
 PRACSSIS – Parteneriat pentru o carieră de succes în domeniul securității informațiilor și a
sistemelor informatice, Durata: 2007-2013.
 SIR – RESDEC – Sistem de Întrebare-Raspuns în limbile Română și Engleză cu Spaţii
Deschise de Căutare (PN2), Coordonator: Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială
„Mihai Drăgănescu” (ICIA), Durata: 2007-2010.
 eDTLR – Dicţionarul Tezaur al Limbii Române în format electronic (PN2), Durata: 2007-2010.
 OPTIMTRAF – Sistem Interactiv pentru Monitorizarea si Optimizarea Traficului Rutier,
Coordonator: Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” (ICIA),
Durata: 2007-2010
 CONTO – Managementul competențelor în domeniul tehnologiei informației, o abordare
bazată pe ontologii, Durata: 2007-2010.
 SSCBI – Sisteme suport pentru cultura cunoașterii bazate pe soluții și instrumente din
domeniul BI (Business Intelligence), Durata: 2005-2008.
 NEM – Platformă tehnologică integrată, în domeniul „Networked and Electronic Media”,
sustenabilă pe termen lung şi racordatăla platforma tehnologică europeana NEM, Durata: 2006-
2008.
 PRPCUETIC – Dezvoltarea unui parteneriat pentru susținerea rezolvarii problemelor
cetățeanului în Uniunea Europeană prin utilizarea TIC în reingineria serviciilor publice,
Durata: 2006-2008.
 PESIMAS – Dezvoltarea unui parteneriat de excelenţă pentru crearea unui sistem inteligent şi
interactiv de management al relaţiei administraţiei cu cetăţenii şi mediul de afaceri, Durata:
2006-2008.
 LUCIUS – Realizarea unei reţele naţionale şi a unui sistem informaţional unificat pentru
managementul informaţiilor despre acoperirea şi utilizarea terenului în sprijinul dezvoltării
aplicaţiilor GMES, Durata: 2005-2008.
 IINSPAM – Infrastructura de date spaţiale pentru aplicaţii de protecţia mediului, Durata:
2005-2008.
 ROTEL – Sisteme inteligente pentru webul semantic, bazate pe logica ontologiilor şi
tehnologiile limbajului. Aplicaţii la Limba română (CEEX), Coordonator: ICIA, Durata:
2005-2008.
 PRO-EURO-TIC – Dezvoltarea parteneriatului la nivel European, pregătirea de proiecte
comune pentru depunerea la viitorul Program Cadru 7 al UE şi la viitoarele programe
internaţtonale, Coordonator: Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai

 ARTEMIS RO – Platformă tehnologică integrată, în domeniul „Intelligent Embedded
Systems”, sustenabilă pe termen lung și racordată la platforma tehnologică europeană
„ARTEMIS”, Coordonator: Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai
 IPWeT – Dezvoltarea parteneriatului S/T și pregatirea de proiecte comune în domeniul
aplicațiilor „IP-Wireless-Telemetry”, Durata: 2005-2007.
 ACQ-MULT – Achiziţia şi utilizarea cunoştinţelor lexicale multilingve (Proiect al Academiei
Române), Durata: 2004-2005.
 SINTEC – Sistem telematic inteligent şi interactiv pentru educaţie continuă (INFOSOC),
Durata: 2002-2003.
 UniSMART – Sisteme modulare educaţionale asistate de resurse ale tehnologiei informaţiei
pentru învăţământ universitar (INFOSOC), Durata: 2002-2004.
 IS – KS – Strategii şi soluţii pentru Societatea Informaţională–Societatea Cunoaşterii în
România (INFOSOC), Durata: 2002.
 SI-SC – Societatea Informaţională – Societatea Cunoaşterii (proiect fundamental al Academiei
Române), Durata: 2001-2002.
 LINGUASTAT – Set integrat de instrumente pentru prelucrarea statistică a limbajului (proiect
al Academiei Române), Durata: 1998-2001.
 WEBLEX DIC – Generator al unei baze de date lexicală codificată XML dintr-un dicţionar
tipărit (proiect prioritar al Academiei Române), Durata: 1998-1999.
3. Proiecte Internaționale (după anul 1990)
 DRuKoLA – Sprachvergleich korpustechnologisch. Deutsch – Rumänisch (funded by the

Alexander von Humboldt-Foundation)(http://www1.ids-mannheim.de/direktion/ kl/projekte/
drukola.html), Coordonator: Universitatea din Bucuresti, Durata: 2016-2018.
 DRCOST Action IS1312 – Structuring Discourse in Multilingual Europe (TextLink)
(http://www.cost.eu/COST_ Actions/isch/IS1312, Durata: 2014-2018, IC1207 COST Action,
PARSEME.
 PARSing and Multi-word Expressions (https://typo.uni-konstanz.de/parseme/), Durata:
2013-2017.
 COST Action IS1310 – Reassembling the Republic of Letters, 1500-1800 A digital framework
for multi-lateral collaboration on Europe`s intellectual history (http://www.cost.eu/
COST_Actions/ isch/IS1310?parties), Durata: 2014-2018.
 MUMIA COST Action IC1002 – Multilingual and multifaceted interactive information access
(www.mumia-network.eu), Durata: 2010-2014.
 METANET4U – Enhancing the European Linguistic Infrastructure (ICT PSP Objective
identifier: 6.1 Open linguistic infrastructure) (Grant Agreement No 270893), Durata:
2010-2013.
 ACCURAT – Analysis and evaluation of Comparable Corpora for Under Resourced Areas of
machine Translation (FP7/2007-2013, Grant Agreement no. 248347), Durata: 2010-2012.
 MULTILINGUAL Web – Standards and best practices for MultilingualWeb (ICT PSP Grant
Agreement No. 250500, and as part of the Competitiveness and Innovation Framework
Programme), Durata: 2010-2013.
 CLARIN – Common Language Resources and Technology Infrastructure (INFRA-2007-2.2-
01, 212230), Durata: 2008-2010.
 FlaRENet – Fostering Language Resources Network (TN, eContentplus 617001), Durata:

2008-2010.
 COST A31 – Stability and Adaptation of Classification Systems in a Cross-Cultural
Perspective, Durata: 2007-2010.
 eSDI-Net – European Network on Geographic Information Enrichment and Reuse, Durata:
2007-2010.
 SEE-ERA.NET – Building Language Resources and Translation Models for Machine Translation
focused on South Slavic and Balkan Languages (ICT 10503 RP), Durata: 2007-2008.
 WISE – An Electronic Marketplace to Support Pairs of Less Widely Studied European
Languages (BSEC 009 / 05.2007), Durata: 2007-2008.
 Collocations en contexte – Extragere şi analiză contrastivă (AUF 2091RR703), Durata:
2006-2008.
 TOWNTOLOGY COST Action C21 – Urban Ontologies for an improved communication in
UCE projects (www.townto logy.net), Durata: 2005-2009.
 RomNetEra – ROManian Inventory and NETworking for Integration in ERA (SSA FP6-
510475), Durata: 2004-2007.
 ProLearn – PROfessional LEARNing (NoE FP6- 507310), Durata: 2004-2007.
 (KNOWLEDGE-WEB – NoE FP6-507482), Durata: 2004-2007.
 ARS-ROCOCO – Acquiring Reading Skills in Romanian by Comparable Corpora (bilateral
project with the British Academy), Durata: 2004-2005.
 DICO-EAST – Dictionary consultation for research and education (bilateral project with the
University of Geneve), Durata: 2003-2004.
 FF-POIROT – Financial Fraud Prevention-Oriented Information Resources using Ontology
Technology (STREP IST-2001-38248), Durata: 2002-2005.
 BalkaNet – Design and Development of a Multilingual Balkan WordNet (FP5, IST-2000-
29388), Durata: 2001-2004.
 KATEDRAST – Proiect comun, al ICIA, al Universităţii George Mason şi al Laboratorului de
Fizică al Institutului Noetic (Orinda, California), având drept obiectiv explorarea principiilor şi
fundamentelor ştiinţei, Durata: 2001-2005.
 ELSNET – European Network of Excellence in Human Language Technologies (FP5, IST-
1999-12127), Durata: 2000-2002.
 LARFLAST – Learning Foreign Language Scientific Terminology (INCO-Copernicus
977074), Durata: 1999-2002.
 ELAN şi TELRI-II – ELAN (European Language Activity Network) şiTELRI-II (Trans-
European Language Resources Infrastructure) (1998-1999/1999-2001); proiecte COPERNICUS
complementare (1998-1999/ 1999-2001) cu 28 de parteneri, reprezentanţi ai tuturor limbilor
naţionale din Europa (plus un partener asociat din China), Durata: 1998-2001.
 CADBFR – Construction Automatique de Dictionnaire Bilingue Franco-Roumain (AUPELF-
UREF), Durata: 1999-2000.
 HEADGEN – Head-Driven Generator for Unification Grammars (proiect de cercetare NATO,
cu LIMSI Paris), Durata: 1998.
 CONCEDE – Consortium for Central European Dictionary Encoding (INCO-Copernicus
PL961142), Durata: 1997-1999.
 AUPELF-UREF – Finanţat de Guvernul Franţei; a urmărit extragerea automată de dicţionare
bilingve (român-francez), reversibile, pe baza corpusurilor paralele, Durata: 1996-1998.
 ILPNET2 – Network of Excellence in Programming Pan-European Scientific Network, Durata:
1998-2002.
 Using Multistrategy Learning as a Framework for Building Knowledge-Based Systems, Proiect
bilateral cu Universitatea George Mason, Durata: 1998-1999.
 AMASE – Agent-based Mobile Access to Information Services (proiect ESPRIT/ACTS cu

parteneri: Sony, Motorola, Siemens, Space-Hellas, Tecsi, Universitatea Tehnică din Aachen,
London College University şi ICIA), Durata: 1998-1999.
 AMROMANIAN INTERNET ACADEMY – European Network of Excellence in Human
Language Technologies (proiect internaţional cu International Centre for Advanced Studies in
Information Technology, Washington, SUA), Durata: 1995-1999.
 ELSNET GO EAST – European Network of Excellence in Human Language Technologies
(COPERNICUS Concerted Action), Durata: 1995-1998.
 LIMSI/CNRS – Finanţat de NATO; a urmărit cercetarea fundamentală în generarea modelelor
cognitive ale limbii naturale, Durata: 1996-1998.
 TELRI-I – Trans-European Language Resources Infrastructure (EC Concerted Action), Durata:
1995-1997.
 MULTEXT-EAST – Multilingual Text Tools and Corpora for Central and Eastern European
Languages (EC COPERNICUS 106), Durata: 1995-1997.
 PAIL – General AI Educational Environment (proiect bilateral cu IDSIA Lugano, Elveţia),
Durata: 1993-1995.
 EGLU – Unification-based Platform for Parsing, Transfer and Generation of Natural Language
(proiect bilateral cu Institutul ISSCO, Geneva, Elvetia), Durata: 1993-1994.
 KRIL – Knowledge-based Interlingual Generator (NSF FLUENT-2 proiect cu Universitatea
George Mason – Fairfax si Massachusetts Institute of Technology-Boston, SUA), Durata:
1993-1994.
 ELSNET – European Network of Excellence in Human Language Technologies (CEC
ESPRIT), Durata: 1991-1995.
Strategia ICIA ȋn ceea ce priveşte procesarea limbajului natural ţine cont, pe de

o parte, de faptul că dezvoltarea tehnologiilor limbajului acoperă numeroase domenii de
cercetare și discipline, inclusiv lingvistica computațională, inteligența artificială,
informatică și lingvistică, cu aplicații precum analiza limbajului natural, analiza textelor,
tehnologia vorbirii, explorarea de date, iar pe de altă parte de faptul că Inteligența
artificială centrată pe limbaj oferă noi oportunități de comunicare digitală, de comunicare
îmbunătățită digital, de comunicare bazată pe tehnologie și de cooperare în toate limbile
europene și nu numai, acordându-le vorbitorilor unor limbi diverse acces egal la
informații și cunoștințe și îmbunătățind funcționalitățile rețelelor informatice, Această
strategie ȋşi propune ca, pornind de la noi abordări tehnologice, bazate pe o creștere a
puterii de calcul și un acces mai bun la cantități semnificative de date, pentru a promova
dezvoltarea rețelelor neuronale de învățare profundă, să contribuie la tehnologiile limbajului
uman transformându-le într-o soluție reală pentru depășirea barierelor lingvistice.
Proiectul CoRoLa (Corpusul de referință pentru limba română contemporană)
care a debutat în 2014 ca program prioritar al Academiei Române și a fost încredințat
Institutului de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” din București
(ICIA) și Institutul de Informatică Teoretică din Iași (IIT) este unul dintre exemplele care
sunt foarte relevante atât pentru momentul actual, cât şi pentru viitor. Corpusul conține
texte diverse, datând din 1989 și până astăzi, scopul creării acestuia fiind să ofere o
imagine obiectivă a limbii române actuale scrise și vorbite. Corpusul este deschis
utilizării publice prin intermediul a două interfețe pentru căutare în date de tip text și una
pentru căutare în date de tip audio. Domeniile principale de utilizare a corpusului
CoRoLa sunt: studii lingvistice; modelarea limbajului pentru procesarea automată a
limbii române; dezvoltarea de modele de traducere; învățarea limbii; indexare și
recuperare inteligentă și multi-criterială de informație textuală și orală; clasificare
semantică de volume mari de date (text și audio); extragere de cunoștințe din date (text și
audio); rezumare automată de documente; sisteme de întrebare-răspuns; recunoaștere și
sinteza automată a vorbirii etc.
Dezvoltarea corpusului a urmat standardele și bunele practici internaționale și
reflectă toate stilurile funcționale ale limbii (cu denumirile în engleză, conform
metadatelor textelor, Imaginative, Science, Journalistic, Law, Administrative, Memoirs,
Blogpost), acoperă patru domenii generale (Arts&Culture, Nature, Science, Society).
Acestea din urmă sunt clasificate în 70 de subdomenii. Colectarea datelor s-a făcut în
baza unor protocoale semnate cu furnizorii de texte, deținători ai drepturilor de
proprietate intelectuală asupra textelor la care s-a oferit acces.
Textele sunt însoțite de metadate și au fost supuse unui lanț de prelucrare ce

combinăpreprocesare manuală asistată de computer și procesare complet automată.
Curățarea (eliminarea elementelor ce nu aparțin textului – antete, note, titluri, cuprins etc.
– din documente), verificarea utilizării corecte a diacriticelor și introducerea lor automată
atunci când a fost nevoie, precum și crearea metadatelor pentru fiecare document s-au
realizat folosind instrumente de procesare dezvoltate intern. Ulterior, datele au fost
segmentate la nivel de propoziție și de cuvânt, adnotate morfosintactic, lematizate,
grupurile sintactice au fost identificate. În plus, fișierele audio și traducerile lor au fost
aliniate (la nivel de fonem, silabă și cuvânt).
De asemenea, strategia ICIA ȋn ceea ce priveşte procesarea limbajului are ȋn

vedere şi faptul că protejarea unei limbi și, prin urmare, a culturii dezvoltate în jurul său,
este strâns legată de capacitatea limbii respective de a funcționa și a fi utilă în universul
digital. Astfel, diversitatea lingvistică și culturală este strâns legată de capacitățile și
resursele lumii digitale. Contribuţiile ce vor fi aduse tehnologiilor limbajului se vor baza,
în principal, pe posibilitatea de a accesa și a gestiona date și resurse lingvistice tot mai
ample și mai precise. ICIA va dezvolta colaborarea strânsă dintre cercetare, industrie,
proprietarii publici și privați de date. În plus, ȋşi va contribui la cadrul de reglementare a
utilizării unor astfel de date cu recomandări tehnice de natură să-l facă mult mai deschis
astfelȋncât resursele lingvistice fundamentale (corpusuri, lexicoane, ontologii etc.) să
devină interoperabile și să fie partajate într-un mediu deschis.
Strategia ICIA ia ȋn considerare faptul că Inteligenţa artificială (AI) are
potențialul de a contribui la abordarea unora dintre cele mai mari provocări cu care se
confruntă societatea. Conceptul de societate inteligentă (Smart Society) a apărut ȋn urmă
cu ceva timp, dar progresul văzut în ultimul deceniu a fost cu adevărat un salt uriaș pentru
omenire. Intrăm într-o fază în care a trăi inteligent este obişnuitul și tot ce se adaugă nu
face decât să completeze acest stil de viață. În societățile inteligente, ne confruntăm cu
orașele inteligente, care funcţionează prin utilizarea de accesorii inteligente și clădiri
inteligente. În societățile inteligente, avem mașini inteligente (cunoscute și ca autoturisme
sau autovehicule autonome), se estimează un flux mai bun de trafic, care este obţinut de
la date autentice furnizate de vehicule și analizate prin algoritmi inteligenți. O astfel de
societate creează, prin metode digitale, modele și tehnologii și prin utilizarea tuturor
datelor disponibile, noi soluții la provocările cunoscute și viitoare în ceea ce privește
locuinţa, munca și viața în societatea noastră.
Fiind una dintre tehnologiile cheie ale secolului 21, inteligența artificială se
dezvoltă rapid bazându-se pe algoritmi de învățare automată care rulează pe computere
performante și, prin urmare, se confruntă cu riscuri de securitate. Utilizarea AI și
Machine Learning (ML) pentru a realiza „igiena cibernetică” (cyberhygiene) și pentru a
impune medii curate este ideea care ne va ajuta să asigurăm medii IT moderne în ciuda
unui peisaj amenințător în continuă evoluție.
Ȋn locul viziunilor apocaliptice asupra evoluţiei AI şi a impactului destructiv
asupra societăţii este preferabil să ne orientăm spre Smart Society, spre rolul AI ȋn Smart
Society, spre provocări şi impactul lor asupra pieţei muncii şi spre aspecte legate de etică
şi ȋncredere. Ȋn acest context este necesar săse revină asupra semnificaţiilor trecute şi
prezente ale AI pentru a genera premise favorabile obţinerii de beneficii economice și
acceptabilitate socială.
Parteneriate cu alte organizaţii de cercetare

Institutul are relaţii de colaborare ȋn România cu institute de cercetare,
universităţi şi firme din sectorul privat dar şi relaţii de cooperare cu universităţi, institute
de cercetare şi parteneri industriali din peste 30 de ţări din Europa şi Statele Unite ale
Americii.
Bibliografie
1. Hotărârea nr. 695 din 3 iulie 2002 publicată în Monitorul Oficial nr. 507 din 15 iulie 2002;
2. Hotărârea nr. 650 publicată în Monitorul Oficial nr. 447 din 4 iulie 2012;
3. Tufiş, D., Ioniţă, A., Gaftea, V., Vlad A., Niţu, I., Baciu, A., Dragomirescu, H. ş.a., 2015, SIGURANŢA
INFORMATICĂ – PROTECŢIA CIBERNETICĂ, PROTECŢIA PROPRIETĂŢII INTELECTUALE ÎN PROIECTE ŞI ÎN
PUBLICAREA ELECTRONICĂ, în Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 ani, 2016-2035 din
viziunea Academiei Române, ISBN: 978-973-27-2555-9, Vol. II, ISBN: 978-973-27-2615-0, 2015,
pp. 121-150;
4. Tufiş, D., Ioniţă, A., Gaftea, V., Vlad A., Niţu, I., Iulian F. Popa ş.a., 2016, SIGURANŢA INFORMATICĂ –
PROTECŢIA CIBERNETICĂ, PROTECŢIA PROPRIETĂŢII INTELECTUALE ÎN PROIECTE ŞI ÎN PUBLICAREA
ELECTRONICĂ, în Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 ani, 2016-2035 din viziunea
Academiei Române, Vol. 3., Partea 1 – 2016, ISBN: 978-973-27-2706-5, pp. 199-256’;
5. Tufiş, D., Ioniţă, A., Gaftea, V., Vlad A., Niţu, I., Iulian F. Popa ş.a. 2016, SIGURANŢA INFORMATICĂ –
ELECTRONICĂ, înStrategia de Dezvoltare a României în următorii 20 ani, 2016-2035 din viziunea
Academiei Române, Vol. 3., Partea a 2-a - 2016, ISBN: 978-973-27-2555-9, pp. 201-238;
6. Tufiş, D., Ioniţă, A., Gaftea, V., Vlad A., Niţu, I., Iulian F. Popa. ş.a. , 2017, SIGURANŢA INFORMATICĂ –
ELECTRONICĂ, în Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 ani, 2016-2035 din viziunea
Academiei Române, Sumar executiv, martie 2017, ISBN: 978-973-27-2768-3, pp. 25-32;
7. Gaftea, V., Ioniţă, A., Niţu, I., Popa, I., 2017, „România și Piața Unică Digitală a Uniunii Europene.
Oportunități și provocări”, http://ier.ro/sites/default/files/pdf/ SPOS% 202017_Studiul_3_FINAL.pdf;
8. Gaftea, V., Ioniţă, A., Niţu, I., Popa, I.F. , 2018, „Scenarii pentru evoluţia Pieţei Digitale Unice. Unde se
va poziţiona România”, ȋn „România Digitală. Concepte şi instrumente operaţionale”, Editura Club
România, ISBN: 978-606-94561-2-5, 2018, pg. 119-130;
9. Gaftea, V., Ioniţă, A., Niţu, I., Popa, I.F., 2018, „Elemente de consolidare a convergenţei digitale a
României”, ȋn „România Digitală. Concepte şi instrumente operaţionale”, Editura Club România, ISBN:
978-606-94561-2-5, 2018, pg. 165-185;
10. Ioniţă, A., 2018,”Inteligenţa Artificială şi implicaţiile ei ȋn luarea deciziilor ȋn Smart Society”, ȋn
„România Digitală. Concepte şi instrumente operaţionale”, Editura Club România, ISBN: 978-606-
94561-2-5, 2018, pg. 977-1001.
8.8 Centrele Teritoriale de Calcul Electronic (CTCE)
Perioada de informatizare a României (1965-1980).

Programe de dotare cu tehnică de calcul și de automatizare a prelucrării datelor
Dezvoltarea informaticii românești până în anul 1989 47 (perioada socialistă,

politica PCR în România) s-a realizat pe baza unor „documente programatice” realizate
de specialiști de înaltă clasă (oameni de știință, academicieni, cercetători, profesori,
ingineri, economiști etc.) și însușite de Partidul Comunist Român (PCR) – partid unic în
Romania, devenind în acest fel „sarcini” ce erau „transpuse în viață”:
1. Anul 1967 – „Programul de dotare a economiei naționale cu echipamente moderne de
calcul și de automatizarea prelucrării datelor”, primul program de informatizare a
României elaborat de colectivul de spacialiști: profesorul Mihai Drăgănescu,
profesorul Mircea Petrescu, Nicolae Costake, Vlad Iancovici, Ștefan Bârlea, Emil
Mitescu, Cornel Mihulecea și Nicolae Sucitulescu.
2. Anul 1971 – „Programul cu privire la sistemul național de informatică și conducere”,
program dezbătut și aprobat în ședința Comitetului Politic Executiv al PCR, din
octombrie 1971. La vremea respectivă, programul era în concordanță cu ceea ce se
prefigura pentru dotarea județelor cu tehnică de calcul și când datele de intrare erau
introduse prin cartele perforate, iar teleprelucrarea avea caracter de pionierat.
Centralizările se efectuau prin metodele convenționale, destul de greoaie în acea
vreme, prin transportul/deplasarea cartelelor perforate sau a benzilor magnetice, iar în
cazuri excepționale prin folosire telexului sau a telefonului.
3. Anul 1972 – „Hotărârea CC al PCR cu privire la perfecționarea sistemului
informațional economico-social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de
prelucrare automată a datelor și dotarea economiei naționale cu tehnică de calcul în
perioada 1971-1980”, adoptată în aprilie 1972. Un program revoluționar privind
informatizarea în Romania dacă se ține seama că s-a stabilit producerea la noi în țară a
calculatoarele FELIX C256 (licență franceză – IRIS 50), precum și alte echipamente
periferice. Se avea în vedere apariția de structuri organizatorice (CTCE – Centrele
teritoriale de calcul electronic, ce se vor înființa în anul 1973, precum și Centre de
Calcul la nivelul ministerelor sau la nivelul unităților economice mari – uzine și
fabrici; de asemenea, s-au înființat și Oficii de Calcul pe lângă unități economice mici
și mijlocii) pentru a efectua prelucrări informatice unitare la nivelul județelor sau
centralizat la nivelul ministerelor.
4. Anul 1973 – „Hotărârea privind aplicarea Decretului nr. 499/1973 referitor la
organizarea unitară a activităţii de informatica şi unele măsuri pentru îmbunătăţirea
elaborării sistemelor de conducere economică”, Consiliul de Miniştri – HOTĂRÎREA
Nr. 1312 din 6 octombrie 1973. Documentul conține LISTA unităţilor subordonate
Institutului central pentru conducere şi informatică (18 unități în municipii, Centre
Teritoriale de calcul electronic (CTCE) – Timișoara, Cluj, Iași, Ploiești, Brăila,
47
Ion Ivan, „Strategii ale informatizării în România, înainte de anul 1989”, Istoria informaticii românești, vol.
II, Editura MATRIXROM, 2019, pag. 411,
Brașov, Pitești, Constanța, Bacău, Sibiu, Craiova, Arad, Suceava, Târgu Mureș, Baia
Mare, Oradea, Galați, Piatra Neamț și 5 Licee de informatică – București, Timișoara,
Clul-Napoca, Iași, Brașov și ulterior Petroșani – observația prof. Stelian Niculescu).
Obiectul activității pentru un CTCE: Cercetare, elaborare de programe și
implementare de sisteme informatice; prelucrare date pe echipamente de calcul;
formare și perfecționare de cadre pentru informatică. Obiectul activității pentru un
Liceu de informatică: Formare de cadre cu studii medii pentru informatică.
HOTĂRÂRE Nr. 1312 din 6 octombrie 197348

privind aplicarea Decretului nr. 499/1973 referitor la organizarea unitară a activităţii de
informatică şi unele măsuri pentru îmbunătăţirea elaborării sistemelor de conducere economică.
EMITENT CONSILIUL DE MINIŞTRI
Publicat în BULETINUL OFICIAL NR. 0 din 6 octombrie 1973, Consiliul de Miniştri al
Republicii Socialiste România hotărăşte:
Anexa.
LISTA unităţilor subordonate Institutului central pentru conducere şi informatică
Nr. Sediul Forma de

Denumirea Obiectul activității
crt. Localitatea Județul finanțare
0 1 2 3 4 5
I. Centre teritoriale de calcul electronic
Cercetare, elaborare de programe și
Centrul
implementare de sisteme informatice;
teritorial de Municipiul unitate
1. Timiș prelucrare date pe echipamente de
calcul Timișoara economică
calcul; formare și perfectionare de cadre
electronic
pentru informatică.
Centrul
2. Cluj prelucrare date pe echipamente de
calcul Cluj economică
electronic
Centrul
3. Iași prelucrare date pe echipamente de
calcul Iași economică
electronic
Centrul
4. Prahova prelucrare date pe echipamente de
calcul Ploiești economică
electronic
Centrul
5. Brăila prelucrare date pe echipamente de
calcul Brăila economică
electronic
48
Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G01L7HBN3A99DH23PFIL5Y418TB.

Centrul
6. Brașov prelucrare date pe echipamente de
calcul Brașov economică
electronic
Centrul
7. Argeș prelucrare date pe echipamente de
calcul Pitești economică
electronic
Centrul
8. Constanța prelucrare date pe echipamente de
calcul Constanța economică
electronic
Centrul
9. Bacău prelucrare date pe echipamente de
calcul Bacău economică
electronic
Centrul
10. Sibiu prelucrare date pe echipamente de
calcul Sibiu economică
electronic
Centrul
11. Dolj prelucrare date pe echipamente de
calcul Craiova economică
electronic
Centrul
12. Arad prelucrare date pe echipamente de
calcul Arad economică
electronic
Centrul
13. Suceava prelucrare date pe echipamente de
calcul Suceava economică
electronic
Centrul
14. Mureș prelucrare date pe echipamente de
calcul Tg. Mureș economică
electronic
Centrul
15. Maramureș prelucrare date pe echipamente de
calcul Baia Mare economică
electronic
Cerceta Cercetare, elaborare de

Centrul programe și implementare de sisteme
teritorial de Municipiul informatice; prelucrare date pe unitate
16. Bihor
calcul Oradea echipamente de calcul; formare și economică
electronic perfectionare de cadre pentru
informatică.
Centrul
17. Galați prelucrare date pe echipamente de
calcul Galați economică
electronic
Centrul
Municipiul implementare de sisteme informatice;
teritorial de unitate
18. Piatra- Neamț prelucrare date pe echipamente de
calcul economică
Neamț calcul; formare și perfectionare de cadre
electronic
II. Licee pentru informatică
Liceul pentru Municipiul Formare de cadre cu studii medii pentru Unitate

1.
informatică București informatică bugetară
2. Timiș
informatică Timișoara informatică bugetara
3. Cluj
informatică Cluj informatică bugetara
4. Iași
informatică Iași informatică bugetara
5. Brașov
informatică Brașov informatică bugetară
NOTĂ:
--------
În subordinea Institutului central pentru conducere şi informatică funcţionează, potrivit legii,
cabinete teritoriale de organizare, unităţi bugetare fără personalitate juridică.
Exemple de repartiții guvernamentale la locuri de muncă în informatică
Promoția Informatică 1978. În anul 1973, la Facultatea de Matematică – Universitatea din

București a avut concurs de admitere pentru specializarea Informatică (de fapt, optarea pentru
secția de Informatică s-a realizat în vara anului 1974, când băieții au terminat stagiul de armată,
efectuat după admiterea la facultate). În anul univ. 1974-1978 au început studiile un număr de 115
studenți, 4 ani de studii. În anul univ. 1978-1979 au fost doar 2 grupe de specializare (azi, studii
de master cu 6 studenți fiecare grupă): grupa de Limbaje specializate și grupa de Cercetări
operaționale. Mai jos este LISTA parțială a absolvenților ce au fost repartizați prin repartiții
guvernamaentale la diverse Instituții, Centre de Calcul ale ministerelor, întreprinderilor, Oficii de
Calcul ale unor unități mai mici.
LISTA parțială a absolvenților ce au fost repartizați la locuri de muncă în informatică

(promoțiile 1978, 1979)
1. Andronache Gh. Elena – Centrul de Calcul şi Lucrări Auxiliare, Ministerul Petrolului
(1978-1994, analist-programator)
2. Borcan A. Aurel – Centrul Teritorial de Calcul Electronic Constanţa (CTCE) (1978-1992,
analist-programator)
3. Butnăreanu Ariana – Centrul de Informatică și Organizare al Municipiului București-CINOR
(1979, programator)
4. Catargiu Tr. Dumitru – Centrul de Calcul al CIMUIU Bucureşti (1978-1983, Centrul
Teritorial de Calcul Electronic Târgu Jiu ( 1983-1990)
5. Chirilă D. Mihai – Electromagnetica Bucureşti (1978-1982, analist-programator), Institutul
de Proiectări şi Automatizări (IPA) Bucureşti (cercetător, 1982-1988)
6. Chirilean (Mihăescu) Alexandrina – Centrul de Calcul al Centralei Exploatării Lemnului din
Bucureşti
7. Chiriţescu A. Cristian – Institutul Central de informatică (ICI) (1978, cercetător)
8. Ciobanu (Radu) Mariana Claudia – Institutul Central de informatică (ICI) (1978, cercetător)
9. Creţescu I. Dan-Ion – Centrul de Calcul şi Lucrări Auxiliare, Ministerul Petrolului (analist-
programator)
10. Florea (Udrea) Mihaela – Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (1978-1988, programator),
Centrul de Organizare şi Calcul Bucureşti (COPCIA) (1988-1991, programator)
11. Grecu (Zache) Gh. Ileana – Centrul de Calcul al Consiliului Culturii (1978-1986, analist),
Inteprinderea „Precizia” București (1986-1987, analist-programator)
12. Ioniţă C. Angela – Institutul Central de informatică (ICI) (1978, cercetător)
13. Ivănescu C. Octav-Gabriel – Centrul de Informatică și Organizare al Municipiului București
– CINOR (1979-1990, programator și analist-programator)
14. Nistor A. Ioan – Centrul de Calcul al Ministerului Turismului, Bucureşti (1978-1990, analist
-programator)
15. Niţulescu St. Anca – Uzina Turbomecanica Bucureşti (1978-1996, analist)
16. Oprea Gh. Constantin – OPCOM București – Transelectrica (analist-programator)
17. Pătulescu P. Vladimi – Oficiul de calcul IRIDGN Gaze Bucureşti (1978-1979 analist),
C.C.L.A. Bucureşti, Petrol (1979 – 1984, analist), Oficiul de Calcul la IRIDGN Bucureşti,
Gaze (1984-1988), C.E.O.C.C, Minerit (1988 – 1995, analist III, II)
18. Popescu N. Gabriel – Centrul de Informatică și Organizare al Municipiului București -
CINOR (1979-1990, programator și analist-programator)
19. Posea Adrian – Centrul de Calcul al Ministerul Transporturilor şi Telecomunicațiilor (1978-
1984, programator)
20. Săndescu M. Ruxandra – Ministerul Metalurgiei, Centrala pentru Utilaj Chimic Griviţa
Roşie, Electrica (1978-1990, programator)
21. Teleojan (Ciobanu) Lambina Cristine – Centrul de Calcul al Ministerului Industriei
Lemnului şi Materialelorde Construcţii (1978-1986, programatorla), Centrul de Calcul al
Centralei de Exploatare a Lemnului–EXFOR (1986-1998, pogramator)
22. Toiba M. Dinu – Centrul de Calcul al Ministerului Turismului Bucureşti (1978-1982, analist-
programator)
23. Radoslovescu V. Ion – Institutul Central de informatică (ICI) (1979, cercetător)
24. Ursu (Petean) Cornelia – Combinatul Siderurgic Galaţi (1978-1979, programator),
UREMOAS București – Uzina de Radioatoare, Echipament Metalic, Obiecte şi Armături
Sanitare (1979-1991, analist-programator)
25. Vlada Marin – Centrul de Informatică și Organizare al Municipiului București – CINOR
(1979–1984, programator și analist-programator)
26. Zamfirache V. Vasile – Consiliul Culturii, Oficiul pentru Patrimoniu (1978-1979, analist),
Institutul de Proiectări „Proiect” Bucureşti (1979-1993, analist)
Despre activitatea la un Centru Teritorial de Calcul Electronic
Despre activitatea la un Centru Teritorial de Calcul Electronic (CTCE) am primit

informații de la domnul mat. inf. Aurel Borcan, analist-programator la Centrul Teritorial
de Calcul Electronic Constanţa (perioada 1978-1992) (nr. 2 din Lista de mai sus):
 Limbaje de programare folosite în CTCE: COBOL, FORTRAN BASIC, dBase/FoxPro
 Sisteme de Gestiune Baze de Date: fișiere de date create și actualizate cu limbajul
COBOL, SOCRATE, Paradox, dBase/FoxBase
 Metodologie : metodologia elaborată de Institutul Central de informatică (ICI)
 Fazele realizării unui sistem/aplicații informatic(e): Analiză, Programare, Testare,
Implementare, Exploatare
 Structura organizatorică: Director CTCE Constanța (Florea Ștefan), Director Tehnic,
Contabil Șef, Șefi de secție
 Ateliere de lucru: Analiză, Programare, Implementare
 Secția de exploatare: Perforare, asamblare, operare
 Lucrări informatice executate (exemple): Optimizarea cubajelor la VINANCOL,
Ameliorarea rasei de oi la ICPCOC-Palas, Preț de Cost, Optimizarea structurii
producției la Întreprinderea de Morarit și Panificație Dobrogea etc.
Despre produse informatice realizate la un Centru Teritorial de Calcul Electronic
Nicolae Fildan49
Mulțumim domnilor mat. inf. Aurel Borcan și ing. Nicolae Fildan, foști angajați ai CTCE
Constanța ce ne-au recomandat articolul Nicolae Fildan, „Despre creativitate și inovare. câteva
prezentări concrete din domeniul ingineriei de sistem (IT)”, Buletinul AGIR nr. 4/2017,
octombrie-noiembrie (Nota ed.)
ARTICOLUL (câteva extrase din articol). Prezentarea se bazează pe două produse: un program
utilitar (SAREFI – pentru calculatoarele FELIX 256/512) și un sistem de gestiune a bazelor de
date (SOCRATE MINI – pentru minicalculatoare I100/CORAL).
1. Produsul informatic SAREFI
Centrul Teritorial de Calcul Constanța, unde am lucrat în perioada anilor 1973-1994, a

„permis”, chiar facilitat, crearea unui context minim necesar dezvoltării creativității și inovării. În
concluzie, având acest cadru „permisiv”, factorii determinanți au fost modalitățile de abordare la
nivelul echipei precum și la nivelul fiecărui membru al ei. S-a pornit cu o echipă formată din 3
ingineri de sistem (Dicu Ștefan, Fildan Nicolae, Norea Dan Viorel), care nu s-au limitat numai la
realizarea sarcinilor de serviciu și care și-au propus să îmbunătățească substanțial interfața între
49
NICOLAE FILDAN a absolvit Universitatea Politehnica „Traian Vuia” din Timișoara, Facultatea
Electrotehnică - Secția Calculatoare Electronice (1972). A fost inginer de sistem (1973-1980) și șef de
departament (1980-1991) la Centru Teritorial de Calcul Electronic Constanța; director general (1991-1994) la
TOTALDATA SA; director general adjunct (1994 - 2002) la Bursa Maritimă și de Mărfuri Constanta;
Membru în Consiliul de Conducere (1996-2001) la RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers
Automated Quotation); Șef Compartiment Strategii-Restructurare-Dezvoltare (2002-2003) la Camera de
Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța; director zonă (2003-2014) la SIVECO Romania SA.
utilizatorul final și calculator prin crearea unui program utilitar (SAREFI – SAlvare, REstaurare
FIșiere și volume).
Necesitatea acestui program a apărut datorită progresului hardware, care a depășit oferta
sistemului de operare. Mai exact, în același Centru de Calcul au ajuns să fie utilizate calculatoare
cu discuri diferite din punct de vedere structural – RD, MD, AD, BD. Cu utilitarele existente, o
aplicație nu putea fi mutată de pe un tip de disc pe alt tip. SAREFI a permis exploatarea unei
aplicații pe orice calculator, indiferent de discurile din configurație.
Câteva din obiectivele generale urmărite au fost :
 Optimizarea interfeței cu utilizatorul final (clientul). Soluția s-a bazat pe salvarea pe bandă
magnetică a informațiilor despre structura logică a fișierelor (secvențiale, indexat- secvențiale,
biblioteci) de pe discul magnetic, astfel încât utilizatorul final să fie nevoit să furnizeze doar
informații minime (numele fișierului/fișierelor);
 automatizarea reparării/rezolvării unor erori hard sau umane, permițând reluarea lucrărilor, în
astfel de situații, cu efort și pierderi minime;
 introducerea unor funcționalități noi care nu se regăseau în lista celorlalte produse similare.
Exemplu: argumentul ALL pentru salvarea sau restaurarea tuturor fișierelor.
 upgrade permanent ținând cont de propunerile venite de la alți ingineri de sistem sau de la
utilizatorii obișnuiți.
Pentru a putea asigura toate facilitățile propuse pentru SAREFI – primul pas a fost să
„spargem” codul de acces în nucleul sistemului de operare (asigurând migrarea din mod „slave” în
mod „maître”). Am devenit astfel, fară să vrem, Hackeri (anii ’70). Spre deosebire de cei de azi,
noi am folosit aceste cunoștinte și abilități doar în sens pozitiv, pentru crearea unor noi
funcționalități și pentru îmbunătățirea celor existente, inclusiv pentru eliminarea unor anomalii ale
sistemului de operare (rezolvare bug-uri).
Împărțirea sarcinilor în echipă a fost făcută pe trei componente mari (ținând cont de
competențele și preferințele fiecăruia):
 Nucleul care conținea analiza/prelucrarea cartelelor de comandă, care reprezentau interfața cu
utilizatorul – Dan Norea, care a realizat și modulul pentru tratarea suportului bandă magnetică
la nivel fizic. Realizase, anterior, programe în limbajul de asamblare pentru benzi magnetice - MT.
 Modulul pentru tratarea suportului disc magnetic (RD, MD, AD, BD) la nivel fizic – Nicolae
Fildan. Realizase o îmbunătățire importantă pentru reluarea fară pierderi a fișierului de
contabilitate a lucrărilor, fișier creat de sistemul de operare pe disc, după un blocaj sistem.
Îmbunătățirea a fost preluată de furnizorul sistemului de operare într-o nouă versiune a
sistemului de operare.
 Modulele pentru gestiunea fișierelor, la nivel logic, atât pe discul magnetic, indiferent de tip
(secvențial sau secvențial-indexat), cât și pe bandă magnetică – Ștefan Dicu. Pentru a realiza
aceste module, a trebuit să devină un adevărat expert în SGF (Sistemul de gestiune a fișierelor).
Fiecare dintre autori s-a specializat pe domeniul lui până la cele mai mici detalii. Succesul
acestei echipe, în concluzie, s-ar putea spune că s-a bazat pe o bună (eficientă) aplicare a
principiului interferenței (referitor la părțile comune – obligatorii pentru toți) și complementarității
(referitor la părțile/componentele specifice - realizate separat de fiecare membru).
A urmat apoi confirmarea calității de elaborator facută prin emiterea unor Diplome
semnate de Academician Profesor Mihai Dragănescu, în 1983 – Președinte al Consiliului Științific
ICI (Institutul Central pentru Conducere și Informatică) cu ocazia introducerii lui în Biblioteca
Națională de Programe (un fel de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci-OSIM) pentru domeniul
IT - deoarece domeniul IT, atunci, nu era în lista OSIM)). Un exemplar de diplomă este prezentat.
Acum, există Registrul Național al Programelor pentru Calculator – ORDA (Oficiul Român
pentru Drepturile de Autor).
Diploma de confirmare calității de elaborator, ICI, 1983
2. Podusul informatic SOCRATE MINI
Apariția produsului SOCRATE MINI a fost generată de necesitatea migrării bazelor de

date de pe calculatoarele FELIX (tehnologie FRANȚA) pe minicalculatoare (tehnologie SUA)
mult mai fiabile. În plus, minicalculatoarele permiteau o formă mai evolută a conceptului de
teleprelucrare – utilizarea unei baze de date de la terminale aflate la distanță.
La început, SOCRATE MINI a fost o idee și apoi a devenit un produs novator. A păstrat
limbajul bazelor de date de pe FELIX (limbajul SOCRATE), cunoscut de mulți programatori.
Implementarea a fost realizată în limbaj de asamblare și (noutate pentru anii aceia) în limbajul
„C”. Detalii au fost prezentate în cartea referită mai jos [3]. Merită menționat faptul că Centrul
Teritorial de Calcul nu avea în schema de personal un colectiv de cercetare. Acest colectiv a fost
format din 5 ingineri de sistem și programatori de elită (Adrian Alexandrescu, Constantin
Baronide, Adrian Dobrițoiu, Răzvan Nedelcu, Dan Viorel Norea), a căror valoare a fost
evidențiată de mine și, în final, acceptată și recunoscută de conducere. Ca manager de proiect
SOCRATE MINI (pe atunci - șeful Sectiei Exploatare care coordona activitățile inginerilor de
sistem pe partea de software) am aplicat și dezvoltat bunele principii și tehnici utilizate la
realizarea SAREFI.
În continuare se vor prezenta câteva din activitățile care au avut și vor avea un impact
deosebit, asupra realizărilor trecute, prezente și viitoare (în sensul că pot fi preluate de către cei
interesați de aceste bune practici aplicate cu succes) și care se referă la:
 Aplicarea unor metode moderne și riguroase de proiectare și testare. Exemple: realizarea de
scheme logice pentru toate componentele; textul sursă cu comentarii la zi, realizarea de scenarii
de testare focusate pe cazul cel mai defavorabil (metodă preluată și adaptată de la IBM) etc.
 Realizarea de întâlniri de tip „brainstorming” în locul ședințelor/întâlnirilor clasice. Rolul jucat
de mine în aceste întâlniri, și nu numai, a fost unul de facilitator și nu de șef. Lansarea unei
versiuni majore SOCRATE MINI la Centrul de Calcul Târgu-Mureș. A fost o lansare de
succes bine organizată de gazde. A fost urmată și de o excursie, într-o zonă minunată, la care a
participat echipa împreună cu soțiile (un „team building” adevărat). Atunci am stabilit relații de
prietenie și colaborare cu Romulus Maier (Managing Partner at Agora Group and Co-Owne,
Agora Group, Byblos SRL ASEBUSS - Executive MBA Program ). După ‘89 am publicat o
serie de articole în revistele de IT coordonate de Romulus Maier. Este un exemplu (model) de
profesionalism și de perseverență.
 Participarea și organizarea de seminarii în domeniul bazelor de date, inteligenței artificiale și a

limbajelor naturale la nivel național pentru a pregăti pașii următori în dezvoltarea produsului
sau a identificării de soluții pentru produse noi. Atunci i-am cunoscut, și m-am împrietenit, cu
doi specialiști deosebiți (în inteligența artificială și în limbaje naturale) și, în același timp, doi
oameni excepționali: Acad. Dan Tufiș (atunci, cercetător la ICI BUCUREȘTI; acum, angajat al
ACADEMIEI ROMANE), Prof. univ. dr.ing. Dan Cristea (atunci, ing. sistem la Centrul de
Calcul al Universității Alex. Ioan Cuza Iași și acum: profesor la aceeași universitate). Dan
Cristea, în anii ‘80 a fost sursa noastră de cărți cu ultimile noutăți apărute în SUA în domeniul
Bazelor de date și al Inteligenței artificiale. A fost documentația de bază de la care s-a pornit la
startarea unui nou proiect referitor la realizarea unui Sistem de gestiune a bazelor de cunoștinte
la care a trebuit sa renunțăm după ‘89. Cu Dan Cristea am inițiat, în 2013, un proiect (ca
account manager) cu titlul „MappingBooks – Intră în carte!”. Dan Tufiș a răspuns invitației
de a susține tema „CoRoLa – Program Prioritar al Academiei Române” (realizarea unui corpus
computațional de referință pentru limba română contemporană) la Conferința Internațională de
Studii Interdisciplinare din 10-11.06.2016 (în organizarea căreia am fost implicat). Aceste
acțiuni de colaborare au continuat și în 2017 , luna septembrie, prin implicarea în demararea
proiectului „Școala de vară EUROLAN 2017”, cu tema „Biomedical Text Processing”
coordonat de Dan Tufiș și Dan Cristea și care a avut loc la Universitatea Ovidius Constanța.
Acceptarea produsului în Biblioteca Națională de Programe a fost un pas important în

recunoașterea importanței și calității acestui produs. Mai jos se prezintă Diploma de confirmarea a
calității de elaborator care este semnată de Academician Profesor Mihai Dragănescu– Președinte
al Consiliului Științific ICI, în anul 1985.
Diploma de confirmare calității de elaborator, ICI, 1985
Bibliografie
[1] Nicole Fildan, „Inovarea și creativitatea. Propuneri privind abordarea lor în tranziţia la societatea
cunoașterii”. Lucrare prezentata la Workshop Național Cercetare și expertiză inginerească la Constanța
din data de 18.11.2016. Publicată în Buletinul AGIR,
http://www.buletinulagir.agir.ro/articol.php?id=2814
[2] Simpozionul Național Interdisciplinar „Știința și Arta, interferențe și complementaritate” -
20.03.2015http://agir-constanta.ro/categoria/evenimente/page/2/. Lucrările prezentate la simpozion au
fost publicate în Buletinul AGIR 1/2015, http://www.buletinulagir.agir.ro/numar_revista.php?id=108
[3] Gheorghe Sabău, Vasile Avram, Aurelian Cojocaru, Alexandru Sotir, Valeriu Orbeanu, „Practica bazelor
de date. Totul despre … SOCRATE și SOCRATE MINI pe Felix C, CORAL, Independent”, Editura
Tehnică, 1989.
Centrul Teritorial de Calcul Electronic (CTCE) Târgu Mureș
Dr. ec. Petru Pepelea,

director CTCE, perioada 1973-1989
Înființat în februarie 1973, CTCE Tg. Mureș a avut drept scop realizarea unui
obiectiv fundamental, și anume „informatizarea activităților economice și sociale din
județul Mureș, precum și formarea de specialiști în domeniul IT”.
Subordonate acestui obiectiv fundamental, înzestrarea anuală a CTCE Tg. Mureș
cu echipamente hardware și software de bază constituiau preocupări permanente ale
echipelor de specialiștii din acest domeniu, cu toate că accesul la tehnologia informațiilor
din țările dezvoltate era foarte dificil.
Angajarea de specialiști cu studii superioare în domeniul IT, în principal
absolvenți de calculatoare, cibernetică și informatică, economiști, a permis dezvoltarea de
aplicații informatice integrate privind automatizarea principalelor activități, în marile
întreprinderi din județul Mureș. Enumerăm câteva dintre sistemele informatice integrate,
dezvoltate și implementate de către echipele de specialiști IT din CTCE Tg Mureș:
 Sistemul informatic privind activitatea de gestiune, activitatea contabilă, calculul salariilor și
forța de muncă la principalele întreprinderi din județul Mureș și anume: Metalotehnica Tg.
Mureș-producția de mașini industriale de cusut și tricotat, Combinatul de îngrășăminte
chimice, IMATEX – producția de războaie industriale de țesut, ProdComplex – producția de
produse din materiale plastice, Extracția, transportul și furnizarea gazului metan, Fabrica de
mobilă Tg. Mures, Nicovala Sighișoara – producția de piese pentru industria construcțiilor de
mașini.
 Software pentru echiparea mașinilor industriale de cusut și tricotat produse de Metalotehnica
Tg. Mureș – dotarea acestor mașini cu memorii și software ce permiteau instalarea și
încorporarea de programe privind automatizarea proceselor de coasere și tricotare.
 Software pentru programarea și lansarea în producție a pieselor componente ale unui război de
țesut fabricat de IMATEX Tg. Mureș.
 Dotarea cu microcalculatoare de tip PDP – CORAL și INDEPENDENT – a permis dezvoltarea
de sisteme CAD/CAM pentru proiectarea asistată de calculator (CAD), în arhitectură (IPJ Tg.
Mureș) și medicină (Institutul de cardiologie Tg. Mureș). În acest domeniu, CTCE Tg. Mureș a
întreținut o colaborare cu instituții de cercetare din Berlinul de Est și Budapesta.
Preocupările permanente privind cercetarea, în domeniul IT, au facilitat realizări de prim
rang în perioada anilor `80 și anume, transmisia de fișiere de date la distanță: CTCE Tg Mureș –
Oficiul de calcul Miercurea Ciuc, utilizând linii telefonice închiriate. Cerința mare privind
formarea și/sau perfecționarea în domeniul IT a determinat crearea unei echipe de instructori
specialiști și susținerea de cursuri privind: analiza și proiectarea de sisteme IT, limbaje de
programare precum COBOL, C++, TurboPascal, Fortran 77.Cererea privind dezvoltarea de
sisteme IT fiind din ce în ce mai mare, a determinat schimbări în organizarea echipelor de
specialiști, și anume, adoptarea lucrului pe proiecte, de la inițiere până la finalizare, în toate etapele
unui proiect: analiză, proiectare, programare-realizare și implementare sistem. Astfel, noua
tehnologie informațională pentru dezvoltarea proiectelor a condus la creșterea gradului de
informatizare a activităților din întreprinderile județului Mureș, ca de exemplu: Metalotehnica
90%, IMATEX 85%, Prodcomplex 75%, Combinatul de îngrășăminte chimice 70%, Fabrica de
mobilă Tg. Mureș 70%.
Conforma HOTĂRÎRII GUVERNULUI Nr. 1365 din 29 decembrie 1990 CTCE Tg.
Mureș s-a transformat în Societatea comercială „Info-Mureş” Târgu Mureş - S.A. (Nota ed.).
Transformări ale CTCE după anul 1989, desființarea lor și inființarea altor societăți
comerciale
După Revoluția Română (decembrie 1989), în România a început un proces de

transformare și de organizare a societății în toate domeniile vieții politice, economice,
sociale, științifice și tehnice, învățământ, sănătate etc. Nu a scăpat de acest proces nici
instituțiile, organizațiile și unitățile economice din domeniul tehnicii de calcul și informaticii.
După redactarea primelor 3 volume (capitolele 1-6) din cadrul proiectului
ROINFO (Istoria informaticii românești) publicate în perioada 2019-2020, am ajuns la
concluzia că am reușit parțial să „descifrăm fenomenul” informaticii românești, pentru că
am dat prioritate unor evenimente, subiecte și teme, instituții și oameni, programe,
decizii, transformări și evoluții etc.
Știind rolul important pe care l-au avut Centrele Teritoriale de
Calcul Electronic (CTCE) în dezvoltarea și performanțele economiei
din întreaga României, în procesul de informatizare a tuturor
domeniilor de activitate din România, ne-am propus să studiem și
evoluția acestor CTCE-uri. Spre exemplificare evidențiem Colocviul de
Informatică INFO Iași50, de la Facultatea de Matematică –
Universitatea din Iași, ce s-a desfășurat – prímele ediții, în colaborare
cu Centrul Teritorial de Calcul Electronic Iași și ITC – filiala Iași (din
anul 1985). Evenimentul a fost inițiat la Universitatea „Al. I. Cuza” din
Iași – Facultatea de Matematică, de prof. Călin Petru Ignat, care devine director al
Centrului de Calcul al Universității, din anul 1975.
Ținând seama că acest demers pentru studiul evoluției acestor CTCE-uri este unul
complex și de durată, am preferat o metodă de căutare de informații de pe Internet. Din
aceste motive vom prezenta câteva informații fără să avem pretenția că vom aduce un
studiu complet și cu informații folositoare care să descrie evoluția acestor CTCE-uri.
Probabil, facem acest efort de descriere mai mult pentru o provocare.Vom lăsa această
sarcină complexă unui eventual istoric, care să aleagă metodele de cercetare cele mai
eficiente.
Conform Hotărârii Guvernului Nr. 1365 din 29 decembrie 1990 privind înfiinţarea
de societăţi comerciale în informatică, publicat în Monitorul Oficial NR. 19 din 26
ianuarie 1991, 43 de unități economice de informatică s-au desfiițat și s-au creat 43 de
societăți comerciale – societăți pe acțiuni (S.A.), având diverse activități de ibformatică:
cercetare și proiectare, elaborare produse program (concepție, realizare, consulting),
asistență informatică, perfecționare în informatică etc.
 HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 1365 din 29 decembrie 1990 privind înfiinţarea de

societăţi comerciale în informatică, Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 19 din
26 ianuarie 1991 (sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/1404).
50
Începând cu anul 1977, evenimentul se desfășura din 2 în 2 ani la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași,
Facultatea de Matematică, în colaborare cu Centrul Teritorial de Calcul Electronic Iași, ulterior – din anul
1985, și cu Institutul pentru Tehnica de calcul și Informatică (ITCI) – Filiala Iași. Reuniune a cercetătorilor în
informatică din întreaga țară, ce se desfășura prin conferințe ale unor personalități ale domeniului, și prin
comunicări științifice în următoarele 3 secțiuni: Informatica teoretică, Inteligența artificială, Modele
matematice pentru conducerea sistemelor industriale și algoritmi numerici.
Anexa 1. LISTA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE PE ACŢIUNI
Capital
Principalul social Mijl.
Nr. Denumirea societăţii Forma Denumirea unităţii
Sediul obiect al fixe + Mijl.
crt. comerciale juridică care se desfiinţează
activităţii circ. - mii lei
-
0 1 2 3 4 5 6
Cercetare -
Centrul naţional de
Societate elaborare - 6726
difuzare produse Bd. Miciurin nr. 8-
1. pe difuzare ─────── CNDPI Bucureşti
informatice 10 Bucureşti
acţiuni asistenţă - 4186+2540
„Romsoft” - S.A.
produse program
Formare -
Centrul de pregătire Societate perfecţionare - 10164
Bd. Miciurin nr. 8-
2. în informatică pe specialişti - ─────── CPI Bucureşti
10 Bucureşti
Bucureşti - S.A. acţiuni informaticieni - 9264+900
formatori
Servicii
Societatea de servicii Societate 1000
Str. Oneşti nr. 2 informatice
3. informatice S.S.I. - pe ─────── CPI Bucureşti
Bucureşti conform
Bucureşti - S.A. acţiuni 900+100
statutului
Servicii
Societatea de servicii Societate Str. Mihai Viteazu 13586
informatice
4. informatice C.T.C.E - pe nr. 4, Alba Iulia, ─────── CTCE Alba Iulia
conform
Alba Iulia - S.A. acţiuni jud. Alba 12637+949
statutului
Servicii
Str. Horea nr. 7, informatice
5. informatice Arad - pe ─────── CTCE Arad
Arad, jud. Arad conform
S.A. acţiuni 28321+1813
statutului
Servicii
Str. Milcov nr. 1 informatice
6. informatice Bacău - pe ─────── CTCE Bacău
Bacău, jud. Bacău conform
S.A. acţiuni 12606+1528
statutului
Societatea de servicii Servicii
Societate Bd. Bucureşti nr. 19810
informatice informatice
7. pe 23, Baia Mare, ─────── CTCE Baia Mare
„Infomara” Baia conform
acţiuni jud. Maramureş 18151+1659
Mare - S.A. statutului
Servicii
Societatea de servicii Societate Str. Republicii nr. 8443
informatice
8. informatice „Info- pe 1, Bistriţa, jud. ─────── CTCE Bistriţa
conform
salt” Bistriţa - S.A. acţiuni Bistriţa-Năsăud 7470+973
statutului
Str. Mihai Servicii
Eminescu nr. 62, informatice
9. informatice Botoşani pe ─────── CTCE Botoşani
Botoşani, jud. conform
- S.A. acţiuni 10965+1128
Botoşani statutului
Servicii
Societatea de servicii Societate Str. Călăraşilor nr. 39459
informatice
10. informatice Brăila - pe 15, Brăila, jud. ─────── CTCE Brăila
conform
S.A. acţiuni Brăila 36923+2536
statutului
Servicii
Societatea de servicii Societate Bd. Victoriei nr. 35437
informatice
11. informatice „Infostar” pe 12-14, Braşov, jud. ─────── CTCE Braşov
conform
Braşov - S.A. acţiuni Braşov 33375+2062
statutului
Servicii
Societatea de servicii Societate Aleea Industriilor 59136
informatice
12. informatice „Infobuz” pe nr. 1 Buzău jud. ─────── CTCE Buzău
conform
Buzău - S.A. acţiuni Buzău 57270+1866
statutului
Servicii
Societatea de servicii Societate Str. Călăraşilor nr. 23548
informatice
13. informatice „Pascal” pe 15 Călăraşi jud. ─────── CTCE Călăraşi
conform
Călăraşi - S.A. acţiuni Călăraşi 23304+244
statutului
14. Concepţie -
Centrul de Societate Str. Republicii nr. 12443
realizare -
informatică aplicată pe 107 Cluj-Napoca ─────── CTCE Cluj-Napoca
A. Cluj - S.A. consulting -
acţiuni jud. Cluj 11642+801
informatică
14. Exploatare -
Societate Bd. Republicii nr. închirieri 22818
Societatea de calcul
pe 107, Cluj-Napoca echipamente de ─────── CTCE Cluj-Napoca
B. electronic Cluj - S.A. acţiuni jud. Cluj calcul - bănci de 21349+1469
date
15. Societatea de servicii Concepţie -
Societate Bd. Lăpuşneanu 14089
informatice elaborare
pe nr. 13 Constanţa ─────── CTCE Constanţa
A. „Infomar” Constanţa acţiuni jud. Constanţa produse -
13341+748
- S.A. program
15. Societatea de servicii Servicii
Societate Bd. Lăpuşneanu 24364
pe nr. 13 Constanţa ─────── CTCE Constanţa
B. „Totaldata” acţiuni jud. Constanţa
conform
23070+1294
Constanţa - S.A. statutului
Societatea de servicii
Servicii
informatice, Societate 23020
Str. Dreslei nr. 3-A informatice
16. consulting, pe ─────── CTCE Craiova
Craiova jud. Dolj conform
organizare „Sico” acţiuni 20761+2259
statutului
Craiova - S.A.
Societatea de servicii Servicii 14698
Societate Bd. Decebal bloc
informatice şi informatice ───────
17. pe P Deva jud. CTCE Deva
consultanţă „Consul” conform ──
acţiuni Hunedoara
Deva - S.A. statutului 13858+840
Servicii 28911
Societatea de servicii Societate Str. Bucegi nr. 21
informatice ───────
18. informatice Focşani - pe Focşani jud. CTCE Focşani
conform ──
S.A. acţiuni Focşani
statutului 27433+1478
Servicii
Str. Basarabiei nr. informatice
19. informatice C.T.C.E. pe ─────── CTCE Galaţi
6 Galaţi jud. Galaţi conform
Galaţi - S.A. acţiuni 18769+1716
statutului
Platforma Servicii
industrială informatice
20. informatice Giurgiu - pe ─────── CTCE Giurgiu
ICMUG - Giurgiu conform
S.A. acţiuni 14427+319
jud. Giurgiu statutului
Servicii
Şos. Tuţora nr. 17, informatice
21. informatice „Sinta” pe ────── CTCE Iaşi
Iaşi jud. Iaşi conform
Iaşi - S.A. acţiuni 35466+2683
statutului
Societate Str. Petofi nr. 38 24654
informatice „Infohar” informatice CTCE Miercurea-
22. pe Miercurea-Ciuc, ───────
Miercurea-Ciuc - conform Ciuc
acţiuni jud. Harghita 23924+730
S.A. statutului
Servicii
Societatea de servicii Societate Str. Basarabiei nr. 17625
informatice
23. informatice Oradea - pe 1, Oradea jud. ─────── CTCE Oradea
conform
S.A. acţiuni Bihor 15603+2022
statutului
24. Servicii
Centrul teritorial de Societate Str. Decebal nr. 32 15546
informatice
calcul electronic pe Piatra-Neamţ, jud. ─────── CTCE Piatra-Neamţ
A. Piatra-Neamţ - S.A. acţiuni Neamţ conform
14206+1338
statutului
24. Servicii
Societatea de servicii Societate Piaţa 23 August 5174
informatice
informatice SSI pe nr. 1, Roman jud. ─────── CTCE Piatra-Neamţ
B. Roman - S.A. conform
acţiuni Neamţ 4728+446
statutului
Servicii
Societatea de servicii Societate Bd. Republicii nr. 26641
informatice
25. informatice SSI pe 17 Piteşti jud. ─────── CTCE Piteşti
conform
Piteşti - S.A. acţiuni Argeş 24383+2258
statutului
Societate Bd. Bucureşti nr. 40251
26. pe 29 Ploieşti jud. ─────── CTCE Ploieşti
„Compec” Ploieşti - conform
acţiuni Prahova 36402+3849
S.A. statutului
Servicii
Societatea de servicii Societate Str. Timişoarei nr. 14411
informatice
27. informatice „Info- pe 5 Reşiţa jud. ─────── CTCE Reşiţa
conform
caraş” Reşiţa - S.A. acţiuni Caraş-Severin 13736+675
statutului
Servicii
Societatea comercială Societate Str. Petofi Sandor 25315
informatice
28. „Infoprest” Satu pe nr. 4 Satu Mare ─────── CTCE Satu Mare
conform
Mare - S.A. acţiuni jud. Satu Mare 24266+1049
statutului
Bulevardul 23 Servicii
August nr. 21 informatice
29. informatice „Inf- pe ─────── CTCE Sf. Gheorghe
Sfîntu Gheorghe conform
Covasna” - S.A. acţiuni 14478+625
jud. Covasna statutului
30. Servicii
Societatea de soft Societate 30872
Str. Someşului nr. informatice
aplicativ şi servicii pe ─────── CTCE Sibiu
A. Sibiu - S.A. 19 Sibiu jud. Sibiu conform
acţiuni 27471+3401
statutului
30. Societatea de servicii
Societate Concepţie - 5828
informatice Str. Someşului nr.
pe elaborare ─────── CTCE Sibiu
B. „Dynamic” Sibiu - acţiuni 19 Sibiu jud. Sibiu produse 5185+643
S.A.
Societate Str. Ana Ipătescu 28144
31. pe nr. 20 Slatina jud. ─────── CTCE Slatina
„Altimprex” Slatina - conform
acţiuni Olt 26385+1759
S.A. statutului
Societate Str. Lacului nr. 10 10845
32. pe Slobozia jud. ─────── CTCE Slobozia
„Computer” Slobozia conform
acţiuni Ialomiţa 10177+668
- S.A. statutului
Str. George Servicii
Enescu nr. 16 informatice
33. informatice Suceava - pe ─────── CTCE Suceava
Suceava jud. conform
S.A. acţiuni 33598+2279
Suceava statutului
Societatea de servicii Societate Str. Libertăţii, nr. Servicii 12599
34. CTCE Teleorman
informatice „Infotel” pe 3 Alexandria jud. informatice ───────
Alexandria - S.A. acţiuni Teleorman conform 12205+394

statutului
Str. Tudor Servicii
Vladimirescu nr. informatice
35. informatice Tîrgu Jiu pe ─────── CTCE Tg. Jiu
17 Tg. Jiu jud. conform
- S.A. acţiuni 16908+971
Gorj statutului
Servicii
Societatea comercială Societate Str. Bolyai nr. 27 44132
informatice
36. „Info-Mureş” Tîrgu pe Tg. Mureş jud. ─────── CTCE Tg. Mureş
conform
Mureş - S.A. acţiuni Mureş 41702+2430
statutului
Societatea comercială Servicii
Societate Piatra Timişoarei 36773
de informatică informatice
37. pe nr. 700 Timişoara ─────── CTCE Timişoara
„Infotim” Timişoara - conform
acţiuni jud. Timiş 33782+2991
S.A. statutului
Servicii
Societatea de servicii Societate Şos. Găeşti nr. 8- 11626
informatice
38. informatice pe 10 Tîrgovişte jud. ────── CTCE Tîrgovişte
conform
Tîrgovişte - S.A. acţiuni Dîmboviţa 10826+800
statutului
Servicii
Societatea de servicii Societate Str. Aurelian nr. 15921
informatice CTCE Turnu
39. informatice „Argus” pe 44 Turnu Severin ───────
conform Severin
Turnu Severin - S.A. acţiuni jud. Mehedinţi 14949+972
statutului
Servicii
Societatea de servicii Societate Str. Slt. Gavrilov 15806
informatice
40. informatice SSI- pe Corneliu nr. 152 ─────── CTCE Tulcea
conform
CTCE Tulcea - S.A. acţiuni Tulcea jud. Tulcea 14892+914
statutului
Servicii
Societatea comercială Societate 24324
Bd. Traian nr. 26 informatice
41. „Softexpress” Vîlcea pe ─────── CTCE Vîlcea
Vîlcea jud. Vîlcea conform
- S.A. acţiuni 23590+734
statutului
Servicii
Societatea de servicii Societate Bd. Republicii nr. 17838
informatice
42. informatice Zalău - pe 79 A Zalău jud. ─────── CTCE Zalău
conform
S.A. acţiuni Sălaj 17821+717
statutului
Servicii
Societatea de servicii Societate Str. Ştefan cel 23066
informatice
43. informatice Vaslui - pe Mare nr. 115 ─────── CTCE Vaslui
conform
S.A. acţiuni Vaslui jud. Vaslui 22342+724
statutului
Astăzi, ne întrebăm dacă aceste transformări au fost benefice sau nu. Probabil,
pentru únele societăți de informatică au fost benefice, pentru altele nu. Vom da câteva
exemple, pe care le-am găsit și le-am studiat de pe Internet. În cercetarea noastră am aflat
că în anul 1992 s-a înființat Societatea Națională de Informatică (SOFTLEAD) prin
asocierea a 40 de Societăți de Servicii Informatice distribuite în reședințele județene -
fostele Centre Teritoriale de Calcul Electronic (CTCE), având capital majoritar de stat.
În secțiunea 8.9 (Informatica și IT în domeniile tehnic, economic și social) vom prezenta
această societate (https://www.softlead.ro/companii-it-c, 247 - Companii de software înscrise
625 - Aplicații software înscrise).
1. Centrul Teritorial de Calcul Electronic Sibiu (CTCE) / Soft Aplicativ şi Servicii

(SAS) Sibiu
Motto:
„În informatică ai de-a face cu calculatorul, aşa cum ai în astronomie cu telescopul.”
Edsger Dijkstra (1930-2002)
„Greu nu e să ai dreptate, greu e să convingi pe alţii. Nu întotdeauna e greu, ci numai
când ai dreptate. Şi mai ales e greu să convingi pe cei care spun că s-au convins.”
Grigore C. Moisil (1906-1973)
Sursa: http://www.sas-sibiu.ro
O evoluție cu rezultate remarcabile în domeniul informaticii (Nota ed.)
Etapele parcurse:
 1972 – Se înfiinţează Centrul Teritorial de Calcul
Electronic (CTCE)
 1974 – Se dă în funcţiune clădirea noului sediu al
CTCE din Sibiu
 1976-1981 – Dotări cu sisteme de calcul din gama
Felix C 256, C 512 şi C 1024; se dezvoltă atelierele
de analiză, programare, implementare şi pregătire
cadre
 1981-1989 – Dotări cu calculatoare din gama PDP-
11 (Coral, Independent); se finalizează construcţia
sălii de calculator de la Mediaş (1986)
 1990 – Dupa Revoluţie, prin HG 1365/1990, CTCE se divide in 2 societăţi pe acţiuni cu capital
majoritar de stat: Soft Aplicativ şi Servicii (SAS) şi Dynamic cu 90 % respectiv 10 % din
patrimoniul CTCE.
 1990-1992 – Dificultăţi majore şi schimbări frecvente în conducerea societăţii SAS
 1992-1999 – Reorganizarea activităţilor personalului, refacerea dotărilor cu PC-uri; reamenajare
sediu Mediaş
 1999 – Are loc privatizarea societăţii, pachetul majoritar de acţiuni fiind cumpărat de către
proprii angajaţi
 2000-2009 – reorganizarea şi înfiinţarea de activităţi profitabile, restructurarea şi înnoirea
personalului, dotări importante cu tehnică de calcul şi comunicatii, modernizarea spaţiilor din
patrimoniu, marketing
Activități prezente: Cursuri de formare profesională continuă a adulţilor, Culegere de date (data
Entry), Realizare de programe
Remarci privind conținutul site-lui:
 Divese documente și material privind informatica, de ex. a) documentul pdf, Prof. dr. ing.
Marius Guran, Începuturile şi dezvoltarea informaticii în România, http://www.sas-
sibiu.ro/fisiere/istoric%20guran.pdf, b) Galina Toma, Gheorghe Samoilă, Istoria are un
început: Victor Toma, c) Prof. dr. Vasile Baltac, Pionieratul calculatoarelor în România și
nașterea unei industrii de profil, Simpozionul pionierii informaticii românești, Universitatea
Agora, Oradea, 8 decembrie 2007
 Cursuri – http://www.sas-sibiu.ro/index-3.html
 Proiecte UE – http://www.sas-sibiu.ro/index-4.html
Web – http://www.sas-sibiu.ro (din 1992, Director inf. Cismaşiu, Dan)
2. Centrul Teritorial de Calcul Electronic Piatra Neamț (CTCE)
Sursa: https://www.ctce.ro/portal/web/despre-noi
O evoluție cu rezultate remarcabile în domeniul informaticii (Nota ed).
 Denumirea: Societatea Comerciala Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A.Piatra Neamț

 Societatea are tradiție în domeniul software și relații de lungă durată cu clienții. Până în prezent
are un număr de peste 5000 de beneficiari: instituții publice și de stat, ministere, societăți
comerciale, societăți cu capital mixt și străin, bănci, birouri de avocatură și de consultanță,
camere de comerț, consilii judetene, locale, firme de consultanță și audit etc.
Activități:
Consultanță și furnizare de produse software; Soft legislativ – marca LEGIS; proiectarea de
sisteme informatice în domeniul gestiunii economice pentru agenți economici, instituții bugetare și
ale administrației publice (GESCON, PERSAL, SIMEC, ADMIN); Organizarea de baze și bănci
de date, servicii de acces la bănci de date; Realizarea de sisteme „la cheie” pentru diverse domenii
de utilizare a tehnicii de calcul; Servicii de prelucrare automată a datelor; Servicii de poștă
electronică (e-mail) și alte servicii INTERNET; Asistență tehnică în implementarea, întreținerea și
utilizarea software aplicativ și de bază; Service și întreținere pentru tehnica de calcul și instalații
auxiliare acesteia; Formare, perfecționare și specializare în domeniul informaticii, biroticii
moderne, contabilitate etc.; Informare și documentare în informatică; Comercializare tehnică de
calcul, consumabile; Web design.
Remarci privind conținutul site-lui: categorii de informații importante pentru diversele tipuri de
activități – Magazin Online, Produse, Aplicații Juridice, Aplicații Economice.
Web – https://www.ctce.ro/
3. Centrul Teritorial de Calcul Electronic Brăila (CTCE)/Societatea de servicii

informatice Brăila – S.A.
Sursa: Cristian Colonati, https://ctcebraila.wordpress.com/
O evoluție cu rezultate pozitive în domeniul informaticii (Nota ed).
Mulțumiri:
Adresăm mulțumirile noastre domnului Cristian Colonati pentru informațiile și fotografiile postate
la adresa Web de mai sus (Nota ed.)
 Denumirea: Societatea de Servicii Informatice Brăila – S.A.

 Anul 1972 – 1 iunie, înființarea CTCE Brăila
 După anul 2000, noua sociatate informatică a suferit schimbări și preocupări adaptate noilor
tehnologii și direcții de dezvoltare în informatică și în pregătirea utilizării calculatoarelor pe
scară largă.
 1 iunie 2017 – Aniversarea celor 45 de ani de la înființarea Centrului Teritorial de Calcul
Electronic Brăila/ Societatea de Servicii Informatice (SSI), apoi prin privatizare sub numele de
Pancronex.
Anul 1975, Clădirea CTCE Brăila Lucrul în 3 schimburi. Operator în tura de noapte
Unitate de disc magnetic (HD), Una din mașinile Juky de perforare/verificare cartele
capacitate 6 MB
Centrul de formare și perfecționare în informatică Echipa de proiect ( hardware-software)

– CFPI (coord. ing. Marcel Petre)
4. Centrul Teritorial de Calcul Electronic Alba Iulia (CTCE)/SSI Alba Iulia
Sursa: http://www.ssiab.ro/#
O evoluție cu rezultate pozitive în domeniul informaticii (Nota ed).
 Denumirea: CTCE / Societatea de servicii informatice Alba Iulia – S.A.

 Cursuri, Servicii informatice, Proiecte UE
 Experienta de peste 16 ani în organizarea de cursuri pentru instruire adulți în domeniul
tehnologiei informație. Prestigiu recunoscut în judetul Alba – Instructorii sunt specialiști în
domeniul IT, sunt acreditați ca formatori de către Centrul de Perfecționare în Informatică
București. Are instructori examinatori acreditați ECDL România.
Web – http://www.ssiab.ro/#
5. Centrul Teritorial de Calcul Electronic Iași (CTCE)/Sinta Iași
Sursa: https://financiarul.ro/2004/05/15/sinta-iasi-o-privatizare-furata/
O evoluție cu rezultate parțiale în domeniul informaticii (Nota ed).
Observație. Am încercat să aflăm prin diverse mijloace unele informații despre evoluția CTCE
Iași, știind că acesta s-a implicat alături de Facultatea de Matematică Iași la organizarea
Colocviului de Informatică INFO-Iași, încă de la prima ediție 1977. Articolul complet va fi în cap.
12 (vol. V). Știm că și noua societate „Sinta” Iaşi – fostul CTCE Iași, s-a implicat în ediția din
anul 1991. Mai jos este un extras din prefață la INFO Iași 1991. (Nota ed.)
 Denumirea: Societatea de servicii informatice „Sinta” Iaşi – S.A.

 La mijlocul anului 2003, societatea „Sinta” Iaşi a raportat pierderi de 288,8 milioane lei, la o
cifră de afaceri de 1,8 miliarde lei, în scădere cu aproximativ 10% faţă de 30 iunie 2002.
Extrase din articolul publicat în Ziarul Financiarul, mai 2004, „Sinta” Iaşi – o
privatizare „furată”, https://financiarul.ro/2004/05/15/sinta-iasi-o-privatizare-furata/:
 În anul 2002, „Sinta” a obţinut un profit net de 2,956 milioane lei (de pste 8 ori mai mic decît
în 2001), la o cifră de afaceri de 4,3 miliarde lei (cu peste un miliard lei sub cea înregistrată în
anul anterior), numărul mediu de salariaţi fiind de 42 (faţă de 66 în 2001).
 APAPS a schimbat (cu SIF Moldova) pachetul majoritar de acţiuni deţinut la fostul „Centrul
Teritorial de Calcul Electronic” Iaşi cu 14% din acţiunile „Remar”. Rezultatele societăţii sînt
modeste, cu excepţia capitolului „datorii către stat”! societatea „Sinta”, aceasta are ca obiect
principal de activitate servicii în informatică, dar atractivitatea manifestată pentru această
societate se datorează spaţiului şi terenului deţinut. Mai exact, clădirea unde unitatea îşi
desfăşoară activitatea are aproximativ 3.000 metri pătraţi, fiind evaluată la aproximativ 20
miliarde lei.
Prefață în volumul ediției 1991, Colocviul de Informatică INFO-Iași
 La jumătatea anului trecut, societatea ieşeană a raportat pierderi de 288,8 milioane lei, la o cifră
de afaceri de 1,8 miliarde lei, în scădere cu aproximativ 10% faţă de 30 iunie 2002. Conform
site-ului Ministerului de Finanţe, „Sinta” înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat de
peste un miliard de lei, de 156 milioane lei la bugetul asigurărilor sociale de stat, de 20,5
milioane lei la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi de 28,7 milioane lei la bugetul asigurărilor
de sănătate. La toate cele patru categoii de datorii există menţiunea „s-a început procedura de
executare silită”.
Alte informații despre diverse Centre de Calcul:

 Centrul de Calcul al Ministerului Turismului (prescurtat: CCMT), https://ro.wikipedia.org/
wiki/Centrul_de_Calcul_al_Ministerului_Turismului
 Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor – în prezent, clădirea actuală este
reconstruită de la zero, deoarece clădirea construită în anii 1969 s-a prăbușit la cutremurul din
anul 1977 (nu au fost victime omenești !). Noua clădire s-a reconstruit în anul 1979. Foto
Cornel Curelea, https://www.facebook.com/rezistenta/posts/centrul-de-calcul-al-ministerului-
transporturilor-e-la-al-doilea-sediu-pe-acela%C8%99/976398302434434/
Anul 1971, prima clădire a Centrului de Calcul

(lăngă Ministerul Transporturilor, Gara de Nord)
Anul 1977, 4 martie, prima clădire prăbușită la cutremur

8.9 Informatica și IT în domeniile tehnic, economic și social
În această secțiune ne-am propus să trecem în revistă unele instituții, organizații și firme
ce au realizat activități de informatică și IT atât începând cu anii 1960, cât și după anul 1989. Un
criteriu pentru selectarea acestora este unul cronologic privind anul înființării lor, dar mai ales vom
scoate în evidență unele especte de pionierat privind activitatea acestora, impactul activității în
societate, în dezvoltarea societății românești. De asemenea, demersul nostru declarat este și acela
de a evidenția diversitatea de activități desfășurate de acestea, tehnologiile informatice și IT
folosite, rolul lor în activitatea cu diverși clienți din piața muncii, precum și evoluția acestora în
procesul de implicare privind dezvoltarea economică și socială a României. Evident, lista acestora
va fi incompletă știind numărul foarte mare ale acestora, dar și mijloacele de colectare a
informațiilor privind această cercetare. De asemenea, conținutul informațiilor variază în funcție de
sursa de informare. Cercetarea poate fi continuată mai ales pentru firmele ce s-au înființat după
anul 1989. Când a fost demarat proiectul ROINFO, în primăvara anului 2018, și după ce s-a
definitivat structura capitolelor, știam că nu aveam suficiente informații pentru secținea 8.9
„Informatica și IT în domeniile tehnic, economic și social”, adică lista firmelor și evoluția lor. Mai
mult de 2 ani am căutat informații și am avut discuții cu diverși colegi și diverși specialiști din
unele firme.
Mulțumiri.
Cu această ocazie mulțumesc următorilor: mat. inf. Gabriel Popescu, mat. inf. Octav
Ivănescu, mat. inf. Ion Radoslovescu, mat. inf. dr. Angela Ioniță, mat. inf. Ioan Macoviciuc – toți
colegi de facultate, promoția Informatică 1978/1979, prof. dr. Grigore Albeanu, mat. inf.
Gheorghe Răuț, prof. mat. Radu Jugureanu, dr. mat. Emil Cătinaș.
Cu toate acestea, în luna martie 2020, când am început redactarea secțiunii 8.9 din
vol. IV, eram îngrijorat, deoarece nu aveam informațiile suficiente și nici o viziune de concepere.
Tot căutând și căutând pe Internet, norocul îmi surâde, deoarece am găsit adresa
https://www.softlead.ro/companii-it-c, pentru societatea SoftLead (Societatea Națională de
Informatică), ce s-a înființat în anul 1992 prin asocierea a 40 de Societăți de Servicii Informatice
distribuite în reședințele județene (fostele Centre Teritoriale de Calcul Electronic cu capital
majoritar de stat). În prezent exisă înscrise 247 de Companii de software și 625 Aplicații software.
1. Centrul de Informatică și Organizare al Municipiului București (CINOR)
Sursa: https://www.cinor.ro/
O evoluție cu diverse rezultate în domeniul informaticii și IT (Nota ed.).

 Denumirea: Centrul de INformatică și ORganizare al
Municipiului București (CINOR).
Referințe istorice și evoluție
 Anul 1966 – în cadrul Centralei de Construcții a
Municipalității București se înființează un departament numit
„Serviciul de Cercetări Operaționale”. La scurt timp acest
departament a devenit Centrul de Calcul București (CCB).
 Anul 1973 – Centrul de Calcul București (CCB) se
transformă în Centrul de INformatică și ORganizare al
Municipiului București (CINOR), actualul nume. Directori
CNOR: ing. Dinu Anastasiu, in perioada 1966-1979, dr. Mat.
Constantin Ștefan, în perioada 1979-1990.

 Anul 1991 – CNOR se transformă în
societate comercială pe acțiuni (S.A.).
 Anul 1994 – firma CINOR a devenit firmă
cu capital 100% privat. Capitalul material
și financiar este pus în valoare de o echipa
de peste 50 de specialiști, ce acoperea o
gamă largă de competențe și specialități din
domeniul Tehnologiei informației (IT) și
domenii limitrofe.
 Anul 2001 – firma CINOR a obținut
certificarea ISO9001. Evoluția principalilor
indicatori financiari dovedește că
alegerile/transformările realizate de firmă
de-a lungul timpului au fost corecte atât pentru firma cât și pentru parteneri.
 Produse software CINOR – Cele mai importante aplicatii software dezvoltate de firma CINOR:
Cincada, Artere, Ecofin, Jurist-PC, Moara.
 Distribuitor produse software – CINOR poate oferi produse ale unor producători de IT:
Autodesk, Canon, Corel, Epson, HP, IBM, Intel, Microsoft, Novell, Toshiba etc.
 Servicii și produse informatice oferite de CINOR servicii informatice – firma CINOR se
adreseaza unui larg segment al pieței, format atât din persoane fizice, căt și din persoane
juridice, majoritatea fiind reprezentată de agenți economici, organizații guvernamentale și
neguvernamentale, administrație publică etc. Clienți: Aeroteh, ANL, Apa Nova, BRD, Camera
Deputaților, Comitetul Olimpic Român, Electrica, Ipso, Lafarge, Ministerul Educației,
Ministerul Finanțelor, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Petrom, Primăria București,
Primaria Sectorului 2, Prosport, Relad International, Romtelecom, Senatul României,
Termoelectrica, Transelectrica etc.
2. Firma Alfa Software Cluj-Napoca
Surse: https://www.asw.ro/istoric-alfa-software/, https://www.softlead.ro/companii-it-c
O evoluție cu rezultate pozitive și foarte importante în domeniul informaticii și IT. Astăzi, produsul
propriu ASiS ajunge la cel mai înalt nivel de rafinament al soluțiilor oferite clienților săi, reușind
să automatizeze fluxuri dificile, de exemplu în cadrul grupurilor de firme de construcții și să
rezolve problematica decontărilor intragrup, prin automatizarea generării documentelor derivate
legate de operarea unui document (Nota ed.).
 Denumirea: Alfa Software

 Anul 1990 – Se inființează firma Alfasoft Cluj-Napoca, cu activitatea de bază axată pe
realizarea de sisteme informatice și distribuirea de echipamente de birotică, calculatoare,
copiatoare, echipamente cu coduri de bare etc.
 Anul 1991 – ALFASOFT este aleasă ca distribuitor XEROX pe zona de nord a Transilvaniei și
curând ajunge în topul distribuitorilor Xerox din Europa Centrală.
 Anul 1992 – Urmează o perioadă de expansiune prin deschiderea de sucursale în cele mai mari
orașe din Transilvania, precum și în București. Se lansează primul sistem informatic al
companiei denumit ALFASOFT și dezvoltat în FoxPro 2.6.
 Anul 1997 – ALFASOFT înfiinţează societatea ALFA SOFTWARE SA cu sediul la Zalău, care
preia integral sarcinile intreţinerii şi dezvoltarii Sistemului Informatic ALFASOFT, ajuns la
acea dată la versiunea 6.0.
 Anul 1998 – S-a trecut la dezvoltarea unui sistem informatic în medii de programare mult mai
puternice. S-a ales mediul de dezvoltare MAGIC, în care s-a scris Sistemul Informatic
AS2000, în versiune 7.0.
 Anul 2002 – Sistemul Informatic AS2000, ajuns la versiunea 8.3, este implementat cu succes la
peste 150 firme, având mai mult de 1.500 de staţii de lucru pentru exploatarea sistemului.
 Anul 2004 – Se inaugurează Centrul de dezvoltare din Cluj-Napoca și se pun bazele unui nou
punct de lucru al companiei în București.
 Anul 2005 – Ca urmare a unei evoluţii fireşti a sistemului AS2000, cât şi pentru a reflecta şi a
utiliza la maxim puterea versiunii 9.40 a mediului Magic, ia naştere sistemul ASIS
(Alfa Software Integrated System). În prima etapă de existenţă a noului sistem, se conturează o
formă generală pentru modulele versiunii anterioare şi se adoptă lucrul cu formulare XML şi
rapoarte Web.
 Anul 2006 – ASiS se îmbogățește cu aplicaţii noi precum: Devize Servicii (ASiS.DS) şi
Urmărire Contracte (ASiS.UC) şi beneficiază de o restructurare de fond privind aplicaţiile sale
de Management Maşini (ASiS.MM), Tablou de Bord (ASiS.TB) şi Preţ de Cost (ASiS.PC).
Adresabilitatea acestui ERP unor domenii de activitate foarte variate, cât şi gradul ridicat de
scalabilitate al soluţiei oferite, aduc în portofoliul Alfa Software peste 2500 de utilizatori în
toată ţara.
 Anul 2007 – Are loc implementarea unui sistem CRM propriu de tip web-based care asigură
soluţionarea rapidă a cerinţelor clienţilor şi totodata standardizează procesele de lucru în cadrul
companiei. Rezultatul nu întârzie să apară şi compania este acreditată în domeniul calității
conform standardelor ISO 9001.
 Anul 2008 – Un an de rafinare al soluţiilor existente şi de cercetare asiduuă privind
tehnologiile RIA (Rich Internet Application) și sistemele informatice online. Se caută
modalitaţi tehnice fiabile de a aduce ASiS într-o noua epocă tehnologică – „client-oriented”,
puţin cunoscută înca lumii software, dar atât de aşteptată de specialiştii ALFA SOFTWARE.
 Anul 2009 – ALFA SOFTWARE lansează componenta ERP – ASiSria, dezvoltată în Adobe
Flash Builder. ASISria permite unor aplicaţii şi module ale ERP-ului ASiS să ruleze în orice
browser de Internet şi să-şi păstreze funcţionalitaţile de aplicaţii desktop tradiţionale. Cu pași
siguri, ASiSria – versiunea online, a înlocuit în integralitate aplicațiile (de tip desktop)
sistemului ERP, însă din motive de continuitate s-a păstrat denumirea de ASiS ERP.
 Anul 2011 – Se dezvoltă aplicația ASiSmobile, destinată accesului de pe smartphone (IOS sau
Android) la baza de date ASiS. De această aplicație beneficiază în primă fază managerii pentru
consultarea de rapoarte și apoi agenții de vânzări – pentru pentru preluarea în timp real a
comenzilor de la clienți.
 Anul 2013 – Creșterea exponențială a sectorului Horeca determină conducerea ALFA
SOFTWARE să-și îndrepte atenția asupra acestui domeniu și să se adreseze jucătorilor din
această piață cu o soluție dedicată – ASiS HoReCa.
 Anul 2015 – ASiS ajunge la cel mai înalt nivel de rafinament al soluțiilor oferite clienților săi,
reușind să automatizeze fluxuri dificile, de exemplu în cadrul grupurilor de firme de construcții
și să rezolve problematica decontărilor intragrup, prin automatizarea generării documentelor
derivate legate de operarea unui document.
 Anul 2018 – Alfa Software lanseaza ASiS Ria3, noua platformă de business HTML5. Platforma
folosește o interfața rapidă și intuitivă, care se redimensionează în funcție de dispozitivul
folosit, mobile/desktop.
Echipa actuală
a firmei
ALFA
SOFTWARE
Cluj-Napoca
Site-ul firmei
ALFA
SOFTWARE
Cluj-Napoca
3. Centrul de pregătire în informatică (CPI) Bucureşti
Surse: https://cursuri.ici.ro/centru-pregatire-profesionala/, https://www.softlead.ro/companii-it-c
O evoluție cu rezultate pozitive în domeniul informaticii și IT (Nota ed.).
Denumirea: Centrul de pregătire în informatică (CPI) Bucureşti/ Centrul de pregătire și formare

profesională (CFPPC)

 Anul 1990 – se înființează Centrul de
pregătire în informatică (CPI) Bucureşti
ca o transformare a CPI de la Institutul
Central de Informatică (ICI)
 Pregatire și specializare în domeniul IT&C
în cadrul ICI București, prin diverse
cursuri de specialitate predate de
specialiști de informatică și IT.
 În prezent acest Centru de pregătire are denumirea Centrul de pregătire și formare
profesională (CFPPC) București de la ICI.
4. Firma Cometa SRL București
Surse: https://www.cometa.ro/, https://www.softlead.ro/companii-it-c
 Denumirea: Cometa SRL București

 Anul 1990 – Cometa SRL, o societate privată cu capital românesc înființată pentru rezolvarea
unor probleme din domeniul contabilității.
 Pachetul software propriu Contab SQL este un sistem integrat – ERP / CRM / SFA, ce
cuprinde modulele: program contabiliate, financiar, gestiune, facturare, distribuție, mijloace
fixe, producție, program salarii, rezervări de marfă, urmărire contracte, comenzi, lansări,
evidența centrelor de cost, antecalcul, postcalcul, interfața cu casele de marcat fiscale, cu
cititoarele de coduri de bare, cu echipamente mobile pentru culegerea comenzilor în teren, alte
periferice (cântare electronice) etc.
 Astăzi, obiectul principal de activitate este producția de soft orientat pe furnizarea de „soluții la
cheie” pentru management, contabilitate, gestiune, producție etc. În sfera de activitate a
societății sunt incluse furnizarea și intreținerea de echipamente (calculatoare, imprimante etc.),
instalarea și configurarea rețelelor de calculatoare, configurarea serverelor de internet (WWW,
mail, DNS etc.), construcția de site-uri WEB.
 Personalul firmei Cometa SRL – Echipa de programatori formată din ingineri, matematicieni
și economiști abordează și rezolvă cu profesionalism, curaj și imaginație probleme din
domeniul software-lui de aplicație.
Web – https://www.cometa.ro/index.htm
5. Firma CRIsoft Brașov
Surse: http://www.crisoft.ro/ro/, https://www.softlead.ro/companii-it-c
 O evoluție cu rezultate pozitive în domeniul informaticii și IT. Echipa CRIsoft, cu peste 100 de
angajaţi, colaboratori externi, subcontractanţi şi parteneri, se defineşte ca fiind dinamică,
experimentată şi creativă (Nota ed.).
 Denumirea: CRIsoft Brașov


 Anul 1991 – CRIsoft Brașov, o societate privată cu capital românesc inființată de Christian
Gavrilă din Brașov.
 CRIsoft Organization Server – CROS – este un sistem informatic integrat bazat pe tehnologia
Oracle. Aceasta permite acum nu numai certitudinea siguranţei şi protecţiei datelor, dar şi
disponibilitatea lor oriunde o solicită nevoile unei organizaţii extinse, chiar şi la nivel naţional.
 Experienţa înglobată în modelele din CRIsoft Organization Server – CROS, împreună cu
tehnologia software şi metodologia de implementare asigură o eficienţă maximă cost-performanţă.
 Produsele şi serviciile CRIsoft, dar şi permanenta preocupare de a cunoaşte nevoile clienţilor,
de a le optimiza procesele de business, şi chiar de a impune noi standarde în anumite industrii,
au contribuit la menţinerea unui vast portofoliu de clienţi importanţi din diverse domenii de
activitate.
 Oferta CRIsoft – două categorii importante: CROS ERP (Enterprise Resource Planning)
destinată managementului unei organizaţii moderne, informatizând toate fluxurile din cadrul
acesteia: financiar-contabil, inventar, logistica, stocuri, producţie, resurse umane şi CROS
Utilităţi, care se adresează companiilor de utilităţi publice: apa-canal, electricitate, gaz,
telefonie, practic oricărei companii cu un serviciu produs a cărei factură se calculează în baza
unui consum periodic.
6. SOFTWIN Group București
Surse: http://www.softwin.com/, Interviu Florin Talpeş51, Creatorul Bitdefender, cel mai vândut
produs românesc: „Am terminat liceul la «fără frecvenţă»“, /adevarul.ro/economie/afaceri/florin-
talpes-bitdefender-1_517be94f053c7dd83f51b449/index.html, 27 aprilie 2013
51
În anul 1980, Florin Talpeș a absolvit Facultatea de Matematică, Universitatea din Bucureşti, iar în 1981
a obţinut specializarea în „Teoria Operatorilor”. În perioada 1981-1983, a fost profesor de matematică la
Liceul Industrial nr. 1 din Sighişoara. În perioada 1983-1990, a fost cercetător la Institutul de Tehnică de
Calcul din Bucureşti. În 1990, a înfiinţat, împreună cu soţia, compania de software şi servicii Softwin. În
2001, a înfiinţat compania de software de antivirus Bitdefender, cel mai vândut produs românesc la nivel
internaţional, cu peste 500 de milioane de utilizatori. În perioada 2001-2003, a fost preşedinte al Asociaţiei
Naţionale a Industriei de Software şi Servicii din România (ANIS).
O evoluție cu rezultate spectaculoase în domeniul

informaticii și IT (Nota ed.).
 Denumirea: SOFTWIN Group.

 Anul 1991 – Firmă SOFTWIN fondată de prof.
mat. Măriuca Talpeș și mat. Florin Talpeș. Firma
SOFTWIN este o firmă privată cu capital integral
românesc și a cărei principală activitate o reprezintă
furnizarea de servicii și soluții în domeniul IT&C ce
reușit să dezvolte în permanență tehnologii de vârf și
foarte multe proiecte.
 Anul 2001 – Produs de securitate Bitdefender Brand Top 3 la nivel mondial.
 Anul 2002 – Primul produs de software educațional românesc sub INTUITEXT BRAND.
 Anul 2005 – Premiul pentru tehnologiile informației (IST).
 Anul 2007 – Premiul Summitului Mondial „Cel mai bun produs educațional la nivel mondial
pentru învățarea geometriei”.
 Anul 2010 – Premiul de Aur la Expoziția Internațională Genève pentru produse biometrice.
 Anul 2014 – Prima ediție românească a manualelor electronice (gradul I).
 Anul 2016 – Produsul educațional online de matematica și limba română K7-K8
(ExamenulTau.ro).
 Anul 2017 – Joc educativ online K1-K4 (ScoalaIntuitext.ro).
 În septembrie 2007 Compania avea 200 de specialiști IT, număr de angajați în 2005: 750, iar
cifra de afaceri în 2008: 9,5 milioane de euro, în 2007: 16,6 milioane de euro.
 În prezent SOFTWIN Gruoup are 237 de specialiști IT, 250 clienți, 12.000 de proiecte, 1 mil.
de utilizatori. Bitdefender are peste 1.600 de angajați în nouă țări (n.r. în 2018), care deservesc
clienți din peste 150 de piețe și o rețea de circa 7.000 de parteneri revânzători. Ponderea
angajaților care lucrează în cercetare și dezvoltare din totalul numărului de angajați este cea
mai ridicată din industrie – de 50%, dovadă că inovația este în centrul activităților companiei.
Anul 2001, O parte din echipa SOFTWIN (mat. Florin Talpeș, jos colț-stânga)
Povestea celui mai cunoscut brand românesc de peste hotare: Bitdefender
Răzvan Mureșan
I. Profilul și dezvoltarea companiei
Bitdefender, unul dintre cele mai puternice branduri româneşti la nivel internaţional, a apărut în
2001, odată cu rebrandingul antivirusului AVX, însă compania de la care a pornit businessul a fost înfiinţată
la începutul anilor ’90 de Florin Talpeş, care a plecat de la Institutul de Tehnică de Calcul (ITC) pentru a
intra în antreprenoriat. Astăzi, Bitdefender este cel mai mare producător de software autohton și unul dintre
cei mai mari exportatori de servicii IT. Bitdefender exportă aproximativ 5% din serviciile informatice
dezvoltate de întreaga industriedin România. La aproape două decenii de la redenumirea AVX în Bitdefender,
soluțiile de securitate românești se clasează pe primul loc la nivel mondial în testele de specialitate realizate
de organisme independente de profil, printre care AV-TEST (Germania) şi AV-Comparatives (Austria). În
România, sunt produse soluții de securitate pentru mediul de business – infrastructuri complexe ce acoperă
nevoile unei companii de dimensiuni variabile – dar și pentru familii, pornind de la soluții de securitate pentru
computere personale, telefoane mobile până la soluții pentru securizarea întregii rețele a unei locuinte, ce
cuprinde inclusiv dispozitive inteligente conectate la internet – IoT.
 Bitdefender are clienți în toate țările mapamondului, de la Statele Unite, Japonia, China sau Brazilia, la
Bahamas, Vanuatu sau Groenlanda. 500 de milioane de utilizatori – de la familii la cele mai mari
companii de pe mapamond – se bazează pe tehnologiile Bitdefender pentru a fi în siguranță. Asta
înseamnă că 7% dintre locuitorii planetei au încredere direct sau indirect, prin companiile unde lucrează,
în tehnologiile Bitdefender în fiecare zi.
 Bitdefender a devenit una dintre cele mai mari companii de securitate din lume și un punct de reper în
materie de inovație. Clienții din peste 150 de țări au făcut din Bitdefender o companie cu adevărat
globală, cu angajați în SUA, Australia, Marea Britanie, Spania, Germania, Danemarca, Suedia, Italia,
Emiratele Arabe Unite și România. Cea mai importanță piață a Bitdefender este cea din Statele Unite ale
Americii, care generează aproape jumătate din vânzări. Pe lângă SUA, cele mai importante pieţe pentru
Bitdefender sunt Franţa, Germania, Canada, Marea Britanie şi Australia.
Inovația a fost un factor decisiv în câștigarea încrederii familiilor și companiilor din peste 150 de
țări.În primăvara anului 2018, Bitdefender a fost desemnată „lider” în evaluarea companiei americane de
consultanță IT Forrester, soluția pentru companii GravityZone primind cel mai bun scor posibil pentru
versatilitatea platformei, calendarul de lansări de produse și parteneriatele de licențiere. Din totalul de peste
1.600 de angajați în 2018, echipele de cercetători din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara depășesc
pragul de 800 de specialiști, iar compania investește un sfert din bugetul de cercetare și dezvoltare în idei
îndrăznețe, care au potențialul să devină revoluționare. Angajații Bitdefender pot aloca 20% din timpul
petrecut la birou dezvoltării de idei out-of-the-box, menite să genereze un grad crescut de inovație.
Bitdefender a investit 89 de milioane de euro în cercetare și dezvoltare în perioada 2014-2017, iar un sfert din
acest buget este alocat proiectelor cu potențial de a deveni revoluționare.
 Experții tehnici din Iași, Cluj, București, sunt implicați activ în conceperea, coordonarea și livrarea de
programe educaționale/teme/cursuri/mastere/doctorate pe partea de IT la nivel de licee și universități, dar
și în asigurarea unei infrastructuri educaționale moderne, respectiv dotarea unor laboratoare performante.
 Funcționarea în cele patru mari centre universitare asigură anual baza de recrutare necesară extinderii
echipelor de cercetare și dezvoltare și constituie un avantaj pentru orice companie care activează pe o
piață atât de competitivă cum este cea de IT. Parteneriatele public-private între universități și companii
ajută studenții să devină mult mai competitivi și să se integreze rapid în piața muncii.
Contribuția companiei în susținerea și dezvoltarea inovației în domeniul software:

 De-a lungul timpului, Bitdefender a contribuit la dezvoltarea unor programe de studii la nivel de licență și
de masterat în securitate cibernetică la Universitatea din București, Universitatea Tehnică din Cluj-
Napoca și la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Materiile sunt susținute de angajații
Bitdefender, zeci de doctoranzi și masteranzi fiind implicați în pregătirea studenților în domenii precum
securitatea sistemelor de operare și sisteme periculoase, rețele neurale și reverse engineering. Ca urmare a
susținerii performanței în educație, Bitdefender a primit marele premiu Angajatorul Anului al Senatului
Universității din București pentru „contribuția excepțională în anul universitar 2016-2017 la îndeplinirea
misiunii Universității”.
 Între 2014 și 2017, Bitdefender a înregistrat 48 de brevete pentru tehnologiile-pilon. Alte 28 de brevete se
află în curs de examinare, iar unul din fiecare zece este în domeniul inteligenței artificiale și al machine-
learning, arma principală a companiilor din industrie împotriva amenințărilor informatice.
 Multe dintre brevete reprezintă secretul celor mai recente inovații prezentate de Bitdefender – algoritmi
de machine-learning capabili să depisteze cele mai avansate amenințări cibernetice, produsul Bitdefender
BOX, primul de pe piața mondială destinat securității locuințelor inteligente, și Hypervisor Introspection,
prima soluție de securitate de pe piața mondială care funcționează în afara sistemului de operare, destinată
mediilor virtuale și centrelor de date.
 Bitdefender BOX, dispozitiv dezvoltat integral în România și produs la Satu-Mare, a fost lansat pe piața
locală în luna aprilie 2018 și este disponibil și în Statele Unite ale Americii, Franța, Germania și Japonia.
Bitdefender este prima companie din lume care a lansat în 2015 un dispozitiv de securitate ce anticipa
tendințele unei piețe în care tot mai multe dintre aparatele electronice folosite zilnic se conectează la
Internet, fără ca utilizatorii să aibă posibilitatea să le protejeze de atacuri cibernetice. BOX, primul produs
hardware al Bitdefender, folosește expertiza de peste 16 ani a companiei în segmentul software și
înglobează 21 de brevete de invenţie înregistrate de cercetători din echipele din București, Cluj-Napoca,
Iași și Timișoara.
Prin integrarea tehnologiilor legate de inteligență artificială în sistemele de detecție a amenințărilor
cibernetice încă din 2006, instituții independente de evaluare a soluțiilor de securitate au plasat Bitdefender
constant pe locul întâi, atât ca pondere ridicată a numărului de mostre de cod periculos detectat, cât și ca
impact redus asupra performanței sistemului de operare.
Compania Bitdefender a fost evaluată la peste 600 mil. dolari la finalul anului 2017, când fondul de
investiții Vitruvian Partners a devenit al doilea cel mai mare acționar al companiei, odată cu achiziția
pachetului minoritar de aproximativ 30%, deținut anterior de fondul de investiții Axxess Capital.
Cu o valoare a brandului de 112 milioane euro, Bitdefender este cel mai valoros brand de tehnologie din
România, relevă raportul Brand Finance România 50. „Brandul de soluții de securitate cibernetică a crescut
puternic, alimentat de nevoia globală de protecţie în era revoluţiei digitale. În mod constant clasat ca fiind
cea mai bună soluţie împotriva atacurilor cibernetice în topurile internaţionale, soluţiile Bitdefender ajung la
sute de milioane de utilizatori în toată lumea cu un mare potenţial de creştere în Europa şi Statele Unite ale
Americii. Branduri noi ca eMAG, Dedeman, Digi ori Bitdefender – create și dezvoltate de antreprenori în
ultimii 28 de ani – ocupă mai mult de jumătate din clasament”, se arată în studiu.
II. Istoric și misiune
Fondatorul Bitdefender, Florin Talpeș a absolvit liceul Avram Iancu din Brad, județul Hunedoara și
Facultatea de Matematică din cadrul Universității din București. După doi ani de profesorat la Liceul de
Industrie Uşoară din Sighişoara a devenit cercetător la Institutul de Tehnică de Calcul din Pipera. „Noi astăzi
etichetăm zona Pipera cu Silicon Valley”, dar atunci habar nu aveam ce înseamnă Silicon Valley. Ulterior, a
pus bazele firmei de software Softwin, unde a început să dezvolte aplicaţii pentru companii din Franţa şi apoi
să acopere şi cererea din partea educaţională. Compania şi-a crescut afacerile din primii cinci ani pe seama
pieţei din Hexagon, deşi francezii erau printre cei mai dificili clienţi cu care s-au întâlnit în materie de
standarde de calitate cerute. Prima factură a fost de câteva mii de franci.
Primul produs propriu creat, Antivirus Expert, a apărut în 1998, când softul era livrat clienţilor pe
dischete, iar acestea erau de multe ori infectate. Aşa s-a născut şi ideea: viruşii călătoreau la acea vreme de pe
o dischetă pe alta, iar durata pentru a ajunge dintr-o ţară din Europa în SUA ajungea chiar şi la nouă luni.
Produsele existente pe piaţă îşi actualizau versiunile doar de două ori pe an, calculatoarele fiind între timp
expuse. În 2000, grupul intra pe piaţa americană cu AVX. Prima dischetă a antivirusului a fost proiectată
chiar de Florin Talpeş. Logoul a devenit din scut, plasture, iar în prezent dragonul dacic este emblema
mondială a Bitdefender – „la noi inima contează foarte mult”. Iar trecerea de la „antivirus” la „securitate” a
fost făcută la începutul anilor 2000. Termenul antivirus este mai legat chiar şi astăzi de consumatorul casnic,
în timp ce segmentul de business percepe serviciile oferite din sfera securităţii. Primul pas în afara ţării a fost
făcut în 2000: „A fost prima păcăleală pe care am luat-o de la un partener cu papion, care m-a dus la Ritz în
Paris. Ştia să construiască imaginea. Am avut vânzări foarte interesante pe piaţa americană şi n-am văzut
niciun cent”. Un minus de un milion de dolari dintr-un foc. După acel moment, Fl. Talpeş a decis să renunţe
la varianta partenerului exclusiv şi să îşi deschidă propriile sale firme cu angajaţi locali, cu ajutorul unor
consultanţi.
Bitdefender a apărut abia în 2001 în urma unei greşeli, povesteşte antreprenorul: „Nu ne-am protejat
marca pe piaţa nord-americană. Pe vremea aceea, credeam că dacă deţii domeniul e suficient. Aveam
domeniul avx.com, predecesorul Bitdefender, dar când am dat drumul produselor pe piaţa americană ne-am
trezit cu o procedură juridică” îşi amintea Florin Talpeş. O companie din SUA, cu afaceri de miliarde din
domeniul electronic, acuza că românii încalcă brandul, iar afacerea familiei Talpeş s-a aflat în situaţia de a
cheltui peste o sută de mii de dolari pe serviciile avocaţilor, bani care altminteri ar fi fost canalizaţi spre
dezvoltarea afacerii. Pentru ca scenariul să nu se repete şi în alte ţări, dar şi din cauza literei V din numele
AVX – „V venea de la virus, dar atunci eram deja mai mult decât un antivirus, lucram deja în zona de
securitate”, echipa a început să se gândească la un nou nume; decizia nu a fost uşoară, deoarece AVX avea
deja un istoric de cinci ani, perioadă în care se investise în construirea brandului. Înregistrarea mărcii
Bitdefender a durat nouă luni, şi Florin Talpeș apreciază decizia drept potrivită pentru că „este important să
te protejezi în principalele pieţe de pe mapamond”.
„Sigur că nu e ușor să dezvolți securitate IT, dar e și mai greu să-i faci pe ceilalți să aibă încredere
în produsele tale. Să păstrăm încrederea clienților este una dintre valorile noastre fundamendale și o reușim
inovând constant și lansând produse care revoluționează securitatea. Cei peste 1.500 de angajați ai
Bitdefender lucrează ca o echipă pentru a fi mereu cu un pas înaintea competiției și a ajuta clienții să fie
protejați de amenințări cibernectice 24 de ore din 24”, spune fondatorul Bitdefender.
III. Personal
Bitdefender are peste 1.600 de angajați în nouă țări (n.r. în 2018), care deservesc clienți din peste
150 de piețe și o rețea de circa 7.000 de parteneri revânzători.Ponderea angajaților care lucrează în cercetare
și dezvoltare din totalul numărului de angajați este cea mai ridicată din industrie – de 50%, dovadă că inovația
este în centrul activităților companiei. Mai mult, Bitdefender are ca particularitate în zona de R&D faptul că,
în afară de livrare de produse, are echipe de cercetare și analiză care cumulează cunoștințe și experiențe unice
pe piața din România, legate de crearea de proprietate intelectuală.
„În cazul unui lider care a avut suficient timp să conducă o echipă, să zicem cinci ani, ADN-ul lui
ajunge să se suprapună în bună măsură cu cel al echipei. Cultural vorbind, liderul şi echipa seamănă. Şi deci
când vorbim de reputaţia unui lider vorbim de reputaţia echipei. Astăzi trăim într-o lume în care competiţia
pe talente e acerbă. Tinerii talentaţi sau profesioniştii cu experienţă au de unde alege. Iar reputaţia unei
echipe are o influenţă mare asupra alegerii lor. Ori, dacă nu reuşeşti să atragi oamenii potriviţi în echipă,
riscul de nereuşită creşte mult”, spune Florin Talpeș, care subliniază şi importanţa încrederii: „Neîncrederea
duce în timp la dezangajarea oamenilor, a echipelor şi deci la proasta performanţă. Ori poate duce la
apariţia altor lideri în organizaţie, în care echipele au încredere”.
Florin Talpeș este de părere că cea mai importantă calitate a unui lider este să reuşească să îşi
implice echipa în atingerea obiectivelor şi împreună să evolueze continuu. Mulţumirea de sine este, din
punctul lui de vedere, o stare care poate dăuna unui lider, mai ales în contextul actual din România şi de la
nivel european, când economia merge bine, iar multe întreprinderi şi echipe performează: „Se poate înfiripa
ideea că tu şi echipa ta ştiţi bine ce faceţi şi că, implicit, buna performanţă se va repeta, va continua. E vorba
de o stare de confort care se poate instala. Eu cred că suntem mai dispuşi să facem analize de tipul cauză-
efect atunci când o dăm în bară decât atunci când ne merge bine”.
Proiecte revoluționare
IV. Bitdefender BOX

Bitdefender BOX, produs ajuns acum la cea de-a doua generație, este dezvoltat integral de echipa de
cercetare şi dezvoltare din România. Producția acestuia a început în toamna anului 2017 în fabrica de la Satu
Mare a grupului german Zollner. Produsul este disponibil la vânzare în Statele Unite ale Americii, Canada,
Germania și Franța, urmând a fi lansat și în Japonia sau Marea Britanie. Noul Bitdefender BOX a fost lansat
în luna noiembrie a anului 2017 pe piața din Statele Unite când a primit și premiul Honoree CES Innovation
Award în categoria Cybersecurity.
 Prima generație a produsului Bitdefender Box, lansată în 2014, a fost apreciată pe piața americană de
titluri precum Reuters, Fortune, Wall Street Journal, Bloomberg, New York Times. Revista TIME a scris
că Box „poate fi eroul pe care Internetul Lucrurilor îl merită”, în timp ce Wall Street Journal a punctat că
Box arată că „Bitdefender are ideea corectă despre securitatea pentru casele inteligente”. CNN și revista
Fortune au inclus Box pe lista celor mai cool gadgeturi ale anului 2014. Prima versiune a Bitdefender Box
a fost dezvoltată în doi ani și jumătate. O echipă formată din circa 20 de specialiști au contribuit la
conceperea produsului. Ideea Bitdefender Box a aparținut CTO-ului Bitdefender, Bogdan Dumitru.
 Bitdefender BOX este primul produs hardware al Bitdefender și primul de acest fel la nivel mondial și
protejează de amenințări informatice atât dispozitivele tradiționale (telefoane, laptopuri, tablete, PC-uri),
cât și televizoare smart, termostate, camere web, sisteme de acces în locuință, console de jocuri, frigidere,
mașini de spălat și aparate de aer condiționat conectate la internet, întrerupătoare și instalații de iluminat,
prize sau senzori de mișcare.
 Bitdefender BOX blochează toate adresele URL nesigure sau periculoase pentru a proteja utilizatorii
împotriva tentativelor de phishing și fraudă online. Modulul de evaluare a vulnerabilităților scanează,
identifică și evidențiază în mod continuu punctele slabe ale rețelei în materie de securitate. Dispozitivul
identifică și blochează tentativele de exploatare a vulnerabilităților dispozitivelor din rețea. Când un
dispozitiv nou se conectează la rețea, Bitdefender BOX îl detectează rapid și trimite o notificare imediată
către aplicația Bitdefender Central, astfel încât utilizatorii să poată controla acțiunile permise pentru
dispozitivul respectiv.
Sistemul de prevenire a atacurilor externe inspectează traficul de internet și indică orice încercare de
a exploata vulnerabilități în gadgeturile smart din casă, inclusiv prin încercări de spargere a parolelor.
Bitdefender BOX este capabil să se interconecteze cu asistenții din locuințe inteligente, precum Google Home
și Amazon Echo, și le va permite utilizatorilor, printre altele, să folosească inclusiv comenzi vocale ca să
scaneze de amenințări informatice anumite dispozitive sau să întrerupă conexiunea la internet când aceasta nu
este necesară. Bitdefender BOX va încorpora și soluțiile de asistență parentală, care le permit părinților să
asigure siguranța online a copiilor.
V. Hypervisor Introspection
Bitdefender a revoluţionat securitatea mediilor virtuale folosite de marile corporaţii prin lansarea, în
mai 2016, în parteneriat cu Citrix, a tehnologiei Hypervisor Introspection (HVI). Inovaţia tehnologică constă
în poziţionarea soluţiei de securitate în afara sistemului de operare, oferind acesteia privilegii sporite faţă de
cele ale atacatorilor şi asigurând o protecţie superioară în combaterea campaniilor de spionaj cibernetic şi a
ameninţărilor complexe persistente. Elementul de noutate este poziţionarea soluţiei de securitate în afara
sistemului de operare, inovaţie unică în domeniul securităţii cibernetice.
 Bitdefender a investit masiv în dezvoltarea tehnologiilor de securitate pentru mari companii, o direcţie
strategică ce va permite companiei creşteri constante de două cifre pentru următorii ani. În 2015,
vânzările Bitdefender pe segmentul enterprise s-au dublat. „Tehnologia HVI este complet nouă şi
inovatoare şi este deja integrată în arhitecturile de server ale unuia dintre cei mai mari furnizori de
servicii de virtualizare, compania americană Citrix. Parteneriatul este o confirmare majoră a
tehnologiilor dezvoltate de echipa Bitdefender în ultimii patru ani şi ne aşteptăm ca acestea să producă o
schimbare importantă de paradigmă în modul de abordare a securităţii în zona enterprise”, spune Florin
Talpeş, CEO al Bitdefender.
 În modalitatea actuală de protecţie oferită de tehnologiile din piaţă, soluţia de securitate funcţionează la
nivelul sistemului de operare, la fel ca un eventual atacator, oferindu-le acestora drepturi egale, astfel că
ameninţările cibernetice complexe reuşesc frecvent să eludeze securitatea oferită de sistemul de operare şi
să se execute în acelaşi context şi cu aceleaşi drepturi ca o soluţie de securitate. Astfel, atacatorii pot
accesa informaţii confidenţiale şi apoi ieşi din infrastructurile companiilor în intervale de timp de ordinul
zilelor sau chiar orelor, cauzând prejudicii grave, atât financiare, cât şi de reputaţie. Studii recente arată că
patru din cinci companii folosesc în prezent virtualizarea ca soluţie de reducere a costurilor şi creştere a
eficienţei departamentelor IT, iar securitatea datelor este una dintre principalele preocupări ale
managementului.
Cum funcţionează? Tehnologia inovatoare de investigare în nucleul sistemului de operare (kernel)

analizează memoria brută a sistemului de operare şi identifică ameninţări precum ameninţări avansate
persistente, atacuri de tip zero-day (necunoscute şi exploatate de atacatori fără restricţii până la descoperirea
acestora), instalări de rootkit (care permit controlarea unui sistem de operare cu privilegii de administrator)
sau viruşi avansaţi care rulează sub sistemul de operare. De asemenea, noua tehnologie poate opri şi
tentativele de injectare, executare şi despachetare de cod periculos. Inovaţiile tehnologice ale Bitdefender în
domeniul securităţii pentru corporaţii au contribuit la desemnarea drept „vizionară” de către compania de
consultanţă şi cercetare IT Gartner. Recunoaşterea companiei de consultanţă şi cercetare IT confirmă
progresul rapid al Bitdefender în sectorul enterprise. „Cadranul Magic” al Gartner pentru platforme de
protecţie a terminalelor are rolul de a informa mediul de afaceri despre modul în care diverşi furnizori de
securitate se poziţionează în industrie pentru a sprijini clienţii pe termen lung, luând în calcul criterii precum
înţelegerea pieţei, strategia de produs, inovaţia, reacţia promptă la nevoile clienţilor şi experienţa în utilizare.
Tehnologia HVI a fost dezvoltată în cinci ani şi jumătate şi a fost lansată în mai 2016. O echipă formată din
circa 20 de specialişti, coordonată de Rareş Ştefan, chief strategy officer în cadrul Bitdefender, a contribuit la
conceperea produsului.
Bibliografie
1. Business Magazin, nr. 588, Cel mai admirat CEO din România, 24 octombrie 2016.
2. Business Magazin, http://www.businessmagazin.ro/lideri/povestea-romanului-care-a-creat-un-produs-pe-
care-il-folosesc-zilnic-milioane-de-oameni-16837154, 29 noiembrie 2017.
3. Business Magazin, Cele mai inovatoare companii din România, ediția decembrie 2016,
http://www.businessmagazin.ro/special/hypervisor-introspection-hvi-prima-solutie-de-securitate-
pozitionata-in-afara-sistemului-de-operare-16020056.
4. 100 Tineri Manageri de Top, ediția a XI-a, 2015, Business Magazin.
5. 100 Tineri Manageri de Top, ediția a X-a, 2014, Business Magazin.
6. 100 Tineri Manageri de Top, ediția a XIII-a, 2018, Business Magazin.
7. 100 Tineri Manageri de Top, ediția a XI-a, 2016, Business Magazin.
8. 100 Tineri Manageri de Top, ediția a XII-a, 2017, Business Magazin.
7. Compania SIVECO Romănia București
Surse: http://www.siveco.ro, https://ro.wikipedia.org/wiki/Siveco
O evoluție cu rezultate spectaculoase în domeniul IT și în tehnologiile de e-Learning, cu multe

premii internaționale pentru proiecte de IT (Nota ed.).
 Denumirea: SIVECO România.

Pentru organizațiilor private și publice,

SIVECO România oferă soluții de eLearning,
EAS (Enterprise Application Suite), Document
Management, Business Intelligence, eAgriculture,
eHealth, eGovernment, și eCustoms, pentru
piața națională și internațională. Compania
SIVECO România s-a specializat în execuția de
proiecte informatice de mare complexitate și
amploare. SIVECO România oferă în mod
constant servicii informatice instituțiilor Uniunii
Europene încă din 2009.

 Anul 1992 – Se înfiinţează firma SIVECO România SRL de către ing. Irina Socol
 Anul 1994 – Compania începe să dezvolte propriul sistem informatic integrat denumit SIVECO
Applications, una dintre cele mai valoroase aplicaţii ERP (Enterprise Resource Planning),
perfect adaptată pieţei româneşti.
 Anul 1995 – Firma începe implementarea sistemului de calitate, conform prevederilor
standardului ISO 9001:1994.
 Anul 2000 – Se lansează soluţia de eLearning AeL (învăţare asistată de calculator destinată
sistemului preuniversitar).
 Anul 2001 – Se lansează SIVABON (produs de verificare a bonităţii clienţilor) şi SIVADOC
(sistem de gestiune a documentelor şi a fluxurilor de lucru). Demarează proiectul Sistem
Educaţional Informatizat (SEI).
 Anul 2003 – Se lansează soluţia de eTraining AeL (învăţare asistată de calculator destinată
organizaţiilor) şi SIVECO Applications (versiunea internaţională a sistemului). Demarează
proiectul Sistemul Informatizat Unic Integrat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
 2005 – Intel Capital şi Polish Enterprise Fund V (fond de investiţii administrat de Enterprise
Investors) devin acţionari SIVECO România, realizând cea mai importantă investiţie de până la
momentul respectiv într-o companie românească de software.
 Anul 2007 – Compania desfăşoară numeroase proiecte de anvergură internaţională, printre care
repartizarea computerizată în licee tip ADLIC în Liban, proiectul pilot de eLearning în
Moldova sau portalul care facilitează comunicarea în interiorul sistemului educaţional naţional
din Emiratele Arabe Unite.
 Anul 2008 – SIVECO România achiziţionează integral Latona Bulgaria, fiind prima companie
românească de software care achiziţionează o companie străină. Se lansează SIVECO Balanced
ScoreCard şi iTAX Collect. Se desfaşoară proiectul de informatizare a învăţământului
românesc din mediul rural.
 Anul 2009 – Se lansează nouă versiune de pachet informatic integrat SIVECO Applications
2011 şi Registrul Agricol, un modul integrat destinat evidenţei unitare a gospodăriilor din
cadrul unei localităţi, a terenurilor, a mijloacelor de producţie agricolă şi a efectivelor de
animale. Se implementează soluţia eCustoms la Autoritatea Naţională Vamală din Turcia.
Compania este recertificată de AFAQ AFNOR cu standardul ISO 9001:2008. SIVECO
Romania publică primul Raport de Responsabilitate Socială care este premiat cu Ruban
d'Honneur, la categoria Award for Corporate Sustainability, din partea European Business
Award (Roma). Proiecte pentru Comisia Europeană: CORDIS (cel mai important contract
semnat de o firma romaneasca cu CE), EASA – Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei
(European Aviation Safety Agency). Compania este implicată în Proiecte Europene de
cercetare şi în proiecte finanţate din fonduri structurale, cu impact social pozitiv.
 Anul – 2010 – SIVECO România devine principalul furnizor de soluţie informatică pentru
Ministerul Educaţiei Naţionale din Regatul Maroc, în cadrul unui program strategic la nivel
naţional de informatizare a educaţiei. Are loc implementarea soluţiei eCustoms la Autoritatea
Vamală din Macedonia şi a noii versiuni a Sistemului Informatic Unic Integrat – 2.0 pentru
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
 Anul 2013 – SIVECO a primit marele titlu „Winner” în cadrul competiţiei European IT &
Software Excellence Awards 2013 pentru 3 proiecte: Sistemul IT implementat la Agenţia de
Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), la categoria Government Solution of the Year,
Proiectul informatic dezvoltat pentru Banca Naţională a Moldovei, la categoria Vertical Market
Solution of the Year, Sistemul informatic integrat SIVECO Applications, implementat la ACET
Suceava, la categoria ERP/Supply Chain Management Solution of the Year.
 Anul 2014 – Alte 12 noi contracte au fost încheiate cu Comisia Europeană. SIVECO a încheiat
implementarea în Republica Macedonia a unui sistem IT vamal, sigur, interoperabil şi accesibil
pentru schimburile electronice de date conţinute în declaraţiile vamale. SIVECO Romania a
demarat colaborarea cu Nazarbayev Intellectual Schools pentru dezvoltarea de conținut digital
educațional la materii precum matematica, informatica, arte plastice și muzica. În Emiratele
Arabe Unite a fost finalizat primul an de implementare a programului de modernizare a
sistemului de învățământ. Au fost încheiate 19 proiecte de cercetare și dezvoltare. SIVECO a
lansat noi produse Managementul performanței angajaților, Acces online la informații angajați
și Managementul documentelor – SIVADOC 4. A fost lansat manualul digital de matematică
dedicat clasei întâi.
 Anul 2015 – Lansare soluție Managementul Fermelor Agricole. Lansare proiecte de cercetare:
Pilot, SpeechXRays, Entredu, ProActive Ageing, Flexmeter, LetitFlow. A avut loc al 16-lea
audit de supraveghere a sistemului de management al calității din istoria companiei, față de
cerințele standardului ISO 9001, efectuat de un auditor român, în numele grupului francez
AFNOR.
 Anul 2016 Am demarat construcţia SIVECO 2.0, o organizație pe model european, cu centre de
competență unice, cu specialişti competitivi la nivel internaţional. Am lansat „Incubatorul de
produse și servicii SIVECO” din care fac parte: Wand.educatio, INOVAGRIA, Cloud
Learning, SIVMED Asistență.
 Anul 2017 – TUV Austria a acordat companiei Certificatul Sistemului de Management al
Calității, obținut în urma finalizării auditului de recertificare și de tranziție la noua ediție a
standardului ISO 9001:2015. A fost lansat ECOSUNT, primul software românesc integrat,
destinat companiilor din domeniul managementului deșeurilor.
 Anul 2019 – În decembrie, compania SIVECO a trecut printr-un proces de divizare. Acest
proces a dus la crearea unei companii noi: Software Imagination & Vision (SIMAV), care a
preluat o parte din proiectele și soluțiile SIVECO. SIVECO România dezvoltă și implementează
proiecte cu valoare adăugată ridicată în domeniile eAgriculture și Cybersecurity și continuă să
furnizeze servicii informatice direct către organisme ale Comisiei Europene.
În anul 2013 compania a avut o cifra de afaceri de 65 milioane euro. În anul 2009
compania avea 850 de angajati, iar în anul 2013 avea 1000 de angajați. După anul 2014 compania
a trecut printr-un proces de restructurare și de divizare ce a condus la reducerea personalului,
ajungând sub 500 de angajați. Printre beneficiarii SIVECO se numără Agenția Europeană de
Siguranță a Aviației, Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori și Direcția Generală
Sănătate și Consumatori, Eurostat – Institutul de Statistică al Uniunii Europene, Oficiul de cooperare
EuropeAid, Banca Europeană de Investiții și Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene.
 SIVECO România dezvoltă şi exportă soluții IT şi proiecte de consultanță către țări din
Comunitatea Europeană, Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi spațiul Comunității Statelor
Independente. Compania s-a specializat în execuția de proiecte informatice complexe şi
sustenabile pentru domenii critice ale societății.
 Astăzi, SIVECO România dezvoltă și implementează proiecte cu valoare adăugată ridicată în
domeniile eAgriculture și Cybersecurity și continuă să furnizeze servicii informatice direct
către organisme ale Comisiei Europene. De-a lungul celor aproape trei decenii de existență,
compania a fost recompensată cu peste 200 de premii interne şi internaționale.
8. Asociația Română pentru Industria Electronică și Software (ARIES)
Surse: http://www.aries.ro/, https://www.softlead.ro/companii-it-c
Denumirea: Asociația Română pentru Industria Electronică și Software (ARIES) București

 Anul 1992 – se înființează ARIES. Alături de 7 companii și prin fructificarea relațiilor de
business dintre firmele membre, s-a lansat și susținut o strategie de promovare a acestora
adaptată și modificată cerințelor și nevoilor de comunicare pe care le au.
 De-a lungul timpului au pus bazele unui plan de asigurare a vizibilității industriei IT&C din
România și alături de noi au stat organizații guvernamentale și non-guvernamentale precum:
Electronic Industries Asociation, Los Angeles Regional Technology Alliance, ZVEI, OPIC,
Camerele de Comerț din SUA, Danemarca, Olanda, CNA Veneto, Agenția Națională pentru
Știință, Tehnologie și Inovare, Ministerul Economiei, EICTA, BITCOM, ZVEI, JISA, IAESI și
multe altele.
 În prezent ne asigurăm că numele de ARIES este asociat nu doar cu cea mai de încredere și
calitativă expertiză a unui sistem informațional, ci și cu imaginea unui nume demn pentru
industria de software din România. Prin intermediul acestei comunități, businessul IT&C
românesc are siguranța de a avea alături un partener de încredere și pentru viitor.
9. Firma InfoTim (CTCE) / ETA2U Timișoara

Surse: https://www.eta2u.ro/index.php, https://www.softlead.ro/companii-it-c
Denumirea: CTCE Timișoara / InfoTim / ETA2U Timișoara
 Anul 1992 – se înființează InfoTim Timișoara. Ulterior are loc transformarea în ETA2U
Timișoara (Acronimul ETA2U înseamnă Echipamente şi Tehnologii Avansate).
 Anul 2011 – în data de 3 noiembrie 2011 Centrul Regional de Afaceri al Camerei de Comerţ,
Industrie şi Agricultură Timiş a decernat companiei ETA2U: Trofeul de Excelenţă, care
conform metodologiei se acordă acelor firme care s-au clasat 5 ani consecutiv în primele
3 locuri în Topul Firmelor din judeţul Timiş. ETA2U a fost singura firmă din domeniul IT&C
distinsă cu acest trofeu.
 Anul 2012 – ETA2U a fost confirmată public ca fiind clasată pe locul I în TOP 2012 național,
la categoria întreprinderi mijlocii (CAEN 2620) după cifra de afaceri, profit brut, productivitate
și performanță globală.
 Anul 2013 – în 2013 ETA2U a fost anunțată ca ocupând locul 3 în Topul celor mai mari
integratori IT&C după cifra de afaceri dintre companiile private cu capital românesc.
 Anul 2016 – în 2016 ETA2U a fost anunțată ca ocupând locul 2 în Topul celor mai mari
integratori IT&C după cifra de afaceri dintre companiile private cu capital românesc.
 ETA2U este lider de piaţă – ca integrator de soluţii IT – în regiunea centrală şi de vest a
României, fiind clasată în 2012 – după dimensiune – pe locul 3 în topul firmelor IT&C private
cu capital românesc. Ingineri IT specializați la înalt nivel au capabilitatea să integreze și să
ofere suport pentru următoarele platforme de operare: Microsoft Windows Server, HyperV,
Solaris, Novell Ware, LINUX (SuSe si RedHat), IBM AX, VMware vSphere.
10. Firma Romsym Data București
Surse: https://www.romsym.ro, https://www.softlead.ro/companii-it-c
O evoluție cu rezultate pozitive în domeniul IT (Nota ed.).
 Denumirea: Romsym Data București

 Anul 1992 – Romsym Data a fost fondată în anul 1992, din dorinţa de a oferi pe piaţa
românească software licenţiat, direct de la producători. Și-a propus realizarea unui canal de
distribuţie prin care să scurtăm sinuosul drum al posesorilor legali de software către ultimele
apariţii în domeniu.
 Astăzi, oferta include o gamă largă de programe din cele mai variate domenii: SECURITY,
NETWORK & ADMINISTRATION, FORENSICS, DATA LOSS PREVENTION, OPEN
SOURCE & VIRTUALIZATION, SCIENTIFIC, BUSINESS & STATISTICS, eLEARNING,
DEVELOPMENT TOOLS, DTP & WEB DESIGN, DOCUMENT CREATION AND
MANAGEMENT, CAD & 3D MODELING,
RENDERING.
 Experiență în distribuția de software: 150
de soluţii software, 200 de parteneri în
România şi Uniunea Europeană, 1000 de
proiecte de succes, 60 de clienţi din TOP 100
companii din România, 3000 de ore de
consultanţă, POC şi Risk Assessments pentru
clienţii noştri, 5000 de ore de instruire pentru
partenerii noştrii şi clienţii lor.
11. Societatea Națională de Informatică București (Softlead)
Surse: https://www.softlead.ro, https://www.softlead.ro/companii-it-c
 Denumirea: Societatea Națională de Informatică (Softlead)

 Anul 1992 – Societatea Națională de
Informatică (Softlead) s-a inființat prin
asocierea a 40 de Societăți de Servicii
Informatice distribuite în reședințele
judetene – fostele Centre Teritoriale de
Calcul Electronic (CTCE), având capital
majoritar de stat.
 Softlead este prima platformă de tip
marketplace din România, 100% dedicată
aplicațiilor software, cu rol de generator de lead-uri. Obiectivul principal este acela de a oferi
acces la soluții software potrivite fiecărui tip de organizație, de la start-up-uri la companii mari
și foarte mari (247 de companii de software înscrise și 625 de aplicații software).
 În prezent, Softlead deține peste 500 de aplicații software create special pentru industrii
precum: medical, agricultură, retail, horeca, servicii, administrație publică, precum și din cele
mai importante categorii specializate: Enterprise Resource Planning (ERP), Customer
Relationship Management (CRM), Managementul Documentelor, Managementul Resurselor
Umane, Business Process Modelling (BPM), Sales Force Automation (SFA), Managementul
Depozitelor – Warehouse Management System (WMS), e-commerce, precum și multe altele.
 De asemenea, în cazul aplicațiilor specifice unei industrii, unde nu există soluții personalizate,
Softlead creează soluții custom, prin echipe dedicate acestor proiecte.
Tipuri de plicații software
12. Firma Advanced Technology Systems (ATS) Târgoviște
Surse: https://www.ats.com.ro, https://www.beaconing.eu
Cu o experiență dobândită și dovedită în cei aproape 30 de ani de prezență pe piața IT, Advanced
Technology Systems (ATS) este un dezvoltator consacrat de soluții software complexe și sustenabile, bazate
pe interoperabilitate și inovații tehnologice emergente în domenii precum eGovernment, eEducație și
eBusiness. ATS este dezvoltatorul sistemului ATLAS, primului sistem integrat de eGovernment, ale cărui
module sunt implementate în peste 150 de instituții publice din România. Rezultatele activității de cercetare
au fost adoptate pe scară largă, fiind implementate în peste 10 țări europene. (Nota ed.).
• Denumirea: Advanced Technology Systems (ATS)
• Anul 1992 – Se înființează firma Advanced Technology Systems din Târgoviște.

• 1998 – ERP: Enterprise Resource Planning.
• 1999 – Sistem pentru colectarea impozitelor și taxelor locale.
• 2002 – Furnizarea primei interactive online pentru colectarea impozitelor și taxelor locale .
• 2003 – Recunoaștere internațională – Premiul I la secțiunea ICT – PIRELLI INTERNETional

AWARD 2003 pentru Sistemul Informatic Integrat – ATLAS.
• 2004 – Aplicație salarizare.
• 2004 – Aplicație pentru managementul documentelor.
• 2005 – Sistem de traducere automată.
• 2005 – Aplicația Urbanism.
• 2006 – Înființare Centru de Formare Profesională autorizat pentru cursuri avansate de informatică și
limbi străine .
• 2006 – Sistem Vocal pentru Administrația Publică.
•2007 – Implementarea primului ecosistem software pentru Administrația Publică în cadrul
Primăriei Sectorului 2 București.
• 2007 – Proiect CODE2MOB, Aplicație pentru codificarea/ decodificarea codurilor de bare 2D
pentru accesarea serviciilor Web pe telefoane/ platforme mobile.
• 2008 – Implementare soluții de interoperabilitate între Sistemul de Management al Taxelor și
Impozitelor, Sistemul GIS.
• 2008 – Proiect MOBNET – Cercetări privind crearea unui model experimental al unei rețele
virtuale de tip mobile learning cu acces în timp real la cunoaștere și învățare, utilizând tehnologii
de comunicații și dispozitivele terminale wireless.
• 2010 – Sistem Mobil de Business Intelligence.
• 2010 – Dezvoltare Registrul Agricol.
• 2011 – Proiect InDeSEn – Sistem inteligent de asistare a deciziilor aplicat în rețelele electrice de
joasă tensiune cu producere distribuită din surse de energie regenerabilă.
• 2012 – Dezvoltare Sisteme de control al iluminatului public.
• 2013 – Aplicație Web pentru Asistență socială.
• 2014 – Proiect DESiG – Mediu de dezvoltare și programa analitică pentru implementarea de
jocuri educaționale.
• 2014 – Soluții Web de salarizare.
• 2014 – Soluții Web pentru evidența investițiilor.
• 2015 – Soluții Web pentru gestionare parc auto.
• 2016 – Proiect H2020 BEACONING – Breaking Educational Barrierswith Contextualised,
Pervasiveand Gameful Learning.
• 2019 – Aplicație pentru sesizări online.
• 2020 – Proiect Erasmus „Design Thinkingfor Sustainability”.
13. Firma BITsoftware Brașov
Surse: https://www.bitsoftware.eu/,
https://www.softlead.ro/companii-it-c
O evoluție cu rezultate pozitive și

importante în domeniul informaticii și IT.
BITSoftware este prima companie din
România care a lansat un sistem ERP &
CRM, open source – SocrateOpen,
utilizat de companii din servicii
profesionale, distribuție, producție și
construcții, și una dintre primele
companii care a dezvoltat un sistem ERP
– Socrate+, implementat până acum în
peste 150 de companii medii și mari din
România (Nota ed.).
 Denumirea: BITsoftware Brașov

 Anul 1993 – Înfiinţarea BITSoftware.
 1994 – Începe dezvoltarea sistemului integrat Socrate.
 1996 – BITSoftware devine Microsoft Certified Partner. SocrateERP este lansat pe piaţa
românească.
 1997 – BITSoftware şi Profuse Holding încep dezvoltarea sistemului de gestiune a serviciilor IT
(CCA). BITSoftware se alătură grupului olandez Profuse Holding (achiziţionat între timp de Infor).
 1998 – BITSoftware face primele replicări de date pe tehnologie Microsoft.
 1999 – BITSoftware este pionier în implementare de cuburi Olap / Business Intelligence.
 2000 – BITSoftware este una dintre primele companii din România care furnizează o aplicaţie
software (CC Assistant) în regim ASP.
 2004 – BITSoftware obţine certificarea ISO 9001:2000. BITSoftware devine Microsoft Gold
Certified Partner.
 2005 – BITSoftware devine Partener Autorizat Compiere.
 2006 – BITSoftware lansează primul sistem integrat ERP / CRM open source din România –
SocrateOpen. BITSoftware devine partener IBM. Se alătură la Oracle Partner Network.
 2007 – Prima implementare de SocrateOpen în România.
 2008 – Clienţi din diferite industrii se alătură comunităţii BITSoftware.
 2009 – SocrateOpen este primul ERP românesc disponibil pe Amazon Cloud.
 2010 – După achiziţia de către Consona a firmei Compiere, BITSoftware devine partener Consona.
BITSoftware obţine certificarea ISO 9001:2008. BITSoftware devine Partener Gold Oracle.
 2011 – BITSoftware devine partener MicroStrategy, lider mondial în soluţii de BI.
BITSoftware devine partener GoogleApps. BITSoftware a devenit, de la începutul anului 2011,
reseller oficial pentru România al furnizorului american de soluții de Business Intelligence
(BI), MicroStrategy, prin parteneriatul încheiat urmărindu-se dezvoltarea și distribuirea pe
piața din România a celei mai complexe și complete soluții de Enterprise Business Intelligence.
BITSoftware este distribuitor autorizat GoogleApps, furnizează servicii de instalare și migrare,
școlarizare utilizatori și integrare cu alte aplicații.
 2012 – SocrateCloud este o soluţie ERP/CRM modernă, adaptabilă, care poate fi utilizată în
cloudul privat sau public.
 2013 – Lansare SocrateBI – soluție de Business Intelligence de ultimă generație, dezvoltată pe
platforma MicroStrategy.
 2013 – Lansare SocrateBI – soluție de Business Intelligence de ultimă generație, dezvoltată pe
platforma MicroStrategy.
 2014 – SocrateCloud – devine o platformă deschisă și pentru partenerii de dezvoltare. Lansare
BPWise – soluție de planificare, analiză și consolidare financiară pentru companii mari.
BITSoftware devine partener eFront pentru soluția de eLearning.
 2015 – SocrateCloud specializat pe industrii: distribuție, logistică, agro. Lansare FluxVision –
prima aplicație de WMS (Warehouse Management System) pe infrastructură cloud, dezvoltată
pe platforma SocrateCloud în parteneriat cu Wisoft Professional Services. Lansare WiData –
instrument inovativ de colectare a datelor, dezvoltat pe platforma SocrateCloud în parteneriat
cu Wisoft Professional Services.
 2017 – Extindere funcționalități SocrateERP pentru Agro. Extindere funcționalități pentru
companiile din Servicii. Noi parteneriate.
 2018 – BITSoftware pune bazele parteneriatului cu TeamSystem Group, companie italiană cu
peste 30 de ani de experiență în dezvoltarea soluțiilor de business. Noi funcționalități și soluții
pentru industria de vinificație. Noi clienţi din diferite industrii se alătură comunităţii
BITSoftware.
14. Firma Softeh Plus București
Surse: https://www.softeh.ro, https://www.softlead.ro/companii-it-c
O evoluție cu rezultate pozitive în domeniul IT.

Softeh Plus a dovedit că suportul oferit firmelor
din Romănia prin implementarea unui sistem
informatic performant, a contribuit în mare
măsură la dezvoltarea clienților proprii. În
prezent, portofoliul firmri conține peste 4000 de
clienți și 10.000 de utilizatori din România
(Nota ed.).
 Denumirea: Softeh Plus București

 Anul 1993 – Compania Softeh Plus debutează în anul 1993 pe piața de software din România,
pentru realizarea și implementarea de soluții software adecvate în multiple domenii de
activitate: farmacii, construcţii, medicină, asigurări, contabilitate, gestiune, comerţ.
 Compania Softeh Plus debutează cu aplicația Devize-Oferte pentru MS-DOS, destinată
domeniului de construcții și instalații. Sistem informatic denumit în prezent WindevRO, a fost
constant îmbunătățit, devenind în prezent una dintre cele mai apreciate soluții software din
acest domeniu.
 Anul 2000 – o extindere puternică în domeniul farmaciilor, cu sisteme informatice specializate
în gestiunea activității farmaciilor independente și lanțurilor de farmacii.
 Perioada 2003-2006 – dezvoltarea vizează domeniul serviciilor medicale în activitatea din
spitale, clinici și laboratoare.
 Anul 2009 – Softeh Plus dezvoltată o soluție completă ERP (Enterprise Resource Planning) ce
ține cont de particularitățile pieței românești, capabil să asigure o gestionare integrală a
informațiilor existente în cadrul unei organizații.
15. Firma Else Digital Solutions București
Surse: http://else.ro/Pages/About.aspx,
https://www.softlead.ro/companii-it-c
O evoluție cu rezultate pozitive în

domeniul IT (Nota ed.).
 Denumirea: Else Digital Solutions

 Anul 1993 – Se înfiinţează firma Else
Digital Solutions pentru a focusa
întregul know-how acumulat în dezvoltarea unor soluții informatice, care să optimizeze și să
automatizeze fluxul de lucru al unei companii.
 Servicii oferite – Proiectare, dezvoltare și implementare de produse software pe specificul
clientului, Integrarea sistemelor informatice, Consultanță pentru proiectele din domeniul
tehnologiei informației, Migrarea produselor software între diverse platforme, Servicii de

externalizare (outsourcing), Instruire și servicii transfer de „know-how”.
16. Firma TotalSoft București
Surse: https://www.totalsoft.ro/compania/istoric, https://www.softlead.ro/companii-it-c
O evoluție cu rezultate spectaculoase în domeniul IT. În top 10 furnizori de soluţii ERP din
Europa – Conform publicației CIOApplications Europe, un cunoscut ghid de tehnologie pentru
business, TotalSoft se numără printre primii 10 furnizori de soluții de tip ERP din Europa.
Nominalizarea și selecția acestor soluții s-a făcut cu ajutorul unui grup distins format din
specialiști în business și tehnologie – directori generali, directori IT și analiști (Nota ed.).
 Denumirea: TotalSoft București

 Anul 1994 – Se înfiinţează Start-up TotalSoft de
către 6 specialiști IT înființează TotalSoft.
 1995 – Devine distribuitor autorizat Primavera
Systems și Microsoft. Dezvoltă prima aplicaţie
software în domeniul medical; Oferă networking şi
service pentru mai mult de 500 de calculatoare.
 1996 – Partenerul Primavera cu cea mai rapidă
creștere din lume. TotalSoft începe primele
dezvoltări software pentru piaţa externă – SNDC,
Belgia; Activitatea de service se extinde spre
instalări de reţele pe fibră optică.
 1997 – Oferă primul sistem din România de management de proiect integrat. Oferă primul
sistem de management de proiect integrat şi distribuit, dezvoltat şi implementat în 40 de locaţii
CONEL; Începe integrarea de software pentru proiectare asistată (CIMS – Ludan, Israel) şi
dezvoltarea primului pachet software – Tehnologii de Execuţie.
 1998 – Lansează Charisma HCM. Implementează intern metodologia Rational Unified
Process.
 2000 – Dezvoltă în SUA un proiect de outsourcing în domeniul arhivării electronice a
documentelor. Henkel îşi externalizează serviciile informatice către TotalSoft; Devine cel mai
important implementator şi dezvoltator de soluţii software la cheie pentru segmentele de retail
şi distribuţie.
 2002 – Se lansează Charisma ERP. Demarează dezvoltarea unui proiect complex de
modernizare a sistemului informatic al Medicover Internațional – cea mai importantă reţea est-
europenă de centre medicale (Polonia, România, Ungaria, Estonia şi Cehia).
 2003 -Dezvoltă două proiecte de e-procurement de mare anvergură. Câștigă licitația lansată de
Portum AG Germania pentru dezvoltarea unui sistem de e-procurement la nivel european
(proiect câștigat în fața a 47 de companii din Europa); Începe extinderea sistemului național de
achiziții publice e-licitatie.ro (actualmente SEAP);
 2004 – Charisma ERP debutează la nivel internațional. Charisma ERP câștigă un proiect în
Serbia și face primii paşi pe piaţa externă; Divizia de soluţii HR lansează primul produs de Self
Service HR din România – HCM Portal – o poartă de acces online a angajaților la
departamentele de resurse umane.
 2007 – Devine unic reprezentant Primavera în Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Charisma ERP
câştigă pentru a doua oară consecutiv recunoşterea industriei IT şi distincţia „Cel mai bun
produs software” în cadrul premiilor IT&C ale României, intrând în segmentul 1st tier pe
segmentul soluţiilor ERP; Lansează soluţia Charisma Office Automation, destinată
eficientizării tuturor operaţiunilor dintr-un birou; Datorită experienței deosebite în vânzarea și
implementarea soluției Primavera, TotalSoft devine unic reprezentant Primavera în Bulgaria,
Serbia și Ungaria.
 2013 – Patru grupuri multinaționale aleg TotalSoft ca furnizor. Pentru al patrulea an
consecutiv, TotalSoft ocupă locul 1 în topul furnizorilor de ERP din România și este lider de
piață în verticalele de servicii, retail, distribuție și producție (locul 2).
 2016 – Logo Yazılım (LOGO) achiziționează TotalSoft. Logo Yazılım (LOGO), cel mai mare
furnizor independent de software din Turcia, cu o echipă de aproape 600 de angajați și 800 de
parteneri de afaceri, a achiziționat TotalSoft în toamna anului 2016, ca parte a strategiei de a se
extinde la nivel global și de a obține o poziție competitivă pe mai multe verticale specializate,
precum: servicii financiare, leasing, medical și agricultură.
 2018 – TotalSoft achiziționează compania Architected Business Solutions ca parte a strategiei
sale de creștere. TotalSoft și Architected Business Solutions (ABS), grup cu sediul în
București, specializat în consultanță în managementul afacerilor și cu expertiză solidă în retail,
tehnologie și outsourcing, au finalizat procedurile de achiziție a ABS și integrare în TotalSoft.
17. Firma Prosoft Solutions (PSS) București
Surse: PSS, https://www.pss.ro/, Prosoft++, http://www.ps.ro/
O evoluție cu rezultate pozitive în domeniul IT (Nota ed.).
 Denumirea: PSS Prosoft Solutions.

 Anul 1994 – Se înfiinţează firma Prosoft++ de către mat. inf. Gheorghe Răuţ.
 După anul 1994 – Compania Prosoft++ şi-a propus dezvoltarea următoarelor direcţii
principale de activitate: dezvoltare şi comercializare software de securitate (control acces,
protecţie la copiere, smart carduri, criptare etc.); dezvoltare de aplicaţii informatice de mare
complexitate (sisteme integrate pentru întreprinderi producătoare sau firme de distribuţie,
sisteme integrate pentru ministere, primării etc.); import şi distribuţie de echipamente şi
software de bază (cititoare de smart carduri, smart carduri, medii de dezvoltare hard/soft,
componente hardware); service harware şi software (instalări /configurări /mentenanţă pentru
reţele /echipamente /aplicaţii), consultanţă şi training în informatică.
 Anul 1999 – Camera de Comerţ şi
Industrie a Municipiului Bucureşti a acordat
firmei Prosoft++ locul I pentru rezultatele
obţinute şi calitatea deosebită a aplicaţiilor şi
serviciilor oferite.
 Anul 2001 – ProSecurity E-Enterprise
este ultimul produs din această familie,
apărut în 2001, an în care, cu ocazia celei de-
a IV-a ediţii a Expoziţiei Naţionale de
Evaluare a Producţiei de Software „Binary
2001”, a fost distins cu premiul de excelenţă
de către Asociaţia Română a Industriei de Electronică şi Software – ARIES şi premiul

Microsoft România pentru cel mai bun software de securizare a informaţiilor electronice.
 Anul 2002 – Firma Prosoft++ a primit Certificarea Sistemului de Management al Calităţii
conform standardului SR EN ISO 9001:2000 iar în 2003 a devenit Partener Certificat
Microsoft.
 Realizări în perioada 1991-1998 – Departamentul Securizarea Sistemelor Informatice are în
componenţă o echipă dinamică de tineri cercetători şi personal cu experienţă în domeniu, din
ale căror realizări amintim: KILL – primul antivirus românesc (1991), FORIND – program de
formatare individuală a dischetelor (1993), MS-DOS securizat – sistem de fişiere criptate
(1994), Sistem de operare securizat pentru terminale portabile AKYMAN – beneficiar din
Australia (1998), Sistem de poştă electronică securizată pentru 22 instituţii ale Administraţiei
Publice Centrale – ministere şi agenţii guvernamentale – proiectul ROGODEX (1998). Încă
din anul 1999 Prosoft++ oferă pe piaţa românească, produsele din familia ProSecurity , un
sistem complet de securitate bazat pe smart carduri, care asigură protecţia informaţiilor
confidenţiale atât prin securizarea accesului la resursele calculatorului (windows logon) cât şi
prin criptarea datelor şi a programelor executabile.
Web – https://www.pss.ro
Sursa – https://www.pss.ro/companie/:
 „Compania noastră a fost fondată acum aproape 20 de ani și soluțiile software pe care le
dezvoltăm împreună cu partenerii noștri sunt implementate la clienți din toată lumea. Suntem
preocupați constant de îmbunătățirea serviciilor oferite și suntem mereu deschiși pentru noi
sugestii. Lucrăm la dezvoltarea de noi soluții inovatoare cu calm și creativitate, în birourile
noastre din România.
 Am dedicat anii de activitate studierii tehnologiilor din industria de retail, tocmai pentru a
acumula un nivel ridicat de înțelegere a nevoilor Dumneavoastră, pentru a oferi cele mai bune
soluții care vor lucra cu și pentru Dumneavostră.
 Experiența acumulată ne permite să li vrăm soluții complexe și fezabile, pe care le puteți folosi
pentru a vă dezvolta cu succes afacerea. Calitatea, respectarea termenelor, tehnologiile de cel
mai înalt nivel , înțelegerea nevoile curente și viitoare din domeniul de afaceri, reprezintă patru
din cei mai importanți piloni pe care s-a dezvoltat compania noastră.
 Lucrăm împreună cu cele mai mari nume din industria tehnologiilor pentru retail: Toshiba,
IBM, Bizerba, Microsoft, Motorola, Datalogic, S3 – Store System Solutions, Pricer etc.”
 Metodologii de dezvoltare software – https://www.pss.ro/activitate/servicii-software-offshore-
nearshore/servicii-dezvoltare-software/software-development-methodologies/
18. Firma Indaco Systems București
Surse: https://www.indaco.ro, https://www.softlead.ro/companii-it-c
 Denumirea: Indaco Systems

 Anul 1994 – Se înfiinţează firma Indaco Systems.
 Tipuri de aplicații dezvoltate: Sistemul de Management Legislativ, ERP pentru industria de
asigurări, Sistemul de Document Management și Managementul fluxului de lucru, Portaluri
web cu CMS, forumuri și rețele sociale, Aplicații pentru smartphone, pentru diferite platforme,
Arhitectură baze de date și infrastructură, Integrare în Cloud privat și arhitectură,
Managementul de mediu virtual și rețele.
 Tehnologii: produse software cu C#, C++, Java, HTML5, CSS, Javascript, Objective C, SQL
pentru ASP.NET MVC, Web API, WCF, MFC, ATL, SQL Server, Oracle, SOLR, Windows
Server.
 Medii de dezvoltare: Team Foundation Server și GitHub pentru controlul versiunilor, Visual
Studio, Eclipse și Xcode pentru programare, TeamCity pentru integrare continuă și build
management, YouTrack pentru Agile management, documentare și urmărire a task-urilor.
19. Firma AttoSOFT Galați
Surse: https://attosoft.ro/, https://www.softlead.ro/companii-it-c
 Denumirea: AttoSOFT Galați

 Anul 1995 – Se înfiinţează firma AttoSOFT, cu sediul în Galaţi. Scopul declarat este crearea
de software ERP competitiv, într-o piaţă aflată în dezvoltare relativ înceată. Pe piaţă se aflau
software-uri „aduse” din alte ţări (Franţa, Israel), traduse şi adaptate cerinţelor româneşti.
 1996 – Încep vânzările sistemului informatic Light ’96, dedicat evidenţei financiar-contabile şi
de gestiune. Primii clienţi sunt încântaţi de adaptabilitatea programelor la diversele cerinţe
formulate şi de preţurile accesibile.
 1998 – Se consolidează poziţia de lider a AttoSOFT pe piaţa locală de software. Această
poziţie se bazează în continuare pe calitatea foarte bună a software-ului şi a serviciilor conexe
(implementare, service). Portofoliul de produse se îmbogăţeşte cu aplicaţii pe domeniu vertical,
cum ar fi Light Banca – software bancar, Light Hotel – software pentru managementul
hotelurilor. Începe parteneriatul cu Sintezis Birotica şi integrarea caselor de marcat fiscale ca
instrument fiscal în cadrul soluţiilor oferite.
 2001 – Se lansează aplicaţia MyManager, prima aplicaţie românească dedicată afacerilor cu
piese auto. MyManager cunoaşte un succes deosebit la Salonul Auto Bucureşti din 2001, în
urma căruia se încheie numeroase contracte cu firme din acest domeniu. A doua generaţie de
aplicaţii continuă să se îmbogaţească cu noi module, cerinţele de pe piaţă crescând în această
perioadă.
 2003 – Sunt lansate pe piaţă primele module din a treia generaţie de software. Noile module
fac parte dintr-un sistem integrat de tip ERP, bazate pe tehnologie client – server. Modulele
DataLight BalPro, DataLight VanzPos sunt dedicate firmelor medii şi mari şi sunt pregătite să
răspundă unor exigenţe speciale din partea clienţilor. Este lansat şi sistemul de automatizare al
vânzărilor DataLight SFA, care cunoaşte un succes deosebit.
 2004 – Se fundamenteaza modulele de contabilitate (DataLight BalPro), gestiune (DataLight
Gestiune 3.0) si Leasing din sistemul ERP DataLight Enterprise. Este adoptata si tehnologia de
replicare pentru modulul de vanzare retail VanzPOS, pentru magazine aflate la distanță, care
transmit datele la centru prin INTERNET. Începe dezvoltarea sistemului PDA Off-line de
automatizare a forței de vânzare, bazat inițial pe PDA-uri cu Palm OS.
 2005 – Aplicaţiile client – server sunt finalizate şi adaptate pentru cerinţele de comunicare între
punctele aflate la distanţă. Cerinţele de comunicare aduc firmei AttoSOFT parteneriate cu
firme mari, care aleg această soluţie ERP pentru fiabilitatea, robusteţea şi promptitudinea în
acordarea service-ului.
 2012 – Se lansează pe piață sistemul ERP DataLight Retail, un sistem informatic dedicat
managementului magazinelor și lanțurilor de magazine. În primul an, se implementeaza acest
sistem la 41 de magazine. Odată cu modificarea de legislație a TVA-ului la încasare,
AttoSOFT înlocuiește la clienții săi aplicațiile vechi cu noile versiuni software, bazate pe
tehnologia client – server.
 2013 – AttoSOFT a fost premiată cu „Premiul Municipiului Galați pentru Performanta în
Domeniul Economie”. Gala premierii a avut loc de ziua Sfântului Apostol Andrei, patronul
spiritual al orașului Galați și al României
 2014 – AttoSOFT continua dezvoltarea pe sisteme mobile a modulelor din sistemul ERP
DataLight Enterprise. Începe dezvoltarea a noi module precum DataLight WMS și se refac
module anterioare, precum DataLight CRM, care sa se adapteze mai bine la nevoile
partenerilor AttoSOFT.
 2015 – ATTOSOFT ofera noi funcționalități clienților săi, legate de conceptele e-commerce și
rspectiv soluții mobile. Un nou portal B2B este disponibil. Dar și conectori ai sistemului ERP
cu diverse platforme de comerț electronic B2C. Începe dezvoltarea soluției CRM Mobil ca
parte a soluției hybrid-cloud pregătită de AttoSOFT.
 2016 – Anul 2016 este anul integrărilor și al comunicării, pe scurt EDI (“Exchange Document
Interface”). Sistemul ERP DataLight Enterprise permite acum atât transferul de documente
între companii prin format XML, dar și integrarea automată cu majoritatea procesatorilor de
documente pentru Key Accounts, atât pe zona food, cât și non-food. AttoSOFT devine
reprezentant autorizat al Qlik Sense în România, această platformă Business Intelligence
devenind motorul pentru modulul DataLight BI.Q, sistem de analiză avansată a informației
stocate în ERP.
 2017 – În acest an se începe

dezvoltarea sistemului WMS (Warehouse
Management System) al AttoSOFT,
integrat în mod nativ cu sistemul ERP
DataLight Enterprise. De asemenea,
începe dezvoltarea sistemului de
management al documentelor DMS
(Document Management System), care
permite arhivarea automată a documentelor
emise, dar și a altor documente relevante
pentru companie. Sunt implementate noi
funcționalități legate de integrare și
comunicare, cum ar fi sistemul de Alerte
SMS/Email privind soldurile sau
generarea automată a rapoartelor pe email.
20. Firma Nexus Media Iași
Surse: https://nexusmedia.ro/, https://www.softlead.ro/companii-it-c
 Denumirea: Nexus Media Iași

 Anul 1997 – Se înfiinţează Nexus Media Iași cu capital privat.
 Nexus Media produce şi împreună cu distribuitorii săi oferă la nivel naţional soluţii software
integrate pentru afaceri.
 Nexus ERP integrează şi conectează procesele economice ale unei afaceri. Gestionează şi
organizează resursele afacerii. Propune controlul unitar și centralizat al instrumentelor
informatice ale afacerii pe care o conduci. Controlezi atât sistemul financiar-contabil,
distribuirea resurselor firmei, vânzările B2B și retail, cât și comenzile și vânzările online venite
de pe site-ul firmei.
 Oferim implementare şi suport atât la nivel standard, cât şi personalizat. Prestăm suport prin:
tichete, telefonic, remote-desktop, la sediul clientului, email, manuale online, manuale audio
etc. Actualizăm în mod continuu produsele noastre software la legislaţia economică şi la cele
mai utilizate practici de afaceri, investiţia în software-ul nostru este rentabilă şi de durată.
21. Firma Infomedia Pro București
Surse: http://infomediapro.ro, https://www.softlead.ro/companii-it-c
 Denumirea: Infomedia Pro București

 Anul 1997 – se înființează firma Infomedia Pro.
 Infomedia Pro este o companie care dezvolta proiecte software multimedia, în special în
domeniul educațional, cu o echipă puternică și cu o experiență de peste 20 ani. Peste 200 de
clienți, de la firme startup-uri, la mari companii. Peste 250 de proiecte de mare anvergură
dezvoltate. Peste 2500 de entități educaționale multimedia dezvoltate.
 Compania Infomedia Pro produce unul dintre cele mai populare software-uri educaționale
interactive multimedia din Romania, jocurile educative din seria PitiClic pentru preșcolari și
școlari mici și seria PitiClic Senior destinată copiilor din clasele I-IV, fiind totodată primul
producător român de software educațional pentru Macintosh și PDA. În prezent, gama de
produse educaționale software a fost extinsă cu aplicații pentru Telefoane Smart și Tablete
(pentru sistemele de operare iOS și Android).
 Din anul 2011, compania se
poate mândri cu introducerea
unui concept revoluționar de
produs software „activ” pe
piața de produse educaționale.
Device-urile de introducere a
datelor (tastatură şi mouse)
sunt înlocuite cu un alt gen de
device, „Covorașul PitiClic”.
Este un „covoraș” special
prevăzut cu butoane selectabile
cu ajutorul picioarelor, care
se conectează la calculator
prin USB. Astfel, software-ul educațional multimedia interactiv este pilotat cu ajutorul
picioarelor, un pas pe covoraș fiind echivalentul unui clic de mouse, iar copilul se joacă, învață
și face mișcare în același timp. Toate produsele educaţionale marca PitiClic sunt create în
colaborare cu cadre didactice de specialitate, în conformitate cu programa școlară și au avizul
Ministerului Educației.
 Calitatea activității companiei a fost recunoscută și la nivel internațional prin acordarea de
diverse premii pentru idee/conținut/tehnologie sau pentru grafică/animație.
 Realizări: peste 200 de produse educaționale multimedia interactive realizate până acum, care
înglobează peste 2000 de jocuri și activități educaționale.
22. Firma Integrisoft București
Surse: http://www.integrisoft.ro, https://www.softlead.ro/companii-it-c
 Denumirea: Integrisoft București


 Anul 1999 – se înființează firma Integrisoft București cu capital privat, 100% românesc,
activând în domeniul dezvoltării și implementării de soluții software performante pentru
administrația publică locală.
 Integrisoft este o companie orientată către client, astfel ca misiunea sa este de a aduce un plus
de valoare în activitatea organizațiilor prin prelucrarea și prezentarea inteligentă a informației.
Viziunea noastră este de a fi recunoscuți ca un partener de încredere în furnizarea de soluții
software pentru domeniul public și privat. Susținem împlinirea misiunii pe care ne-am asumat-
o prin perfecționarea continuă a organizării si resurselor interne și prin valorile pe care
înțelegem să le cultivam în cadrul companiei.
 Un sfert din municipiile reședință de județ din România folosesc produsul software Avansis.
Avansis este un sistem informatic integrat pentru administrația publică și alte instituții.
Sistemul cuprinde în acest moment 12 componente proiectate unitar care folosesc aceeași
informație în comun. Arhitectura flexibilă a sistemului permite implementarea oricăruia dintre
module ca aplicație de sine stătătoare cu funcționalități complete cât și implementarea în grupe
de aplicații alese de beneficiar în funcție de nevoi. Scalabilitatea sistemului permite adăugarea
ulterioară și a altor module componente.
 Produsul software SERTIMO este o soluție complexă care abordează din punct de vedere
business activitatea financiar-contabilă clasică, extinzând-o și cu alte facilități menite să aducă
un plus de valoare și informație în celelalte departamente ale organizației. Produsul este
conceput ca un software integrat de tip ERP și furnizează module pentru fiecare din activitățile
clasice ale unei societăți.
23. Asociația Patronală a Industriei Românești de Software și Servicii (ANIS)

Surse: https://anis.ro/, https://www.softlead.ro/companii-it-c
Denumirea: Asociația Patronală a Industriei Românești de Software și Servicii București
 Anul 1998 – se înființează ANIS, singura Asociație patronală a industriei românești de
software și servicii din România, firma TotalSoft fiind fondator.
 Încă de la înființare, asociația și-a propus să contribuie activ la dezvoltarea industriei românești
de tehnologie și să reprezinte interesele companiilor IT în mediul economic și politic.
 În prezent, cei peste 130 de membri ANIS reprezinta aproximativ 47% din totalul industriei IT
romanesti. ANIS este membru al Digital Europe și al Confederației Patronale Concordia.
24. Alte firme de informatică și IT
Sursa: https://www.softlead.ro/companii-it-c
Vom prezenta o selecție de firme înscrise pe site-ul Societății Naționale de Informatică

(SoftLead) înființată în anul 1992 (https://www.softlead.ro/companii-it-c), unde sunt înscrise 247
de companii de software și 625 de aplicații software. Lista firmelor este în oridine alfabetică.
I. AMBO – companie specializată în dezvoltarea, implementarea şi întreţinerea de software,

outsourcing pentru clienţi în special din ţări de limbă germană. Avem parteneri din Germania, Austria
şi Elveţia datorită seriozităţii noastre, preciziei şi nu în ultimul rând deoarece echipa lucrează cu o
gamă largă de tehnologii şi limbaje de programare. Specialiştii noştri preiau proiectele şi se implică în
dezvoltarea lor de la nivelul de specificaţii funcţionale, analiză, design, până la faza de testare,
instalare şi întreţinere.
II. ARI-Studio – companie românească de software care se concentrează în prezent pe dezvoltarea
gamei de produse Unity care se adresează următoarelor tipuri de locații din domeniul HoReCa:
restaurant, pensiune, hotel, bar, pub, club, cafenea, pizzerie, fast-food, catering, salon de evenimente.
Oferim clienților noștri software profesional, proiectat și dezvoltat de la zero de către echipa noastră,
în conformitate cu piața și legislația românească.
III. AROBS – fondată în 1998, compania AROBS Transilvania Software și-a construit drumul către o
prezență globală prin combinarea produselor și serviciilor cu expertiză de înaltă calitate și inovare
continuă. Acum 21 de ani, totul a început cu doar 10 dezvoltatori de software într-un mic birou, într-
un apartament în Cluj-Napoca. În ultimii 21 de ani, AROBS Transilvania Software și-a dezvoltat
propria linie de produse pentru piețele naționale și internaționale cum ar fi Optimall, TrackGPS.
Compania a devenit specializată în furnizarea de software services pentru anumite industrii, inclusiv
Automotive Engineering, soluții personalizate pentru agenții de turism, soluții pentru ospitalitate, life
sciences, sisteme de automatizare.
IV. Artia Soft – companie românească dezvoltatoare de servicii și produse software specializată în
livrarea soluțiilor de management integrat. Întelegem că provocarile afacerii tale sunt unice, astfel că
o abordare de tip one-size-fits-all nu poate răspunde cerințelor unui business aflat în plină ascensiune.
Credem în optimizare pentru că o astfel de abordare permite ajustări și adăugiri facile, în funcție de
rata de creștere a afacerii pe care software-ul dezvoltat de noi te ajută să o gestionezi.
V. Atlas Systems – MyERP este o soluție software de tip ERP dezvoltată de Atlas Systems, pe platforma
Microsoft: MyERP integrează într-un singur sistem toate/principalele departamente ale Societății:
Contabilitate, Vânzări, Achiziții, Gestiune, Producție, Resurse Umane etc. MyERP a fost dezvoltată
de o echipă multidisciplinară cu experiență în Top Management, Vânzări, Achiziții, Proiectare și
Programare. MyERP este o aplicație în continuă dezvoltare, cu interfață bilingvă (Engleză și
Română).
VI. AuraPortal – firmă inființată în anul 2002, beneficiind de un capital social al acționarilor de 25 de
milioane de euro. Compania are peste 100 de angajați în sediul central și include directori cu
experiență și o echipă mare de ingineri cu bună pregătire tehnică. AuraPortal este prezentă în peste 40
de țări, cu peste 300 de clienți care beneficiază de contracte de întreținere. Sediul central se află în
Europa (Spania și Olanda), cu o ramura executivă în America de Nord (Florida). De asemenea, are
birouri în mai multe țări și o vastă rețea de parteneri care colaborează la nivel local cu clienți în
întreaga lume.
VII. Avira – companie cu aproximativ 100 de milioane de clienți și 300 de angajați este un furnizor
mondial de soluții de securitate dezvoltate pentru uz profesional și privat. Cu mai mult de 25 de ani de
experiență, compania este unul dintre pionierii în acest domeniu. Ca un specialist de securitate de
frunte german, Avira are o experiență în dezvoltarea și sustinerea soluțiilor sale. În plus, față de
programele în mod special realizate pentru utilizarea pe stația de lucru, Avira oferă în primul rând
soluții profesionale pentru protecția cross-sistem a rețelelor de pe diferite niveluri.
VIII. Axes Software – una dintre primele companii românești specializate în oferirea de soluții software și
hardware pentru Supply Chain Management. Prin intermediul celor mai noi tehnologii în domeniul
dezvoltarii de programe, precum și prin utilizarea de echipamente de ultimă generație, soluțiile
noastre răspund celor mai exigente cerințe din diferite domeniii: producție, logistică (3PL), curierat,
distribuție, e-commerce, sănătate, HORECA, lanțuri de magazine și altele.
IX. Axiologic SaaS – companie românească de software care a dezvoltat o tehnologie inovativă pentru
customizarea și realizarea de aplicații enterpise complexe la prețuri imbatabile. Aplicațiile sunt
elaborate prin baze de date, pe fluxuri și procese de business. Axiologic a realizat colaborări cu alte
companii românești pentru a implementa software de tip bibliotecă digitală, registratură în institutți și
companii cunoscute din România.
X. Axsys Romania – partener certificat Microsoft Dynamics, furnizeaza soluții și servicii Dynamics 365
– ERP, CRM, BI, precum și servicii web pentru Ecommerce, printr-o echipă puternică de consultanți
și programatori cu experiență. Soluțiile software internaționale Microsoft sunt localizate complet de
Axsys – traducere în limba română și rapoarte financiare statutare, inclusiv D394, Intrastat etc. Axsys
se adresează tuturor tipurilor de companii mici și mari datorită solutiilor software specifice: NAV,
AX, CRM, Power BI, Microsoft Dynamics 365 for Operations, putând fi customizate pe diferite
industrii: retail și distribuție, servicii, producție. Soluțiile pot fi furnizate atât în Cloud, cât și la sediul
clientului.
XI. BrainLabs Media – Firmă pentru dezvoltarea de aplicații și jocuri educaționale.
XII. Business Logic Software – B-Logic este o companie privată înfiinţată în anul 2003 cu capital
integral românesc. Suntem specializaţi în dezvoltarea şi implementarea de aplicaţii software: soluţii
ERP, CRM, Business Process Management şi E-collaboration personalizate pentru fiecare client şi
adaptate la nevoile în continuă schimbare ale pieţei. Soluţiile software B-Logic sunt disponibile şi în
varianta Cloud – virtual sau prin instalare locală.
XIII. BusinessView Software – companie românească de servicii de tehnologia informației specializată în
soluții software financiare care se adresează atât Societăților Comerciale, cât și Instituțiilor Publice.
XIV. CIEL Romania – prima companie din România specializată în dezvoltarea de soluții software
financiar-contabile la cheie, însoțite de servicii profesionale de customer support. Am beneficiat de
experiența CIEL Franța pe care am adaptat-o în conformitate cu specificul și particularitățile mediului
legislativ și de afaceri din România.
XV. Computaris – companie specializată în dezvoltare de software, integrare de sisteme și consultanță
tehnică pentru furnizorii de software și servicii de comunicații din întreaga lume. În peste 25 ani de
activitate, Computaris a implementat cu succes peste 1.000 de proiecte către peste 80 de companii din
100 de țări, în domeniile: real-time convergent rating & charging, loyalty&churn, data policy,
mediation, mobile number portability, subscriber data management, device management, service
delivery platforms, IoT, M2M, application development etc.
XVI. CS Vision – firma inființată în octombrie 2002 de către Razvan Bagiu, absolvent al Facultății de
Matematică din București. Compania are 2 linii de business, dezvoltarea de soluții software și
producția de terminale și aplicații interactive. Divizia software a fost inițiată pentru a oferi
companiilor și instituțiilor din cadrul administrației publice soluții pentru eficientizarea activității,
propunând soluții de gestionare a proceselor de business, de Document Management de CRM și ERP,
pentru o interacțiune cât mai eficientă atât cu proprii colaboratori, cât și cu clienții.
XVII. eMAG – companie românească, fondată în anul 2001, care se ocupă cu vânzarea online de
echipamente și componente IT, electronice, electrocasnice, articole de îngrijire personală, produse
auto, articole sportive, cărți, muzică, filme, produse pentru casă și grădină, petshop, articole pentru
copii. În luna iulie 2012, fondul de investiții Sud African Naspers, cu afaceri anuale la nivel global de
peste 5 miliarde de dolari în media, comerț electronic și internet, achiziționează 70% din acțiunile
eMAG, iar Iulian Stanciu rămâne în continuare managerul general al companiei. În iunie 2014,
ultimul dintre fondatorii companiei, Radu Apostolescu, a renunțat la acțiunile deținute, respectiv 8,4%
din acțiunile eMAG, acestea fiind preluate de către Iulian Stanciu și de grupul Naspers. În anul 2013,
eMAG a preluat agenția de marketing digital Conversion Marketing, iar în anul 2015, eMAG a
achiziționat Fashion Days, platformă online de fashion, extinzându-și astfel oferta de produse și în
zona articolelor de îmbrăcăminte. În aprilie 2016, eMAG a preluat competitorul PC Garage.
XVIII. Magister Software – înființată în 2002 și având capital integral românesc, compania Magister
Software s-a afirmat drept cel mai dinamic dezvoltator și furnizor de soluții la cheie pentru retail din
România, specializându-se în managementul eficient al unitătilor comerciale mici și mijlocii. În cei
16 ani de activitate, Magister a fost partenerul principal în dezvoltarea și implementarea unor proiecte
de anvergură din retailul românesc, proiectând soluții ce au devenit repere în acest domeniu de
activitate, www.magister.ro.
XIX. RADCOM SRL – companie românească cu capital integral privat, ce activează pe piață de peste 20
de ani. Dezvoltă și implementează produse hardware și software complexe, pentru diverse industrii,
cum ar fi sectorul public, telecomunicații, transport, sectorul medical. În domeniul medical,
RADCOM activează din anul 2011 și are clienți privați (clinici, spitale) și din sectorul public
(policlinici, spitale), pentru care a oferit și integrat atât soluții proprietare RADCOM, cât și
echipamente și soluții software ale diverșilor parteneri.
XX. Romanian Software – lider pe piața din România în domeniul dezvoltării și implementării de soluții
sofware în domeniul resurselor umane. Din anul 2001, de când se află pe piața din România,
compania a oferit soluții flexibile și inovatoare unui număr de peste 500 clienți. Produsul principal al
Romanian Software este solutia integrata Human Resources Planning, cu ajutorul căreia sunt
procesați momentan un număr de peste 130.000 salariați.
XXI. SAS GRUP – compania este un jucător major pe piața de management de flotă auto din România.
Este primul producător de sisteme GPS din România și de mai bine de un deceniu se află printre cei
mai importanți furnizori de servicii de monitorizare auto din București. Folosind tehnologie de ultimă
oră, oferim soluții complete de monitorizare pentru orice tip de flotă: mașini de serviciu, mașini
personale, bărci, scutere, vehicule agricole, utilaje etc. Iar cei peste 17 ani de experiență pe piață, ne-
au propulsat în topul furnizorilor de servicii de monitorizare auto din țară. SAS Grup a fost înființat în
anul 2002, cu sediul în București.
XXII. ScribSoftware – bazându-se pe o vastă experiență în implementarea de soluții software pentru
managmentul afacerii ScribSoftware vă dezvoltă soluții software la cerere, puternice, ușor de utilizat
și de învățat, cu prețuri accesibile, precum și suportul tehnic aferent perioadei lor de utilizare. Într-o
societate tot mai informatizată vom găsi împreună cu clienții nostri posibilități de a gestiona cât mai
eficient activitățile pe care le desfășoară.
XXIII. Senior Software – fondată în 2003, Senior Software a realizat peste 400 de implementări de succes,
utilizând cele mai noi tehnologii de la Microsoft alături de platforme testate la nivel internațional,
precum Tableau Software sau Logistics Vision Suite de la Mantis Informatics. Senior Software a
pornit cu o singură divizie iar, în prezent, dispune de 6 divizii prin care se implementează sisteme
intuitive de tip ERP, BI, SCM, MES, E-commerce și Hardware. Compania își desfășoară activitatea
în patru locații din România (București, Constanța, Cluj, Iași) cu o echipă formată din peste 150 de
angajați, fiind unul dintre principalii furnizori de sisteme software integrate din România.
XXIV. SETRIO – compania dezvoltă soluții tehnice și software pentru industria medicală și farmaceutică
din anul 2004, portofoliul nostru actual cuprinzând peste 2000 de clienți. Suntem o companie care
produce instrumente de lucru pentru eficientizarea resurselor, datele fiind materialul de bază al
construcțiilor noastre. Viziunea noastră pentru viitor pornește de la recunoașterea faptului că datele
sunt din ce în ce mai mari ca volum și curg din tot ceea ce se întâmplă ca flux într-o afacere, din
credința că organizațiile care își valorifică datele pentru a obține perspectivă și a construi procese
inteligente, le vor depăși pe cele care nu urmează acest traseu.
XXV. ZITEC – companie fondată în anul 2003, cu mulți ani de experiență în furnizarea soluțiilor software
personalizate și a strategiilor de marketing digital, venituri de 5 mil. Euro în anul 2017, locul 3 în
Europa prin numărul de ingineri certificați Zend, 400 de proiecte dezvoltate în peste 15 țări, inclusiv
SUA, Marea Britanie, Canada, Germania, Italia și România, pentru clienți din domeniul turismului,
sănătății, finanțelor, educației, lifestyle, distribuție și comerț electronic.
8.10 Utilizarea și dezvoltarea programelor Open-source în
România
Marin Vlada
1. Licența Publică Generală (GNU General Public License) și „Open Source”
Licența Publică Generală GNU (GNU General Public License, prescurtat GNU
GPL) este o licență software a Fundației pentru Software Liber (https://en.wikipedia.org/
wiki/Free_Software_Foundation). Scopul licenței este de da dreptul oricărui utilizator de
a copia, modifica și redistribui programe și coduri sursă ale programatorilor care își
licențiază operele sub tutela GPL. GNU GPL este una dintre cele mai utilizate licențe
software. Scrisă inițial de Richard Stallman pentru proiectul GNU (The GNU Project by
Richard Stallman, https://www.gnu.org/gnu/thegnuproject.html), GPL (Licența publică
generală GNU, Free as in Freedom ), servește drept constituție de facto pentru folosirea
software-ului liber. Acesta acoperă majoritatea software-ului gratuit / software. Open
Source și a devenit piatra de temelie legală și filosofică a comunității Software Free. În
primul rând, GPL provine din filozofia lui Richard Stallman și a Proiectului GNU. Istoria
generală a GNU este prezentată la adresa https://www.gnu.org/gnu/thegnuproject.html
În primii ani (1984-1988), Proiectul GNU nu avea o singură licență pentru a-și
acoperi software-ul. Licența GPL este cea mai cunoscută și utilizată licență de tip
copyleft, care impune distribuția creațiilor derivate să fie licențiate sub aceeași licență
copyleft. Conform acestei filozofii, GNU GPL acordă același drepturi acordate de
definiția software-ului liber, dar folosește copyleft pentru a asigura păstrarea acestor
drepturi, chiar dacă creația originală a fost modificată. Aceasta este o diferență majoră
față de licențele permisive, cum ar fi familia de licențe BSD.
„Originally published in the book Open Sources. Richard Stallman was never a
supporter of „open source”, but contributed this article so that the ideas of the free
software movement would not be entirely absent from that book.”, sursa: http://www.free-
soft.org/gpl_history/ Free Software Foundation.
Istoric, familia de licențe GPL a fost una dintre cele mai populare licențe software
în domeniul software liber și open-source. Printre programele software proeminent
licențiate sub GPL se numără nucleul Linux și GNU Compiler Collection (GCC). David
A. Wheeler susține că copyleft-ul furnizat de GPL a fost crucial pentru succesul
sistemelor bazate pe Linux, oferind programatorilor care au contribuit la kernel asigurarea
că munca lor va beneficia de întreaga lume și va rămâne liberă, în loc să fie exploatată de
companii de software care nu ar trebui să dea nimic înapoi comunității (https://en.
wikipedia.org/wiki/GNU_General_Public_License).
Definiție
Software-ul gratuit și open-source (FOSS) este un software care poate fi clasificat atât ca
software gratuit, cât și software open-source, iar codul sursă este împărtășit deschis,
astfel încât oamenii sunt încurajați să îmbunătățească în mod voluntar designul software-
ului. Acest lucru este în contrast cu software-ul proprietar, unde software-ul este sub
licență de drepturi de autor restrictive, iar codul sursă este de obicei ascuns utilizatorilor
(„Free and open-source software” (FOSS) – https://en.wikipedia.org/wiki/Free_and_
open-source_software).
FOSS menține drepturile de libertate civilă ale utilizatorului software-ului. Alte
avantaje ale utilizării FOSS pot include scăderea costurilor software, securitate și
stabilitate sporită (în special în ceea ce privește programele malware), protejarea vieții
private, educație și oferirea utilizatorilor de un control mai mare asupra propriului
hardware. Sistemele de operare gratuite și open-source, cum ar fi Linux și descendenții
BSD, sunt utilizate astăzi pe scară largă, alimentând milioane de servere, desktop-uri,
smartphone-uri (de exemplu, Android) și alte dispozitive. Multe pachete software
folosesc licențe software gratuite și licențe open-source. Mișcarea de software liber și
mișcarea software open-source sunt mișcări sociale online în spatele producției și
adoptării pe scară largă a FOSS.
Definiție
Termenul Open-source-software este utilizat de Open Source Initiative (OSI) pentru a
determina dacă o licență software se califică pentru însemnele organizației pentru
software Open-source. Definiția s-a bazat pe Ghidul pentru software liber Debian, scris și
adaptat în principal de Bruce Perens. Perens nu și-a bazat scrierea pe Cele patru libertăți
esențiale ale software-ului gratuit de la Free Software Foundation, care au fost disponibile
mai târziu doar pe web. Perens a declarat ulterior că a considerat că promovarea lui Eric
Raymond a Open-Source a umbrit pe nedrept eforturile Fundației pentru Software Liber
și a reafirmat sprijinul său pentru software gratuit. În anii 2000, el a vorbit din nou despre
Open source.
(Open source https://en.wikipedia.org/wiki/Free_and_open-source_software, https://en.
wikipedia.org/wiki/The_Open_Source_Definition).
Sitemul de operare Linux

Sistemul Linux este o familie de sisteme de operare de tip Unix care folosesc
Nucleul Linux poate fi instalat pe o varietate largă de hardware, începând cu telefoane
mobile, tablete, console video, continuând cu calculatoare personale până la supercomputere.
Linux este cunoscut în principal pentru utilizarea sa ca server, în 2009 se estima o cotă de
piață între 20-40%. Cota de piață de desktop este estimată între 1-2% și 4.8%. În ultimii
ani, Linux a început să devină tot mai popular atât datorită unor distribuții precum
Ubuntu, openSUSE, Fedora, precum și datorită apariției netbook-urilor și a noii generații
de telefoane inteligente (smart phone) care rulează o versiune embedded de Linux.
Uneori, sistemul Linux mai este întâlnit sub numele de GNU/Linux și este cel mai
cunoscut exemplu de colaborare și dezvoltare Software liber (free software) sub licență
GPL. Termenul Linux se referă și la nucleul Linux, însă în mod uzual este folosit pentru a
descrie întregul sistem de operare pentru calculatoare, compus din nucleul Linux,
biblioteci software și diverse unelte. O „distribuție Linux” adaugă acestor componente de
bază o mare cantitate de programe, organizate în „pachete”. Folosirea termenului „Linux”
pentru întreg sistemul, deși foarte răspândită, este contestată de către Richard Stallman și
Free Software Foundation (autorii Proiectului GNU, ale cărui produse sunt incluse în cea
mai mare parte din distribuțiile Linux). Aceștia propun utilizarea termenului GNU/Linux
(„GNU și Linux”) sau GNU+Linux („GNU plus Linux”).
2. Utilizarea sistemelor de programe Open-source în România
În România, după anul 1989 – când comunitatea specialiștilor de informatică și

IT, a avut o mai mare libertate de comunicare, a început să apară 2 categorii de utilizatori de
software: una pro-Open source, și alta non-Open source, aceste categorii fiind și astăzi.
„Open-source: o revoluţie în software?”
„Calculatoarele sunt o apariţie relativ recentă pe scena tehnologiilor; cu toate acestea,

au devenit o componentă din ce în ce mai importantă a societăţii. Anul acesta se
estimează că aproximativ 40% din produsul intern brut al Statelor Unite ale Americii
provine din tehnologii înalte, ceea ce înseamnă mai ales hardware, software şi
telecomunicaţii. Importanţa fenomenului economic reprezentat de calculatoare este şi
mai recentă: companiile de gen au căpătat greutate mare la bursă abia la sfîrşitul anilor
’70. Cel mai bogat om din lume este Bill Gates, patronul companiei Microsoft, al cărei
capital s-a clădit cu precădere din comercializarea de software”. Mihai Budiu52, 1996.
Comunităţi Linux din România și Grupuri de utilizatori GNU/Linux (LUG) româneşti
a) Organizații nonguvernamentale de Software Liber53
 Asociația ProLinux „Comunitate. Idei. Ajutor” – Asociația ProLinux este o organizație non-
profit care își propune promovarea și sprijinirea utilizării programelor de calculator cu surse
deschise (Open Source) în rândul utilizatorilor instituționali, industriali și privați din România.
Susținem Linux peste tot: în firme, în administrația publică dar și acasă. Asociația a apărut din
nevoia de a da o formă instituțională unor activități deja existente, centrate în special în jurul
Grupului de Utilizatori Linux din România (RLUG), dar și din dorința de a furniza o
infrastructură care să permită extinderea și intensificarea acestor activități. A fost înființată în
conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații și Decretul
nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice (http://www.prolinux.ro/).
Asociația ProLinux este întemeiată potrivit Actului constitutiv de: Anghel Viorel, Atudorei
Lucian-Tiberiu, Cimpoeșu Teodor, Ciobîrcianu Dumitru, Conovici Matei, Grigoriu Cristian-
Bogdan, Mănac Florin-Dragoș, Marin-Caea Constantin-Silviu, Mitu Mircea-Silviu, Tomegea
Iustinian-Ion, Ungureanu Tiberiu-Sergiu-Vasile, Wolfshant-Maibach Manuel, Boldizsar Ionuț,
Moișanu Ovidiu-Ștefan.
 Asociația ROSEdu „Susținem o educație open source” – ROSEdu (Romanian Open Source
Education) este o organizație formată în Facultatea de Automatică și Calculatoare a
Universității Politehnica din București și care își propune să promoveze software-ul liber în
mediul academic. Proiectele ROSEdu se bazează pe Linux și sunt Open Source. ROSEdu este o
organizație Open Source ce are la bază o comunitate formată din programatori și entuziaști ai
software-ului. Misiunea căreia îi suntem dedicați este aceea de a iniția, sprijini și dezvolta
educația bazată pe valorile Open Source (www.rosedu.org)
Conducere: Răzvan Deaconescu – Co-founder, Răzvan Rughiniș – Co-founder, Tudor Cebere-
President, Dorin Geman – Vice President, Andrei Serițan – Vice President.
52
Mihai Budiu, Open-source: o revoluţie în software?, mai 1996, revizuit mai 1998,
https://www.cs.cmu.edu/~mihaib/articole/open/open-html.html
53
https://wiki.lug.ro/index.php/Comunit%C4%83%C5%A3i_Linux_din_Rom%C3%A2nia#Funda.C8.9Bia Ceata
 Fundația Ceata – Fundația Ceata este o fundație românească dedicată libertății digitale și
aliniată la filozofia programelor libere a proiectului GNU. Ceata și-a început activitatea ca
grup informal pe 10 iunie 2008 și a devenit fundație pe 15 februarie 2013. Încă de la formarea
sa, Ceata se ocupă cu activismul pentru programe libere, cu organizarea de evenimente pe tema
libertății digitale și cu realizarea de programe libere și de lucrări de cultură libere
(www.ceata.org)
Conducerea: Tiberiu-Constantin Turbureanu – Fondator și Președinte, Cornel-Florentin

Dimitriu – Director executiv, Marius Gavrilescu – Director tehnic.
Membrii onorifici – Iurie Nistor, fizician de profesie, însă îi place mult și să programeze în
C și PHP. Chiar dacă din 2002 a utilizat sistemul de operare GNU+Linux.
Membrii susținători din 2016: Andrei Cristian Petcu, Alexandru Nedel

Membri voluntari: Bogdan Băjenaru, Cornel-Florentin Dimitriu, Radu Dumbrăveanu, Raul
Malea, Andrei Cristian Petcu, George Pîrlea, Daniel Șerbănescu, Dumitru Ursu, Gheorghe
Zugravu
În prezent, Fundația Ceata are trei tipuri de echipe:1. Echipe pe proiecte, care sunt axate
pe câte un proiect important al Fundației Ceata și eventual lucrează și la proiecte mai mici,
satelite proiectului principal. 2. Echipe pe departamente, care se ocupă de câte un domeniu de
activitate al Fundației Ceata și de mai multe proiecte mici și medii din acel domeniu.3. Echipe
locale, care sunt formate de membri voluntari ai Fundației Ceata în județele, statele sau țările în
care locuiesc și care au scopul de a organiza evenimente locale și a recruta noi membri.
Proiecte ale Fundației Ceata: Fii liber – publicație electronică liberă în limba română,
Coliberator – conferință românească de arte și tehnologii libere, Libertatea Digitală – zilele
libertății digitale organizate de noi în România, Copierea nu e furt – campanie în română de
informare a utilizatorilor, Cartea Liberă – proiect editorial de cărți libere în limba română,
Traduceri în română ale unor lucrări importante din domeniul programelor libere, Programe
libere realizate de noi pentru a le folosi în organizarea fundației
b) Grupuri de utilizatori GNU/Linux (LUG) româneşti
RLUG – Grupul național Romanian Linux Users Group din zonele: Alba Iulia, Arad – Linux
Users Group Arad (ARLUG), Argeș, Bistrița, Botoșani, Brașov, București, Cluj, Constanța,
Craiova, Galați, Iași, Mureș, Olt, Sibiu, Suceava, Timișoara, Vâlcea.
3. Exemple de pionierat privind utilizarea Open-source în România
A. Perioada de început a Internet-ului în România
Sursa: Alexandru Rotaru, Relatări din perioada de început a Internet-ului în România,

http://linux.punct.info/inceputurile_internet_in_Romania.html
 Conferințele ROSE și PC-NET-ul – Conferințele ROSE ținute de GURU în anii 1994 și 1995
au adus un număr tot mai mare de participanți, având capete de afiș nume sonore în IT-ul
internațional printre care: Linus Torvalds, inventatorul Linux-ului, Richard Stallman,
inițiatorul fenomenului Open Source și fondatorul lui Free Software Foundation, Phil
Zimmerman, părintele PGP-ului, Esther Dyson, o personalitate de marcă în istoria Internet-ului,
Glenn Kowak, președintele rețelei EUnet Europe și mulți alții. Pe masură ce conferințele au
luat amploare și participarea internațională a crescut la nivele tot mai ridicate, au avut loc două
fenomene ca un efect imediat:
a) conferințele nu s-au mai ținut decât la Palatul Copiilor din București, unde echipa de suport
logistic ROSE, condusă de Mihai Batrîneanu ne putea oferi un sprijin deosebit. Această echipă
era formată mai ales din entuziaștii Cercurilor de informatica de la Palatul Copiilor și din
membrii Lotului internațional de informátică pregătit de prof. Stelian Niculescu.
b) a fost tot mai mult nevoie de Internet on-line, astfel încât în anul 1994, la ROSE ’94, chiar
dacă Internet-ul era asigurat doar prin dial-up, ne-am propus să remediem această situație. În
anul 1994, împreună cu Palatul Copiilor din București am solicitat o linie închiriată care să
conecteze on-line Palatul cu sediul ICI, unde se afla backbone-ul rețelei de cercetare din
România. Linia a sosit abia în primăvara anului 1995, dar între timp s-au mai întâmplat niște
acumulări logistice. În Palatul Copiilor se mutaseră două săli de training de la Fundația Soros
și câteva echipamente de telecomunicații pentru deservirea pe dial-up a elevilor de la Cercurile
de informatică. Evident, acest nod incipient de telecomunicații pentru elevi a căpătat și un
nume: „PC-Net”, după care până la începerea Conferinței ROSE ’95 a acordat gratuit mii de
conturi UUCP elevilor dar și altor persoane private.
Juan Carlos Martinez Coll, Mihai Jalobeanu și Alexandru Rotaru

la Conferința ROSE '95 (Foto: ittrends.ro)
 Anul 1993 și domeniul .ro - Alexandru Rotaru: „Demersurile pentru înregistrarea domeniului
.ro au fost realizate integral de ICI (Institutul Național de Cercetare în Informatică) sub
coordonarea lui Eugen Stăicuț. Mai întâi, în anul 1992 s-a obținut pentru ICI statutul de
registru local IP la RIPE, primul bloc de adrese IP alocat a fost: 193.226.0.0/16. Cererea
pentru .ro a fost adresata către IANA (Internet Asigment Numbers Authority), în mai 1992, prin
RIPE. De abia, în 26 februarie 1993 s-a obținut autorizarea de funcționare pentru ROTLD
(Romania Top Level Domain). Pentru ca acest lucru să fie posibil a fost necesară transformarea
protocolului de comunicație pe linia închiriată EARN a lui ICI, către Universitatea din Viena
în protocol TCP/IP. Chestiunea aceasta fiind rezolvată în decembrie 1992. Singura noastră
mică influență în acea perioadă a fost promovarea sistemelor Unix, care aveau nativ
protocolului TCP/IP, față de sistemele folosite în rețeaua EARN, în anul 1992 bazate pe
protocolul BITNET. Acestea funcționau pe sisteme Digital (VAX - VMS). De altfel, primul
serviciu DNS (Domain Name Server) din România a fost rulat la ICI pe un Unix HP-UX
folosind un minicalculator HP”.
B. Seminarul internațional „Linux și medii virtuale de instruiré” Arad
În anul 2003, la Facultatea de Informatică – Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”

Arad54, din inițiativa prof. dr. Mihai Jalobeanu s-a organizat prima ediție a Seminarului
internațional „Linux și medii virtuale de instruiré”. La prímele ediții, Comitetul științific a fost
asigurat de Dr. Mihai Jalobeanu, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad și Dragoș
Acostachioaie, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de Informatică, iar subiectele
propuse spre dezbatere au inclus, fără însă a se limita la acestea: Utilizarea Linux în învățământ,
Medii virtuale de instruire, Studii de caz în eLearning, Proiecte Open-source, Linux în Limba
română, Probleme de securitate și etică, Jocurile ca instrument educativ. Imaginile alăturate sunt
de la ediția a III-a, http://lvle.uvvg.ro/2005/.
Ediția a III-a, 12-14 septembrie 2005, Arad Prof. dr.M. Jalobeanu și Rector Aurel Ardelean
Astăzi, denumirea acestui eveniment cu tradiție este Școala de vară „Informatica la

Castel”, Macea, Arad (http://www.informaticalacastel.ro/istoric/).
Web http://www.informaticalacastel.ro/
54
https://www.uvvg.ro/site/
În prima pagină apare un text tip invitație și informații utile de organizare:

 Eşti pasionat de GNU/Linux? Eşti interesat de programele libere? Vrei să-ţi prezinți realizările,
să-ți împărtășești părerea asupra unor subiecte din domeniul informaticii? Încerci să-ţi
imaginezi cum va arăta lumea peste 20 de ani, te pasionează și folosești tehnologiile Web? Îţi
plac ieşirile în aer liber și ți-ar place să stai într-un Castel vechi de peste 200 de ani?
 Această școală de vară este organizată de Departamentul de Inginerie și Informatică,
Facultatea de Știinţe Economice, Informatică și Inginerie din cadrul Universitații de Vest
„Vasile Goldiș” din Arad în colaborare cu Facultatea de Informatică a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Zando Computers, Societatea Culturală Polygon și
Comunitatea Moodle din România.
Tematica:
 Sisteme de operare GNU/Linux și aplicații libere (open-source). Prezentări, ateliere,
demonstrații de instalare, configurare, administrare și utilizare.
 Contribuții la dezvoltarea de aplicații libere.
 Prezentarea/realizarea (traducerea și adaptarea) unor lecții interactive din categoria RED.
 Contribuții la localizarea în limba română a unor aplicații sau traducerea unor documentații.
 Prezentarea activităților și experiențelor diferitelor grupuri de utilizatori sau programatori în
domeniul surselor deschise.
 Prezentarea noutăților din domeniul informaticii și activității FSF (Free Software Foundation).
 Tehnologii Web și tehnologii utilizate pe dispozitivele mobile. Prezentări și ateliere.
 Utilizarea GNU/Linux în instituții de învățământ.
 GNU/Linux și Resursele Educaționale Deschise.
Comitetul de organizare:
 Antoanela Naaji, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad
 Mihai Jalobeanu, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad
 Dragoş Acostăchioaie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi
 Sabin-Corneliu Buraga, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi
 Răzvan Sandu, Zando Computers, București
 Doru Ilasi, ProLinux
 Răzvan Deaconescu, ROSEdu
 Claudiu Grigore, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad
 Laviniu Tripa, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad
 Laurențiu Roșca, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad
Profesorul Jalobeanu Mihai, pionier al utilizării serverelor Linux
Jalobeanu Mihai, doctor în matematică, cercetător științific și profesor universitar în

domeniul informaticii, recunoscut ca pionier al graficii cu calculatorul:
 Este cunoscut ca militant în anii '90 pentru accesul la Internet, conectând în rețea, încă din
ianuarie 1993, institutul la care lucra (INCDTIM Cluj, http://ro.itim-cj.ro/), asumându-și din
1993 poziția de administrator al rețelei interne și instalând cu costuri minime primele servere
Linux (de poștă electronică în 1995, serverul web în ianuarie 1997).
 Autor al primei cărți din țară despre Internet și importanța acestuia în instruire și informare
(Internet - Informare și Instruire, Pași în lumea comunicațiilor, Ed. ProMedia Cluj, 1995).
 Este inițiator și coordonator al Conferințelor internaționale „Romanian Internet Learning
Workshop” (RILW) 1997-2001, apoi, din anul 2003, al Seminariilor naționale „Linux și
Mediile Virtuale de Instruire” (organizate în Arad, la Universitatea de Vest „Vasile Goldis”),
seminarii integrate din 2009 în Școala de vară „Informatica la Castel” (care se desfășoară anual
la Castelul din Macea, comuna Curtici).

M. Jalobeanu M. Jalobeanu
C. Romanian Symposium on Computer Science (ROSYCS) Iași
După anul 1990, Colocviu de Informatică INFO-IAȘI55 a continuat apariția începând cu

anul 1990, dar cu deschidere către comunitatea internațională din domeniul Informaticii
(Computer Science) sub denumirea „Romanian Symposium on Computer Science” (ROSYCS)
Iași, în colaborare cu specialiști din întreaga lume: România, USA, Canada și țări ocidentale. De
exemplu, participarea la ROSYCS 1996 a fost din România, USA, Franța, Regatul Unit, Japonia,
Rusia și Republica Moldova. Ediția din anul 1993 a fost organizată de noua Facultate de
Informatică de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, ce a fost înființată în anul 1992, primul decan
fiind profesorul Costică Cazacu.
55
M. Vlada, Pagini din istoria și dezvoltarea informaticii românești - INFO-IAȘI și ROSYCS Iași, 2019,
http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/info-iasi.
Imginea din dreapta, de la ROSYCS 2004, https://profs.info.uaic.ro/~rosycs/2004/pics/36iasi-cluj.jpg
Specific areas of interest include, but are not limited to (https://profs.info.uaic.ro/

~rosycs/2004/?opt=topics): XML Technologies: Languages, Applications and Case-studies, Web
Agents, Web Distributed Applications, Web Security, Hypermedia on Web, Formal Methods
(Verification, Optimization) concerning Web Space, Web Services. Theoretical and Practical
Aspects, Web User-Interfaces, Applying Web Technologies in Industry, Wireless Web,
Embedded Systems in the Context of Web, Web Querying and Web Database Warehouses,
Extending Web to 3D Virtual Environments, Semantic Web, Collaborative Systems on the Web,
Learning on the Web.
Steering Committee – Sabin-Corneliu Buraga56, University „Al. I. Cuza” Iași, Romania,
Gheorghe Grigoras, University „Al.I. Cuza” Iași, Romania, Cristian Masalagiu, University „Al.I.
Cuza” Iași, Romania, Chin Wei-Ngan, National University of Singapore.
Local Organizing Committee - Mihaela Brut, University „Al. I. Cuza” Iași, Romania,
Vlad Radulescu, University „Al. I. Cuza” Iași, Romania, Ștefan Tanasa, University „Al. I. Cuza”
Iași, Romania.
ROSYCS 2000, Facultate de Informatică, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași
D. Romanian Knoppix for Biomedical Purposes și ROSLIMS-Romanian Simple

Linux for Medical Students
 11 mai 2004 – apare Romanian Knoppix for Biomedical Purposes , Pimul Linux Live CD cu
57
localizare românească, bazat pe Knoppix 3.3 și având suport pentru HPC/Linux Clusters
56
Sabin-Corneliu Buraga, Procesarea documentelor XML în Linux, Facultatea de Informatică din Iași,
https://docplayer.ro/149109011-Procesarea-documentelor-xml-in-linux.html.
(OpenMosix). Romanian Knoppix este o versiune localizată a Knoppix, întreținută de Dr.

Marius Mărușteri de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. Un review
complet al acestei distribuții îl veți găsi în numărul 09 al Linux360. Până atunci, puteți găsi o
imagine a CD-ului pe ftp-ul linux360.
 18 mai 2004 – Romanian Knoppix for Biomedical Purposes devine RoBioCluster, ca urmare
a includerii în distribuție a unor software destinate în principal activității de cercetare
(Pybliographer, OpenDX, VMD/NAMD), iar distribuția devine disponibilă utilizatorilor pe
baza de parteneriat cu UMF Târgu Mureș.
 10 iunie 2004 – Este lansat Romanian Knoppix 3.4, Live CD bazat pe Knoppix 3.4 +
localizare completă pentru România. Tutorialul distribuției, scris în limba română și
însumând peste 72 de pagini este finalizat. Apare sub titlul generic de Romanian Linux Live
CD Tutorial.
Distribuţia ROSLIMS, ROSLIMS Live CD,
https://distrowatch.com/table.php?distribution=roslims
OS Type: Linux
Bazate pe: Debian, KNOPPIX
Origine: Romania
Arhitectură: i486
Desktop: Fluxbox, IceWM, KDE, WMaker, Xfce
Categorie: Education, Live Medium
Stare: Discontinued (defined)
Popularity: Not ranked
 Premiul CNIV 2005 – Premiul special „Centrul Virtual de Excelenţă SIVECO” – participarea
unui autor la Conferinţa EDUCA Berlin-Germania, lucrarea „ROSLIMS Live CD – platforma
educaţională românească Open Source”, autori M. Mărușteri, B. Crainicu, Al. Șchiopu, la
CNIV – 2005, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Ediţia a III-a , 28-30 octombrie
2005 – Software & Management educaţional Facultatea de Matematică şi Informatică,
Universitatea din Bucureşti.
57
https://www.umfst.ro/bk_old/roslims/news.html
 Anul 2006 – Despre ROSLIMS (Romanian Simple Linux for Medical Students) –
http://www.umftgm.ro/roslims
Sursa: Marius Măruşteri, Sabin Buraga, Dragoş Acostăchioaie
https://profs.info.uaic.ro/~busaco/books/pasi/linux-roslims.html
Principalele ei atuuri, ce o deosebesc de multe alte distribuţii Linux existente, sunt, de

fapt, încercări de rezolvare a unor inconvenienţe reproşate acestui sistem de operare. Astfel,
distribuţia ROSLIMS se caracterizează prin:
1. simplitatea în utilizare (datorită facilităţilor de detecţie hardware şi autoconfigurare,
respectiv interfeţei cu utilizatorul clasice);
2. suportul complet pentru România (interfaţa cu utilizatorul, maparea tastaturii
româneşti în stil Windows, o serie de fonturi TrueType pentru Europa Centrală etc.);
3. compatibilitate foarte bună cu suitele de birou consacrate;
4. instalare facilă a unor aplicaţii noi prin asigurarea în premieră a suportului local pentru
fişiere cmg (http://klik.atekon.de), tehnologie ce exclude posibilitatea unor
incompatibilităţi la nivelul bibliotecilor între anumite versiuni de programe şi asigură
o instalare simplă, de tip point-and-click, a unor noi versiuni;
5. o largă varietate de software preinstalat, inclusiv suite educaţionale complexe (KDE
Educa) sau emulatoare ale altor sisteme de operare – Wine (peste 2,2 GB comprimaţi
într-o imagine de aproximativ 700 MB);
6. interfaţa cu utilizatorul la alegere în română (implicit) şi engleză etc.
7. Via ROSLIMS, puteţi avea acces la aproape toate tipurile de aplicaţii uzuale, toate
gratuite: suita de birou Open Office, editorul de text Abiword, programul de calcul
tabelar Gnumeric.
Aceste aplicaţii asigură o compatibilitate foarte bună, la nivel de formate de fişier, cu
suitele comerciale: aplicaţii de grafică: GIMP şi Inkscape; software multimedia: Audacity, Xine şi
altele; instrumente pentru administrarea sistemului: ethereal, tcpdump etc.; servicii Internet: HTTP
(Apache), FTP, SMTP, POP3; programe pentru accesul la Internet: navigatoare Web (suita
Mozilla, Konqueror, Lynx), IRC (XChat), videoconferinţă (GnomeMeeting), poştă electronică
(Kmail, Thunderbird) şi multe altele.
Distribuţia ROSLIMS este disponibilă pe CD-ul ataşat cărţii „Primii paşi în Linux”.
Versiunile ROSLIMS actualizate pot fi obţinute vizitând adresele:
http://www.umftgm.ro/roslims/ (situl oficial)
http://roslims.tg-mures.roedu.net:8080/ (mirror RoEduNet Tg.Mureş)
http://ftp.linux360.ro/distributii/roslims/ (mirror linux360.ro)
 Anul 2006 – Marius Mărușteri, Sabin Buraga, Dragoș Acostachioaie, „Primii pași în Linux”,
având inclus un CD cu ROSLIMS Live Linux, Editura Polirom , 2006
https://www.slideshare.net/busaco/m-mruteri-s-buraga-d-acostchioaie-primii-pai-n-linux
Despre prof. univ. dr. Ștefan Marius Mărușteri
Ștefan Mărușteri a absolvit Liceul Sanitar din

Arad, pe care-l absolvă ca șef de promoție.
 În anul 1994 a absolvit Universitateai de Medicină
și Farmacie Târgu-Mureș, șef de promoție.
 În 2004 este masterand în informatică aplicată la
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
 Ștefan Marius Mărușteri a parcurs toate treptele
ierarhice ale învățământului universitar, la UMF
Târgu-Mureș. Din anul 2001 este doctor în medicină,
coord. științific prof. univ. dr. Adriana Popovici,
membră a Academiei de Științe Medicale. Mentorul
său este prof. univ. dr. Alexandru Șchiopu.
 A fost rezident, preparator, asistent universitar, conferențiar – în prezent, profesor. În plan
publicistic are la activ cinci cărți de specialitate, peste 80 de articole apărute în reviste de profil
din țăra noastră și în străinatate.
 A realizat 9 granturi de cercetare națională și internațională, a caror valoare totală depășeste
suma de 5 milioane de euro; pentru activitatea de cercetare a obținut 10 premii naționale și
internaționale, din care o medalie de argint la Salonul Internațional de Inventica de la
Ljubljana (Slovenia); Ordinul Național „Meritul pentru învățământ în grad de cavaler”,
decembrie 2004; a beneficiat de 6 burse în străinătate, din care 4 ca profesor invitat și 2 pentru
cercetare; a condus echipe de cercetare în domeniul medical.
9
Informatica și
Cibernetica la Academia
de Studii Economice
(1963-1990)
MOTTO
Evoluția Informaticii:
viitoare de profeșioniști și beneficiari ai acestui domeniu, povestea și contribuțiile românilor
la progresul acestui domeniu al dezvoltării societății, plusând aceste contribuții în contextul
lor istoric, național și internațional. Prin înțelegerea obiectivă a trecutului, putem fi capabili
să asigurăm, cu contribuția fiecăruia, dezvoltarea unuia dintre cele mai spectaculoase
domenii ale științei, tehnicii și tehnologiei, care a marcat începutul unei noi etape în evoluția
societății, bazată pe informație, cunoaștere și inovare, având ca suport tehnologiile
informaționale și de comunicații.”.
Marius Guran (1936-2019),
Monografia informaticii din România, 2012
CUPRINS
9.1 Înființarea Centrului de calcul al ASE în anul 1963 .......................................................... 251

9.2 Activitatea de învățământ-cercetare-producție ................................................................ 256
9.2.1 Înființarea Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică .................. 256
9.2.2 Seminariile științifice ale Centrului de Calcul; Noua clădire și dotarea
cu calculatoare electronice....................................................................................... 263
9.3 Laboratoarele de cercetare ale Catedrei de Cibernetică Economică (LCCE) ................. 266
9.3.1 Principalele teme de cercetare științifică ale LCCE ................................................ 267
9.3.2 Colectivele și Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică ....................... 272
9.3.3 Seminariile științifice ale Catedrei și LCCE ............................................................ 273
9.4 Învățământul de Informatică și Cibernetică Economică ................................................... 278
9.5 Laboratoarele de cercetare după anul 1975 ......................................................................... 287
9.6 Personalități din străinătate în vizită la Centrul de Calcul al ASE .................................... 325
9.7 Manifestări științifice organizate de/sau împreună cu LCCE ............................................ 326
9.7.1 Manifestări științifice interne .................................................................................. 326
9.7.2 Manifestări științifice interne cu participare internațională ............................... 330
9.7.3 Participări la manifestări științifice externe .......................................................... 341
9.8 Revista de Cibernetică Economică ....................................................................................... 342
Informatica și cibernetica la Academia de Studii Economice (A.S.E.),
o istorie succintă (1963-1990)
Prof. univ. dr. Radu Homescu

Repere istorice
Cibernetica și Informatica economică, ca discipline de învățământ și subiecte importante de
cercetare științifică, au apărut în România la puțină vreme după statuarea lor ca științe pe plan
mondial, cu toată ideologia vremii potrivnică acceptării acestei „științe burgheze” – am amintit
sintagma despre cibernetică utilizată în anii `50. Pornind de la excelenta tradiție românească a
statisticii și demografiei, Academia de Studii Economice, în anul universitar 1949/1950, denumită
atunci Institutul de Științe Economice și Planificare (ISEP), introduce la Facultatea de
Planificare, specialitatea Statistică. În anul universitar 1951/1952 se înființează Facultatea de
Statistică având ca secții Statistică industrială, Statistică agrară, Statistică comercială și Statistică
demografică. Din anul 1952 această facultate ființează ca unitate de învățământ independentă,
denumită Institutul de Științe Statistice, iar în anul universitar1954/1955 se desființează, Statistica
revenind ca facultate în cadrul ISEP. În anul 1958, Facultatea de Statistică, având aceleași patru
secții, se desființează, devenind secție în cadrul Facultății de Economie Generală.
9.1 Înființarea Centrului de calcul al ASE în anul 1963

În anul 1958 se înființează Catedra de Calcul economic și statistic, iar în 1963
Centrul de calcul economic și statistic. Un an mai târziu, în 1964, ia naștere Secția de
Mecanizarea și automatizarea calcului economic, fapt datorat evoluției mijloacelor
tehnice de calcul mecanizat, a dotării cu mașini de calcul electro-mecanice și, desigur, cu
a celor de calcul automatizat. După înființarea în 1963 a Centrului de calcul economic și
statistic, al cărui prim director a fost Prof. dr. ing. Edmond Nicolau, Centrul fiind dotat
rudimentar cu mijloace de calcul neperformante, fără a dispune de capacitatea de
prelucrare a unor volume mari de date, prin intervențiile lui Manea Mănescu, de la
Centrul de calcul al Direcției Centrale de Statistică (DCS), se transferă la A.S.E., în
corpul de clădire principală din Piața Romană nr. 6, la subsolul clădirii, unde azi este
sediul editurii/tipografiei, în anul 1965, patru stații mecanografice compuse din
următoarele componente: perforatoare și verificatoare de cartele perforate de 80 de
coloane, sortatoare electro-mecanice de cartele și tabulatoare SAM, toate de proveniență
sovietică. Instalarea acestora și punerea în funcțiune s-a efectuat prin personal calificat de
la DCS, detașat în acest scop, inclusiv prin transferarea doamnei ec. Larisa Biță pentru a
conduce stațiile, precum și a doi tehnicieni. De asemenea, în anul 1965 a fost angajat
tehnician-arhitect Emanuel Abăluță, devenit ulterior dispecer, iar mai târziu, programator
ajutor și Ovidiu Băisan ca dispecer (șef de tură).
Studenții Secției de mecanizarea și automatizarea calculului economic și Secției
de statistică studiau funcționarea și utilizarea stațiilor mecanografice, avându-i ca
profesori pe specialiștii ing. Vasile Biță, ing. Grigore Grama și ing.Valeriu Pescaru, de
la Centrul de calcul al Direcției Centrale de Statistică (DCS). În programa analitică
figurau discipline adecvate noii facultăți și care erau susținute sub formă de cursuri,
seminarii și lucrări practice de către cadre didactice provenite din Institutul Politehnic
București, Universitatea din București, din A.S.E., Institutul de Statistică al Academiei
Române și DCS. Astfel, Centrul de calcul era condus de Prof. univ. dr. ing. Edmond
Nicolau –director, și de cercetătorul științific principal dr. mat. Dragoș Vaida –director
adjunct (angajat la ASE din 1963). Provenit din grupul de cecetători matematicieni ai
Centrului de calcul al Universității din București (CCUB), întemeiat de academicianul
Grigore Moisil, în 1962, și în directă colaborare cu savantul, dr. mat. Dragoș Vaida se
numără printre primii informaticieni ai României
care au avut multe și importante rezultate în
domeniul limbajelor de programare și algoritmilor
de compilare.
Ing. Julian Satran efectuând un instructaj de operare ►
Din acel colectiv de cercetători și cadre

didactice din preajma academicianului Gr. Moisil
făcea parte și dr. mat. Mihai Botez, cercetător
științific principal la Institutul de Statistică al
Academiei și dr. mat. Stelian Niculescu. Dr. mat.
Dragoș Vaida și dr. mat. Mihai Botez, au venit la
ASE, primul ca cercetător, director adjunct și cadru
didactic, iar cel de-al doilea în calitate de cadru
didactic asociat. La acea dată (1963), la Centrul de
Calcul al ASE activau: Prof. univ. dr. ec. Tövissi
Ludovic – prorector, dr. mat. Vincențiu Dumitru –
secretar științific, mat. dr. ec. Vasile Ionescu, mat. dr. ec. Ștefan Mustățea (din oct. 1965),
ing. Mihail Popovici, mat. Ioan Catona, dr. mat. Rodica Coroiu, dr. ec. Lisette Coandă-Curta,
ing. Alexandru Potoțchi, mat. Adela Iosifescu, mat. Mihai Oprescu și alții, precum și
studenta Victoria Petrescu. Conducerea, având o excelentă secretară, Lucia Stark, ajutată
de secretara adjunctă, Etty Goldental, ocupau un birou minuscul, lângă cabinetul
rectorului. Deasupra unui amfiteatru, la etaj, își aveau locul de muncă ceilalți. La finele
anului 1966 a fost instalat calculatorul electronic de tip paralel, de producție românească,
Economist CIFA-102 cu 800 tuburi electronice (realizat în 1959, în primă variantă, la
Institutul de Fizică Atomică – Măgurele, de colectivul condus de ing. Victor Toma,
devenit în 1993 membru de onoare al Academiei Române) și la care a scris și rulat
programe dr. mat. Dragoș Vaida. Tot la ASE exista calculatorul NCR-395 cu bandă
perforată de 8 canale (an de fabricație 1960) la care lucra ing. Al. Potoțchi, iar din 1967 și
1968, dr. ing. Julian Satran, dr. ing. Vladimir Dumitrescu și ing. Octavian Paiu.
◄ Lângă tabla cu formule lucrează dr.

mat. Stelian Niculescu de la Centrul de
Calcul al Universității din București.
Centrul de Calcul angajase prin concurs matematicieni și ingineri spre a se

pregăti domeniul programării calculatoarelor electronice și realizării modelelor
economice. Nume ca dr. mat. Moisă Altăr, dr. ing. Ghe. Boldur-Lățescu, dr. mat.
Vincențiu Dumitru, dr. ec. mat. Vasile Ionescu, dr. ing. Iulian Satran, dr. ec. mat. Ștefan
Mustățea, dr. mat. Ștefan Cruceanu, dr. mat. Vasile Mierlea, dr. mat. Gheorghe Ciobanu,
mat. dr. ec. Gabriel Diaconescu, mat. Constantin Ciochină, dr. mat. Ion Stancu-
Minasian, mat. Ghe. Weisz, dr. mat. Fabian Csaba, mat. Doru Lucian Duță, dr. ing. Ion
Dumitrescu (venit de la Institutul de Petrol și Gaze din Ploiești și care a devenit șef al
Laboratorului de echipamente de calcul), mat. dr. ec. Ion Catona, precum și inginerii dr.
ing. Vladimir Dumitrescu, ing. Octavian Paiu și dr. ing. Dan Gh. Somnea ș.a. aveau să
devină repere în cibernetica și informatica din țara noastră.
▲Elisabeta (Viki) Hornoiu operează la calculatorul CIFA-102►
La calculatorul NEAC-1240 operează Mariana Oprescu ▼

În colectivele de cercetare
ale acestora s-a format în timp o
pleiadă de valoroși ciberneticieni
și informaticieni pe care-i vom
evidenția în paginile următoare. În
1967, la Casa Scânteii (azi, Piața
Presei libere), avusese loc o
expoziție a firmei NEC (Nippon
Electric Company) de mașini de
calcul și calculatoare electronice.
A atras atenția calculatorul
electronic NEAC-1240, de
generația a doua, cu tranzistori
performanți, cu 2 tamburi magnetici ca unități de memorie externă, având o memorie
internă de 1600 cuvinte și cititor de bandă de hârtie cu 8 canale de mare viteză.
Performanțele scăzute ale calculatorului românesc Economist CIFA-102 a determinat
Conducerea Catedrei să facă demersuri pentru a obține unul performant.
Astfel, se întreprind măsurile necesare pentru achiziționarea calculatorului
NEAC-1240 și trimiterea la specializare în Japonia (în perioada 4 martie-29 aprilie 1968)
a unui grup de viitori programatori și ingineri de sistem. Din acest grup făceau parte: dr.
mat. Dragoș Vaida, director adjunct, mat. dr. ec. Ștefan Mustățea, dr. mat. Fabian Csaba
– ca programatori, iar ca ingineri de sistem, ing. Octavian Paiu și ing. Alexandru Mihail
Popovici. La închiderea expoziției menționate, calculatorul NEAC-1240 a fost
achiziționat și transferat la ASE. Instalarea a fost supravegheată de japonezul Sasajima,
detașat în acest scop la Centrul de calcul al ASE. Limbajul de programare al
calculatorului denumit COPCODER era un limbaj simbolic, iar programul scris în acest
limbaj, denumit program-sursă, după compilare devenind cod mașină, era apt să efectueze
operațiile de calcul programate. Limbajul COPCODER era ușor de învățat și permitea,
astfel, scrierea facilă a programelor. Îndată după revenirea echipei în țară, din Japonia, au
început aplicațiile.
▼De la stg. la dr.: ing. Julian Satran, studenta Victoria Petrescu și ing. dr. ec.Vasile Biță
În perioada 6 octombrie-16 decembrie
1967 am urmat primul curs de programare a
calculatoarelor electronice, atestat oficial, seria a
doua, la Centrul de Perfecționarea Cadrelor de
Conducere din Intreprinderi (CEPECA), al cărei
act de constituire a fost semnat la 30 martie 1967
la Geneva, la sediul Biroului Internațional al
Muncii, iar în România, prin Hotărâre a
Consiliului de Miniștri, instituția ia ființă la
1 aprilie 1967. La nici șase luni de la înființare
s-au demarat cursurile CEPECA, al cărui sediu
era în str. Odăi nr. 20 de pe centura de nord a
capitalei, la granița comunei Otopeni. Eram trimis
la cursurile de „Programarea sistemelor electronice
de prelucrare a datelor” de Prof.univ.dr.doc. Octav
Costăchel, directorul Institutului Oncologic
București, unde eram angajat ca fizician.
◄ De la stg. la dr.: ec. Mircea Magda, ing. Julian Satran,

ing. dr. ec. Vasile Biță, ec. Marcel Pătrulescu și studenta
Victoria Petrescu la o aniversare.
◄ În picioare, la mijloc, lucrând la calculatorul NEAC-1240,

studenta Anca Andrei și studentul Ion Odăgescu sunt astăzi
profesori universitari la Facultatea de Cibernetică, Statistică și
Informatică Economică – ASE
Mi se încredințase sarcina de a analiza pe

calculator o cazuistică de 7.000 de fișe medicale
ale unor pacienți bolnavi de cancer tiroidian spre
a concluziona asupra cauzalității înbolnăvirii, prin
efectuarea de corelații multiple între numeroșii
factori de posibilă influență. La prima oră de curs
s-au predat noțiuni despre calculatoarele analogice
(arhitectură, circuite, funcționare, programare),
prelegerea fiind asigurată de Prof.univ.dr. Edmond Nicolau, un ilustru electronist,

specialist în transmiterea și teoria informației, precum și în cibernetică. Citind catalogul
cursanților, profesorul s-a oprit la numele meu și m-a rugat ca în pauză să-i acord un
minut pentru o discuție.
Era interesat să afle dacă eu sunt unul și același cu cel care s-a înscris cu o
comunicare științifică la Congresul de Cibernetică de la Namur (Belgia), programat în
perioada 11-15 septembrie 1967. După ce i-am confirmat coincidența, profesorul Edmond
Nicolau și-a exprimat dorința de a colabora cu mine și m-a invitat să vizitez Centrul de
Calcul ASE al cărui director fusese numit în 1963. Am plecat împreună cu autoturismul
ce-l avea la dispoziție, conducându-mă la sediul Centrului de Calcul ASE, unde mi-a
asigurat îndrumători care să-mi explice preocupările Centrului și să-mi arate
performanțele mașinilor de calcul electro-mecanice și ale caculatoarelor electronice. La
sfârșitul vizitei mele, profesorul Edmond Nicolau mi-a sugerat, că dacă doresc să lucrez
acolo, mă pot angaja, prin concurs, lucru pe care l-am realizat abia în 25 septembrie 1969,
când noul director era Prof. univ. dr. ing. Nicolae Racoveanu, numit, totodată, și Decan al
facultăți nou înființate. E vorba de Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică
Economică, care a luat ființă în anul universitar 1967/1968, al cărui prim Decan a fost
numit Prof. univ. dr. ing. Edmond Nicolau de la Institutul Politehnic București,
Facultatea de Electronică, și care, după un an de zile, a fost succedat de Prof. univ. dr.
ing. Nicolae Racoveanu, de la Institutul de Petrol și Gaze din Ploiești, fost coleg de
catedră la Politehnică cu precedentul. Prestația de Decan a acestuia, după aproape un an
de zile, nu l-a mulțumit pe Manea Mănescu, inițiatorul introducerii ciberneticii
economice la A.S.E. A fost înlocuit, fără vreun preaviz, de ing. Valeriu Pescaru de la
Centrul de Calcul al D.C.S., numit director adjunct al Centrului de Calcul al ASE,
directorul științific adjunct fiind, în continuare, dr. mat. Dragoș Vaida. Între 1969 și 1977,
Decan al facultății a fost numit Conf. univ. dr. Ghe. Vasilescu de la Catedra de Statistică
a ASE.
9.2 Activitatea de învățământ–cercetare–producție
9.2.1 Înființarea Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică
Înființarea facultății s-a făcut prin Hotărârea Consiliului de Miniștri (HCM)

nr.2365/20 septembrie 1967 privind organizarea învățământului superior economic,
premier la acea dată fiind Ion Gheorghe Maurer, iar ministru al Învățământului, care a
inițiat hotărârea, a fost academicianul Ștefan Bălan. În HCM s-a prevăzut ca Facultatea de
calcul economic și cibernetică economică
să funcționeze cu următoarele secții: (a)
secția statistică; (b) secția de mecanizare și
automatizarea calculului economic; (c)
secția cibernetică economică.
◄ Radu Homescu alături de Prof.univ.dr.ing.

Edmond Nicolau, primul Decan al Facultății de
Cibernetică economică și Statistică; La o agapă după
susținerea tezei de doctorat a directorului Centrului
de Calcul al ASE, dr. ing. Constantin Bilciu (1979)
Cu alte cuvinte, noua facultate a preluat de la Facultatea de Economie Generală

(care a luat ființă în 1964), secțiile de Statistică și de Mecanizarea și automatizarea
calculului economic. Duratele studiilor, pe secții, erau următoarele: Cibernetica
economică (5 ani); Mecanizarea și automatizarea calculului economic (5 ani);
Statistica industriei, construcțiilor și transporturilor (41/2ani); Statistica agriculturii,
circulației mărfurilor și a populației (41/2ani). În anul înființării Facultății de Calcul
Economic și Cibernetică Economică (1967/68) denumirea Institutul de Științe Economice
și Planificare (ISEP) devinese Academia de Studii Economice (ASE).
De la stânga la dreapta: ►
dr. mat. Altăr Moisă,
dr. mat. Ștefan Crucean și
dr. ec. Grigore Focșeneanu (1968)
La facultatea nou înființată, procesul de învățământ s-a desfășurat prin cursuri de

zi, serale și fără frecvență, durata studiilor la cele două din urmă fiind mai mare cu un an
de zile față de durata cursurilor de zi. HCM-ul prevedea ca absolvenților să li se acorde,
la absolvire, titlul de economist, cu indicarea specialității în care s-au pregătit. Prof. dr.
ing. Nicolae Racoveanu, ajutat de directorul științific dr. mat. Dragoș Vaida și de
directorul economic și administrativ ec. Roman (Romel) Făgărășanu (director din 1964,
până în 1970), a reușit să aducă prin concurs cercetători valoroși matematicieni, ingineri
și economiști, printre care pe dr. ing. Gheorghe Boldur-Lățescu (în 1967), dr. ing.
Gheorghe Dodescu (1967), absolvent al Facultății de automatică, Secția Calculatoare (în

1964), dr. ec. Radu Stroe (1968), și pe dr. ing. Dan Gh.Somnea, șef de promoție al
aceleași facultăți de automatică, promoția 1966. De asemenea, în anul 1967 au fost
angajați dr. mat. Ștefan Cruceanu, dr. mat. Ion Stancu-Minasian, ing. Ionel Niculescu,
ing. Rodica Boconcios, mat. Georgia Gheorghiu Hera, mat. Gheorghe Zaharia, mat.
Mihai Oprescu, mat. Cătălin Arsene și mat. Margareta Mihaly.
De la stânga la dreapta: ►
dr. ec. Radu Stroe,
dr. mat. Ștefan Cruceanu și
dr.mat. Cătălin Arsene
În luna august 1969, angajare

prin concurs, avându-l ca președinte al
comisiei de examinare pe acad. Nicolae
Teodorescu de la Facultatea de
Matematică-Mecanică și pe Prof. univ.
dr. ec. Tövissi Ludovic, prorectorul A.S.E., membru al comisiei, alți membri, printre care
dr. mat. Moisă Altăr, șeful Sectorului de Cibernetică economică și titular al cursului de
Cibernetică economică. Tematica concursului, întocmită de Prof. dr. ing. Nicolae
Racoveanu, pasionat de matematică, conținea, printre alte importante capitole cu
implicații în domeniile ciberneticii și informaticii: ecuații diferențiale, algebră booleană,
analiză numerică și noțiuni de algebră omologică, disciplină puțin abordată în lume la
acea oră, la noi în țară existând câțiva matematicieni care aveau contribuții importante în
acest domeniu cu publicatii din timpul studenției și anume, e vorba de dr. doc. mat.
Nicolae Popescu de la Institutul de Matematică al Academiei, cercetător devenit mai
târziu membru corespondent al Academiei Române (care a publicat împreună cu mat.
Dan Burghelea, Pierre Gabriel-fondator al disciplinei, cu C. Bănică, T. Spircu și A.
Radu), precum și lector dr. mat. Alexandru Solian, de la Catedra de Algebră a
profesorului Gr.C. Moisil). În Centrul de Calcul, în anul 1969, erau angajați următorii:
mat. Miron Ionescu Bujor, fiz. Radu Homescu, ing. Carmen Hașdeu-Hartulari, ing.
Sergiu Aronovici, ing. Alexandru Vinea, ing. Ghe. Micu, ec. Nicolae Manea, ing. Dan
Chira, dr. ing. Marcel Stoica, mat. Liliana Popescu–Spircu, ing. Ion Băncilă, ing.
Dumitru Vișan. De asemenea, după acest concurs amintit în Centru funcționau ca
cercetători ing. Vladimir Dumitrescu, ing. Octavian Paiu, mat. Cătălin Arsene, ec. Doina
Boldeanu, ec. Constantin Hîrtu, mat. Ion M. Stancu-Minasian, mat. Gheorghe Zaharia,
mat. Gheorghe Ciobanu, ec. Grigore Focșăneanu, ec. Camelia Rațiu-Suciu, mat. Anca
Bâșcu-Sandi, mat. Ioana Soare (campioană națională la scrimă), mat. Felicia Baltush, ec.
Ștefan Filipescu, ec. Cornelia Săraru, ec. Antoaneta Bârsan, mat. Valeriu Carnaziu și alți
cercetători științifici.
A existat o preocupare serioasă pentru angajarea absolvenților facultății de profil
ai primelor promoții de absolvenți, dintre cei mai valoroși, printre care ec. Constantin
Hîrtu, ec. Margareta Pencea, ec. Marcel Pătrulescu, ec. Ion Teodor, ec. Emil
Dumitrescu, ec. Ioan Roxin, ec. Ion Smeureanu, dr. ec. Gheorghe Ruxanda (din 1979) –
toți excelenți cercetători ș.a. În anul 1969 a fost dată în folosință clădirea din Calea
Dorobanților nr.15-17, București, sector 1, clădire a A.S.E., denumită azi „Virgil
Madgearu”, ca sediu al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică economică. În
același an, adiacentă acestei clădiri, situată în Intrarea Poet Alexandru Macedonski nr. 2,
sector 1, s-a ridicat clădirea sediului Catedrei de Cibernetică economică, inclusiv a
Centrului de calcul al A.S.E. (denumit și Laboratoarele Catedrei de Cibernetică
economică, prescurtat LCCE).
◄Sediul Catedrei de Cibernetică Economică, anul 1970
(Intr. Poet Alexandru Macedonski, nr. 2, colț cu Calea Dorobanți,
nr. 15-17)
▲O parte a colectivului de cercetători, operatori și al LCCE

și tehnicieni în fața LCCE din str. Eminescu 13-15, sector 1,
pregătiți pentru o excursie (în 1969)
Pentru toate aceste realizări, trebuie menționat din punct de vedere istoric, rolul și
implicarea directă a Profesorului Manea Mănescu, premier al României în perioada 1974-
1979, întemeietorul Centrului de calcul al ASE (încă din anul universitar 1948/1949), al
Facultății de Cibernetică economică, Informatică și Statistică, al cărui șef de Catedră de
Cibernetică economică (neretribuit) a fost până în decembrie 1989. Din cauza
evenimentelor de atunci, a fost condamnat penal cu executare, anulându-i-se astfel, în
1990, și titlul de membru titular al Academiei Române. Activitatea și poziția sa ca șef de
catedră (onorific, fără retribuție), au impulsionat traseul ciberneticii și informaticii
economice românești, dar s-au caracterizat și prin decizii uneori simpliste, neadecvate
procesului de învățământ și cercetării științifice.
În Catedra de Cibernetică Economică activau peste o sută de membri: cadre
didactice, cercetători științifici, inclusiv specialiștii Centrului de Calcul propriu-zis
(analiști, programatori, ingineri de sistem, economiști pentru administrarea și evidența
activităților, operatori calculatoare electronice, operatori pregătire date, tehnicieni
întreținere etc.), personalul Centrului, în ansamblu, fiind cel mai numeros din întregul
sistem al învățământului superior din România. Prin anii `80 cifra celor care lucrau se
ridica la 140. O caracteristică aparte, având în vedere începuturile învățământului
cibernetic și informatic pe plan național, lipsit de cadre didactice proprii, absolvenți ai
acestor domenii, Catedra și implicit Laboratoarele sale angajaseră specialiști veniți din
diferite întreprinderi din țară dotate cu utilaje de calcul și calculatoare electronice. Așa au
fost, de pildă, specialiștii de la Combinatul Metalurgic din Hunedoara unde lucraseră pe
calculatorul electronic Elliot-803B transferat de la Săvinești. Se pot menționa următorii:
ing. Julian Satran, mat. Fabian Csaba, mat. Ghe.Weisz, inclusiv mat. Doru Lucian Duță
care fusese detașat din București acolo o perioadă de timp. Indiferent că erau
matematicieni, ingineri sau economiști, aceștia s-au dăruit cu talent și pasiune demarării
învățământului și cercetării științifice în aceste domenii de mare actualitate și anvergură,
de pionerat. Acești specialiști, eterogeni ca profesie de bază, dar animați și pasionați de
noul domeniu (care lua un uriaș avans pe plan mondial, calculatoarele electronice
găsindu-și aplicații și implicații din ce în ce mai cuprinzătoare în spațiul socio-economic,
științific, tehnologic și cultural, mai ales în țările dezvoltate), studiau intens noutățile de
peste hotare. Cunoștințele astfel dobândite erau utilizate atât în activitatea de cercetare
științifică, cât și în procesul de învățământ unde susțineau cursuri de specialitate,
seminarii, lucrări practice sau conduceau proiecte informatice și cibernetice, respectiv
proiecte/lucrări de diplomă de absolvire, cu aplicații concrete în unități economice.
În prelungirea celor afirmate, atașăm, în continuare, cu acordul autorului, un
material al începutului informaticii din România, trimis, cu multă amabilitate, din orașul
Omer, Statul Israel, de distinsul nostru coleg dr. ing. Julian Satran, un magistru al științei
calculatoarelor, cu renume internațional.
Despre dr. ing. Julian Satran

A ajuns unul dintre cei mai mari specialiști ai firmei IBM și s-a aflat în topul
„înțelepților” acestei firme, realizând un palmares în domeniul software-ului și hardware-ului,
apreciat la superlativ. Ne trimite date istorice importante din domeniul calculatoarelor din anii ’60
și ’70 din țara noastră, la care el a lucrat. Este autorul a 39 de brevete de invenție omologate și
înregistrate, o parte din ele în Statele Unite. A participat la cele mai importante reuniuni,
simpozioane și congrese internaționale de pe mapamond, organizate de universități tehnice de
profil și de cele mai importante firme-colos de calculatoare electronice.
Coordonator al colectivului de ingineri de sistem de la Centrul de Calcul al ASE
(Laboratoarele Catedrei de Cibernetică economică–LCCE), inginerul Julian Satran a contribuit
substanțial la achiziționarea și instalarea calculatoarelor IBM-360/40F și IBM-370/135 și la
conceperea și scrierea unor pachete de sofware specializate îndeosebi pentru teleprelucrare. A
elaborat și implementat importante programe de aplicații de anvergură asupra cărora se
menționează în textul de mai jos. Ca profesor la Facultatea de Cibernetică economică a fost
primul din țară care a introdus în programul de învățământ informatic Cursul de teleprelucrare și a
publicat o serie de valoroase cărți și articole științifice împreună cu colaboratorii săi.
Computing in Romania-Some personal notes – including some areas and chapters

not frequently remembered Computer Based Industrial Automation
Dr. Ing. Julian Satran,

Omer, August 2018
La începutul anilor ’60 ai secolului trecut, România a

cunoscut un process rapid și masiv de industrializare. Cu toate
că nu a fost întotdeauna foarte bine organizat și rațional, acest
proces a însemnat o schimbare dramatică în istoria României și
cu toate controversele care însoțesc astăzi orice analiză a epocii
nu este nici o îndoială că acest proces a contribuit în mod major
la crearea României de azi (transformând România dintr-o țară
eminamente agricolă, într-o țară industrială). Poate că asta
putea fi făcută cu mai puține lacrimi și sudoare, dar a reușit. În decursul acestui proces un
număr mare de ingineri și alți profesioniști (matematicieni, fizicieni, chimiști), implicați în
industrii în curs de apariție (chimică) sau în plină creștere (metalurgie, energetică,
transport), urmărind realizările colegilor lor din vest (cu o oarecare invidie), și din est (cu
curiozitate), au realizat ca un „fenomen” defăimat de puterea politică și „ideologică” –
calculatoarele au deja un rol important în dezvoltarea industrială (noi mijloace complexe
de automatizare) și în administrația industrială (planificare și urmărire). Fără prea multă
vâlvă, proiectanții unei noi uzine chimice (Săvinești) au fost convinși să importe din
Anglia un calculator Elliot 803 B cu periferice, folosit pentru controlul unui proces
chimic. În a doua parte a anului 1963, când proiectanților de la Săvinești le era clar că nu
știu ce să facă cu calculatorul, instalația a fost transferată (încă în cutii) la Combinatul
Siderurgic Hunedoarau unde, Institutul de Proiectări de Automatizare (IPA) plănuia să
facă optimizarea procesului de livrare a produselor semilaminate (minimizând reziduurile
inutilizabile din proces). În aceeași perioadă, Profesorul Grigore C. Moisil mi-a
recomandat să renunț la continuarea carierei în domeniul în care începusem (cu un
orecare success) și să mă mut la Hunedoara să văd ce se poate face cu acest calculator.
În cazul în care nu găseam ce se poate face în mod rezonabil, calculatorul urma să fie
„donat” Universității din București și eu să fiu transferat acolo odată cu el !
În foarte puțin timp după sosirea la Hundeoara s-a constatat că proiectul IPA nu
era realizabil (complex, scump și eficiența dubioasă), dar și că există o soluție mult mai
simplă pe care o putem realiza local (personal local și componente fabricate în România)
cu un cost foarte moderat. Conducerea hunedoreană a aprobat proiectul (cost 250.000 lei),
iar la un an și jumătate după deschiderea lăzilor, proiectul funcționa (optimizarea tăierii la
Laminorul de semifabricate de la Hunedoara. Proiectul a inclus un număr substanțial de
inovații: senzori în procesul de tăiere, Circuite Logice Uniforme produse în România
pentru a realiza un nou set de periferice (originalele erau pentru Săvinești). Construcția a
fost suficient de bună și sigură și calculatorul a funcționt până la începutul noului secol
fiind apoi înlocuit de un microprocesor. Inovațiile echipei de la Hunedoara nu au fost
limitate la extensiile calculatorului și la software-ul de conducere a procesului. Am
adăugat calculatorului un mecanism de protecție a memoriei, cea ce ne-a permis să
construim un supervisor în software care să permită utilizarea concurentă a calculatorului
pentru conducerea de proces și programe de business și științifice. Centrul de Calcul a
contribuit la planificarea amplasării noilor Centrale termoelectrice si hidroelectrice,
planificarea plasării unor noi fabrici de produse alimentare (ulei, zahăr, suc de roșii etc.).
Mai mult decât orice, un numar neglijabil de „absolvenți” ai acestui Centru au avut roluri
centrale, mai târziu, în dezvoltarea informaticii din România. Echipa de la Hunedoara,
unde eu am fost proictantul sistemului (hardware și software) și implementatorul unei
bune părti din hardware-ul nou și aproape al tot software-ului, a inclus și pe Zoltan
Horwath, Csaba Fabian, Gyuri Weisz și câțiva colegi tineri ale căror nume le-am uitat.
După succesul proiectului de la Hunedoara unele din proiectele industriale din
România au inclus calculatoare pentru automatizarea unor procese, dar majoritatea erau
„închise” în sensul că furnizorul principal al proiectului (de obicei o companie vestică
cunoscută) aducea și un calculator cu software furnizat complet pentru proiect. Astfel,
noul Combinat Siderurgic de la Galați avea un calculator pentru funcții de laminare, iar
noul laminor Blooming de la Hunedoara avea un calculator. Aceste calculatore aveau o
structură specilazată pentru control de proces și atât software-ul cât și hardware-ul erau
structuri „închise” (utilizatorul nu putea adăuga, schimba, adapta nimic). Mai târziu, în
timp ce consultam/urmăream minicalculatorul care urma să fie produs în România

(schițat initial de studentul Tonceanu de la Politehnica din București, au luat în
considerare folosirea lui pentru controlul de proces).
Mulți ani mai târziu, în timpul activității de la Centrul de Cibernetică de la ASE
am fost implicat într-un alt proiect legat de o linie de producție – Atelierele Navale Galați.
Decizia (curajoasă la acea vreme) de a proiecta și executa vase de transport
petrolier de 150.000 tone în Atelierele din țară (la Galați) trebuia suportată de o echipa de
proiectanți navali și specialiști în calculatoare. Eu am fost solicitat să fiu consultat în
acest proiect. Know-how-ul pentru construcția de vase de această mărime (mult peste
orice se făcuse în România), trebuia încorporată în software pentru proiectare (debitare
plăci, asamblare, rezistență etc.). Decizia a fost și ea curajoasă și înteleaptă. Un packet de
software specializat a fost cumparat de la o companie spaniolă (care facea vase de același
tip). Producția s-a decis să fie „convențională”: tăierea/croirea plăcilor să se facă după
un desen pe hârtie (părerea mea a fost să se meargă pe soluția de tăiere direct condusă de
calculator, dar aceasta ar fi fost substanțial mai scumpă și nejustificată de costul relativ
redus al forței de muncă în acele vremuri în România). Selectarea calculatorului și al
perifericelor a fost relativ simplă. Exista o singură firmă europeană activă în design de
vase cu plotere de aproape 20 m, anume firma Norvegiană Koensberg, producătoare și de
armament, cum am aflat mai tarziu.
One of a Kind Computers and Subsystems Built in Romania

Primele calculatoare în România au fost la IFA (Institutul de Fizica Atomică).
Ing. Victor Toma a construit un calculator cu tuburi electronice și timpul declarat între
căderi era de câteva ore. Nu era neobișnuit, în special pentru că era construit cu tuburi
obișnuite, de amatori. Nu știu despre nici o lucrare seminificativă executată la acest
calculator (viteza mică și numărul mare de tuburi făceau căderile foarte frecvente).
A dovedit însă că se pot face. Cu același tip de elemente, dar substanțial mai puține. Ing.
A. Segal a făcut tot la IFA un calculator serial (registrele aveau astfel un număr mult mai
redus de tuburi), dar viteza era mai mică decât o permiteau componentele, în schimb
intervalul dintre căderi era mai mare. În anii ’60 mai multe echipe au început să
construiască calculatoare bazate pe tranzistori. Politechnica din Timișora a realizat două
mașini MECIPT-1, apoi MECIPT-2. Personajele centrale ale acestui efort au fost
Kaufman (un matematician, ulterior activ în Germania) și Loewenfeld (ulterior activ în
USA). MECIPT-2, în special era o mașină cu un set de instrucțiuni extrem de inovative
pentru programarea „de mână”, dar nu foarte eficient pentru codul generat de un compiler
(care existau deja). Cele două calculatoare erau interesante, dar făcute fără considerații
de inginerie.
Ceva mai târziu, Institutul de Matematică al Academiei din Cluj a început să
construiască un calculator pentru Institutul de Cercetări Agricole al Academiei – DACIC
200). Structura lui era destul de convențională pentru acea vreme (o mașină cu o adresă,
un cod de instrucțiuni obișnuit și un cuvânt de 24 biți) și un set de registre. Eu am
participat (minor) la construcția acestuia din partea Institutului de Agricultură. Structura
era foarte adecvata construcției de software din acel timp. Ingineria era ceva mai bună
decât a altor mașini încercate în România, dar hardware-ul era încă nereproductibil.
Remarcabil este faptul că inițiatorii au înțeles dinainte că este esențial să construiască
software și să livreze un asamblu hardware/ software utilizabil. Software-ul includea un
„sistem de operare”, un Assembler/Linker/Loader și un Compiler (cred că FORTRAN).
Echipa de hardware era mare, dar persoanele centrale erau Mircea Bocu și Gheorghe
Farcaș. Pagina din Wikipedia română și cărțile atașate descriu destul de bine ce s-a făcut,
inclusiv meritele personale. Echipa de software era ceva mai colorată și includea pe
Werner Schuster și Teodor Rus (primul este azi în Germania – cred că la SAP, iar al
doilea a fost mulți ani la Catedra de Computer Science a Universității IOWA). Fără
îndoială ar fi fost o bună bază pentru un calculator original dacă ar fi fost făcut cu 10-15
ani înainte de a fi livrat și ar fi fost vândut ca produs industrial. Când a fost început
sumariza destul de bine, structura logică a calculatoarelor occidentale științifice erau în
producție de câtiva ani.
Din scurta descriere a activității de construire de calculatoare puteți înțelege că
România avea nevoie de o producție de calculatoare și echipele (puține) din țară nu
puteau să pună pe picioare (singure) o linie de productie. Hotărârea de a cumpara o
licență și o linie de producție a fost rațională. Hotărârea de a alege calculatorul
companiei CII-Franța a fost mai puțin fericită întrucât compania a fost formată de
guvernul francez ca un (ultim) efort de a pune în picioare o industrie de calculatoare și
avea puțin software care, însă, a dispărut după câțiva ani. Hotărârea celorlalte state
comuniste de a copia (architectura hardware și software) de la cele două firme care
dominau piața (IBM și DEC) și de a coopera în software și hardware între ele a avut
rezultate ceva mai bune și prăbușirea comunismului le-a găsit cu o generație de
profesioniști în hardware și software cu un limbaj comun cu lumea occidentală.
În anii ’70 la Centrul de Cibernetică de la ASE am încercat să orientăm
cercetarea în domeniul sistemelor de aplicații și să limităm activitatea de sistem la părți
pe care nu le puteam procura, fie pentru că nu existau în altă parte, fie nu puteau fi
importate din cauza prețului excesiv sau din cauza unei limitări explicite (Embargo).
Locul a devenit central pentru majoritatea proiectelor de optimizare economică și proiecte
începute încă pe calulatorul de la Hunedoara, au fost adaptate și extinse pe noi tipuri de
calculatoare (IBM System 360) și în noi domenii (croirea de materiale bi-dimensionale,
arhivare și regăsirea informatiei, conducere de proiecte, amplasarea de uzine în diverse
domenii). Unele proiecte ne „forțau” să găsim soluții cu mijloace foarte modeste de calcul
relativ la anvergura cererilor. Exemple în acest domeniu au fost trecerea pe calculator a
archivelor statului utilizand numai benzi magnetice pentru date (adresabile prin software)
și discuri doar pentru indexare. Alte proiecte ne cereau să facem implementări complexe
utilizând un număr foarte limitat de programatori profesioniști pentru care am creat o
technologie de generare de programe după o descriere generală.
Am devenit și constienți de faptul că toți studenții (și cadrele didactice în măsura
posibilului) trebuiau să aibă un minimum de cunoștințe despre calculatore înainte de
absolvire. Ceea ce făcea posibilă realizarea acestui deziderat dificil, erau puterea de calcul
foarte limitată și dificultatea accesării calculatoarelor care atunci operau într-un spațiu
închis și protejat (modul cunoscut ca batch processing). Chiar teme foarte simple
(exerciții care cereau 100 de cartele) aveau un „ciclu” de prelucrare de ore și un asemenea
ciclu trebuia repetat pentru câteva sute/mii de studenți. Pentru a permite acest lucru am
preluat și extins o tehnologie propusă de colegi din SUA de a executa exercițiile
studențești într-un singur pas (compile-and-go) reducând timpul consumat pentru un
exercițiu la ordinal secundelor. Accesul direct la calculator, considerat necesar pentru
pregătirea profesioniștilor, era imposibilă din cauza limitelor de licență impuse de
guvernele din vest și a prețului exorbitant al instalațiilor de teleprelucrare. În ASE am
decis să folosim un minicalculator cuplat la calculatorul pricipal ca centru al activității de
teleprelucrare. După o analiză atentă am decis să cumparăm un minicalculator Nova-840
cu o instatalație de cuplare la canalul calculatorului mainframe (instalația aceasta de
cuplare a firmei Data General-USA nu a funcționat nicăieri până atunci). Instalația de

cuplare a fost modificată de noi (hardware și software) și am reușit să creăm un sistem
local limitat de time-sharing care nu încălca limitele de licență și era substanțial mai ieftin
decât un sistem de teleprelucrare de la firma IBM. La aceste proiecte au participat un
numar de colegi și studenți printre care menționez pe Vladimir Dumitrescu, Felicia
Albescu, Richard Müller, Octavian Paiu, Bogdan Teodorescu, Dan Matei, Doru Lucian
Duță, Gyuri Weisz, Csaba Fabian și mulți alții. Activitatea de la ASE a fost sprijinită cu
fonduri și suport moral de către Prof. dr. ing. Constantin Bilciu. Cea de la Hunedoara a
fost sprijinită fără ezitare de către Directorul General (ulterior ministru) Agache și de
către un excelent inginer metalurg Văzdăuțeanu, șeful Laminoarelor, ulterior director al
Institutului de Proiectări Laminoare.
Ingineri de sistem din colectivul

inginerului Julian Satran, de la stg.
la dreapta: ing. Felicia Albescu, ec.
Richard Müller, dr. ing.Vladimir
Dumitrescu (viitor director tehnic al
LCCE) și ing. Octavian Paiu. ►
Sediul Centrului de calcul

se afla în noua clădire din str.
Eminescu Nr. 13-15 și care
găzduia inclusiv echipamentele de
calcul, la parterul acesteia. Aici
aveau loc Seminarii de specialitate cu teme privind tematicile laboratoarelor nou create.
9.2.2 Seminariile științifice ale Centrului de calcul al ASE, noua clădire și

dotarea cu calculatoare electronice.
Directorul adjunct științific dr. mat. Dragoș Vaida, pe lângă activitatea didactică
pe care o desfășura, atât la Facultatea de Matematică, cât și la Facultatea de Cibernetică
Economică și Statistică, organiza Seminarii științifice de înaltă ținută având ca teme de
mare interes: Limbajele formale și limbajele de programare, Teoria algoritmilor, Teoria
laticelor, Programarea calculatoarelor, Metode de programare automată și rutine
interpretative, Algoritmi de compilare (publicând pe această temă, în 1971, o carte la
Editura Didactică și Pedagogică) etc. În privința aplicațiilor a prezentat Metoda PERT de
care se ocupase utilizând rutinele și subrutinele calculatorului NEAC-1240. De asemenea,
trebuie amintite cursurile Prof. univ. dr. Dragoș Vaida, predate în perioada 1968-1970 în
anii de studii III, IV și V, intitulate Analiza numerică și Limbaje de programare. De
asemenea, se cuvine menționat că, în anul 1961, Profesorul Mircea Malița a introdus la
Facultatea de Fizică a Universității din București, pentru prima dată în existența acesteia,
cursul Calcul numeric, continuat după plecarea sa la New York (ca reprezentant
diplomatic al României la ONU), de lectorul mat. Liviu Todor, un excepțional și
multilateral matematician.
Biblioteca de specialitate și Sala calculatorului electronic IBM-360/40 F

(deasupra stânga sus: balconul de vizitare)
Anul 1969, pentru Prof. univ. dr. ing. Nicolae Racoveanu, director al Centrului
de Calcul și Decan al Facultății de Cibernetică Economică și Statistică a fost un an
fatidic, activitatea științifică aplicativă neîndestulătoare, precum și supravegherea
insuficientă a finalizării construcțiilor celor două corpuri de clădire (din Calea
Dorobanților nr. 15-17, care era destinată facultății, și aceea din Intrarea Poet Alexandru
Macedonski nr. 2, preconizată Centrului de Calcul), fiind înlocuit, fără explicații, de noul
director al Centrului de Calcul, ing. Valeriu Pescaru, trimis expres de la DCS de către
Profesorul Manea Mănescu. Tânăr, energic și excelent organizator, ing. V. Pescaru, cu
eforturi deosebite finalizează, spre sfârșitul anului 1969, clădirea Centrului de Calcul,
ocupându-se până atunci de sumedenia de detalii ale clădirii necesare, pe de o parte
activității de cercetare științifică bazată inclusiv pe programarea calculatoarelor,
respectiv pe achiziționarea unora mult mai perfomante, încadrarea cu mai mulți și
calificați cercetători științifici, iar pe de altă parte, clădirea să corespundă procesului de
învățământ, în sensul accesului studenților la tehnica de calcul și lucrului studenților
alături de cercetători, la proiectele de cercetare științifică pe bază de contracte cu diverse
întreprinderi economice și nu numai (institute de proiectare-cercetare etc.). Așa de pildă,
clădirea a fost prevăzută cu un balcon de vizitare pentru studenți și nu numai, spre a putea
urmări, sub îndrumarea unui cadru didactic, activitatea de operare la calculatoarele din
sala echipamentelor (de sub balcon) care era climatizată, ferită de praf, vibrații și
umiditate, factori nocivi mediilor magnetice și celorlalte unități, prin creșterea
temperaturii datorită unei prezențe mari de persoane. Noua clădire a Centrului de Calcul
dispune de 7 etaje. O pasarelă leagă clădirea din str. Eminescu, sediul Facultății de
Comerț și al Facultății de Finanțe-Contabilitate, cu cea din Calea Dorobanților. La rîndul
ei, această clădire, sediul exclusiv al Facultății de Cibernetică Economică și Statistică, are
comunicare cu clădirea Centrului de Calcul la toate nivele, dar până în anul 1990,
acesibilitatea era dictată de „secretizarea” și „protecția” Centrului de Calcul. La ultimul
etaj al Centrului de calcul, adică etajul VII, se afla, de la început, biblioteca de
specialitate pentru studenți, cadre didactice, cercetători, precum și pentru informaticienii
și ciberneticieni din universități, institutele de cercetare/proiectare, beneficiarii
contractelor cu LCCE etc. Fondul documentar dispunea de cărți și reviste unicat în
România, obținute la schimb cu revista în limba engleză editată de Catedra de
Cibernetică Economică sau în urma unei corespondențe active cu peste 80 de mari

universități din vest, inclusiv cu marile edituri.
În anul 1969, odată cu aprobările guvernamentale privind construcția clădirilor
noi ale ASE a fost înaintată și propunerea pentru achiziționarea calculatorului
IBM-360/40F de generația a III-a cu o configurație formată din unitate centrală de 64 KB,
două unități de discuri, 4 unități de benzi magnetice, o consolă, un cititor de cartele de 80
coloane de tip Hollerith, o imprimantă rapidă de 120 caractere, un convertor de frecvență
și un stabilizator de tensiune, plus o instalație de climatizare. Aceasta din urmă a fost
instalată la subsol, odată cu sosirea sistemului de calcul. Parterul era prevăzut cu o
magnetotecă (benzi magnetice) pentru păstrarea/arhivarea mediilor magnetice (benzi și
pachete de discuri magnetice), prevăzută cu aer condiționat și rafturi de depozitare în așa
fel orientate încât câmpul magnetic terestru să nu interfere distructiv cu mediile
înregistrate magnetic. La alegerea configurației calculatorului ing. Julian Satran,
împreună cu echipa de ingineri de sistem (ing. Vladimir Dumitrescu, ing. Dan Somnea,
ing. Octavian Paiu și alții), precum și la instalarea computerului și punerea lui în
funcțiune (împreună cu reprezentanți ai firmei), a avut un rol esențial. Alegerea
versiunilor optimale pentru sistemul de operare DOS, a compilatoarelor pentru limbajele
de programare cu versiunile cele mai performante, precum și ale bibliotecii de programe
(subrutine matematice și a aplicațiilor standard și adaptabile), a reprezentat travaliul
colectivului menționat. Instalarea, experimentarea funcționării, cu toate aspectele legate
de software, hardware și cele tehnice aferente a fost acompaniată de prezența competentă
a colegilor de la Centrele de Calcul ale Universității din București și CEPECA – care
aveau deja în funcțiune calulatoare IBM-360 (mi-l amintesc pe ing. Adrian Nica, inclusiv
pe ing. Emil Stoica de la IIRUC – întreprinderea specializată pe reparații, întreținere și
furnizoare de piese). Cu începere din luna ianuarie 1970, îndată ce s-a produs mutarea din
clădirea situată în str. Eminescu, a demarat selectarea și distribuirea cercetătorilor pe
laboratoare. Acest proces s-a desfășurat cu participarea directă a Prof. univ. dr. ing.
Ștefan Bârlea, de la Institutul Politehnic București, vice-președintele al CNȘT (Consiliul
Național pentru Știință și Tehnologie), specialist în organizarea și conducerea cu mijloace
cibernetice a intreprinderilor industriale.
▲ Calculatorul IBM- 360/40 F. La consolă operează ▲ Panoul frontal al calculatorului

dispecerul Abăluță Emanuel. (1970) IBM- 360/40 F (preluat de pe
INTERNET)
A avut loc o întrevedere directă cu fiecare

cercetător. S-a solicitat descrierea succintă a
experienței profesionale personale, prezentarea
verbală a publicațiilor, precum și exprimarea
interesului, respectiv dorința de a lucra într-un
laborator anume. În funcție de elementele
investigate, Prof. dr. ing. Șt. Bârlea a repartizat pe
laboratoare, într-o singură zi, întreg personalul de
cercetare, nu întotdeauna după preferință, ci după
background-ul profesional relevat în cadrul
interviului, dar ținându-se cont și de preferință în
funcție de obiectivele de cercetare în sfera
economiei naționale, obiective discutate cu șeful
Catedrei de Cibernetică Economică, Profesorul
Manea Mănescu.
◄ Lucrare-prospect (autor: Radu Homescu, 1971)
9.3 Laboratoarele de cercetare ale Catedrei de Cibernetică

economică (LCCE)
Centrul de calcul al ASE a avut diverse denumiri, dar cel mai frecvent a fost
cunoscut sub numele de Laboratoarele Catedrei de Cibernetică economică (LCCE), în
funcție de modificările impuse de Ministerul Educației și Învățământului, în raport, fie cu
ordinele ministrului apărute odată cu evoluția cerințelor de organizare, fie la propunerile
forurilor superioare sau ale șefului de Catedră, adică ale Profesorului Manea Mănescu.
Aceleași modificări le-a suferit și facultatea de profil care, după o propunere „celebră” a
unui politician al vremii, s-a metamorfozat în Facultatea de Planificare și Cibernetică
economică (în anul universitar 1977/78), schimbându-se și durata studiilor la 4 ani,
urmare a unificării Facultății de Economie Politică și Planificare cu cea care devenise de
notorietate, adică Facultatea de Cibernetică Economică și Statistică. Când interesul
Ministerului a devenit major, în funcție de posibilitățile efectuării unor lucrări cu volume
mari de date și/sau cu posibilitatea de reacție de răspuns mare, la solicitările urgente „de
sus”, atunci Centrul de Calcul al ASE a devenit, prin ordin al ministrului, Centrul de
Calcul coordonator al Ministarului Educației și Învățământului, care avea ca sarcină
principală realizarea băncii de date a ministerului, bancă de date conținând informațiile
personalului didactic de la toate nivelele de învățământ (preșcolar, școlar, liceal,
universitar, postuniversitar). Cum, însă, LCCE aparțineau ASE-ului, scopul acestor
laboratoare era, pe de o parte, cercetarea științifică pe bază de contracte cu unități
economice (contracte care ajunseseră la încasări de ordinul a câtorva zeci de milioane de
lei anual, valoare care asigura autofinanțarea, inclusiv premierea personalului), iar pe de
altă parte, în egală măsură, scopul era asigurarea procesului de învățământ cu susținerea
de cursuri, seminarii, lucrări practice la calculator, efectuarea practicii în producție,
conducerea de proiecte și lucrări de diplomă, inclusiv de participare, în calitate de
specialiști la Comisiile de doctorat. Ceva mai târziu (prin 1974/75) a apărut Ordinul
ministrului învățământului prin care cercetătorii științifici din cadrul LCCE aveau
obligația ca în procent de 25% din activitate să fie consacrată procesului de învățământ.
Prospect al Catedrei (în română, franceză, engleză ►

autori: Constantin Bilciu & Radu Homescu)
De asemenea, cadrele didactice cu norma de

bază la Catedră, aveau obligația de a efectua cercetare
științifică în procent de 25% din norma didactică. În
acest fel, cercetarea științifică se desfășura în echipe
mixte: cercetători și cadre didactice. Se realiza, astfel,
dezideratul oficial al integrării învățământului cu
cercetarea și producția. În cazul Catedrei de Cibernetică
Economică integrarea devenise un modus vivendi,
deosebit de benefic, atât pentru cadrele didactice, cât și
pentru studenți. Cercetătorii antrenați în procesul de
învățământ aveau posibilitatea de a câștiga experiență
didactică, și în același timp, introduceau în procesul de
predare bogata lor experiență, precum și noutățile pe
plan internațional din documentația de profil, în special
privind dezvoltarea software-ului, hardware-ului, a
sistemelor de operare (ultimele versiuni primite de la
firmele de calculatoare) și, desigur, a noilor limbaje de programare și compilatoarele
aferente.
9.3.1 Principalele teme de cercetare științifică ale LCCE
În cele ce urmează prezentăm lucrări semnificative din activitatea de cercetare

științifică a Centrului de Calcul al Catedrei de Cibernetică Economică, desfășurată până
în anul 1971.
a) Conducerea operativă și programarea optimă a producției:
 Sistem informatic pentru programarea și controlul producției (Uzinele „Danubiana”

de anvelope București);
 Sisteme de programe pentru conducerea producției bazate pe analiza drumului critic
(„ADC-timp”) pentru 3.000 de activități desfășurate pe maximum 4.000 unități de
timp. Rezultate: reduceri de durate între 5%-15% și de preț de cost, cu o îmbunătățire
substanțială a resurselor. S-a utilizat și sistemul de programe PCS produs de firma IBM;
 Algoritmi și programe pentru programarea operativă a producției cu aplicații în
industria chimică (calcularea necesarului de materii prime și semifabricate, a
cantităților de produse ce se pot fabrica din materiile prime și semifabricatele
disponibile; încărcarea instalațiilor; programarea succesiunii de lansare în fabricație a
unor produse). A fost utilizat pachetul de programe LPS al bibliotecii calculatorului
IBM-360/40F. Aplicarea s-a efectuat la Grupul Industrial Petrochimic Borzești și
G.I.P. Ploiești;
 Programe pentru reducerea consumului de materiale și optimizarea croirii

(CROCODIL); Abrevierea CROCODIL: CROire și Combinare Optimă de Diagrame
pentru Industria Lemnului; Aplicațiile: croirea de plăci de PAL și PFL (industria
mobilei); croirea de plăci laminate (transformatoare electrice, vase de menaj,
construcții de mașini); croirea sticlei; croirea filmelor și hârtiei foto; croirea hârtiei
tipografice și de ambalaje; croirea grafitului. Implementări: Fabrica de mobilă (IPL) și
Uzinele de vagoane Arad;
 Sistem de programe pentru organizarea și conducerea lucrărilor de revizie generală a
intalațiilor și echipamentelor tehnologice; S-a aplicat metoda ADC, obținându-se: o
nivelare rațională a resurselor; minimizarea și uniformizarea consumului de resurse;
reducerea cu 10-20% a duratei reviziei sau a reparațiilor capitale (la Grupul Industrial
de Petrochimie Ploiești, la Secția de Olefine în 1969) și continuând cu Secțiile de
Oxid și Polietilenă și apoi, din 1970, la Grupul Industrial de Petrochimie Borzești
obținând grafice rețea pentru reviziile la Secția Fenol și la Uzinele de anvelope
„Danubiana” – București;
 Algoritmi și programe pentru optimizarea amestecurilor cu aplicații în industria
chimică, petrolieră, alimentară, utilizând programarea liniară; Funcția de eficiență
atașată restricțiilor conduce la rețetele de amestec cu preț de cost minim, beneficiu
maxim, o calitate superioară a produsului (aplicat la Grupul Industrial Petrochimic
Borzești pentru prepararea benzinei CO-90), folosindu-se calculatoarele IBM-360/40
F și NEAC-1240. Programe pentru planificarea necesarului de materii prime și
materiale pentru producție; S-a utilizat sistemul de programe R.P.-360 al firmei IBM
care furnizează pentru fiecare reper următoarele informații: sarcinile de plan eșalonate
în timp, necesarul net corelat cu stocurile fizice și cu politica de aprovizionare a
secțiilor pentru fiecare reper, eșalonarea în timp a comenzilor lansate pentru
procurarea reperului în cauză, decalarea comenzilor în funcție de aprovizionare etc.
b) Prognoză. Creștere economică. Investiții
 Modele de prognoză a creșterii economice pe termen lung; S-a elaborat un sistem

informatic de conducere a lucrărilor de construcții forestiere (drumuri forestiere,
corecții de torente, baraje, canale, platforme de depozitare, poduri etc.); S-au obținut:
soluția optimă pentru construcții, histograma resurselor necesare executării soluției
optime, graficul GANTT pentru fiecare lucrare și centralizat pe șantiere (aplicație:
Intreprinderea de Construcții Forestiere Buzău).
c) Aprovizionare. Transport
 Programe pentru stabilirea necesarului de materiale; S-au realizat programe de

calculator pentru sistemele FRIEDEN-5610, NEAC-1240 și IBM-360/40F; Aplicații:
la Fabrica de încălțăminte „Dâmbovița”- București;
 Optimizarea aprovizionării și transportului
produselor petroliere; S-a realizat un sistem
integrat de urmărire și control a
planificării, aprovizionării, transportului și
desfacerii produselor petroliere (beneficiar:
Centrala pentru condiționarea, livrarea și
transportul produselor petroliere –
București); Sistemul de programe SPOT
(realizat pe calculatorul IBM-360/40 F)
elaborează planurile optime de transport și
a fost dat în folosință în 1970 și dezvoltat
pentru extinderea la 90-95% din totalul
produselor petroliere în perioda 1971-1972;
 Aplicațiile programului TRANSPORT (din
biblioteca de programe a calculatorului
NEAC-1240) și aplicat în 1969 la
Întreprinderea de produse de balastieră și
la Ministerul Industriei Alimentare, în
1970 pentru repartizarea produselor
alimentare de la punctele producătoare, la
cele pentru consum; De asemenea,
utilizarea programului VSP din biblioteca
de programe IBM-360 la programarea
rutelor, repartizarea vehiculelor din parcul
auto pe trasee cf. algoritmului Dantzig
îmbunătățit de Clarke și Wright, a fost
aplicat la PECO.
d) Cercetare – Proiectare
 Sistem informatic, SIRPI, pentru înmagazinarea, regăsirea și editarea informațiilor în
activitatea de documentare; A fost utilizat și adaptat un program IBM-360 și a fost
realizat sistemul de programe pentru editarea informațiilor în forma solicitată.
Aplicația: la Centrul de Informare și Documentare pentru Agricultură și Sivicultură
(CIDAS). Numărul maxim de descriptori a fost de 100.000 organizați într-un fișier
vocabular care permitea conexiuni semantice între 2 descriptori (maximum 60 de
tipuri, precum sinonime, antonime, termeni generali, particulari etc.). CIDAS a utilizat
SIRPI la editarea unei reviste de descriptori și 11 reviste de referate. Sistemul a fost
apreciat de F.A.O. care a dat publicității realizarea;
 Calculul ingineresc al structurilor elastice bi și tri-dimensionale încărcate static și
compuse din bare prismatice; S-a utilizat pachetul de programe SRESS produs de
firma IBM și s-a aplicat la următorii beneficiari: Institutul de Cercetări și Proiectări
Alimentare (ICPA), Institutul de Proiectări pentru uzine și instalații din Industria
Construcțiilor de Mașini (IPCM), Institutul de Proiectări pentru Industria Chimică
Organică și de Sinteză, Medicamente și Fibre Sintetice (IPROSIN) – pentru calculul
structurilor fabricilor, halelor industriale, standurilor de probă etc.
 Algoritmi și programe pentru aplicarea metodei elementului finit în problema plană a
elasticității. S-au utilizat elemente triunghiulare și s-au admis ipotezele liniarității
reologice și geometrice, precum și izotropia și neomogenitatea materialelor; Sistemul
de programe, implementate pe calculatorul IBM-360/40F, s-a aplicat la calculul unor
construcții masive (barajul deversor de la Porțile de Fier și Barajul Lotru), la
studierea precomprimării barajelor, a stării de solicitare în jurul unor galerii etc.
Beneficiarul: Institutul de Cercetări în Construcții și Economia Construcțiilor;
 Rezolvarea unor ecuații neliniare de tip parabolic referitoare la transportul sarcinilor
electrice în produsele petroliere albe (transport ionic în apropierea suprafețelor
metalice): prin programele de calculator s-au urmărit influențele electrochimice, iar în
cazul cuplării „on-line” a aparaturii de detecție a concentrațiilor produselor petroliere,
s-a realizat un sistem automat al concentrațiilor mici în produsele lichide, beneficiind
și de programe pentru extrapolări.
◄Primul curs de
Analiza și Proiectarea
Sistemelor
Informatice (1971)
►
Ing. Valeriu Prescaru
(stg.) și
Radu Homescu
Conducerea Centrului de calcul al ASE (LCCE) a fost asigurată de directorul

adjunct ing. dr. ec. Valeriu Pescaru, un manager realist, foarte bun organizator, un
pragmatic înăscut, cu fler psihologic și un PR eficient. A fost învestit cu această funcție
între 1969 și sfârșitul anului 1971, când a fost transferat la Centrul de Calcul al
Comitetului de Stat al Planificării (CSP), cooptând în echipa sa valoroși informaticieni
(mat. Ioan Catona, dr. mat. Vasile Mierlea, ing. Cristian Popescu, mat. Margareta
Șindilaru). A rămas în memoria promoțiilor de studenți ca unul din „Cei Trei”: ing.
Vasile Biță, ing. Grigore Grama și ing.Valeriu Pescaru – primii profesori de la ASE de
Informatică Economică care au debutat cu această disciplină, cu studiul și practica
utilizării (în calculele economice) a echipamentelor mecanografice și ale celor de
facturat/contabilizat. La puțină vreme, au fost acompaniați în procesul didactic, de
colegul lor ing. Constantin Bilciu care era specialist în domeniul calculatoarelor
electronice. Din anul 1966 ing. Valeriu Pescaru a predat noțiuni de proiectare a
sistemelor informatice, iar din 1969 a introdus la Facultatea de Cibernetică Economică
cursul de Analiza și proiectarea sistemelor de informatică economică, apărut ca primul
curs universitar din țară cu acest profil, scris în colaborare cu c.ș.p Radu Homescu și cu
asist. univ. Constantin G. Apostol.
În fața intrării în ASE; de la stg. la dr.: Prof. dr .ing. Constantin Bilciu, pr. aj. Emanuel Abăluță,
ec. Ștefan Filipescu, Prof. univ. dr. mat. Moisă Altăr și Prof. ing. dr. ec. Grigore Grama – dintre primii
angajați la Centrul de Calcul al ASE și fondatori ai Ciberneticii și Informaticii economice (foto 2013).
La sosirea calculatorului IBM-360/40F, directorul ing. V. Pescaru, împreună cu

ing. Julian Satran, au organizat, în conformitate cu clauzele contractului de achiziționare
al echipamentelor, cursuri intensive de instruire privind arhitectura sistemului de calcul,
sistemul de operare, compilatoarele și biblioteca de programe și, în mod special,
limbajele de programare ASSEMBLER, FORTRAN și COBOL. Toți cercetătorii din
LCCE au participat la aceste cursuri, susținute de experți IBM de la Paris și Viena. După
terminarea cursurilor, c.s.p. Radu Homescu și asist. Constantin Gelu Apostol am fost
trimiși, cu „scoatere din producție”, între 12 ianuarie – 3 octombrie 1970, la cursurile
programului CEPECA „Specialiști instructori în sisteme de prelucrare automată a
datelor”.
9.3.2 Colectivele și Laboratoarele Catedrei de Cibernetică economică

În felul în care s-au organizat Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică
acestea dispuneau de 4 colective mixte (cadre didactice și cercetători) care, în esență,
aveau aceleași tematici de cercetare ca cele descrise în diagrama alăturată. La puțină
vreme după prima formă de organizare, s-au adăugat încă 3 Laboratoare de cercetare.
 Laboratorul de modele macroeconomice a fost condus de dr. mat. Moisă Altăr,

titularul Cursului de Cibernetică Economică;
 Laboratorul de Modele microeconomice a fost condus de mat. dr. ec. Vasile Ionescu;
 Laboratorul de Modele și sisteme de programe a fost condus de dr. mat. Vincențiu
Dumitru;
 Laboratorul de dezvoltare echipamente a fost condus de dr. ing. Ion Dumitrescu,
avându-l în fruntea inginerilor de sistem pe ing. Julian Satran, inițiatorul Cursului de
teleprelucrare;
 Atelierul de exploatare echipamente de calcul a avut de-a lungul timpului următorii
conducători: ing. Al.Potoțki, dr. ing. Ion Dumitrescu, mat. Constantin Ciochină, mat.
dr. ec. Ștefan Mustățea și dr. fiz. Radu Homescu, c.s.p. III.
9.3.3 Seminariile științifice ale Catedrei și LCCE
Până în anul 1971 Seminariile științifice care se desfășurau în Centrul de Calcul,

având caracter obligatoriu pentru toți angajații, reprezentau și o măsură a contribuției
fiecărui cercetător sau cadru didactic la aducerea în fața auditoriului a noutăților
științifice, a contribuției personale sau colective, la soluționarea problemelor din punct de
vedere teoretic și a modului de aplicare a rezultatelor în activitatea economică concretă.
La seminarii participau, de regulă, și din rândul beneficiarilor menționați în contractele de
cercetare semnate cu unitățile economice. Pentru ilustrarea preocupărilor științifice,
prezentăm, mai jos, un rezumat al tematicilor științifice din cadrul seminariilor.
1. Seminarul PROGNOZA SOCIAL-ECONOMICĂ cu următoarele tematici:

● Principiile economice și metodologice care stau la baza elaborării metodelor de prognoză
social-economică;
● Modele economico-matematice de prognoză a creșterii economice pe termen lung;
● Modele economico-matematice de prognoză a progresului tehnic;
● Modele economico-matematice de prognoză regională;
● Modele economico-matematice pentru prognoza cercetării științifice;
● Modele economico-matematice de prognoză a investițiilor;
● Modele economico-matematice de prognoză a consumului;
● Utilizarea modelelor static și dinamic ale balanței legătutilor dintre ramuri în munca de
prognoză;
● Utilizarea modelelor de prognoză în planificarea învățământului și pregătirii forței de muncă;
● Criterii de optim macroeconomic;
● Bazele matematice ale modelelor de prognoză social-economică.
2. Seminarul APLICAȚII ALE CERCETĂRII OPERAȚIONALE ÎN ECONOMIE cu
următoarele tematici:
● Programarea operativă a producției;
● Gestiunea științifică a stocurilor;
● Optimizarea resurselor cu ajutorul metodelor de analiză a drumului critic (ADC);
● Aplicarea programării matematice în probleme de optimizare a proceselor economice;
● Aplicarea unor algoritmi din teoria grafurilor în economie;
● Optimizarea transporturilor;
● Optimizarea investițiilor;
● Probleme legate de revizia instalațiilor industiale complexe;
● Probleme legate de studiul muncii și ergonomiei;
● Metode de simulare aplicate în procesele microeconomice;

● Metode și algoritmi pentru optimizarea croirii;
● Aplicații economice ale teoriei deciziei și utilității.
3. Seminarul ANALIZA ȘI PROIECTAREA SISTEMELOR DE INFORMATICĂ
ECONOMICĂ cu următoarele tematici:
● Metodologia analizei și proiectării sistemelor de Informatică Economică;
● Concepția sistemelor de conducere bazate pe utilizarea calculatoarelor electronice;
● Sisteme integrate de informatică economică;
● Sisteme de prelucrare electronică a datelor;
● Proiectarea și organizarea bazelor și băncilor de date;
● Utilizarea sistemelor de operare ale calculatoarelor electronice;
● Utilizarea limbajelor de programare în soluționarea problemelor economice;
● Sisteme de înmagazinare, regăsire și prezentare a informației cu ajutorul calculatoarelor
electronice.
În anii următori tematica s-a diversificat și s-a conturat ca una de înalt nivel,
comparabilă cu cele promovate în universitățile de renume din străinătate. Rezultatele
activității de cercetare științifică erau publicate, atât în revistele editate de Catedra de
Cibernetică Economică, de limba română, și cele selectate, în revista de limba engleză,
redacția aparținând Centrului de Calcul, colectivul revistelor fiind încadrat, așadar, în
schema de funcționare a LCCE.
Reprezentanții UNESCO, dl. Seth Spaulding – director al Departamentului Școlii și Educației Superioare – și
dl. J. Herman – director al Diviziei de Educație Superioară – în vizită de documentare și schimb de experiență
la Centrul de Calcul al Catedrei de Cibernetică Economică. În partea dreaptă: ing. dr. ec.Valeriu Pescaru –
directorul adjunct al Centrului de Calcul (anul 1971)
Despre directorul ing. Constantin Bilciu

În vara anului 1971, în locul directorului adjunct ing.dr.ec. Valeriu Pescaru, care
urma să se transfere la Centrul de calcul al Comitetului de Stat al Planificării, la LCCE a
sosit, de la Centrul de Calcul al Direcției Centrale de Statistică, ing. Constantin Bilciu,
cunoscut în ASE din anul înființării Centrului de Calcul (1963), de la instalarea
echipamentelor mecanografice. În perioada de cunoaștere a problemelor Centrului, noul
director adjunct tehnic, a luat contact cu șefii de laboratoare și cu cercetătorii, analizând
cele circa 20 de contracte cu diferitele unități economice, formându-și un punct de vedere

referitor la extinderea, pe viitor, a problematicii de cercetare contractuală. De asemenea,
s-a implicat serios în ceea ce privește dotarea cu tehnică de calcul, în LCCE existând deja
instalat calculatorul IBM-360/40F care funcționa din plin, în trei schimburi. Realist, bun
psiholog, manager subtil și eficient, înțelept și înțelegător, deosebit de omenos, dar în
același timp pretențios și intolerant la tergiversări sau neglijențe, ing. Constantin Bilciu
anunța de la început o excelentă colaborare cu întreg personalul LCCE. Începuse să
realizeze bune contacte cu Decanatul și cu Rectoratul, cu cadrele didactice din ASE,
reticente multă vreme la impunerea Ciberneticii și Informaticii în procesul de învățământ,
mai puțin în cercetare, în special profesorii mai în vârstă. Prin tactul și diplomația cu care
era înzestrat, prin valoarea lui de inginer, noul director Constantin Bilciu și-a creat un
statut de personalitate respectată, iar pentru cei din Centru deosebit de apreciat,
personalul nutrindu-i sentimente de reală simpatie. Prin felul prietenos și omenos,
directorului i se spunea nea Titel sau Tata Bilciu. În urma dialogului cu grupul inginerilor
de sistem, condus de ing. Julian Stran, s-a implicat serios vizând dezvoltarea sistemelor
de calcul la nivelul performanțelor pe plan mondial, precum și pentru instalarea unui
minicalculator NOVA-840, produs de Data General în vederea conectării de terminale
pentru accesul simultan la mainframe a numărului mare de studenți și, previzibil,
beneficiari din afara ASE. Între timp Centrului i s-a impus dotarea cu tehnică de calcul de
producție românească. În urma vizitei președintelui Franței, generalul De Gaule, în
august 1968, România a cumpărat licența franceză CII, anume a calculatorului IRIS-50.
Varianta românească a acestuia era calculatorul FELIX C-256 (de generația a III-a), mai
puțin performant decât IBM-360, dar cu o bibliotecă matematică de programe, MATLIB,
având o mulțime de pachete de programe și subrutine excelente.
De la stânga, la dreapta: dr. ing. Constantin

Bilciu, ing. dr. ec. Valeriu Pescaru, tehnician
Nicu Constantinescu și mat. dr. ec. Ștefan
Mustățea, șef de laborator – la o aniversare. ►
Fiabilitatea și viteza de calcul,

facilitățile sistemului de operare,
inclusiv calitatea compilatoarelor, nu
erau performante. Însă, instalarea
produsului românesc va avea loc în anul 1975. Directorul ing. Constantin Bilciu printre
multiplele atribuții avea de rezolvat problema performanței calculatorului existent IBM-
360 vis-à-vis de posibilitățile de realizare ale teleprelucrării, precum și a accesului
simultan, de la terminale, a unui număr mare de studenți.
Soluționarea acestor deziderate a condus la achiziționarea unui sistem de calcul
mult mai performant. Așa s-a decis achiziționarea calculatorului IBM-370/135 cu
memorie virtuală, de generația III spre IV, cu memorie internă de tip MOS (Metal-Oxid-
Semiconductor). Configurația finală a acestuia: CPU de 128 KB, 8 unități de discuri
magnetice de 50 MB, 4 unități de bandă magnetică cu viteză de citire/scriere mare, un
cititor de cartele perforate fiabil și de viteză superioară, un convertor de frecvență de la 50
cps, la aproximativ 400 cps.
Calculatorul IBM-370/135: de la stg. la dr.: Liliana Spircu,

la consola Carmen Hartular, Margareta Pencea și Florica Luban (1975)
Modelul 135 dispunea de un software de bază avansat. Sitemul de operare era de

tip O.S. (Operatig System), superior D.O.S.-ului de care dispunea IBM-360. Noul
calculator avea posibilitatea de adaptare a terminalelor și lucra în regim time-sharing. De
asemenea, prezenta facilitatea de a spori memoria periferică prin adiționarea unui număr
mai mare de unități de discuri, spre a se putea reduce costul prelucrării aplicațiilor de tip
Data Base. Un alt avantaj deosebit de atractiv și util era biblioteca de programe foarte
dezvoltată, cu pachete de programe de aplicații valoroase și diversificate pe domenii
(economice, tehnice, de creare și utilizare de bănci de date etc.), experimentate, precum
și o bogată colecție de rutine și subrutine matematice extrem de bine testate. Pentru
realizarea teleprelucrării, calculatorulului i se putea cupla
un minicalculator care să permită cuplarea de terminale.
În acest fel, s-a achiziționat minicalculatorul NOVA-840.
Inginerul Julian Satran împreună cu echipa de ingineri de
sistem pe care îi coordona, a realizat legătura dintre
Centrul de Calcul al ASE și ICEPRONAV-Galați, în
regim de teleprelucrare, pentru proiectarea navelor de
mare și mediu tonaj (a se vedea mai sus descrierea
semnată de ing. Julian Satran – n.n.). În vederea
pregătirii echipei care urma să preia noul sistem IBM-
370/135, în conformitate cu clauzele contractuale, o
echipă de ingineri de sistem și programatori au efectuat,
la firma IBM de la Viena, începând cu luna august 1973,
un stagiu de pregătire/instruire privind instalarea,
testarea, cunoașterea compilatoarelor, sistemelor de
operare și programarea în diferite limbaje. Echipa era
formată din: ing. Julian Satran, ing. Vladimir
Dumitrescu, ing. Octavian Paiu, ing. Dan Somnea, mat.
Ștefan Mustățea, mat. Vasile Ionescu, mat. Gabriel
Diaconescu, mat. Gheorghe Ciobanu.
Sala calculatorului românesc Felix C-256 ►
În 1974 a sosit la Centrul de

calcul întregul sistem de echipamente.
Cum în sala calculatorului spațiul
trebuia eliberat de vechiul calculator
IBM-360, acesta, din timp,fiind
aprobat a fi transferat la Centrul de
Calcul al IPIU, unde director era ing.
Grigore Grama, vechi și important
colaborator al introducerii, în
învățământul superior, al informaticii
economice la ASE (profesor, specialist în prelucrarea
datelor). Calculatorul IBM-360/40F a dat mari
satisfacții noilor utilizatori. În altă ordine de idei,
extensia de memorie a calculatorului IBM-370/135 a
fost implementată cu puțină vreme înainte de
cutremurul din 4 martie 1977. Calculatorul FELIX C-
256, cu o minimă configurație, avea un CPU de 64 KO,
2 unități de discuri de mică capacitate (un disc fiind
alocat software-ul de bază, iar al doilea, ca disc de
lucru), 4 unități de bandă magnetică, un cititor de
cartele. El a sosit la Centru de Calcul în septembrie
1975. La un interval de 3 ani, adică în 1978, LCCE
devenea posesorul altui calculator FELIX C-512
(devenit prin extensie de memorie, C-1024), motivul
achiziționării fiind acela că absolvenții facultății vor
lucra, după repartiție, în Centrele de calcul din teritoriu
(departamentale, județene, ale diferitelor ministere și
institue/instituții etc.), fiind nevoiți să cunoască, încă
din timpul studiilor, calculatoarele de producție românească care formau dotarea acelor
Centre de calcul. Calculatorul FELIX C-256 a fost transferat la alt centru,
decongestionându-se astfel spațiul din sala calculatoarelor.
De la stg. la dr.: operatorii: ►
Lucian Pascu, Adrian Pumnea,
Adriana Mihail, ec. Ștefan Preda
și Sorin Tânjală
Tot de producție românească,

LCCE a beneficiat, între anii 1983 și
1984, de minicalculatoarele I-106F și
CORAL-4011 și de microcalculatorul
M-18, care utiliza diskete de 8 inches,
puțin costisitoare și portabile, cu
magistrala formată din 20 linii de
adrese, 16 linii pentru date, 8 linii pentru cereri de întrerupere, iar memoria RAM de 8K,
plus o imprimantă 400.
9.4 Învățământul de Informatică și Cibernetică economică

Așa cum am mai arătat, cercetătorii
aveau obligația de a sprijini procesul de
învățământ prin predarea unor cursuri
necesare formării ciberneticienilor și
informaticienilor în domeniul economiei. De
asemenea, ei au susținut seminariile și
lucrările practice (elaborarea de programe
de calculator în diferite limbaje, inițierea în
modelarea matematică etc.), conducerea
practicii în producție, conducerea proiectelor/
lucrărilor de diplomă, îndrumarea în domeniul
cercetării științifice prin cooptarea efectivă a
studenților la activitatea de cercetare
contractuală a Centrului de calcul. Disciplinele
erau predate de cercetători din structura
laboratoarelor, cu tematica și profilul de
cercetare același cu al cursului din curricula
facultății, așadar, același cu profilul
colectivelor de cercetare. Încă de la înființarea
Centrului de Calcul al ASE (1963), procesul
de învățământ a fost sprijinit de ingineri,
matematicieni și economiști, statisticieni
experimentați în prelucrarea informației, cum
au fost specialiștii de la Direcția Centrală de
Statistică (DCS), de la Institutul de Statistică
al Academiei Române, de la Facultatea de
Matematică, Institutul Politehnic București, de
la Institutul de Matematică al Academiei,
Institutul Central de Informatică (ICI) și
Intreprinderea de Întreținere și Reparații Utilaje de Calcul (IIRUC).
Printre cei care au predat cursuri de specialitate sau au efectuat lucrări practice cu
studenții se pot evidenția următoroarele cadre didactice asociate: Prof. univ. dr. doc.
Constantin Ionescu – directorul gneral al DCS, ing. dr. ec. Vasile Biță, ing. dr. ec.
Grigore Grama, ing. dr. ec. Valeriu Pescaru, dr. ing. Constantin Bilciu, dr. mat. Mihai C.
Botez (care a predat pentru întâia oară Cercetări Operaționale), dr. ing. Eugen Stănescu,
ing. Dimitrie Caragea, dr. ing. Dan Ionescu, ing. Cornel Tudor, ing. Dan Șchiopulescu,
dr.ing. Nicolae Costake, ing. Virgil Sarion, dr. ing. Adrian Davidovici, ing. Mihai
Cobzacu, ing. Radu Zamfirescu. De la Institutul de Matematică al Academiei dr. mat.
Alexandru Șchiop (doctorandul academicianului Grigore C. Moisil), a introdus la
Facultatea de Cibernetică, Informatică și Statistică economică, pentru prima oară,
Analiza numerică și Calculul numeric. De asemenea, de la Centrul de Statistică
Matematică al Academiei Române dr. mat. Ion Văduva a predat, vremelnic, cursul de
Statistică matematică, iar de la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB)
au predat cadrele didactice asociate dr. mat. Stelian Niculescu și dr. mat. Mircea Chirică,
specialiști în programare. De remarcat că, prin matematicienii Alexandru Popovici,
Mircea Grumăzescu, Dragoș Vaida (profesor și director adjunct științific al Centrului de

Calcul al ASE între 1963 și 1969), Constantin P. Popovici, Sergiu Rudeanu, Nicolae
Popoviciu, Alexandru Panaitescu, Nicolae Enescu și alții, Universitatea din București a
sprijinit, prin cursurile predate de acești cunoscuți oameni de știință, procesul de
învățământ al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică economică. După un
timp au predat și specialiști foarte valoroși de la CEPECA, precum Prof. univ. ing. dr.
mat. Paul Constantinescu, dr. mat. Dan D. Farcaș, dr. mat. Virgil Chichernea, ing. Vasile
Velicu și ing. Adrian Nica.
Aproape în fiecare an universitar, curriculum-ul facultății a suferit modificări, atât
în privința denumirii cursurilor, cât și în ceea ce reprezintă conținutul propriu-zis al
disciplinelor predate, în ideea adaptării continuie la evoluția fulgurantă a tehnologiei
sistemelor de calcul, cu influențe directe în partea de software, iar acestea în privința
limbajelor de programare. Nici în sfera Ciberneticii economice lucrurile nu rămâneau
imuabile, căci și aici evoluțiile se produceau cu o dinamică similară, apărând în literatura
de specialitate noile orientări și procedeele matematice de modelare cibernetică a
economiei mai eficiente și nu numai atât. Cu alte cuvinte, cursurile sufereau modificări
pozitive, se introduceau altele care, desigur, erau de preferat anterioarelor. Se produceau
și unele schimbări subiective, acestea ținând de numirea noului titular de curs, fie
aparținând LCCE, fie din alte instituții care ofertau tematici necesare și, eventual, mai
atractive. Din motivele expuse, nu vom proceda la descrierea exhaustivă a cursurilor, ci
vom specifica, orientativ, pe cele semnificative, pentru a se putea desprinde istoria
modului de pregătire în informatică și cibernetică economică în perioada de referință
(1963-1990). De asemenea, vom prezenta și câteva aspecte ale conținutului procesului
didactic prestat în acea perioadă și de cele mai multe ori inițiat de cercetătorii din Centrul
de Calcul (LCCE). Doar câteva exemple: cursurile de Limbaje de programare, Baze și
bănci de date, Sisteme de operare, Sisteme de teleprelucrare etc. au reprezentat, fără
echivoc, inițiativa și prestația cercetătorilor științifici din LCCE. De asemenea, cursurile
și seminariile privind disciplina Programe aplicative și-au avut izvorul în rezultatele
obținute în cadrul contractelor de cercetare cu diverși beneficiari din economie (de ex.
Pachetul de prograne de croire bidimensională CROCODIL etc.).
Pornind din anii universitari 1963/1968 și 1968/1972 cursurile predate erau următoarele:
Mașini de calcul; Echipamente de culegere, transmitere și prelucrare a datelor; Algebră;
Analiză matematică; Electrotehnică; Tehnologie; Probabilități și Statistică matematică;
Programare liniară; Teoria așteptării; Teoria deciziei; Teoria stocurilor; Problema
transporturilor, Teoria optimizării, Calculul numeric, Calculatoare electronice, Statistica
teoretică, Programarea calculatoarelor, Proiectarea mecanizării și automatizării informației
economice, Cibernetica economică, Sistemele de teleprelucrare a informației și Proiecte de an.
▲Prof. dr. mat. Ștefan Cruceanu la curs și lucrând la computer ▲

Aceste cursuri/materii se desfășurau de-a lungul celor 5 ani de studii și erau,

desigur acompaniate de cele de economie. Profesorii care au suținut aceste cursuri și
seminarii au fost specialiști remarcabili, printre ei numărându-se: Silviu Guiașu, Sergiu
Rudeanu, Dragoș Vaida, Nicolae Racoveanu, Edmond Nicolau, Paul Constantinescu,
Mihai Botez, M.C. Demetrescu, Moisă Altăr, Virgil Negoiță, Ludovic Tövissi, Gheorghe
Dodescu, Dan Ghe. Somnea, Afrodita Iorgulescu și Vasile Teodor Nica. Readucem
aminte că la prelucrarea mecanografică, evidențele efectuate cu mașinile de facturat,
precum și analiza sistemelor informaționale, cadrele didactice făceau parte din grupul de
specialiști de la DCS: Vasile Biță, Grigore Grama și Valeriu Pescaru.
Poza din anul 2005, la Facultatea de Matematică și Informatică București. Profesori matematicieni –
informaticieni care au predat la Facultatea de Cibernetică economică:
Prof. dr. Sergiu Rudeanu (la dr.); În centru: academicianul Solomon Marcus, în spate Prof. dr. Sorin Istrail
(nu au predat); Prof. dr. Dragoș Vaida și Prof. dr.Virgil Căzănescu; în stg. Prof. dr. Gheorghe Ștefănescu (nu
a predat) (fotografie preluată de pe Internet, prof. dr. Sorin Istrail)
Apoi, după câțiva ani, disciplinele predate în anii universitari 1982 - 1986 erau:
Matematici superioare; Statistică teoretică; Limbaje de programare; Sisteme de
teleprelucrare; Cercetări operaționale; Analiza și proiectarea sistemelor de informatică
economică; Cibernetică economică; Sisteme informatice și bănci de date; Programe
aplicative în planificarea unităților economice și Sisteme expert.
Ceea ce trebuie reținut este faptul că un număr mare de cercetători științifici ai

LCCE au fost antrenați în procesul didactic și, în raport cu gradul didactic asociat,
întocmeau o programă analitică de desfășurare a orelor de Curs, Seminar sau de Lucrări
practice, sub coordonarea titularului de disciplină care era, fie șeful de laborator, fie
cadrul didactic titular de la facultate. În ședințele de Catedră se discutau, atât rezultatele și
stadiile activității de cercetare, cât și tematica cursurilor (care de regulă era amănunțit
discutată cu titularul de disciplină). Tinerii cercetători erau animați și stimulați de poziția
lor de dascăli asociați, căutând a se documenta și a elabora materialele didactice
interesante și deosebit de utile pentru studenți.
La o ședință de
Catedră: de la stg. la dr.:
Prof.univ.dr.mat. Ion
Săcuiu,
șeful Catedrei de
Matematici, mat.dr.ec.
Ștefan Mustățea–șef de
laborator și dr.fiz. Radu
Homescu-șef de laborator.
În spate: conducerea
Catedrei de Cibernetică
Economică și a Facultății.
Cercetărori ai Centrului de
calcul al ASE (1973); De la
dr. la stg.: Ion Stancu-
Minasian, Rodica
Boconcios, Radu
Homescu, Dan Somnea,
Sergiu Aronovici, Ghe.
Ciobanu, Adrian Victor
Bădescu, Ionel Niculescu,
Mircea Magda, Carla
Schächter, Grigore
Focșeneanu, Ghe. Zaharia,
Ana Andrei; în spate stg.:
operator Viki Hornoiu.
Elaborarea de cursuri, a portofoliilor de lucrări practice, a culegerilor de probleme

și altele, era o sarcină obligatorie pentru desfășurarea procesului de învățământ cibernetic
și informatic. Tipografia ASE avea sarcini precise pentru editarea la timp a acestor
materiale indispensabile studenților. De asemenea, punerea la dispoziție a cărților de
specialitate pe standul de vânzare al Librăriei ASE și procurarea de exemplare suficiente
pentru Biblioteca de specialitate, prin comenzi ferme la Centrul de Librării, devenise o
practică curentă de-a lungul anilor. Cercetătorii științifici elaborau tratate, cărți,
monografii sau studii, traduceri, pe care le ofertau diferitelor edituri. Mai jos sunt doar
câteva exemple ilustrative de titluri de cărți tratând subiecte dintre cele mai riguroase și
necesare studiului aprofundat al problemelor care s-au predat la cursuri și seminarii.
Curs APSIE, autori: V. Pescaru, C. Apostol și R. Homescu Carte tradusă de dr. mat. Ștefan Cruceanu
Unele din aceste cărți erau onorate cu premiile Academiei Române (de ex.
Premiul „Dimitrie Pompeiu” pentru grupul de lucrări: Metode numerice pentru ecuaţii din
dinamica fluidelor, autor: Ştefan Cruceanu).
Trebuie menționat că mai bine de trei sferturi din personalul de cercetare al

LCCE aveau doctorate în domeniile în care se pregătiseră în timpul studiilor universitare
și/sau în domeniul economic. Astfel, un număr semnificativ de matematicieni sau
ingineri, încadrați ca cercetători la Centrul de Calcul, dețineau titlul de doctori în
economie. De asemenea, este semnificativ faptul că din circa o sută de angajați cu studii
superioare, un număr de aproximativ 50, au devenit, profesori universitari, titulari de
discipline la Facultatea de Cibernetică Statistică și Informatică economică. Așadar,
cadrele didactice care efectuau, după absolvire, „stagiul în producție” la LCCE (sintagmă
din trecut!), precum și conducătorii Centrului de Calcul, respectiv cercetătorii
științifici/programatorii/analiștii care au predat la Facultatea de Cibernetică, Statistică și
Informatică economică, în perioada 1963-1989, sunt cuprinși în următoarea listă, cu
mențiunea că prin semnul asterisc (*) am desemnat pe cei care au devenit profesori
universitari:
Prima promoție a Secției de Informatică (1969), Facultatea Mecanizarea și Automatizarea Calculului

Economic. În fața LCCE, rândul 1 față, de la stg. la dr.: Doru Țaganea, Prof.ing.dr.ec. Grigore Grama,
Cristina Karamanlis, Prof.dr.Tövessi Ludovic; Mariana Glodeanu, Dan-Frunzescu Denise, Petra Mucheci,
Filofteia Panduru, Vasilica Stacescu, Emil Rădulescu, Elena Grigore, Mimi Maria Doina Oprișan, Constantin
Hîrtu; Rândul de sus, de la stg.la dr.: Alexandru Brodeală, Marius Panduru, Prof.ing.dr.ec.Valeriu Pescaru,
Nicolae Manea, Octavian Lepădat, Margareta Pencea, Valer Roșca, Prof.mat.dr.ec. Ștefan Mustățea, Petre
Borocan, Constantin Gelu Apostol, Petre Nica (foto în fața Centrului de Calcul al ASE)
Prof.univ.dr.ing. Edmond Nicolau, Prof.univ.dr.mat. Dragoș Vaida, Prof.univ.dr.ing.

Nicolae Racoveanu, Prof.univ.dr.doc.ec. Constantin Ionescu, Prof.univ.dr.ec. Ghe. Vasilescu, Prof.
univ.dr.ec. Mircea Bulgaru, Prof.univ.dr.ec. Eugen Țigănescu, Prof.univ.dr.ec. M.C. Demetrescu,
Prof.ing.dr.ec. Valeriu Pescaru, Prof.dr.ing. Constantin Bilciu, dr.ing. Vladimir Dumitrescu*,
dr.ing. Ghe.Boldur-Lățescu*, dr.mat. Moisă Altăr*, dr.mat. Vincențiu Dumitru, mat.dr.ec. Vasile
Ionescu, mat.dr.ec. Ștefan Mustățea, dr.fiz. Radu Homescu*, dr.ing. Ion Dumitrescu*, dr.ing.
Julian Satran*, ing. Octavian Paiu, mat. Ion Catona, mat. Doru Lucian Duță, dr.mat. Fabian
Csaba*, dr.mat. Ștefan Cruceanu*, mat.dr.ec. Gabriel Diaconescu, dr.ec. Radu Stroe*, dr.mat.
Cătălin Arsene, dr.mat. Ghe.Ciobanu*, dr.mat. Ion Stancu-Minasian*, dr.ing. Marcel Stoica*,
dr.mat. Miron Ionescu-Bujor, dr.mat. Radu Șerban*, dr.ec. Crișan Albu*, dr.ing. Carmen
Hartulari*, dr.ec Florica Luban*, dr.ec. Adrian Victor Bădescu*, ing. Rodica Boconcios, dr.ec.
Doina Boldeanu, dr.mat. Liliana Spircu*, dr.mat. Viorica Ștefănescu*, dr.ec. Grigore
Focșeneanu*, dr.ec .Ghe. Ruxanda*, dr.mat. Angela Galupa*, Constanța Bodea*, dr.mat. Rodica
Coroiu*, dr.ec.soc. Lisette Coandă*, mat.dr.ec. Rodica Mihalca*, dr.mat. Constantin Raischi*,
dr.ec. Camelia Suciu-Rațiu*, ing. Cristian Popescu, dr.ec. Constantin Bob*, dr.ec. Nicolae
Mihăiță*, dr.ec. Mihai Giuvelea, dr.mat. Vasile Mierlea, dr.mat. Georgia Hera, ing. Ionel
Niculescu, dr.ec. Ion Teodor, dr.mat. Ghe. Zaharia, dr.ec. Mihai Păun*, dr.mat. Ana Maria (Bâșcu)
Sandi, dr.ec. Manole Velicanu*, dr.ec. Ghe. Sofronie*, mat. Ghe.Weisz, dr.ec. Constantin Gelu
Apostol*, dr.ec. Margareta Pencea, dr.ec.Ion Ivan*, mat. Adela Iosifescu-Manu, dr.ec.
Ghe.Sabău*, dr.ec.Traian Surcel*, dr.ec. Ana Michaela Andrei*, dr.ec. Ion Odăgescu*, dr.ec. Ion
Lungu*, dr.ec. Pavel Năstase*, dr.ec. Emil Scarlat*, dr.ec. Ion Dobre*, dr.ing. Adrian Vasilescu*,
dr.ec. Ioan Roxin*, dr.ec. Ion Smeureanu*.
A doua promoție a Secției de Informatică (1970); Al treilea de la stg. la dr:. Ion Ivan, azi Prof.univ.dr.ec. la
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică economică; Al treilea rândul întâi, de la dr. la stg.,
Prof.univ.dr.ing. Nicolae Racoveanu; a doua de la dr. La stg. Doina Fusaru, azi Prof.univ.dr.ec. la Facultatea
de Cibernetică, Statistică și Informatică economică.
Față de disciplinele menționate mai sus, de la o dată relativ recentă, profesorii de la

Facultate, e vorba de cei proveniți din LCCE, au modernizat cursurile, introducând noi discipline,
ca noutăți în plan internațional. Pentru exemplificare enumerăm aceste cursuri predate de
profesorii:
 Crișan Albu: Microeconomie; Microeconomie avansată;Modelarea procesolor economice.
 Radu Șerban: Optimizarea stochastică cu aplicații în asigurări (pentru întâia oară în
România); Metode cantitative și calcule financiare; Modele și metode de optimizare a
proceselor economice; curs postuniversitar: Metode și tehnici de modelare a fenomenelor
social-economice.
 Ion Ivan: Structuri de date; Calitatea software; Securitatea sistemelor informatice.
 Ion Smeureanu: Programare orientată pe obiect; Programarea aplicațiilor Windows; Grafică
și multimedia.
 Ion Lungu: Baze de date; Proiectarea sistemelor informaționale; Sisteme de management a
bazelor de date; Business Intelligence; SGBD Oracle.
 Emil Scarlat: Bazele ciberneticii economice; Cibernetica sistemelor economice; Cibernetica
întreprinderii; Dinamica economică.
 Gheorghe Ruxanda: Analiza multidimensională a datelor; Econometrie; Rețele neuronale.
 Ion Dobre: Teoria deciziei; Simularea proceselor economice; Sisteme suport de decizie;
Cercetări opraționale.
 Ana Michaela Andrei: Cibernetică economică; Teoria echilibrului; Teoria sistemelor;
Modelarea proceselor financiare.
 Adrian Victor Bădescu: Macroeconomie; Cercetări operaționale; Teoria deciziei.
 Constanța Nicoleta Bodea: Inteligență artificială; Sisteme expert; Data mining și
managementul proiectelor.
 Angela Galupa: Microeconomie; Bunuri publice; Modelarea proceselor economice.
 Manole Velicanu: Baze de date, sisteme de baze de date; SGBD Oracle; proiectarea sistemelor
informaționale.
 Adrian Vasilescu: Siteme de operare; Bazele tehnologiei informației.
 Radu Mârșanu: Informatică economică; Depanare PC.
Liceele de informatică
La solicitarea unor Licee de informatică din București, Laboratoarele Catedrei
de Cibernetică economică au sprijinit activitatea acestora, fie prin schimb de idei privind
conținutul disciplinelor de specialitate în sensul cunoașterii cerințelor de admitere la
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică economică, fie prin predarea
disciplinei de programare a calculatoarelor. În perioada 1975-1980 obiectele opționale la
admitere erau fizica (pentru liceele reale), informatica (pentru Liceele informatice) sau
economia (pentru Liceele economice). Astfel de solicitări s-au primit și din partea
Liceului „Dr.Petru Groza” din București, al cărui profil era integral de matematică-
informatică. S-au efectuat vizite la Centru de Calcul unde, de la balconul de vizitare, li se
explica elevilor sistemele de calcul din sala calculatoarelor, modul de operare cu
echipamentele periferice (cititoarele de cartele perforate, unitățile de benzi și discuri
magnetice, consolele, imprimantele), elevii putând observa direct cum operatorii
acționează la comenzile solicitate de programe și afișate la console, pentru cele două
calculatoare IBM și Felix, în timpul procesului de calcul pentru contractele de cercetare
pe bază de contracte cu unitățile economice. Vizitele erau atractive și influente în ceea ce
privește opțiunile de alegere a facultății pe care elevii doreau s-o urmeze.
O experiență aparte s-a produs cu două clase cu profil de informatică de la Liceul
„Mihail Sadoveanu” (azi Colegiul economic „Virgil Madgearu”), care au fost preluate de
LCCE pentru a se pregăti în domeniul programării calculatoarelor (limbaj FORTRAN,
COBOL etc.) și a unor aplicații în domeniile alese de elevi. Surprinzător, viteza de
asimilare a cunoștințelor despre calculatoare, despre scrierea programelor și realizarea
diverselor aplicații, fiecare elev elaborând câte un program, altul decât al celorlați. Cu alte
cuvinte, două clase totalizând circa 60 de elevi au realizat câte o aplicație diferită de a
celorlalți. Programele lor erau elaborate la calculatoarele de la LCCE, de regulă în
FORTRAN, bucurându-se de asistența de rulare și depanare a programelor din partea
gazdelor. Profesorul lor care i-a învățat să programeze și care s-a bucurat de o reală
apreciere și simpatie, a fost analistul de atunci Traian Surcel, azi profesor universitar
doctor la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică economică. Ne amintim
câteva din proiectele de final de instruire, susținute la Centrul de Calcul (alegerea locului
de „examen” făcâdu-se cu scopul de a le spori importanța individuală și spre a le garanta
vizibilitatea capacităților personale – toate ca factori de încurajare pentru alegerea
viitoarei lor profesiuni): desenarea unei epicicloide pe hârtia de imprimantă (nu existau
plottere la acea vreme) printr-un program scris în limbaj FORTRAN; compunerea de
poezii pe calculator bazată pe elaborarea unui fișier-vocabular poetic și a altuia pentru
limbajul curent, plus un algoritm de stabilire a ritmului și rimei, cu afișări intermediare
pentru decizia off-computer a acordului autorului asupra formei finale a poeziei; s-a
realizat și un sistem (primitiv) de traducere automată, prin crearea unor vocabulare: unul
de limba engleză-română și celălalt de sinonime. Rezultatele au fost surprinzătoare pentru
toți elevii clasei a XII-a.
S-a predat și la Liceul „Matei Basarab”. Era unul cu profil real și la care tot
pentru clasele a XI-a și a XII-a s-au predat ore de informatică, cu același instructor
Traian Surcel și cu aceleași mari satisfacții.
Pentru Liceul „M. Sadoveanu” s-a efectuat un studiu statistic din care a rezultat că
din toți elevii care s-au prezentat la admitere la diferite facultăți, unele total diferite ca
profil de cel informatic, au reușit la examenul de admitere pe locurile de la 1 la 15. Este
de reținut că invățarea informaticii în licee, fără a fi materie obligatorie (clasele fiind

formate conform opțiunilor elevilor), conduce la dezvoltarea memoriei, a logicii,
raționamentelor corecte, rigorii, spiritului de observație și la pasiunea pentru noutățile
tehnologice. Un fapt remarcabil este realizarea, după 1990, a unui manual de informatică
pentru liceele de specialitate de către specialiștii din Centrul de Calcul și anume, Radu
Mârșanu, Manole Velicanu și Adrian Vasilescu, astăzi toți trei fiind profesori universitari
doctori la Facultatea de Cibernatică, Statistică și Informatică economică.
9.5 Laboratoarele de cercetare după anul 1975

Dotarea Centrului de Calcul al ASE cu calculatoare performante (IBM-370/135 și
NOVA-840) și implicit dezvoltarea sistemului de teleprelucrare, au impulsionat și
orientat, sub conducerea responsabilă și competentă a directorului Prof. dr. ing.
Constantin Bilciu și a șefilor de laboratoare, întregul colectiv de cercetători spre
abordarea și soluționarea unor probleme stringente și complexe din economie, în variate
domenii de interes. În cele ce urmează vom descrie structura laboratoarelor și profilului
lor cu sublinierea unor realizări de marcă:
A. Laboratorul de Modele macroeconomice
Acest laborator a fost condus de remarcabilul om de știință, Prof. univ. dr. mat.
Moisă Altăr, cunoscător profund al macroeconomiei, finanțelor și ciberneticii economice.
A fost cel care a scris și predat, cu talent, primul curs de Cibernetică economică.
Colaboratorii domniei sale, cercetători în marea lor majoritate cu doctorate și lucrări
științifice importante, au fost: dr. mat. Ștefan Cruceanu, dr. ec. Radu Stroe, dr. mat.
Cătălin Arsene, dr. ec. Adrian Victor Bădescu, dr. ec. Gheorghe Ruxanda, dr. mat. Judith
Samuel, dr. mat. Gheorghe Zaharia, ing. Ionel Niculescu, ing. Rodica (Chirculescu)
Boconcios, mat. Carol Singer, dr. ec. Grigore Focșeneanu, dr. ec. Doina (Pop) Boldeanu,
dr. ec. Constantin Hîrtu, dr. ec. Ana Michaela Andrei și ec. Carla (Glasser) Schächter.
Teme de cercetare:
Printre cele mai importante teme de cercetare, pe bază de contracte cu unități
economice la nivel departamental, județean sau cu institute de cercetare/proiectare la
nivel macroeconomic etc., pot fi enumerate următoarele:
 Sisteme de programe pentru prognoza dezvoltării teritoriale a Bazinului Mureşului, LCCE, IPG
Mureş (Institutul de Proiectări Judeţean Mureş), ASE, Bucureşti 1975.
 Modele de prognoză a dezvoltării social-economice a bazinului Mureşuluisuperior, LCCE,
IPG Mureş (Institutul de Proiectări Judeţean Mureş), ASE, București, 1976.
 Optimizarea structurii producţiei agricole, LCCE-ICEA (Institutul de Cercetări pentru
Economia Agriculturii), Bucureşti, 1976.
 Algoritmi şi programe pentru soluţionarea cu ajutorul calculatorului a unor programe de
construcţii şi hidrotehnică, LCCE-ICB (Institutul de Construcţii Bucureşti), 1978.
 Modele de prognoză a cererii de zahăr şi a factorilor de producţie în industria zahărului,
LCCE-ICICA (Institutul de Cercetări pentru Industrie şi Chimie Alimentară), MAIA
(Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare), Bucureşti, 1980. Modele de optimizare a
investiţiilor, LCCE-ICCE (Institutul Central de Cercetări Economice), Bucureşti, 1981.
 Modele de optimizare a activităţii în industria alimentară, LCCE-ICICA, M.A.I.A., Bucureşti,

1981.
 Modele cibernetice şi statistice utilizate în optimizarea proceselor din industria zahărului,
LCCE-ICA (Institutul de Chimie Alimentară), Bucureşti, 1985.
 Modele statistico-matematice utilizate în analiza şi optimizarea potenţialului biosintetic al
microorganismelor, LCCE-ICA, Bucureşti, 1986.
 Calculul automat al bilanţurilor de materiale, Contract de cercetare științifică ASE- LCCE-
ICA, Bucureşti, 1986.
 Cercetări privind posibilităţile de introducere a tehnicilor modelării cibernetice de la materia
primă la produsul finit în industria alimentară, Contract de cercetare științifică ASE- LCCE-
ICA (Institutul de Chimie Alimentară), Bucureşti,1988.
 Elaborarea unui sistem de modele de conducere a sistemului cibernetic al economiei naţionale,
Contract de cercetare științifică ASE-LCCE-ICI (Institutul Central de Informatică), Bucureşti,
1988 (Director de proiect A. V. Bădescu ).
 Modelarea echilibrului economic în perioada de tranziţie, Contract de cercetare științifică ASE-
LCCE-MEI (Ministerul Educaţiei şi Invăţământului), Bucureşti, 1991.
Publicații și comunicări științifice (selectate):

 Altăr M., Stroe R., Zaharia Gh., Bădescu A., Ruxanda Gh., Elaborarea de modele statistico-
matematice, algoritmi şi programe de calcul pentru analiza şi prelucrarea datelor
experimentale specifice activităţii de industrie alimentară, Culegere de sinteze: Cercetarea
economică în sprijinul producţiei, nr. 4, ASE, București, 1987.
 Altăr, M., I. Meașnicov, M., Rădulescu, Th., Rădulescu :Aplicații ale metodelor matematice în
probleme de repartiție – cu o prefață de Academician Grigore C. Moisil, Editura Științifică,
București, 1964.
 Altăr, M., C., Mihu, I. Nădejde: Aplicații ale programării liniare în economie, Editura
Științifică, București, 1965.
 Altăr, M., R. Stroe, Gh. Zaharia, Programarea liniară. Problema transporturilor, curs
litografiat, ASE, 1970.
 Cruceanu, Șt., Balanța legăturilor între ramuri, curs litografiat, ASE, 1970.
 Cruceanu, Șt., C. Arsene, Model de planificare dinamică a investițiilor, Studii și Cercetări de
Calcul Economic și Cibernetică Economică, nr.3, 1971.
 Pescaru, V., M. Altăr, Modele pentru optimizarea investițiilor în industria de îngrășăminte
chimice, Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, nr.2, 1971.
 Altăr, M., V., Ionescu, V., Pescaru: Aplicații ale ciberneticii economice în industria chimică,
Editura Academiei, București, 1973.
 Altăr, M.: Optimum Problems for Open Models of Economic growth, in: Modern trends in
cybernetics and systems, Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg, New York, 1977, vol. I, pp. 625-641.
 Altăr, M., A., Halanay: Models of Economic Growth and Cybernetic Systems Theory, in:
Modern trends in cybernetics and systems, Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg, NewYork,
1977, vol. I, pp. 373-379.
 Altăr, M., A., Andrei, C., Arsene: Cybernetic System of Models for Territorial Planning and
Forecasting, in: Modern trends in cybernetics and systems, Springer-Verlag,
Berlin,Heidelberg, New York, 1977, vol.I, pp. 419-433.
 Altăr, M., M., Mănescu, N., Marcu, L., Turdeanu: Avuția Națională, Editura Academiei,
București, 1984.
 Altăr M., Bădescu A., Ruxanda Gh., Stroe R., Zaharia Gh., Optimizarea gamei sortimentale de
producţie la nivel de centrală industrială, Simpozionul „Modelarea cibernetică a proceselor de
producţie”, Academia de Studii Economice, Bucureşti, 1980;
 Altăr M., Stroe R., Zaharia Gh., Bădescu A., Ruxanda Gh., Elaborarea de modele statistico-
matematice, algoritmi şi programe de calcul pentru analiza şi prelucrarea datelor
experimentale specifice activităţii de industrie alimentară, Culegere de sinteze: Cercetarea
economică în sprijinul producţiei, nr. 4, ASE, Bucureşti, 1987.
 Gheţaru S., Ruxanda Gh., Iosifescu A., Statistical Analysis, Institutul de Cercetare pentru
Industria Electrotehnică.
În continuare, vom selecta câteva din publicațiile/preprinturile Prof. univ. dr. Adrian Bădescu:
 Un algoritm de planificare la două nivele cu mulţimi de producţie neconvexe, A.V. Bădescu,
Gh. Zaharia, în Studii şi cercetări de calcul economic şi cibernetică economică, nr.1-2, 1992;
 Evaluarea dinamică a resurselor avuţiei naţionale, preprint, LCCE, 1989;
 Algoritmi interactivi de planificare, în volumul Lucrărilor Simpozionului „Modelarea
cibernetică a proceselor de producţie” ASE, 1983;
 Avuţia naţională şi dezvoltarea economico-socială a României, în Buletinul de Sinteze, ASE,
1983 (în colaborare);
 Consideraţii privind construirea algoritmilor de planificare la două nivele, preprint LCCE,
1983, A. Bădescu, G. Zaharia;
 Analiza conexiunii populaţiei-resurse de apă: în volumul lucrărilor Sesiunii „Avuţia naţională
şi dezvoltarea economico-socială a României”, organizată de Academia Română şi ASE, 1982
 Un algoritm interactiv de planificare la două nivele, A. Bădescu, G. Zaharia, publicat în
Buletinul nr. 2 al Lucrărilor prezentate în seminariile ştiinţifice, A.S.E., Bucureşti, 1982;
 Algoritmi şi programe pentru modele stohastice autoregresive, A. Badescu, G. Zaharia publicat
în Buletinul nr. 2 al Lucrărilor prezentate în Seminariile ştiinţifice, A.S.E., Bucureşti, 1982;
 Cuantificarea stocului de învăţământ şi a contribuţiei acestuia asupra creşterii venitului
naţional, în volumul Lucrărilor sesiunii „Avuţia naţională şi dezvoltarea economico-socială a
României”, organizată de Academia Română şi ASE, 1982;
 Romania's national wealth and socio-economic development, în: Economic Computation and
Economic Cybernetics Studies and Research, Nr. 4 (XVII), 1982;
 Algoritmi de planificare la două nivele, în volumul Lucrărilor „Modelarea cibernetică a
proceselor de producţie”, ASE, 1982;
 Ӧkonomisch-matematische Modelle für die Optimisierung des Produktionsprozesses in einer
Industrieabteilung, publicat în volumul Simpozionuului bilateral româno-german, Rostock, 1981;
 Resursele de apă şi dezvoltarea economico-socială, preprint, LCCE, 1981;
 Algoritmi de planificare la două nivele, în volumul Lucrărilor „Modelarea cibernetică a
proceselor de producţie”, ASE, 1982;
 Modele dinamice ale balanţei legăturilor dintre ramuri, preprint, LCCE, 1978;
 Predictori cu eroare medie pătratică minimă, în volumul Lucrărilor celei de-a V-a Conferinţe
Internaţionale de probabilităţi, Braşov, 1978;
 Funcţii de producţie vectoriale, preprint, LCCE, 1978;
 Construirea unor predictori pentru modele liniare stochastice, în volumul Lucrărilor Sesiunii
ştiinţifice dedicate aniversării Centenarului Independenţei de stat a României, 6-7 mai 1977, ASE;
 Funcţii de producţie multi-output, în volumul lucrărilor Sesiunii ştiinţifice dedicate aniversării
Centenarului Independenţei de stat a României, 6-7 mai 1977, ASE;
 Modele de creştere economică unisectoriale, Studiu (preprint) LCCE, 1976;
 Sistem de programe pentru simularea variantelor de planificare teritorială, Studiu la contractul
„Modele de prognoză a dezvoltării social-economice a bazinului Mureşului superior”, ASE,
Bucureşti, 1975;
 Cybernetic System of Models for Territorial Planning and Forcasting, în: Modern trends in
cybernetics and Systems, Springer-Verlag, 1975.
De la stg. la dr.: Prof.dr.doc.ec. Constantin Ionescu, Prof.univ.dr.mat. Moisă Altăr,

în picioare prg. Emanuel Abăluță și Prof.univ.dr.ing. Constantin Bilciu
În Aula ASE la deschiderea Simpozionului

Modelarea cibernetică a proceselor de
producție (29-31 mai 1980). De la stg. la dr.,
rând 1 în față: Dan Somnea, Livia Nisipeanu,
Ionel Niculescu; rând 2 mijloc: Rodica
Boconcios, Cătălin Arsene, C-tin Hîrtu,
Nicolae Constantinescu, Mircea Magda; rând
3 din spate: Gabriel Diaconescu, Traian
Surcel, Vasile Vlădeanu.
B. Laboratorul de cercetări operaţionale
Laboratorul a luat fiinţă sub conducerea Prof.univ.dr.ing. Gheorghe Boldur-Lăţescu –

care a durat mai bine de zece ani, un specialist de o mare reputație științifică și morală.
Laboratorul avea inițial în jur de 15 cercetători, cei mai mulţi tineri absolvenţi ai
Facultăţii de Matematică, precum şi ai mai multor Facultăţi din cadrul ASE, ai
Institutului Politehnic sau ai Institutului de Construcții etc. Apoi, numărul a crescut la
aproximativ 30. De-a lungul timpului, cercetătorii care au lucrat în acest important sector
de cercetare, au fost:
 ec. Crișan Albu, ing. Ion Băncilă, mat. Dinca Chebeleu, ing. Dan Chira, mat.
Gheorghe Ciobanu, ec. Emil Dumitrescu, mat. Tudor Dumitrescu*, dr.mat.Vincențiu
Dumitru*, mat. Fabian Csaba, mat. Luminița Falb, mat. Angela Galupa, ing. Ilan
Solomon, ing. Alexandru Vinea, fiz. Radu Homescu, ec. Florica Luban*, ec. Camelia
Suciu-Rațiu, ec. Nicolae Manea, ing. Gheorghe Micu, mat. Sigrid Moga, ec. Mihai
Păun, ing. Sergiu Aronovici, ec. Ion Smeureanu, ec. Elena Spânulescu, mat. Liliana
Spircu, ing. Carmen Hartulari, mat. Ion Stancu-Minasian, ing. Marcel Stoica, mat.
Radu Șerban, ing. Dumitru Vișan și mat. Elena Spânulescu.
Cercetătorii marcați cu asterisc (*) făceau parte dintr-un laborator condus de dr.mat.
Vincențiu Dumitru – un reputat matematician în domeniul programării matematice și
cercetării operaționale, care a lucrat ca expert la ONU, unde a aplicat metodele acestor
domenii în cadrul Departamentului de Știință. Conform materialului care ne-a fost pus la
dispoziție de Prof.univ.dr.mat. Radu Șerban și Prof.univ.dr.ec. Crișan Albu, cărora le
adresăm întreaga gratitudine, și pe care îl vom utiliza în continuare, Cercetarea
Operaţională era, în perioada de referință 1963-1970, o disciplină nouă în ţara noastră,
excepţie făcând 2-3 cărţii apărute (printre care şi lucrarea profesorului Gheorghe Boldur-
Lăţescu „Cercetarea operaţională în construcţii”) şi a câtorva articole de specialitate,
care informau și inițiau oamenii de știință despre acest domeniu, existând atunci doar
foarte puţine preocupări, mai mult teoretice, în această arie științifică. Principalele direcții
de cercetare au fost:
 Programarea matematică;
 Teoria grafurilor şi Analiza drumului critic;
 Teoria aşteptării şi Gestiunea stocurilor;
 Teoria jocurilor şi a deciziei.
Primele cercetări originale au avut, în principal, un caracter aplicativ, ca de pildă
Programarea Operativă a Producţiei la Combinatul Petrochimic Brazi (1967-1973),
precum şi o serie de lucrări teoretice publicate. Însăși cartea „Teoria Deciziei în Practica
Economică”, de profesorul Gheorghe Boldur-Lăţescu, care a apărut la Editura Ştiinţifică,
este un exemplu în acest sens. Au urmat ani de realizări importante în domeniile cercetării
operaţionale, menționând, printre altele, pe cele ale colegilor dr.mat. Gheorghe Ciobanu,
dr.mat. Vasile Nica, dr.mat. Vincenţiu Dumitru, dr.ec. Florica Luban, dr.mat. Marin
Dumitru, dr.mat. Radu Şerban, dr.mat. Ica Mustaţă, dr.ing. Carmen Hartulari, dr.ec.
Crişan Albu, dr.ing. Ion Băncilă, dr.mat. Liliana Spircu, dr.ec. Ion Dobre, dr.ec. Camelia
Raţiu, dr.mat. Angela Galupa, deveniţi profesori universitari, specialiști recunoscuți în
acest domeniu. Preocupările de cercetare s-au extins considerabil incluzând lucrările de
Analiză a Sistemelor, unele teoretice, cele mai multe însă aplicative, cum ar fi în cazul
contractelor de mare anvergură cu mari unități, precum Combinatele Borzeşti, Câmpia
Turzii, Metalurgia Târgovişte, Electromagnetica etc.
Ulterior, Laboratorul a fost condus, cu multe realizări remarcabile, de dr.mat.
Vincenţiu Dumitru şi apoi de dr.ec. Radu Stroe. Rezultate deosebite au fost obținute și
într-o ramură foarte importantă a Cercetărilor operaţionale, şi anume în Modelarea şi
optimizarea fenomenelor economice. O serie de contracte importante în această arie, au
fost cele privind programarea operativă a producţiei la mari combinate, cum sunt
Combinatul de Oţeluri Speciale din Târgovişte, Uzina de Vagoane din Arad, Fabrica de
Sârmă şi Produse din Sârmă din Buzău, Combinatul de la Cămpia Turzii etc. Un aport
deosebit la realizarea acestor cercetări l-a avut dr. Vincentiu Dumitru, autorul cărţii
Programare neliniară apărută în anul 1975 (în colaborare cu dr.ec. Florica Luban, mat.
Sigrid Moga şi dr.mat. Radu Şerban), precum și cercetătorii dr.ec. Crişan Albu, dr.ing.
Ioan Băncilă, dr.mat. Gheorghe Ciobanu, dr.mat. Tudor Dumitrescu, dr.ec. Emil
Dumitrescu, dr.mat. Csaba Fabian, dr.mat. Angela Galupa, dr.ing. Carmen Hartulari,
dr.ec. Florica Luban, dr.mat. Ion Stancu-Minasian, mat. Sigrid Moga, dr.ec. Mihai Păun,
dr.ec. Camelia Suciu-Rațiu, ec. Elena Spânulescu, dr.mat. Liliana Spircu, dr.ing. Marcel
Stoica, dr.ec. Radu Stroe, dr.mat. Radu Şerban, ing. Dumitru Vişan.
De la stg. la dr.: Margareta Pencea, Dumitru Vișan, Ion Teodor, Mircea Magda, Crișan Albu,
Dan Gh. Somnea,Constantin Bilciu, Traian Lazea, Liliana Spircu și Angela Galupa.
Principalele contracte de cercetare:

 Algoritmi şi programe de calcul pentru optimizarea nivelării terenurilor irigabile, contract de
cercetare încheiat cu ISPIF Bucureşti, 1972.
 Optimizarea antenelor pentru irigaţii, contract de cercetare încheiat cu ISPIF Bucureşti, 1973.
 Modele şi programe de optimizare a regimurilor economice de funcţionare a sistemului
energetic naţional, contract de cercetare încheiat cu ICEMENERG Bucureşti,1975.
 Analiza sistemului informaţional-decizional actual şi elaborarea proiectului noului sistem
informaţional la Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte, contract de cercetare încheiat cu
C.O.S. Târgovişte, 1976.
 Modele şi algoritmi pentru programarea operativă a producţiei la secţia Oţelărie Electrică nr. 2,
Contract de cercetare cu C.O.S. Târgovişte, 1977.
 Subsistemul informatic pentru programarea operativă a producţiei la C.O.S. Târgovişte,
contract de cercetare cu C.O.S. Târgovişte, 1977.
 Sistem informatic pentru programarea operativă a producţiei Laminor Degrosisor şi de
semifabricate, contract de cercetare cu C.O.S. Târgovişte, 1978.
 Implementarea sistemului de programare operativă a producţiei la secţia Oţelărie Electrică nr.
1, contract de cercetare cu C.O.S. Târgovişte, 1979.
 Programarea şi experimentarea subsistemului de programare operativă a producţiei la secţia
cuie, contract de cercetare cu ISPS Buzău, 1980.
 Optimizarea unor parametrii de funcţionare în sistemul energetic; algoritmi şi programe de
programare pătratică, contract de cercetare cu ICEMENERG, 1980.
 Modele cibernetice pentru conducerea optimală a proceselor electrotermice la CET Brazi,
contract de cercetare cu ICEMENERG, 1982.
 Model şi algoritmi pentru rezolvarea problemei repartiţiei optime a sarcinilor între grupurile
unei termocentrale, contract de cercetare cu ICEMENERG, 1983.
 Cercetări pentru modelarea matematică a funcţionării optimale a unei centrale termoelectrice,
contract de cercetare cu ICEMENERG, 1984.
 Programarea operativă a producţiei la secţia „Piese turnate”, contract de cercetare cu uzina
„1 Mai” Ploieşti, 1984.
 Algoritmi şi programe pentru conducerea optimală a unei termocentrale în sensul minimizării
consumului de combustibil, contract de cercetare cu ICEMENERG, 1986.
 Conducerea operativă a producţiei la Întreprinderea de Vagoane Arad, contract de cercetare:

programe pentru prelucrarea şi organizarea informaţiei tehnologice şi de producţie în vederea
conducerii fabricaţiei (studiu şi programe de calcul), 1987-1989.
 Studiul cercetărilor şi realizarea de sisteme suport de decizie pentru conducerea fabricaţiei;
contract cu M.Î.Șt.-Departamentul Ştiinţei, contractat în anul 1991 astfel: două volume în
1991; un volum în 1992; un volum în 1993.
 Sistem suport de decizie pentru conducerea fabricaţiei de serie, contract cu M.E.I., un volum,
1994.
De la stg. la dr.: dr.ing. Dan Gh. Somnea, analist aj. Emanuel Abăluță,
bibliotecar Marilena Bonta, ec. Ion Teodor,
dr.ec. Doina Fusaru, dr.ec. Emil Dumitrescu (anul 1995)
 Sistem suport de decizie pentru conducerea fabricaţiei cu flux discontinu (1990-1992) la

Ministerul Învământului.
 Valorificarea la nivelul conducerii a analizei informaţiei statistice şi financiare utilizînd bănci
de date (1990-1991) la Fabrica de Confecţii, Paşcani.
 Construirea automată a grafurilor de structură şi de execuţie pe baza tehnologiilor şi calculul
ciclului de fabricaţie la produsele unicat (1981-1985) la Intrepinderea de Maşini Grele,
Bucureşti.
 Programarea operativă a producţiei în secţia T.O.M. (1982-1984) la Uzina 1Mai Ploieşti.
 Determinarea structurii sortimentale optime pentru produse din sârmă (1981-1983) la
Combinatul de Sîrmă Cîmpia Turzii.
 Sistem informatic pentru amplasarea terminalelor în vederea conducerii şi urmăririi producţiei
în secţiile de fabricare a motoarelor (1978-1979) la Uzina 23 August (azi, Faur), Bucureşti.
 Modelarea economico-matematică a proceselor petrochimice (1970-1972) la Combinatul
Petrochimic, Brazi.
 Algoritmi şi programe de calcul pentru optimizarea nivelării terenurilor irigabile, contract de
cercetare cu ISPIF Bucureşti, 1972.
 Optimizarea antenelor pentru irigaţii, contract de cercetare încheiat cu ISPIF Bucureşti, 1973.
 Modele şi programe de optimizare a regimurilor economice de funcţionare a Sistemului
energetic naţional, contract de cercetare cu ICEMENERG Bucureşti, 1975.
 Analiza sistemului informaţional-decizional actual şi elaborarea proiectului noului Sistem
informaţional la Combinatul de Oţeluri Speciale Târgoviște.
Sus: de la dr.la stg.: Iva Ionescu, Angela Galupa, Eugen Țigănescu, Ghe. Boldur-Lățescu, Crișan Albu,
Liliana Spircu, Carmen Hartulari, Adrian Victor Bădescu, Radu Șerban, Marina Boldur (fiica), ginerele;
Jos: de la stg. la dr.: Marina Boldur, Ghe. Boldur-Lățescu, Iva Ionescu, Dumitru Marin, Ion. Gh. Roșca
Articole publicate
Dumitru V., Moga S., Şerban R., Numerical Results on Convergence Speed of Kaplan
Penalty Function in the SUMT Method, în „Economic Computation and Economic Cybernetics
Studies and Research” nr. 4/1977, p. 53-67, ISSN 0424-267X, cotată în baza de date
internațională INSPEC.
Fabian Cs., Şerban R., A comparative study of some-cutting plane methods in nonlinear
convex programming, în „Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and
Research” nr. 2/1977, p. 43-53, ISSN 0424-267X, cotată în baza de date internațională INSPEC.
Moga S., Şerban R., Fabian Cs., Production Programming Problem Modellation to an
Electric Steel Plant, în „Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research”
nr. 4/1978, p. 87-107, ISSN 0424-267X, cotată în baza de date internațională INSPEC.
Dumitru V., Luban F., Şerban R., Solving MER Optimal Control Problem via
Mathemathical Programming, în „Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and
Research” nr. 2 /1979, p. 49-61, ISSN 0424-267X, cotată în baza de date internațională INSPEC.
Şerban R., Albu C., Model and Algorithm for the Optimal Management of a
Thermoelectric Power Station, în „Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and
Research” nr. 2 /1984, p. 69-77, ISSN 0424-267X, cotată în baza de date internațională INSPEC.
Gh. Ciobanu, Cs. Fabian, C. Hartulari, Reduction of the large line concepts with a view to
their scheduling; în „Economic Computation and Economic Cybernetic Studies and Research”, nr. 3,
1985, ISSN 0424-267X cotată în baza de date internațională INSPEC.
C. Hartulari, The systems approach to the problem of production operative programming and
scheduling, în „Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, nr. 2, 1984,
ISSN 00424-267X cotată în baza de date internațională INSPEC.
C. Hartulari, Popescu, A., A cybernetic mode for solving the assembly line balancing
problem, „Economic Computation and Economic Cybernetic Studies and Research”, nr. 1, 1983,
ISSN 0424-267X cotată în baza de date internațională INSPEC.
Cs. Fabian, C. Hartulari., Determining a steel rolling program with stock constraints at heat
treatment, în „Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research”, nr. 2, 1980,
ISSN 0424-267X cotată in baza de date internatională INSPEC.
La Conferința Națională de Cibernetică din 11.06.1981

De la stg. la dr. rând spate: Valeriu Pescaru, Gabriel
Diaconescu, Radu Homescu și Dinca Chebeleu.▼
▲ Prof.univ.dr.mat. Radu Șerban și Prof.univ.dr.ec.

Crișan Albu în biroul unde au colaborat ca cercetători de o viață
Comunicări la Sesiuni științifice

 Dumitru V., Moga S., Şerban R., Luban F., Mixed Algorithms for Non-Linear Optimization,
„Third International Congress of Cybernetics and Systems”, Bucharest, 25-29 august, 1975.
 Şerban R., Fabian Cs., Moga S., Un model de programare neliniară întreagă cu aplicaţii în
elaborarea oţelului, în volumul lucrărilor celui de al II-lea Simpozion de Informatică şi
Conducere, Cluj-Napoca, aprilie 1976;
 Şerban R., Fabian Cs., A comparative studies of some cutting planes methods for nonlinear
programming, „The IXth International Symposium on Mathematical Programming”, Budapest,
23-27 august 1976.
 Fabian Cs., Dumitru V., Ciobanu Gh., Hartulari C., Șerban R., Aspecte ale programării şi
urmăririi producţiei în industria siderurgică, Simpozionul naţional „Ingineria sistemelor şi
cibernetica industrială”, Bucureşti, 4-6 noiembrie 1977.
 Şerban R., Fabian Cs., Modele de optimizare pentru programarea operativă a producţiei la
C.O.S. Târgovişte, „Sesiunea ştiinţifică a cadrelor didactice şi cercetătorilor dedicată
centenarului independenţei de stat a României” A.S.E. , Bucureşti, 6-7 mai 1977.
 Dumitru V., Luban Fl., Moga S., Şerban R., Mixed-type algorithms for optimization,în
„Modern Trends in Cybernetics and Systems”, J. Rose, C. Bilciu – Eds., Springer Verlag, 1977,
vol. II, p. 433-444;
 Şerban R., Dumitru V., Luban Fl., The MER Optimal Control Problem solving by
Balakrishnan’s tehnique, în „Procedings of the International Symposium on Applications of
Mathematics in System Theory”, Braşov, 27-30 dec. 1978, p. 83-89;
 Fabian C., Moga S., Ciobanu Gh., Şerban R., Das Problem des Productionsplanung in der
Stahllrzengende Industrie, „Primul simpozion internaţional de cibernetică economică RSR-
RDG: Sisteme şi modele cibernetico-economice”, Bucureşti, 21-28 mai 1979.
 Şerban R., Stoica M., Algoritm fuzzy pentru programarea operativă a producţiei în industria
metalurgică, Simpozionul „Modelarea cibernetică aproceselor de producţie” – ASE, 29-31 mai
1980.
 Şerban R., Die Optimale Verteliung der elektrischen und thermischen ladungen auf die
Gruppen einer Electrotermischen Centrale durch mathematische optimierung, II-Bilaterales
Symposium Okonomische Kybernetik DDR–SRR Kibernetiche Modellierung ökonomischer

Prozesse– Rostock, DDR, 1-5 sept. 1981.
 Şerban R., Albu C., Eficienţa unor algoritmi pentru conducerea optimală a unei centrale
electrice, Sesiunea ştiinţifică „Zilele culturii universitare gălăţene”, Galaţi, 29-30 octombrie
1982.
 Şerban R., Albu C., Optimizarea producerii şi distribuirii energiei şi căldurii la o centrală
electrică de termoficare cu microcalculatoare de proces, „A II-a Conferinţă Naţională de
Cibernetică”, Bucureşti, 5-8 octombrie 1983.
 Păun M., Şerban R., Hartulari C., Albu C., Programarea producţiei la secţia turnătorie de la
întreprinderea «1 Mai Ploieşti», „Sesiunea de informatică”, Institutul de Petrol şi Gaze
Ploieşti, 10-11 mai 1984.
 Şerban R., Kybernetiche Method mit Zufallsvariablen für die Optimierung von Modellen mit
nicht-differenzierbaren Functionen, II-Bilaterales Symposium Ӧkonomische Kybernetik DDR–
SRR – Kibernetiche Modellierung ökonomischer Prozesse – Rostock, DDR, 1-5 sept. 1985.
 Albu C., Şerban R., Model, algoritmi şi programe de calcul pentru repartiţia optimă a
sarcinilor între grupurile unei termocentrale, Al XIII-lea Simpozionul „Tehnici moderne de
calcul în economie”, Universitatea din Craiova, 16-17 mai 1986.
 Fabian C., Stoica M., Şerban R., Aplicaţii ale regresiei duale în optimizarea convexă,
Simpozionul „Matematici şi Cibernetică”, I.P. Timişoara, 30-31 oct. 1987.
 Stroe R., Şerban R Albu C., Asupra unor probleme de optimizare cu aplicaţii în economie,
Simpozionul „Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii”, Universitatea Craiova, 30-31
oct. 1987.
 Fabian C., Stoica M., Şerban R.,Dual regressions applications in convex optimization,în
„Proceedings of the Second Symposium of Mathematics and its Applications”, Universitatea
Timişoara, 1988,
 Ciobanu Gh., Albu C., Hartulari C., Şerban R., Utilizarea grafurilor coordonate în conducerea
fabricaţiei de serie, Simpozion LCCE, 13-14 oct. 1988.
 Şerban R., Algoritmi de optimizare cu aplicaţii în energetică, „Conferinţa Naţională de
Energetică ‘92”, Neptun-Olimp, 13-16 iunie 1992.
De la stg. la dr.: Emanuel Abăluță, Crișan Albu, Ion Teodor,

Marcel Stoica, Dumitru Vișan și Octavian Paiu
Articole apărute în străinătate

• Dumitru Vincențiu, Luban Florica, 1990, „Monotone Operators and Pareto Invariance in
Multicriteria Optimization”. În: „Methods of Operation Research” 60, Anton Hain, Germany,
pag.367-376 (ISSN 1432-2994);
• Onica Doina, Călugăru Ana, Luban Florica, Dumitru V., Gheție V., 1988, „Possible Errors in
the Calculation of Cell-Binding Parameters Exemplied by the Analysis of the IgG-Fc Receptor
System”. În: AMPIS 96 (Suedia), pag. 525-530 (ISSN 0903-4641);
• Dumitru Vincențiu, Luban Florica, 1987,”On the Pareto Invariance of Some Decision
Functionals”. În:”Methods of Operations Research” 57, Athenäum, Germany, pag. 3-10 (ISSN
1432-2994);
• Dumitru Vincențiu, Luban Florica, 1986, „On the Fuzzy and Multicriteria Mathematical
Programming”, În: „Methods of Operation Research” 53, Verlag Anton Hain, Germany, pag.
57-66 (ISSN 1432-2994);
• Dumitru Vincențiu, Luban Florica,1986, „On Some Optimization Problems under
Uncertainty”. În: „Fuzzy Sets and Systems no.18, Issue 3 (April 1986), revistă cotată ISI,
Elsevier North-Holland, Inc.Amsterdam, The Netherlands, pag.257-272, ISSN: 0165-0114
(Apare în ACM Digital Library: http://portal.acm.org
• Dumitru Vincențiu, Luban Florica, 1985, „A Nongradient Algorithn with Final Newton
Moves”. În: „Methods of Operations Research” 49, Hain Verlag Athenäum Germany, pag. 17-
27 (ISSN 1432-2994);
• Dumitru Vincențiu, Luban Florica, 1982, „Membership Function; Some Mathematical
Programming Models and Production Scheduling”. În: „Fuzzy Sets and Systems” 8, North-
Holland Publishing Company, pag. 19-33, revistă cotată ISI, ISSN: 0165-0114;
• Dumitru Vincențiu, Luban Florica, 1981, „On the Convergence of Peterka`s Algorithm for A
Maximum Likelihood Problem”. În: „Methods of Operations Research” 40, Verlag Anton
Hain, Königstein, pag. 77-80 (ISSN 1432-2994);
• Dumitru Vincențiu, Luban Florica, 1981, „On Some Models and Problems Solving for
Foundry Cupola`s Parameters Optimization”, În: „Methods of Operations Research” 40,
Verlag Anton Hain, Königstein, pag. 121-124 (ISSN 1432-2994).
C. Laboratorul de Management și marketing
Existând preocupări în aceste două domenii, s-a creat în 1970, un Laborator de

cercetare cu profil de management și apoi de marketing conduse, o lungă perioadă de
timp, de Prof.univ.dr. Eugen Țigănescu (Decan al Facultății de Cibernetică, Statistică și
Informatică economică în perioada 1985-1990) și director al LCCE (1982 și în perioada
1986-1990) și de Prof.univ.dr. Mihai C. Demetrescu. Colaboratorii acestor doi profesori au
fost: dr. ec. Gheorghe Nistorescu, dr. ec. Vasilie Bogdan, dr. ec. Mihai Giuvelea, dr. ec.
Niculae Mihăiță și dr. ec. Constantin Bob.
Dr. ec. Niculae Mihăiță și dr. ec. Constantin Bob au urcat în ierarhia universitară
până la gradul de profesori universitari. Prof. dr. C-tin Bob a deținut, în perioada 1993-1997,
funcția de rector al Universității Europene „Drăgan” din Lugoj. Activitatea de cercetare
contractuală s-a axat pe utilizarea cunoștințelor colectivului în domeniile statistică
economică, marketing, management și cibernetică economică. Membrii laboratorului erau
antrenați și în diferite colective de cercetare ale celorlalte laboratoare din Centrul de Calcul,
elaborând impreună sau separat lucrări științifice pe care le publicau inclusiv în revistele
Centrului. Rezultatele obținute de acest colectiv au fost apreciate deosebit de mult. Cei doi
specialiși, dr. ec. Niculae Mihăiță și dr. ec. Constantin Bob, erau apreciați și ca experimentați
programatori și matematicieni-statisticieni, iar rezultatele cercetării științifice au fost
apreciate inclusiv în Statele Unite ale Americii, dr. ec. Niculae Mihăiță, la recomandarea
academicianului Octav Onicescu, obținând în 1982 un titlu onorific de „Autor al celei mai
apreciate teze de doctorat pe plan internațional”, acordat de Michigan University, precum
și o invitație de Visiting Researcher. Teza de doctorat a cercetătorului ec. Niculae
Mihăiță s-a intitulat: „Experimente în marketing prin modele de simulare”. Vizita în SUA
n-a avut loc, deoarece laureatul nu a obținut pașaport.
D. Laboratorul de Modele microeconomice (Laboratorul de informatică

economică)
Laboratorul a fost condus de mat. dr. ec. Vasile Ionescu un foarte bun
matematician în domeniul programării liniare și al aplicațiilor acesteia în diverse
probleme economice de mare interes, cum este tehnologia rafinării petrolului și ale
economiei transportului produselor petroliere, în hidroameliorații, irigații etc. Ca
cercetător științific, angajat la Centrul de Calcul din perioada de început, a dovedit multă
pasiune și competență în aplicarea programării matematice, a cercetării operaționale, a
programării calculatoarelor și utilizării programelor aplicative din bibliotecile de
calculator etc., în domenii economice de mare interes în care preocupările sale vizau
soluțiile de optimizare ale proceselor economice și tehnologice. A condus un colectiv de
specialiști de excepție în programare, orientați, în special, în problematica creării și
utilizării Bazelor de date. A valorificat rezultatele cercetării personale și ale colectivului,
prin publicarea lor la edituri, în reviste sau prezentate la simpozioane, congrese sau
conferințe, interne și internaționale. A avut un rol angajant în realizarea, împreună cu
colectivul de programatori, a băncii de date a Ministerului Educației și Învățământului. A
participat activ la toate acțiunile legate de cercetare și de procesul de învățământ. S-a
implicat în majoritatea problemelor Centrului de Calcul, contribuind prin sugestii, soluții
viabile și prin relații personale, la conexiuni cu instituții de vârf din domeniul
informaticii, precum Institutul Central de Informatică (ICI), Centrul de calcul al
Universității din București (CCUB), Centre de calcul departamentale, cu Institute de
cercetare, cu mari intreprinderi, fiind deosebit de activ în promovarea imaginii LCCE în
țară. Prestația sa didactică a fost de pionerat și axată pe noutățile vremii, cum a fost
programarea matematică, motiv pentru care studenții l-au apreciat, fie în calitate de
profesor, fie în cel de conducător de proiecte de diplomă. Nu tolera lenea, chiulul și lipsa
de responsabilitate. Uneori era prea exigent cu subalternii care, însă, dovediseră
seriozitate și abnegație față de profesie.
Colectivul de cercetători cu ajutorul căruia a înfăptuit marcante realizări a fost
format, de-a lungul timpului, din următorii: mat. Ștefan Danciu, mat. Gariel Diaconescu,
mat. Doru Lucian Duță, ec. Doina Fusaru, ec. Genoveva (Mitran) Godea, ec. Codrin
Ionescu, ec. Gheorghe Ionescu, ec. Traian Lazea, ec. Ion Lungu, ec. Mircea Magda, ec.
Ion Marcu, ing. Rodica Marinescu, ec. Radu Mârșanu, dr. mat. Vasile Mierlea, mat.
Dorina Moanță, ec. Doina (Panțu) Ionescu, ec. Doru Pascu, ec.Marcel Pătrulescu,
ec.Margareta Pencea, mat.Elena Aldi Popa, mat.Ioana Soare, dr.mat. Ana-Maria (Bâșcu)
Sandi, ec. Octavian Șărban, mat. Silvia Spătaru, mat.Viorica Ștefănescu, ec. Ion Teodor,
ec. Liviu Toma, ec. Mihai Vatcu, ec. Manole Velicanu, mat. Gheorghe Weisz.
Matematician dr.ec.Vasile Ionescu, șef de laborator; în partea dreaptă este ing. Rodica Boconcios
La o aniversare a directorului Prof.dr.ing. Constantin Bilciu. De la stg. la dr.: Ștefan Filipescu,

Gabriel Diaconescu, Ghe. Ciobanu, Julian Satran, Mihai Dan Lutic, Vasile Ionescu, C-tin Bilciu,
Ion Teodor și Radu Homescu.
La Casa Universitarilor cu prilejul

jubileului LCCE; De la stg. la dr.:
Vasile Ionescu, Vasile Cazan,
Viorica Ștefănescu, Ion Marcu,
Margareta Pencea și Doina Ionescu
(în anul 2013)
Tematica cercetării contractuale

 Analiza si proiectarea unui sistem informatic pentru programarea, lansarea şi urmărirea
producţiei de anvelope (1970-1973); Beneficiarul: Fabrica Danubiana, Colectivul de lucru:
mat. Catona Ioan c.s.p.II, ing. Popescu Cristian c.s.p.III, mat. Weisz Gheorghe a.pr.I, mat.dr.ec.
Diaconescu Gabriel c.s.p.II, mat. Hera Georgia c.s.p.III, ec. Pencea Margareta analist, ec.
Ionescu Codrin analist, ec. Lazea Traian analist;
 Realizarea unui pachet de programe pentru optimizarea transportului feroviar de produse
pertoliere (1971-1975); Beneficiarul: P.E.C.O.; Colectivul de lucru: mat. Weiss Gheorghe
analist.pr.I, mat. Duță Doru Lucian c.s.p.II, mat. Hera Georgia c.s.p.III, ec. Ionescu Gheorghe
analist, ec. Lazea Traian analist ec. Pascu Doru analist, ing. Marinescu Rodica c.s.p.III, mat.
Mierlea Vasile c.s.p.III, mat. Ciochina Constantin c.s.p.III;
 Realizarea unui pachet de programe pentru efectuarea calculelor de optimizare a debitelor la
sistemele de irigaţii şi imbunatăţiri funciare (1972-1984). În perioada (1974–1984) a fost
acordată asistenţă tehnică la utilizarea programelor pe calculatorul IBM–370 şi ulterior au fost
convertite şi folosite pe calculatorul Felix C-256 din dotarea LCCE – Laboratoarele Catedrei
de Cibernetică Economică. Beneficiarul: ISPIF- Institutul de Studii și Proiectări pentru
Îmbunătăţiri Funciare, Colectivul de lucru : mat. Ionescu Vasile c.s.p.II, ing.dr. Somnea Dan
c.s.p.III, ec. Fusaru Doina c.s.p.III, mat. Moanță Dorina c.s, ec. Vatcu Mihai c.s., Panţu Doina
analist aj.;
 Realizarea unui program pentru calculul structurilor de rezistenţă la barajul de la Pecineagu
(1971-1974). Beneficiarul: INCERC– Institutul de Cercetări în Construcţii. Colectivul de
lucru: mat. Sandi Ana Maria c.s.p.III, ing.dr. Somnea Dan c.s.p.III, ec. Fusaru Doina c.s, ec.
Teodor Ion analist;
 Realizarea unui program pentru calculul reţetelor tehnologice de îmbunătăţire a cifrei octanice
la benzine (1973- 1981). Beneficiarul: GIP – Grupul Industrial Petrochimic Brazi. Colectivul
de lucru: mat.dr.ec. Ionescu Vasile c.s.p.II, dr.ec. Fusaru Doina c.s.p.III, ec. Marcu Ion analist,
ec. Toma Liviu analist, ec. Boeru Constanţa analist, mat. Ştefănescu Viorica c.s, ec. Mârşanu
Radu analist, mat. Aldi Popa Ileana c.s, Abăluţă Emanuel analist aj., Panţu Doina analist aj.,
Cazan Vasile analist aj.;
 Realizarea unui pachet de programe pentru optimizarea croirii componentelor lemnoase
bidimensionale din industria mobilei în vederea minimizării deşeurilor lemnoase (1973 –1976).
Beneficiarul: Fabrica de Mobilă Pitești, Colectivul de lucru: mat. Duţă Doru c.s.p.II, ec.
Ionescu Gheorghe analist;
 Analiza şi proiectarea unui sistemul informatic pentru gestiunea fondului documentar (1973 –
1975). Beneficiarul: Arhivele Statului, Colectivul de lucru: mat. Mierlea Vasile c.s.p.III, mat.
Danciu Ştefan c.s.p.III, ec. Ionescu Codrin analist, ec. Magda Mircea, analist;
 Analiza şi proiectarea unui sistem informatic pentru programarea, lansarea si urmărirea
producţiei (1976 – 1980). Beneficiarul: Electromagnetica Bucureşti, Colectivul de lucru :
mat.dr.ec. Diaconescu Gabriel c.s.p.II, ec. Pencea Margareta c.s.p.III, mat. Hera Georgia
c.s.p.III, ec. Magda Mircea analist, ec. Ionescu Codrin a.pr.III, ing. Marinescu Rodica c.s.p.III;
 Realizarea pe calculator a unui program de gestiune a stocurilor de materiale şi piese de schimb
pentru repararea navelor de mic tonaj (1976–1980). Beneficiarul: Şantierul Naval Galaţi,
Colectivul de lucru: mat. Hera Georgia c.s.p.III, mat. Danciu Ştefan c.s.p.III, mat. Mierlea
Vasile c.s.p.III;
 Realizarea unui pachet de programe pentru planificarea şi urmărirea producţiei de oţeluri
speciale (1979-1984). Beneficiarul: C.O.S.T.- Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte,
Colectivul de lucru: mat.dr.ec. Ionescu Vasile c.s.p.II, ec. Lungu Ion c.s.p.III, ec. Teodor Ion
a.pr.III, mat. Chebeleu Dinca c.s.p.III, ec. Pascu Doru a.pr.III, ec. Velicanu Manole a.pr.III,
Abăluţă Emanuel analist aj., Cazan Vasile analist aj.;
 Realizarea unui pachet de programe pentru urmărirea pe stadii şi fabrici din industria chimică a
importurilor de instalaţii complexe (1972-1982). În perioada 1974–1982 a fost acordată
asistenţă tehnică la utilizarea programelor pe calculatorul IBM–370 şi ulterior programele au
fost converite pe calculatorul FELIX C-256 din dotarea LCCE. Beneficiarul: I.C.E. –
Intreprinderea de Comerţ Exterior ROMCHIM Colectivul de lucru : dr. fiz. Homescu Radu
c.s.p.II, ec. Surcel Traian a. pr.III, dr.ec. Sabău Gheorghe a.pr. III, dr.ec. Sofronie Gheorghe
a.pr.III, ec.Teodor Ion a.pr.III;
 Realizarea unui pachet de programe pentru urmărirea pe calculator a exporturilor de instalaţii
complexe (1980-1982). Beneficiarul: I.C.E. – Intreprinderea de Comerţ Exterior Industrial
Export-Import, Colectivul de lucru: dr.fiz. Homescu Radu, c.s.p.II, ec. Surcel Traian a.pr.III,
ec. Teodor Ion aj.pr. II
 Realizarea unui pachet de programe pentru urmărirea pe calculator a importurilor de
componente pentru industria aeronautică (1987-1993). Beneficiarul: I.C.E. – Centrul Naţional
de Aeronautică, Colectivul de lucru: ec. Teodor Ion a.pr.III, mat. Chebeleu Dinca a.pr.III,
Abaluţă Emanuel analist aj.;
 Realizarea unui pachet de programe pentru urmărirea pe calculator a contractelor de export pe
fabrici de rulmenți (1987-1995). Beneficiarul: I.C.E.-Întreprinderea de Comerţ Exterior Tehno
Import-Export, Colectivul de lucru: dr.fiz. Homescu Radu c.s.p.II, ec. Surcel Traian a.pr.II, ec.
Teodor Ion a.pr.II, mat. Chebeleu Dinca a.pr.III, dr.mat. Spătaru Silvia c.s.p.III;
 Realizarea unui pachet de programe pentru evidenţa şi actualizarea tehnologiilor privind
reparaţiile auto (1988 -1994). Beneficiarul: U.R.A. – Uzina de Reparaţii Auto Obor Bucureşti,
Colectivul de lucru: ec. Teodor Ion a.pr.II, mat. Chebeleu Dinca a.pr.III, dr.mat. Spataru Silvia,
c.s.p.III, ec. Toma Liviu analist;
 Realizarea unui program pentru facturarea exporturilor pe intreprinderi furnizoare (1988-1995).
Beneficiarul: I.C.E. -Întreprinderea de Comerţ Exterior Electroimportexport, Colectivul de
lucru : ec. Teodor Ion a.pr.II, mat. Chebeleu Dinca a.pr. III, dr.ec. Fusaru Doina c.s.p.III,
dr.mat. Spătaru Silvia c.s.p III, dr.ec. Mârşanu Radu a.pr.III, ec. Boeru Constanţa a.pr.III, ing.
Mateescu Cristina c.s, Filip Cristina analist aj.;
 Realizarea unor programe pentru gestiunea stocului de materiale şi postcalculul cheltuielilor
materiale pe comenzi interne de lucru (1992-1997). Beneficiarul: Locato R.A. din cadrul
MAE, Colectivul de lucru: ec. Teodor Ion a.pr.II, dr.ec. Velicanu Manole a.pr.III, ec.
Pătrulescu Marcel a.pr.III, dr.ec. Mârşanu Radu a.pr.III, Abaluţă Emanuel analist aj, Colibaba
Dana analist aj., Muşat Neli analist aj., Dodescu Cristina analist aj.
Cercetători ai LCCE la Casa Universitarilor. De la stg. la dr. în picioare: dr. mat. Vincențiu Dumitru-șef de
laborator, dr.ing. Carmen Hartulari, prof.univ.dr. Crișan Albu, Prof.univ.dr. mat. Viorica Ștefănescu,
Emanuel Abăluță – programator adj., ec. Doina Ionescu–analist; jos: mat. Dorina Moanță,
Prof. univ.dr. mat. Rodica Coroiu, Prof.univ.dr. Silvia Spătaru.
E. Laboratorul de echipamente electronice (Atelierul de exploatare echipmente)
Laboratorul a fost înființat odată cu Centrul de Calcul. La apariția legislației de

funcționare a centrelor de calcul, denumirea Laboratorului de echipamente electronice a
devenit Atelierul de exploatare echipamente de calcul. De-a lungul timpului conducerea
laboratorului/atelierului a fost asigurată de ing. Alexandru Potoțchi, dr. ing. Ion
Dumitrescu, c.s.p., mat. Constantin Ciochină, analist mat. dr. ec. Ștefan Mustățea și din
1980 de dr. fiz. Radu Homescu, c.s.p., iar organizarea laboratorului, în funcție de
conjuncturi, a diferit de la o perioadă, la alta, fiind structurată astfel:
 Colectivul inginerilor de sistem: dr.ing. Iulian Satran – șeful colectivului, dr.ing. Vladimir
Dumitrescu, dr.ing. Dan Gh. Somnea, ing. Octavian Paiu, ing. Felicia Albescu, dr.mat. Vasile
Mierlea, ec. Mihai Calciu, ec.analist Teodor Vlăduț, ec. Richard Müller, dr.ec. Ștefan Brad-
analist, dr.ing. AdrianVasilescu, ec. Dan Matei, analist ec. Doru Bigan.
De la stg.: la dr. ec.

Richard Müller, dr. ing.
Vladimir Dumitrescu
și ing. Octavian Paiu
Activitatea colectivului de ingineri de sistem a constat, în principal, în

implementarea versiunilor sistemelor de operare, dezvoltarea software-lui de bază,
proiectarea sistemelor complexe de baze și bănci de date, realizarea de rețele de
calculatoare și sisteme de teleprelucrare (primul sistem implementat de teleprelucrare a
fost realizat pentru ICEPRONAV-Galați la proiectarea navelor de mic și mediu tonaj,
realizare efectuată de dr.ing. Iulian Satran și care a funcționat din 1971 până în 1990),
ghiduri de implementare a aplicațiilor și de utilizare a bibliotecii de programe de
calculatoare, asistență de software engineering, inițiere în informatica distribuită,
implementarea compilatoarelor și limbaje de programare (FORTRAN-IV, COBOL,
Assembler, Assiris, PL/1-D, Basic, C, Pascal, Prolog, Turbo Pascal etc.); de asemenea,
implementarea sistemelor de afaceri și comunicare e-Business/ e-Commerce etc.
Activitatea didactică a fost deosebit de valoroasă, tocmai prin introducerea unor
discipline noi, moderne, cu impact puternic în realizarea aplicațiilor performante și de
anvergură (cursurile de Teleprelucrare, Sisteme de operare, Baze și bănci de date, Rețele
de calculatoare, Inițiere în informatica distribuită ș.a.) – toate cu prioritate în
învățământul superior românesc și cu impact de noutate în informatica din România. Alte
cursuri, respectiv seminarii, au vizat disciplinele Analiză numerică, Algoritmi și bazele
programării, Sisteme de calcul. Membrii colectivului au participat intens la activitatea de
cercetare contractuală, la aproape toate contractele, cu programe implementate pe
calculator, dar mai ales la cele de complexitate economică și tehnică (ICEPRONAV–
Galați -proiectarea navelor de mare tonaj; ISPIF-optimizarea sistemelor de irigații, Banca
de date a Ministerului Educației și Învățământului, CIDAS-sistem de documentare în
domeniu agricol cu aplicație la FAO (ONU), Biblioteca Națională ș.a.). De notorietate a
fost activitatea publicistică (cărți, cursuri universitare, ghiduri de programare și/sau
operare, articole și comunicări științifice). Sunt relevante următoarele cărți publicate:
 Constantin Bilciu: Bazele Constructive ale Calculatoarelor, Editura ASE, 1967.
 Valeriu Pescaru, Ion Dumitrescu, Constantin Bilciu, Iulian Satran, Adrian Nica: Inițiere în
teleprelucrarea datelor, Editura Tehnică, București, 1972;
 Ghe. Dodescu, Vladimir Dumitrescu, Dan Ionescu: Calculatoare electronice și sisteme de
operare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974;
 Vladimir Dumitrescu,Octavian Paiu, Teodor Vlăduț, Viorica Ștefănescu: Inițiere în
informatica distribuită: arhitecturi cu mini/micro-calculatoare; software, organizare date,
proiectare, netware, Microinformatica, Cluj-Napoca, 1991; Editura Tehnică, București, 1988;
 Dan Somnea, Teodor Vlăduț: Programarea în Assembler, Editura Tehnică, București, 1992;
 Gheorghe Dodescu, Adrian Vasilescu: Sisteme de operare Unix și Windows, Editura ASE,
București, 2002.
De la stg. la dr.:
Victoria Cernescu,
Em. Abăluță, Marcela
Tatu Ciobanu,
Teodora Sofronie
și Doru Bigan
1. Colectivul operatorilor calculator electronic: Ovidiu Băisan, Emanuel Abăluță, Virgil

Hornoiu, ec. Ion Turea și Alexandru Bocârnea – șefi de tură; Adriana Mihail-dispecer,
operatori: mat. Alexandru Preda, Mircea Preduț, ec. Ștefan Preda, Lucian Pascu, Viorel
Vărzan, ec. Costin Prejbeanu, Dan Băghină, Elisabeta (Florescu) Hornoiu, ec. Dan Stamate,
Gabriel Manuchian, Dan Ceaușu, Dan Giuleșteanu, Adrian Pumnea, Răzvan Pârjol, Cristea
Repede. Activitatea, constând în operarea calculatoarelor electronice, s-a desfășurat în trei
schimburi necesare asigurării rulării programelor elaborate de cercetătorii Centrului de calcul,
de cadrele didactice, de beneficiarii de contracte, precum și de cei aproximativ 2.000 de
studenți ai Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică economică, de alte câteva mii de
studenți ai celorlalte facultăți ale ASE.
2. Colectivul pregătire date: ec. Teodora Sofronie, Elena Turea, Silvia (Stoica) Bocârnea,
Ștefania Necula, Irina Vulcan, ec. Maria Vlad, Adriana Corondan, Nicole Văsescu, ec. Victoria
(Timar) Cernescu, Marcela Tatu Ciobanu, Alexandra (Jumătate) Ungureanu, Luminița Neagu,
Marina Trofin, Daniela Radu, ec. Cristina Brânzilă, Adriana Cucu, Mariana Oprescu, Ioana
Grosu, Ioana Anghel, Steliana Funieru-Stinghe, Alexandra Rizoiu, Margareta Papa, Elena
Mărghescu. Activitatea colectivului consta în pregătirea datelor (perforarea/verificarea
cartelelor, respectiv a benzilor de hârtie), lucrându-se în două ture.
3. Colectivul de analiști/economiști: ec. Ștefan Filipescu, ec. Cornelia Negescu, ec. Antoaneta
Bârsan, dr.ec. Janette Cucu, mat. Mircea Mironenco, ec. Larisa Biță. Colectivul avea ca
principale sarcini evidența activității economice a Centrului de Calcul (elaborarea statisticilor,
evidența contractelor de cercetare științifică, calculul cheltuielilor/încasărilor etc.).
La absolvirea facultății, ec. Ioan Roxin și ec. Ion Smeureanu, fiind șefi de promoție (1980),
ambii au fost repartizați în învățământul superior și încadrați, ca asistenți stagiari, desfășurând,
deopotrivă, activitate de cercetare științifică și didactică. Activitatea de cercetare au desfășurat-
o în Centrul de Calcul pe post de analiști-programatori și cercetători științifici. După
aproximativ doi ani, au trecut la Catedră (continuându-și activitatea de cercetare științifică în
Centrul de Calcul), devenind asistenți universitari, în prezent fiind profesori și conducători de
doctorate: I. Roxin este professor universitar în Franța, iar I. Smeureanu a fost ales decanul
Facultății de Cibernetică Economică (2008-2016) și prorector al ASE (din 2016- în present).
4. Colectiv tehnicieni: Nicolae Constantinescu, Cornel Neacșu, Vasile Vlădeanu, Lucian Nicolae
și Lucian Drăgușin. Activitatea lor a constat în întreținerea sistemului de climatizare, a
instalației de forță, în verificarea și întreținerea pachetelor de discuri magnetice, precum și în
utilizarea echipamentelor electromecanice de sortare cartele perforate, de asemenea, în repararea
unor componente ale sistemelor de calcul. În cadrul acestui colectiv funcționa magazinerul Ion
Buf, un om abil și eficient care se ocupa de activitatea de aprovizionare cu materiale
consumabile (cartele, benzi și discuri magnetice, hârtie de imprimantă, piese de schimb etc.).
La activitatea de cercetare științifică a Atelierului erau repartizate, cadre didactice
de la Catedra de Cibernetică Economică: Prof.univ.dr. Constantin Gelu Apostol,
Prof.univ.dr. Traian Surcel, Prof.univ.dr. Ghe. Sabău, Prof.univ.dr. Rodica Mihalca,
Prof.dr.ec. Ion Lungu, Prof.univ.dr. Ghe. Sofronie, Prof.univ.dr. Constantin Baron.
Contractele de cercetare științifică ale Laboratorului/ Atelierului, erau, în principal, axate

pe următoarele teme:
 Evidența stocurilor (Grupul Industrial de Lacuri și Vopsele – GILV / POLICOLOR și Fabrica
de Mase Plastice București);
 Calculul tonajului realizat pe relații în transportul internațional de mărfuri (ICE –
ROMTRANS – București)- prioritate informatică națională în comerțul exterior românesc
(autori: C-tin Gelu Apostol și Radu Homescu);
 Calculul statistic al calității produselor (Fabrica de Mase Plastice – București);
 Debitarea tablelor pentru navele de mare și mediu tonaj (exploatare pachete de programe, în
regim de teleprelucrare, la ICEPRONAV–Galați);
 Prelucrarea fișelor operative de import și stabilirea scadențelor de furnizare a echipamentelor
pentru realizarea operativă a obiectivelor industriale (ROMCHIM – București);
 Optimizarea rutelor de transport internațional de mărfuri pe calea ferată prin folosirea
algoritmului Ford ( ICE–ROMTRANS București);
 Prelucrarea pachetului de programe de înmagazinare/regăsire documentație și actualizare a
datelor în activitatea de cercetare din domeniul Chimiei (ICECHIM–București);
 Evidența muncii și calculul drepturilor salariale (ICEMENERG și IDGB–București);
 Exploatare sistem informatic pentru calculul necesarului de materii prime și materiale (IOR –
București);
 Calculul manoperei și retribuției (IOR–București);
 Sistem informatic pentru urmărirea producției (Intreprinderea de prelucrare a materialelor
plastice București);
 Sistem informatic pentru rezolvarea unor modele de programare liniară cu aplicații în
construcțiile industriale și civile (INCERC–București);
 Analiza informațională a spațiilor de depozitare și elaborarea de modele economico-matematice
pentru optimizarea depozitării (Grupul Industrial de Lacuri și Vopsele /GILV/- București);
 Sistem informatic pe calculatorul NEAC-1240 pentru analiza statistică a datelor, prin corelații
multiple, cu aplicații la anchete sociologice (Institutul de Cercetări pentru Problemele
Tineretului – București);
 Sistem de calcul statistic pentru utilizarea capacității de cazare și rezervare a locurilor
(Ministerul Turismului);
 Exploatarea unui sistem de programe pentru calculul orbitelor planetare (Observatorul
Astronomic–București);
 Sistem informatic pentru calculul statistic al parametrilor de croire a cutiilor de conserve
(Institutul de cercetări al Ministerului Industriei Alimentare–București);
 Sistem informatic pentru urmărirea realizării planului de acorduri comerciale:Urmărirea
operativă a importului de utilaje chimice industriale ( ICE – ROMCHIM);
 Administrarea bazei de date a Ministerului Educației și Învățământului (MEÎ);

 Sistem informatic pentru repartizarea în producție a absolvenților institutelor de învățământ
superior din România ( MEÎ);
 Exploatare sistem informatic pentru evidența, clasificarea și statistica candidaților la
examenul de admitere în învățământul superior (ASE – București);
 Exploatarea programului de croire bidimensională CROCODIL, cu aplicații în industria
lemnului și a vagoanelor de cale ferată (Uzinele de Vagoane Arad și Combinatul de
Exploatare și Industrializare a Lemnului–Arad);
 Calculul rezistenței structurilor plane la seisme (Biblioteca Națională a României și la Centru
de proiectare pentru construcții de învățământ și cercetare – București).
Dotarea cu echipamente:
În perioada de la înființare și până în 1990, în dotarea Laboratorului de calcul
electronic/Atelierului existau următoarele tipuri de echipamente:
 Echipamente electro–mecanice (de facturat-contabilizat Frieden–5610; 5015 ADO-X și
SOEMTRON de facturat; sortator de cartele mecanografic SAM) și de pregătire date și
programe (perforatoare/verificatoare: inițial SAM, SOEMTRON, ARITMA, IBM, JUKY,
CONTROL DATA);
 Calculatoare electronice de generațiile I, II, III și III/IV: Economist CIFA-102, NCR-395(cu
bandă perforată de 8 canale), ASCOTA, OLIVETTI, minicalculator NOVA-840 (firma DATA
GENERAL), NEAC-1240 (cu bandă de hârtie perforată cu 8 canale), minicalculator front-end
IBM-AS/400,
 IBM-360/40F, IBM-370/135, Felix-256, Felix-512 (1024), minicalculatoare electronice
românești I-100, I-102, I-106 F, microcalculatoare M-18, CORAL- 4011.
În afara colectivului inginerilor de sistem care erau implicați în activitatea

didactică, șeful Laboratorului/Atelierului, dr. fiz. Radu Homescu, a susținut, de asemenea,
seminarii, proiecte de an, proiecte / lucrări de diplomă, lectorate în întreprinderi
(București, Sinaia, Arad, Pitești) și cursuri: Analiza și proiectarea sistemelor de
informatică economică, precum și seminarii la disciplina Sisteme de calcul. În cadrul
acestui curs, dar mai ales la seminarii, a predat/prezentat tematici din domeniul
Prelucrării Optice a Informației (ODP) cu holograme (în lumină laser), precum și din cel
al Memoriilor Optice. La cursul de Analiza și proiectarea sistemelor de informatică
economică, începând cu anul universitar 1970/1971 s-a folosit, pentru prima oară în ASE
sistemul de predare cu ajutorul retroproiectorului și foliilor transparente. Textele,
graficele, formulele, schițele, desenele, schemele logice etc. erau înscrise pe folie (cu
diferite culori, pentru atractivitate) și proiectate pe un ecran de mari dimensiuni încât să
fie posibilă urmărirea din ultima bancă a amfiteatrului. După predare, foliile erau copiate
pe hârtie, realizându-se suporturi de curs utile studenților, cel puțin până la apariția
cursului litografiat. Un alt element de noutate, cu efect direct asupra procesului de
învățământ, sporind atenția auditorului, era posibilitatea ca profesorul să comenteze, cu
fața spre amfiteatru, și să explice tot ceea ce era înscris pe folie. Efectul a fost
surprinzător privind concentrarea atenției studenților asupra tematicii predate și
dezbătute.
De la dr.la stg.: Vasile Ionescu,

Vladimir Dumitrescu, Fabian
Csaba și Gabriel Diaconescu,
după susținerea tezei de doctrat a
fiz. Radu Homescu (1982)
De la stg.la dr.: Prof. dr. doc.

Constantin Ionescu, Radu
Homescu, Constantin Apostol și
Prof. dr. Ion Văduva la susținerea
tezei de doctorat a fiz. Radu
Homescu (1982)
Comisia de doctorat a fiz. Radu

Homescu (în mijloc cu sticla de Pepsi
Cola); Teza intitulată:”Prelucrarea
optică a informației cu ajutorul
holografiei”; De la stg. la dr.:
Prof.univ.dr. Ion Văduva (în spate, în
profil), dr.fiz. Valentin Vlad, șef
laborator la IFA, viitorul Președinte al
Academiei Române, Prof.dr.doc.fiz.
Ghe. Brătescu (conducătorul de
doctorat), lector dr.ec. C-tin Apostol
(în spate, dar nu membru al Comisiei),
Prof.dr.doc.fiz. Radu Țițeica și
academician Ioan Iovitz-Popescu
(rectorul Universității București) –
Anul 1982
Dr. fiz. Radu Homescu a activat ca membru al Comisiei de Cibernetică a

Academiei Române unde a prezentat o serie de cercetări, atât din literatura de specialitate,
cât și personale, în domeniul memoriilor optice și al ODP (Optical Data Procesing). O
selecție a acestor cercetări sunt relevate în curriculum vitae al său. Au prezentat interes
problemele legate de compact-discuri, transmisia prin fibre optice, modularea fasciculelor
laser purtătoare de informații, calculatoarele optice etc.), concretizând cercetările proprii

în publicații din țară și străinătate, la edituri de prestigiu (ca de pildă Springer-Verlag sau
semnalate și recenzate, spre exemplu, la Freie Universität Berlin), inclusiv prin
prezentări în cadrul unor seminarii, comunicări științifice la simpozioane, reuniuni și/sau
conferințe naționale și internaționale.
Împreună cu ing. dr. ec. Valeriu
Pescau și dr. ec. Constantin Gelu Apostol,
a publicat cel dintâi curs în România,
privind analiza și proiectarea sistemelor
informatice, editat la ASE (1971). Dr. fiz.
Radu Homescu, șeful Laboratorului/
Atelierului a condus, de asemenea,
practica în producție a studenților
informaticieni, a participat la școlile de
vară de informatică, pe teme de
învățământ și cercetare, organizate de
Centrul de Calcul coordinator al MEÎ
(Centrul de Calcul al ASE) la
universitățile din țară (de ex. INFO-Iași).
De asemenea, împreună cu dr. ec. Traian Surcel care a predat informatică

(limbaje de programare), a acordat sprijin activității de învățământ liceal de informatică
din București: 2 clase de informatică de la Liceului „Mihail Sadoveanu”, 2 clase de la
Liceul „Matei Basarab”, precum și un schimb de experiență cu Liceul de matematică-
informatică „Dr. Petru Groza”.
Atât pentru învățământul de zi, seral sau fără frecvență, cât și pentru învățământul
postuniversitar, s-au elaborat studii de caz și portofolii de lucrări practice concretizate în
volume litografiate la tipografia ASE (de pildă, un volum de analiză a fluxurilor
informaționale la întreprinderea de comerț exterior ROMTRANS, profilată pe

transporturi și expediții internaționale de mărfuri, elaborat de dr. Radu Homescu și de
lector dr. Constantin Gelu Apostol).
Pentru învățământul din Academia de Studii Economice, în special pentru
Facultatea de Management Economic, un domeniu de mare interes l-a avut utilizarea
calculatoarelor electronice în luarea deciziilor, prin simularea managementului industrial.
Ca urmare a semnării Acordului româno-american referitor la utilizarea calculatoarelor
electronice în sistemul învățământului superior economic, directorul Prof. dr. ing.
Constantin Bilciu m-a înștiințat că dorește să mă trimită în SUA la o specializare,
împreună cu colegul Gabriel Diaconescu, un foarte bun programator. Pentru asta, însă,
trebuia participat la un concurs cu o echipă de selectare din SUA condusă de Profesorul
David Rutemberg, Ph.D., de la Carnegie Mellon University din Pittsburg și care, ulterior
s-a transferat la Columbia University (Departamentul de Studii Economice). Conducerea
Academiei de Studii Economice a selectat 25 de concurenți din ASE (care, probabil au
fost verificați d.p.d.v. al aprobării pașapoartelor!). În urma concursului au fost selectate 5
persoane, din care, în final, au plecat la specializare doar 4. Subsemnatul a obținut o bursă
de un an la Harvard University, care nu s-a finalizat în acel an (1975), din cauza
neglijenței CNȘT care a întârziat transmiterea formalităților la Cabinetele 1și 2. În anul
următor, rectorul Prof.univ.dr. Ghe. Dolgu a apobat plecarea noastră, pe o durată de 3 luni
de zile, la New York University la Divizia Economico-Financiară, Departamentul de
Computer Science, din cadrul Business Administartion School a NYU. Divizia și
Departamentul erau conduse de Profesorul Myron (Mike) Uretsky. Specializarea era în
domeniul Computer Science and Management Games. Această specialitate de
Management Games înseamna, de fapt, simularea conducerii Întreprinderilor, cu alte
cuvinte Jocuri de conducere a întreprinderilor. Universitatea New York dispunea de un
calculator IBM-370, dar un model prevăzut cu unități satelit plasate în clădiri situate la
distanțe mari, la care/de la care, prin teleprelucrare, era permis accesul direct de la
terminale, fie pentru transmitere/receptare date și programe, fie pentru listare rezultate.
Sistemul de programe de simulare a managementului era pentru trei industrii de
detergenți, concurențiale, și era realizat, cu ajutorul studenților de la Universitatea din
Pittsburg, în limbaj FORTRAN. Sistemul de programe conținea o mulțime de rutine și
subrutine, totalizând peste 10.000 de instrucțiuni. Programele scrise nu erau performante,
având o sumedenie de neajunsuri și care trebuiau curățate de tot felul de reziduuri care,
desigur, micșorau virtuțile sistemului de programe. Nu a existat nici o documentație
disponibilă, încât accesul la programele modulelor era posibil doar prin efectuarea
conversiei cod mașină în instrucțiune lizibilă, iar de aici de dedus algoritmul matematic
pentru acel modul sau subrutină etc. Programul principal conținea un model matematic
imposibil de descifrat. Cu insistențe, am obținut unele fragmente de algoritmi care ne-au
ajutat, întrucâtva, la realizarea conversiei simulării unui proces de management (al unei
întreprinderi americane în concurență cu alte două), într-un joc de conducere a unei
întreprinderi românești socialiste, deci fără economie de piață. Pentru partea de
modificări/adaptări de ordin pur economic, în echipă cu noi, erau lectorii universitari dr.
ec. Ovidiu Nicolescu și lector univ. dr. ec. Tiberiu Zorlențan, ambii specialiști în
management, membri ai Catedrei de Management a facultății de profil din ASE, deveniți
între timp specialiști de notorietate în acest domeniu, cu publicații valoroase (tratate,
monografii, cursuri universitate, articole, sinteze etc.) și în responsabilitatea cărora se
desfășurau, după implementrea sistemului de Jocuri de conducere în varianta

românească, orele de curs și lucrări practice pentru studenți. În plus, de problemele de
software menționate, programele care erau realizate de studenții americani și care fiind
fără experiență în programare, aveau multe neajunsuri. Programele aveau „împănate”,
involuntar, bucle de iterație inutile, instrucțiuni reziduale, dar fără efect etc. Pentru a
realiza, totuși, un avans în preluarea întregului sistem de programe de simulare, ne-am
împrietenit cu un doctorand turc, pe numele de Mustafa Gültekin, asistent la
Universitatea din Ankara, și care, în plus de teza lui de doctorat la care lucrase (tot în
domeniul Management Games), era angajat ca programator la Departamentul de
Computer Science pentru a curăța programele sistemului gigant, viciat de stângăciile de
programare menționate. Spre finalului stagiului său la N.Y.University, de un an de zile,
l-am abordat amical pentru a ne disponibiliza întregul sistem „purificat”de el, pe o rolă de
bandă magnetică.”Turcul are caracter”, spunea Ștefan cel Mare! Am obținut banda
magnetică în cel mai discret mod posibil, chiar atunci când Mustafa își încheia job-ul, iar
noi, coincidență, terminam specializarea. În țară, la ASE, se exercitau presiuni pentru a fi
introdus în planul de învățământ – lucru imposibil de realizat, pricina fiind necesitatea
modificărilor întregului sistem de programe pentru a corespunde economiei socialiste
planificate. Nu era de conceput ca la o întreprindere socialistă muncitorii să intre în grevă,
așa încât atunci când apărea în jocul simulat un asemenea eveniment, cu mesaj afișat la
imprimantă, am hotărât să apară scris, în limba română, în loc de grevă, „reparații
neplanificate” etc. Mai trebuie precizat că la NY University am participat la examenul de
final de curs (Management Games), un adevărat regal de examinare a studenților.
Profesori asociați ai NYU veniseră, cu avioane personale, din diferite parcuri industriale
situate pe lângă marile orașe/centre industriale, ca de pildă din Chicago, Philadelphia
etc., profesorii deținând acolo funcții de conducere la vîrf (directori generali de concerne,
companii etc.). Examenul consta în urmărirea modului de luare a deciziilor pe calculator,
de către studenți, cu operația de rulare imediată pe calculator a deciziilor (de la
terminalele din sala de examen: cititor de cartele, imprimantă) și cu analizarea din punct
de vedere economic a hotărârilor luate. Dialogul purtat între profesori și studenți urmărea,
de fapt, capacitatea managerială a tinerilor, aceștia fiind testați și din punct de vedere
psihologic privind reacțiile la eșecul unor decizii luate sau la viteza de răspuns la
întrebările examinatorilor. În final, am asistat la recrutarea pentru angajare a doi studenți-
absolvenți în marile companii reprezentate de acești examinatori. Ajunși în țară, atât eu,
cât și Gabriel Diaconesu, fiind implicați în activități multiple, pentru a putea răspunde
cerințelor didactice privind jocurile de întreprindere, programate a avea loc în semestrul
următor, am propus angajarea unui programator experimentat care să se ocupe de
transformările de programe și care să întocmescă și documentația de utilizare a
sistemului. Acest programator a fost matematicianul Ioan Radu, încadrat la Catedra de
Management și care a devenit peste câțiva ani, profesor universitar de prestigiu.A fost
acompaniat de ec. Ioan Cochină de la aceeași catedră. Studenții au beneficiat de jocurile
de întreprindere ani buni, utilizând calculatorul IBM-370/135 al ASE, până în 1990, când
economia românească începuse a tranzita spre economia de piață.
Benzile magnetice originale le-am păstrat în bune condiții pentru a putea fi
utilizate cândva. Premoniția schimbării de regim politico-economic a funcționat, însă
reluarea jocurilor de întreprindere nu a mai reprezentat atractivitate, iar pe de altă parte,
renunțarea la calculatorul IBM-370/135 de către conducerea Catedrei de atunci, a devenit
iminentă, sistemul de calcul fiind curând înlocuit cu PC-uri, cu rețele de calculatoare

interactive, cu sisteme de baze și bănci de date cu suport software performant etc.
Costurile modernismului în domeniul IT sunt deosebit de mari! În același timp, în paralel
cu modernizarea tehnicii de calcul, a dispărut, într-o scurtă perioadă de timp, întreaga
industrie de calculatoare românești și odată cu ea, imensa investiție și colosalul efort al
specialiștilor Centrelor de calcul, de creare de software dedicat economiei naționale. Cei
aproape 35.000 de specialiști în informatică (cu studii superioare și medii), au preluat,
însă, cu entuziasm noile sisteme de calcul și filosofiile software de pe piața internațională,
adaptându-se rapid progresului de pe mapamond.
Biblioteca de specialitate: Șeful laboratorului/atelierului a primit sarcina să se preocupe

permanent de dotarea Bibliotecii de specialitate a Catedrei de Cibernetică Economică
(după modelul de achiziție al fostului director al Centrului, ing. dr. ec.Valeriu Pescaru, și
sub îndrumarea, dispozițiile primite și implicarea directă și atentă ale directorului dr. ing.
Constantin Bilciu), prin solicitări de publicații (cărți și reviste) sau prin schimburi de
reviste cu peste 70 de universități din lume (de la cele mai dezvoltate țări în cercetarea și
învățământul cibernetic/informatic din lume). Biblioteca a fost condusă de Bela Mihnea,
specialistă în biblioteconomie și sprijinită de Marilena Bonta, continuatoarea precedentei.
Schimbul de reviste a fost asigurat de mat. Mihai Dan Lutic, Doranda Gariboldi și de Iva
Ionescu care își desfășurau o excepțională activitate în redacția revistelor Catedrei de
Cibernetică Economică. Prin schimbul de reviste și solicitarea de cărți versus reviste, a
fost creată unica bibliotecă de specialitate din țară.
Biblioteca tehnică: După achiziția calculatorului IBM-360/40F documentația acestuia

era într-atât de abundentă și devenise și mai mult cu timpul, datorită sosirii de la firmă a
noilor release-uri și opțiuni privind realizările la zi în materie de software și harware etc.,
încât această documentație necesita organizarea unei biblioteci corespunzătoare. Trebuia
ordonat întregul material documentar după criterii biblioteconomice și gestionat ca atare.
După sosirea calculatorului IBM-370/135 și a minicalculatorului front-end NOVA-840,
apoi a celor două FELIX-uri, C-256 și C-512 (1024), această cerință devenea și mai
stringentă. În situația creată, a fost alocată o sală specială, numită Biblioteca tehnică,
administrată/gestionată de ec. Cornelia (Săraru) Negescu, o persoană bine organizată și la
dispoziția, în special, a inginerilor de sistem, dar și a programatorilor, care studiind
intens, solicitau zilnic material documentar.
F. Laboratorul „Banca de date a Ministerului Educației și Învățământului”
Prin luna iunie 1977, Ministerul Educației și Învățământului (MEI) a luat decizia
de a planifica, în funcție de ieșirea la pensie a cadrelor didactice, la toate nivelele de
învățământ (preșcolar, școlar, profesional, gimnazial, liceal, post–liceal, universitar și
post-universitar, respectiv doctoral), necesarul de personal calificat pentru unitățile de
învățământ cu deficit de cadre didactice sau pentru cele reprofilate sau nou înființate, în
strânsă dependență cu variabilitatea factorului demografic, în special al populației școlare
și universitare. De asemenea, exista o dependență a necesarului de cadre didactice de
noile tehnologii industriale, în general de tendințele progresului în toate domeniile
economico-sociale care, desigur, necesitau pregătirea profesională adecvată a celor
angajați. S-a apelat la Centrul de Calcul al ASE care dispunea de cel mai numeros
personal calificat în domeniul informaticii care să furnizeze, pe baza datelor din teren,
răspunsul la întrebările în cauză: deficit de personal didactic, pensionarii și viitorii
pensionari în următorul deceniu, numărul noilor absolvenți pe specialități și repartizarea
lor în unitățile de învățământ cu deficit de personal de predare etc. Ideea realizării unei
bănci de date profilate pe sistemul învățământului românesc a avut-o mat. Gabriel
Diaconescu, un experimentat programator, care se ocupase de problema compactării
informației și regăsirii acesteia prin metoda inversării pe caractere, care conferea o
eficiență/viteză maximă de acces/regăsire și prelucrare a datelor. În acest sens, Gabriel
Diaconescu, publicase și niște articole în revista Centrului de Calcul. Propunerea a făcut-
o inițial la Centrul Universitar din București (CUB) care l-a îndrumat spre MEÎ. Aceeași
propunere a discutat-o și cu directorul nostru, cu dr. ing. Constantin Bilciu care, fiind
receptiv la ideea colegului Diaconescu de a breveta metoda propusă, i-a dat curs și a
acționat în vederea obținerii patentului, vis-à-vis de metoda de regăsire rapidă a
informației. Cum legea brevetelor de invenții obliga titularul/titularii invenției să
înregistreze brevetul la OSIM, cu acordul ministerului tutelar, s-a ajuns la MEÎ, la
Direcția de Personal. De brevetul de invenție, la care aderaseră ca autori personae din
minister (care nu aveau cunoștințe de informatică) și specialiștii informaticieni veritabili
din Universitațile din București, Cluj-Napoca, Iași, Institutul Politehnic București ș.a., de
toți aceștia se ocupase un apropiat al Direcției de Personal, ing. Mihai Tocaci, de la
Institutul din Petroșani care, acolo, figura ca profesor .
Text verso ►
După cunoștințele noastre acesta este primul brevet din domeniul informaticii din
România, înregistrat la OSIM la data de 7 iulie 1978. La LCCE s-a constituit un grup
care să se implice în realizarea băncii de date, problemă care devenise o sarcină, trasată
de directorul de la Direcția de Personal, conf. univ. dr. Aurelian Bondrea, sociolog ca
specialitate, care figura în statele de funcțiuni la Conservatorul de Muzică „Ciprian
Porumbescu” din București. Desigur, inițial și pe parcurs, directorul Aurelian Bondrea a
discutat cu directorul nostru, Prof. dr. ing. Constantin Bilciu, realizarea băncii de date
care, dimensional, era gigantă și, era de presupus, că va putea fi afectată de erori de
furnizare de date de personal din teritoriu. Cu toate impedimentele previzibile, directorul
LCCE a prevăzut, din start, posibilitatea instalării unui terminal video în biroul
directorului A. Bondrea sau acolo unde se va decide de către acesta pentru a obține
rapoartele solicitate de MEÎ, prin dialog de la distanță (MEÎ ↔ Centru de calcul ASE).
Asemenea terminale video LCCE le primise cadou pentru experimentare de la Fabrica de
Calculatoare. Inspectorul general care primise sarcina de a se ocupa de chestiune era,
initial, ec. Ion Dobrică care a organizat o descindere experimentală într-un „județ
eșantion” (pentru specificul aparte al situației învățământului de toate gradele) și anume
Județul Timiș. S-a constituit o echipă de la LCCE care să se deplaseze la Inspectoratul
Școlar Județean și la Universitatea Timișoara și Institutul Politehnic „Traian Vuia”
pentru a începe experimentul completării fișelor personale cu datele de identificare și al
studiilor (specialității profesionale), vechimii în muncă, a altor date de interes pentru
MEÎ. Echipa s-a deplasat în localitățile județului, eu nimerind la Universitate, la Buziaș,
Nițchidorf și Lugoj. Am proiectat fișa de culegere date, adaptată prelucrării automate,
inclusiv un nomenclator de coduri pentru specialități didactice, județe, tipuri de forme de
învățământ, unități de învățământ din țară și străinătate (pentru cei care studiaseră în afara
țării), coduri de localități etc. S-a realizat și un ghid cu reguli clare și simple de
completare a fișei pentru nefamiliarizații cu informatica. Am descins în echipe de câte 2-3
persoane în localitățile din județ: un coleg de la LCCE, un inspector de la Inspectoratul
Județean al Învățământului și/sau un coleg informatician de la Centrul de calcul din
învățământul superior. Experimentul timișan a dat rezultate deosebite și ne-a furnizat
elemente de corecție sau de adăugare de informații necesare culegerii de date care, în
final, se agregau la LCCE, în fișiere de date constitutive ale bazei de date, culese de la
toate județele din țară. Gabriel Diaconescu avea responsabilitatea implementării
sistemului de programe destinat interogării bazei de date, având colaborarea unor
excelenți programatori, în persoana lui Mircea Magda și a lui Marcel Pătrulescu.
Ulterior, au adiționat acestui grup și alți programatori. De partea de intrare în sistem mă
ocupam eu, cu aportul tuturor operatoarelor de pregătire date (perforare/verificare
cartele), de elaborarea nomenclatoarelor de coduri, a instrucțiunilor de completare a
datelor personale, de rularea sistemului de programe și asigurare a echipamentelor
electronice de calcul, cu asistență din partea inginerilor de sistem etc.
Un rol important l-a avut directorul Prof. dr. ing. Constantin Bilciu care coordona
întreaga problematică prin relația instituțională cu MEÎ și cu Centrele de Calcul
universitare din București și teritoriu. Un rol esențial l-a avut Centrul de Calcul al
Universității din București (CCUB) condus de Prof. dr. mat. Ion Văduva. Trebuie
menționată perindarea prin detașare la Centrul de Calcul al ASE a unor inspectori și
inspectori generali ai MEÎ, precum au fost Ion Dobrică, George Botez (care mai mult
încurca activitatea dorind să se impună), apoi ing. Gheorghe Damian, inspector general,
care credea că informatica se practică prin dispoziții autoritare, urmat de inspectorul C.

Boeru, iar în final, Conf. dr. ec. Mircea Boulescu care era rezonabil și înțelept, domnia sa
fiind, într-un fel de-al casei, activând și ca membru al Catedrei de Contabilitate de la
ASE. Rolul primilor inspectori, cu excepția lui Ion Dobrică și Mircea Boulescu, era de
impulsionare și „de pază contra sabotării realizării băncii de date a MEÎ, care ar fi
întârziat obținerea de rezultate ce trebuiau raportate la Cabinetul 2” (?!), unde s-a
transmis că realizarea băncii de date poate avea finalitatea în două luni de zile. În fine, am
reușit să convingem conducerea ministerului că în informatică nu se poate nimic înfăptui
prin presiune, amenințări sau dispoziții aberante, iar rolul principal avându-l nu
beneficiarul, ci infomaticianul, realizatorul a ceea ce solicita ministerul. S-a lucrat inițial
sub presiune, dar în cele din urmă, directorul Prof. dr. ing. Constantin Bilciu a avut un rol
pacifist, asigurând buna colaborare. Banca de date trebuia, după testarea bunei ei
funcționării, să devină un „organism viu” al MEÎ, un instrument de mare utilitate, în
continuă actualizare și exploatare. Aceste lucruri au determinat permanentizarea
funcționării ei prin activitatea unui colectiv special desemnat, prin crearea unui laborator
adiacent celorlalte laboratoare din LCCE. Așa a luat ființă Laboratorul „Banca de date a
MEÎ”, la data de 8 iunie 1980, când șef de laborator a fost numit mat. Ștefan Mustățea, un
specialist informatician din generația primilor angajați ai Centrului de Calcul al ASE și o
persoană de mare responsabilitate. La acea dată mi s-a încredințat întreaga activitate de
exploatere echipamente de calcul: a colectivului de ingineri de sistem, a colectivului de
pregătire date, precum și cel al Revistelor de Cibernetică economică (în limbile română și
engleză) și al bibliotecilor, de specialitate și tehnică, plus Colectivul de evidență a
activității de cercetare și contracte cu beneficiarii. În paralel, la fel ca majoritatea
cercetătorilor, mi-am continuat activitatea didactică.
În 1980 se terminaseră experimentările cu Banca de date (BD) și putea fi
interogată după încărcarea fișierelor cu date corectate și actualizate. Profesorul dr. ing.
Constantin Bilciu a dispus scrierea unor programe de interogare de la distanță a BD și
afișarea rezultatelor (rapoartelor) conform solicitărilor de la/și la MEÎ. Persoana vizată cu
acest job a fost programatoarea Mihaela Sapatino, o cercetătoare avizată și experimentată
în materie de interogare a BD de la un terminal, precum și în privința afișării rezultatelor
pe monitorul (terminalul video) instalat la MEÎ. Dar, la MEÎ cel desemnat să lucreze cu
monitorul instalat acolo nu avea cunoștințe informatice de nici un fel, deși se întocmise
un dosar cu protocolul de comunicație de la terminal (pași de urmat specificați într-un
dosar-ghid), foarte limpede redactat, fără ambiguități. Mai mult decât atât, perturbațiile
intervenite pe linia telefonică, care făceau să cadă linia, au condus la abandonarea
sistemului de teleprelucrare implementat la minister, utilizâdu-se procedeul transportului
pedestru al hârtiei de imprimantă cu rezutate.
În cadrul Laboratorului își desfășurau activitatea următorii: mat.dr.ec. Ștefan
Mustățea-șef de laborator, ec. Marcel Pătrulescu, analist-programator, ec. Ștefan Preda-
programator, ec. Florentina Anghel, analist, mat. Elena Spânulesu, analist-programator,
ec. Genoveva Mitran, programator, ec. Ion Filip, analist pr., Adriana Cucu, analist-programator
aj.pr., Mariana Oprescu, analist-programator aj.pr., Ioana Grosu, analist-programator
aj.pr., Lizica Dușcă, analist aj.pr., Adriana Mihail, op.pr. și Margareta Papa, op.pr.
Un aport deosebit la crearea Băncii de date a MEÎ și o cooperare deosebită cu
Centrul de calcul coordinator al MEÎ (Centrul de calcul al ASE), l-au avut Centrele de
calcul ale Universității din București (colectivul condus de Prof.univ.dr.mat. Ion Văduva,
director), Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (colectivul condus de

Prof.univ.dr.mat. Călin Ignat, director, ulterior prorector și rector), Universității „Babeș-
Bolyai” din Cluj-Napoca (colectivul condus de Prof.univ.dr.mat. Grigor Moldovan,
director), Institutului Politehnic București –Facultatea de Automatică (colectivul condus
de Prof.univ.dr. Mircea Petrescu, director al Centrului de calcul și prorector, azi membru
de onoare al Academiei Române), Universității din Craiova (colectiv condus de
Prof.univ.dr.ing. Mircea Ivănescu, director și ulterior rector), Universitatea „Dunărea de
Jos” din Galați (colectiv condus de Prof.univ.dr.ing. Severin Bumbaru, director), Centrul
de calcul al Univesității „Transilvania” din Brașov, Institutul de Petrol și Gaze – Ploiești
(colectiv condus de dr.ing. Mihail Florovici, director), Institutul de Construcții București
(colectiv condus de lector dr.ing. Viorel Marinescu, șef al Oficiului de calcul al ICB),
apoi Centrele de calcul ale universităților din Timișoara, Suceava, Pitești, Oradea, Baia
Mare și Constanța.
Menționăm că Centrele de calcul universitare din țară organizau, anual, prin
rotație, în localitatea de reședință, consfătuiri de lucru și schimburi de experiență a
cercetătorilor din unitățile de informatică. Una din principalele tematici dezbătute a fost,
alături de problemele orariilor, burselor, admiterii, evidenței studenților români și străini,
repartiției în producție, perfecționării prin doctorat, aspectelor de predare asistată de
calculator, dotarea cu tehnică de calcul adecvată profilului universitar și specialităților,
prognoza dezvoltării informaticii în învățământul superior, utilizării calculatoarelor în
documentare etc., a fost, desigur, cu o accentuată importanță, „Banca de date a MEÎ”.
Aceste consfătuiri, denumite și „Școli de vară de informatică ale centrelor de

calcul universitare”, în anul 1988 ajunseseră la a 11-a ediție, ținând cont că prima a avut
loc în 1977 la Universitatea din Timișoara, iar cea din Brașov, în 1988.O inițiativă de bun
augur a avut-o Prof. dr Ion Văduva care, după încheierea Școlii de vară organizată la Gura
Humorului de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a editat un volum
cuprinzând comunicări științifice selectate privind metodologiile și tehnicile de scriere a
programelor. Volumul a apărut în 1981.
Șeful de laborator mat. dr. ec. Ștefan Mustățea, pe lângă conducerea colectivului
implicat în exploatarea Băncii de date a Ministerului (în deosebi actualizarea datelor
personalului didactic, prelucrarea acestor date în conformitate cu cerințele MEÎ cum este
elaborarea de statistici etc.), era serios implicat atât în activitatea de cercetare
contractuală, îndeosebi pe probleme de gestiunea materiilor și materialelor în
producție, aprovizionare, optimizarea producției etc., cât și în activitatea didactică.
Contractele la care lucra erau la următoarele unități economice: C.O.S.Târgoviște,
Fabrica de anvelope „Danubiana”, Fabrica de Mașini-Unelte și Agregate București
(FMUAB), Combinatul de Aluminiu Slatina, Fabrica de Încălțăminte București,
Întreprinderea Electromontaj, Institutul de Proiectări Energetice (ICPE) și Institutul de
Cercetări Hidroenergetice (ICH). În 15 decembrie 1985, mat. Ștefan Mustățea își susține
teza de doctorat intitulată „Gestiunea optimă a materialelor la nivelul unei unități
economico-sociale, folosind calculatoarele electronice”, cu aplicație la I.P.A. Slatina,
avându-l conducător științific pe Prof. univ. dr. doc. Constantin Ionescu. Mat.dr.ec. Șt.
Mustățea a elaborat, de-a lungul timpului, 10 cursuri universitare litografiate în ASE (în
deosebi privind programarea calculatoarelor în diferite limbaje) și a publicat 32 articole și
comunicări științifice pe tema aprovizionării și gestiunii economice. A fost un cercetător
deosebit de activ, neobosit, pasionat, păstrând cu subalternii relații apropiate, înțelegându-
le necazurile personale, atitudine ce i-au adus aprecierile acestora.
Colectivul Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică la Casa Universitarilor la jubileul aniversării

(2013). De la stg. la dr.: Vasile Ionescu, Doina Ionescu, Radu Homescu, Carmen Hartulari, Dan Somnea,
Pencea Margareta, Lizica Dușcă, Codrin Ionescu, Rodica Boconcios, Ștefan Brad, Marilena Bonta,
Elisabeta Hornoiu, Stela Funieru-Stinghe, Ioana Grosu, Ștefan Filipescu, Florentina Anghel, Rodica Anghel,
Ștefan Mustățea, Dorina Moanță, Radu Șerban, dl. Moanță, Lisette Coandă, Doru Bigan, Adrian Bădescu,
Traian Surcel, Ion Teodor; jos de la stg.la dr.: Emanuel Abăluță, Virgil Hornoiu, Elena Sofronie,
Marcel Pătrulescu, Constantin Gelu Apostol
9.6 Personalități din străinătate în vizită la Centrul de

calcul al ASE
În perioada martie 1974–martie 1979, Profesorul Manea Mănescu devenise
Premier al României. În cadrul vizitelor oficiale ale unor omologi din străinătate, s-a
inclus în programul acestora (ca obiectiv care să ilustreze preocupările în domeniul
ciberneticii și informaticii economice românești, nivelul performant al învățământului
superior economic, al cercetării științifice și al dotării cu calculatoare de ultimă
generație), opriri pe traseu la Centrul de calcul al ASE (Laboratoarele Catedrei de
Cibernetică economică), al cărui fondator și conducător (onorific) era Profesorul Manea
Mănescu. Cu prilejul acestor vizite,de scurtă durată, Prof.dr.ing. Constantin Bilciu,
directorul LCCE, prezenta aspecte relevante ale organizării și desfășurării învățământului
cibernetic și informatic, al integrării acestuia cu cercetarea științifică și producția,
panourile de la parterul clădirii Centrului de Calcul ilustrând, prin scheme și fotomontaje,
aspectele principale ale pregătirii studenților, precum și preocupările diversificate și de
nivel, ale cercetării științifice și aplicării rezultatelor în economie și în procesul didactic.
După prezentarea menționată urma, vizitarea sălii calculatoarelor electronice, calculatoare
care se situau, din punct de vedere al performanțelor, la nivelul celor din Occident.
Vizite ale unor personalității străine la ASE:
 primă vizită a întreprins-o, în 1974, primul ministru al Finlandei, Taisto Kalevi Sorsa împreună
cu soția.
 altă vizită la nivel înalt a fost a premierului iranian Amir Abbas Hoveyda, fost coleg la studii în
Franța cu Prof.dr.ec. Ion Stănciulescu-Mehedinți. Vizita a fost condusă de Prof.dr.ing. C-tin Bilciu;
 Una din cele mai importante și agreabile vizite, a fost a premierului francez Jaques Chirac
(1975) și mai târziu, în calitate de primar general al Parisului (1978), de fiecare dată însoțit de
doamna Chirac;
 Ulterior acestor date, au vizitat Centrul de calcul premieri sau personalități de înalt nivel din
Nigeria, China și Polonia;
 vizită de mare interes pentru România și, prin urmare și pentru LCCE- ASE, a fost aceea a
vicepreședintelui Companiei Control Data, în luna februarie 1976.
La mijloc: premierul Kalevi Sorsa, alături de soție, iar în drepta,

Prof.dr.ing. Constantin Bilciu (în sala calculatoarelor), anul 1974
În mijloc: premierul Finlandei, Kalevi

Sorsa cu soția, în dreapta, Prof.dr.ec.
Ion Stănciulescu-Mehedinți,
iar în stânga (în halat alb), Radu
Homescu, șef de laborator (foto:
1974)
În așteptarea vizitei la LCCE a

prim-președintelui companiei Control Data;
de la stg. la dr.: dr.mat. Vincențiu Dumitru,
Prof.dr. Ludovic Tövissi, Prof.dr.
Mircea Bulgaru, op.pr. Ioana Grosu, dr.ec.
Radu Stroe, op.pr. Victoria Cernescu, dr.fiz.
Radu Homescu, Prof.dr. Ghe. Dolgu, rectorul
ASE și mat.dr.ec. Ștefan Mustățea
(februarie 1976)
9.7 Manifestări științifice organizate de/

sau împreună cu LCCE
9.7.1 Manifestări științifice interne
a) La nivelul Academiei Române funcționa, încă din luna iunie 1965, Comisia de Cibernetică și al
cărei prim-președinte a fost academicianul Grigore C. Moisil. Obiectivele acestei comisii și
activitatea desfășurată au fost, în mare măsură, detaliate în publicația„Istoria Științelor în România
– Cibernetica”, întocmită de Comitetul Român de Istoria și Filozofia Științei (azi și Tehnicii -
CRIFST) și apărută în Editura Academiei Române în 1981. Eram membru al acestei prestigioase
Comisii din anul 1978 și am prezentat în cadrul unor ședințe teme referitoare la noutățile în
domeniile modulării fasciculelor laser pentru transmiterea informațiilor, despre logica fotonică și
calculatoarele optice, memorii optice, în general, și memorii holografice, în particular, compact
discuri ș.a.
b) În ceea ce privește perioada când președinția a fost preluată de Profesorul Manea Mănescu (martie
1974), activitatea Comisiei era axată, în special, pe problemele aplicării ciberneticii și informaticii
în economie și stabilirea unor evenimente științifice de interes macro și microeconomic. Academia
Română (Comisia de Cibernetică), împreună cu Academia de Studii Economice (Laboratoarele
Catedrei de Cibernetică economică) și cu Institutul Central de Informatică (ICI), au organizat,
începând cu anul 1980, în fiecare an, până în 1989, următoarele evenimente științifice:
 Simpozioanele intitulate Modelarea cibernetică a proceselor de producție;
 Conferințele naționale de Cibernetică economică cunoscute sub genericul Cibernetica în
slujba dezvoltării economico-sociale a țării;
„Istoria Științelor în România – Cibernetica”,

Din Analaele Academiei (1986), vol. 36, p. 121-122 CRIFST, Ed. Academiei Române în 1981
Aceste evenimente se organizau la Academia de Studii Economice de către Laboratoarele

Catedrei de Cibernetică economică (Centrul de calcul) în spațiile acestora, principalul rol revenindu-i
directorului Prof.dr.ing. Constantin Bilciu, care a lucrat strâns cu șefii de laboratoare, iar aceștia cu
cercetătorii și cu beneficiarii contractelor de cercetare științifică. Conducerile secțiilor (președinții și
secretarii) erau asigurate de cercetătorii LCCE și/sau de specialiști ai ICI, ai Centrelor de Calcul ale
Universității din București, Institutului Politehnic București, Universitățile din Iași, Cluj-Napoca,
Timișoara, Craiova etc., inclusiv de responsabilii contractelor amintite din unitățile economice,
directorii Centrelor de calcul, respectiv ai institutelor de cercetare/proiectare ș.a.
Tematicile secțiunilor vizau:
(1) Modelele cibernetice în economie: Evaluarea unui proces tehnologic; Populația ca sistem,
în contextuul tranziției demografice; Modelarea cibernetico-economică în profil teritorial; Simularea
scurgerii hidrologice în bazine hidrologice mari; Aplicarea analizei valorii la proiectarea obiectivelor
de investiții; Modele fuzzy în eficiența investițiilor; Analiza logică și metalogică a deciziilor de grup;
Utilizarea corelațiilor multiple la alcătuirea prognozei pentru consumul de bunuri alimentare; Analiza
imaginilor cu aplicații la recunoașterea automată a caracterelor scrise; Proprietăți calitative ale
modelelor neliniare de tip BLR; Utilizarea pseudoinversei matriceale în modelul BLR;
(2) Modele și metode de optimizare în activitatea întreprinderilor: Modelarea proceselor de
preparare a substanțelor minerale utile; Optimizarea în hidroameliorații; Prognoza consumurilor
energetice la intreprinderi industriale; Modele matematice pentru programarea producției discret
continui; Programarea operativă a producției în timp real și în mod interactiv; Algoritmi fuzzy de
programare operativă în industria metalurgică; Algoritmi pentru proiectarea în arhitectură; Calculul
circulației în sistemul vaporizator al cazanelor cu circulație naturală; Utilizarea jocurilor statistice în
determinarea unor planuri de control; Modele de simulare pentru determinarea stocului optim de
rezervă; Utilizarea variabilelor duale în programarea liniară cu mai multe funcții obiectiv; Probleme
liniare discrete de optim vectorial; Algoritmi de eliminare a acțiunilor neoptimale; Programarea în
numere întregi cu aplicații; Structura statistică a problemelor de optim global; Criteriul riscului minim
pentru problema Cebîșev; Conducerea automată a ramelor de metrou; Joc de conducere a activității
comerciale în profil teritorial în regim de teleprelucrare; Model de optimizare a ofertelor pentru
angajarea navelor în transportul maritim; Metoda direcțiilor aleatoare conjugate; Programe de
identificare a parametrilor în modelul diferențial Bajpai-Reuse pentru producerea penicilinei;
Optimizarea producerii și distribuției căldurii la o centrală electrică de termoficare cu ajutorul

microcalculatoarelor de proces;
(3) Sisteme informaționale și informatice în economie: Aplicații posibile ale
microcalculatorului MC-18; Analizoare sintactice de job-control SIRISS pentru job-uri FELIX
introduse prin stații HASP; Generarea și utilizarea unui sistem integrat de prelucrare a bazelor de date
în timp real; Implicații ale limbajelor neprocedurale în programarea calculatoarelor; Realizarea bazelor
de date distribuite; Asistarea cu calculatorul a proiectării și realizării unei Baze de date; Sistem
informatic pentru ordonanțarea producției; Baze de date în căile ferate și exploatarea lor în timp real;
Sistem de codificare interactivă; Sistem informatic de eliminare a fluxurilor încrucișate în transportul
mărfurilor pe calea ferată; Sistemul informațional al costurilor în silvicultură; Sisteme informatice de
programare și urmărire a producției; Sistem informatic pentru conducerea activității într-un institut de
învățământ superior; Sistem informatic pentru optimizarea proiectării și construcției tehnologice a
navelor; Modele de optimizare a funcțiilor sistemului de operare; Concepte ale teoriei mulțimilor cu
aplicații în analiza și proiectarea automată a sistemelor informatice.
(4) Metode și modele de simulare în conducerea activității economice: Modele de simulare
pentru identificarea zăcămintelor de minereuri; Statistica informațională Onicescu în determinarea
mixului de marketing; Simularea stocurilor cu limbajul GASP; Simularea unor procese industriale prin
metoda Monte-Carlo.
(5) Tehnici de programare: Aplicarea momentelor invariante la recunoașterea formelor;

Proprietățile gramaticilor generatoare de componente de nume; Realizarea cuplării unor
microcalculatoare din generația a II-a la o întreprindere; Restructurarea interpretorului BASIC–18 ca
urmare a introducerii unor noi facilități; Posibilități de penalizare a structurilor de date evoluate în
limbajele de programare; Structuri de date pentru reprezentarea firelor de așteptare; Generarea
automată a programelor SOCRATE pornind de la structura bazei de date-generatoare clasa I-a;
Generator nesecvențial de tabele într-un sistem de regăsire; Operator de ciclare cu variația implicită
într-un sistem de regăsire; Structuri flexibile de interfață cu utilizatorul în sisteme interactive; O
metodă generală de prezentare a înregistrărilor cu structură variabilă; Metodă interpretativă pentru
implementarea unor protocoale de comunicație pe mini/microcalculatoare; Îmbunătățiri ale sistemului
de operare SIRIS-3; Interpretor LISP pentru microcalculatorul M-216; Eficiența folosirii terminalelor
portabile în culegerea datelor.
Biroul Secțiunii Sisteme

informaționale și informatice
în economie la Simpozionul
Modelarea cibernetică a
proceselor de producție
(29-31 mai 1980).
La dr.: Prof.dr.ing. C-tin
Bilciu și la stg.: c.ș.p. Radu
Homescu, șef de laborator
Simpozionul Cibernetica în slujba

dezvoltării economico-sociale (1984).
De la stg. la dr.rândul din față:
Emilian Epure, Eugen Țigănescu,
Radu Homescu, Ghe. Boldur-Lățescu,
Nicolae Vișinoiu, Ion Ivan,
M.C. Demetrescu, Cornel Cușa,
C-tin Antonescu, Vasile Teodor Nica,
C-tin Gelu Apostol,
Vladimir Dumitrescu, Ghe. Dodescu,
C-tin Bob; Rândul din spate, de la stg.
la dr.: Adrian Victor Bădescu,
Larisa Biță, Silvia Spătaru,
Fabian Csaba, Emil Dumitrescu,
Ion Stancu-Minasian și Ion Filip.
Tematicile secțiunilor Conferințelor Naționale de Cibernetică intitulate „Cibernetica în slujba

dezvoltării economico-sociale a țării” au fost următoarele:
(1) Teoria sistemelor cibernetice: Sisteme mari multifeedback și aplicații; Probleme ale modelării
lingvistice; Limbaje lingvistice utilizate în modelarea comportamentului uman; Oceanul Planetar- o
viziune cibernetică; Conducerea proceselor cu informație apriorică incompletă utilizând sisteme
instruibile de recunoaștere a situațiilor de comandă; Entropia informațională hiperbolică – parametru
al sistemelor;
(2) Conducere și informatică: Concepție și metode pentru o
bancă de date cu regăsire spontană; Program pentru obținerea
pseudo-inversei Moore–Penrose cu aplicații în prelucrarea
optică a datelor; Utizarea funcțiilor spline în prelucrarea optică a
datelor; Rețele de teleprelucrare utilizate în învățământ; Bazele
concepției de realizare a Sistemului Informatic Național (SIN);
Sisteme decizionale interactive utilizate în conducerea operativă
a producției de utilaj petrolier; Model de simulare și algoritm de
optimizare pentru programarea producției troliilor de foraj;
Considerații privind siguranța în funcționare a rețelelor de
calculatoare; Model de fiabilitate pentru produse program;
Optimizarea actului decizional; Optimizarea unor procese
izoperivolumetrice; Terotehnica sistemelor informatice; Pachet
de programe pentru prelucrarea statistică a datelor de măsurare
antropologică; Schemă de calcul cu diferențe finite utilizate în
elaborarea modelelor matematice de simulare a regimului dinamic pentru instalațiile de separare

izotopică; Generarea de programe COBOL, EPSILON-precompilator de programare structurată;
SIGMA-generator interactiv de programe; Exploatarea programelor de aplicații sub controlul
monitorului SUPRA;
(3) Cibernetica sistemelor vii: Ortogeneza bioritmurilor endocrine; Ecuațiile Hodkin-Huxley;
Informația biologică și sisteme moleculare de simetrie-asimetrie; Simularea curenților ionici implicați
în generarea influxului nervos; Aspecte cibernetice în evaluarea bionică a sistemului neuromuscular;
Studiul coordonării mișcărilor unor mușchi ai membrelor de broască, controlați de către un
microprocesor;
(4) Cibernetica sistemelor tehnice: Contribuții la prognoza și controlul automat al consumurilor
energetice; Conducerea cu calculatorul a proceselor de fracționare; Metode structurale în sinteza
sistemelor; Conducerea numerică a mașinilor unelte utilizând sisteme multiprocesor; Contribuții la
evaluarea tehnico-economică a utilizării roboților industriali;
(5) Cibernetica sistemelor economico-sociale: Modelarea cibernetică în autoconducerea și
autogestiunea economico-financiară la nivel teritorial; Modelarea cibernetică a unor procese
hidrologice prin conceptul de stare medie a sistemelor; Sistem de modele macroeconomice de creștere;
Strategii Stackelberb; Sisteme input/output, limbaje și automate Leontiev; Procese entropice și
antientropice în agrosisteme; Optimizarea sistemului de transport a produselor calde, solide, în
unitățile siderurgice, în vederea minimizării consumului de energie; Aspecte ale propagării entropiei
organizatorice în sistemele de producție; Subsistem informatic cu aplicații în domeniul demografiei
calitative.
9.7.2 Manifestări științifice interne cu participare internațională
 Școala de vară internațională privind prelucrarea informației (Mamaia – Constanța, 1971)

a fost organizată de academician Nicolae Teodorescu și de Profesorul Guy Boulaye (Universitatea
din Grenoble) – expert UNESCO, cu sprijinul Guvernului României prin Ministrul Învățământului
academician Mircea Malița, vice-prim-ministru academician Mihai Drăgănescu și Comitetul de
Stat pentru Energie Nucleară. Pe durata a
17 zile, conferințele și simpozionul s-au
desfășurat în clădirea Institutului
Pedagogic din Constanța, în perioada 1-
17 august 1971. Au participat peste 100
de oameni de știință din Argentina,
Bulgaria, Cehoslovacia, Franța, Republica
Federală a Germaniei, India, Irlanda,
Italia, Norvegia, România, SUA și Ungaria.
Organizarea de conferințe și a unui
amplu simpozion, Școala de vară a
dezbătut 25 de teme de mare interes și
actualitate, precum și 27 de comunicări
științifice, ambele cu prezentarea unor
opinii și schimburi de experiențe în
domeniile prelucrării informațiilor cu
ajutorul calculatoarelor electronice.
Temele și noile tendințe în acest
domeniu au fost următoarele, preluate din
articolul publicat în „Economic
Computation and Economic Cybernetics
Studies and Research”, nr. 4, 1971.
Conferințele de mare interes, prin noutatea momentului, au fost: (a) aceea a Profesorului Gay
Boulaye privitor la tendințele de dezvoltare a microprocesoarelor și microprogramării; (b) conferința
Profesorului Daniel Teichroew referitoare la limbajele de descriere a cerințelor pentru sistemele
informatice; (c) conferința Profesorului Silviu Guiașu care a abordat relațiile între teoria algebrică și
teoria probabilistică a codurilor detectoare de erori; (d) tema cercetătorului Mircea Chirică privind
aplicarea gramaticilor de transducție la scrierea compilatoarelor și (e) a Profesorului Ion Văduva,
pionier în domeniul simulării și aplicațiilor. De altfel, nu a existat vreo temă de conferință abordată
fără manifestarea interesului și parcurgerea unui dialog activ. Anii `70 erau anii care defineau, de fapt,
începuturile informaticii românești și a fabricării în România a calculatoarelor de generația a III-a.
Academicianul Mircea Malița la

o conferință împreună cu Radu
Homescu
Desigur, problematica cercetărilor operaționale

s-a focusat asupra așteptărilor participanților. Au stârnit
un interes aparte comunicările: (a) Profesorului Ion
Tomescu vizând „S.E.P. – type Algorithms”; (b)
Profesorului N. Popoviciu referitoare la rezolvarea
problemelor de programare neliniară; (d) Profesorului
Ghe. Boldur-Lățescu asupra fundamentelor proceselor
de luare a deciziilor economice; (e) de un interes special
s-a bucurat comunicarea privind optimizarea în croirea
bidimensională cu aplicații multiple în diferite industrii
– autori cercetătorii de la Centrul de calcul al ASE:
Doru Duță, Csaba Fabian și Ghe. Weisz.
 Congresul Internațional de Cibernetică și Sisteme Generale organizat la București, în
perioada 25-29 august 1975, sub egida World Organisation of General Systems and Cybernetics
(WOSGC), având cooperarea Comitetului Român de Organizare, după cum rezultă din
ilustrațiile reproduse după documentele oficiale. Comitetul Român și Secretariatul Congresului
erau cu sediul la Academia de Studii Economice, la Laboratoarele Catedrei de Cibernetică
economică (LCCE), precum și locația consilierului Congresului, dr. John Rose – directorul
general al WOSGC. Cum era lesne de înțeles în acele vremuri, Congresul se desfășura sub
înaltul patronaj al Președintelui României, Nicolae Ceaușescu. Din Comitetul Internațional de
Patronaj al Congresului făceau parte 2 laureați NOBEL și 15 președinți de Academii.
Facem mențiunea specială că rolul extrem de important în organizarea și
desfășurarea Congresului și a tuturor evenimentelor legate de Congres, l-a avut Prof.
univ. dr. ing. Constantin Bilciu, un excepțional organizator, ajutat de importante
personalități din Comitetul Român, profesori universitari și conducători de laboratoare și
centre de calcul, precum și de personalul de cercetare din LCCE. Secretariatul
Congresului se afla la ASE, la Facultatea de Cibernetică economică, Informatică și
Statistică, iar Secretariatul operativ, pus la dispoziția participanților (circa 1.500 din 30
de țări) pentru: organizarea primirii în aeroport și la Gara de Nord, înregistrarea, cazarea,
distribuirea documentelor Congresului, asigurarea ghidajulului spre secțiuni, a condițiilor
de deplasare în oraș, difuzarea pliantelor pentru agrement etc., era plasat la parterul
facultății, toate atribuțiile intrând în resposabilitea acestui secretariat operativ, condus de
c.ș.p. Radu Homescu-șef de laborator. Tot la parter era organizată o expoziție de cărți și
reviste de specialitate primite de la mari edituri și redacții de prestigiu din străinătate.
Conducerea acesteia era asigurată de Bela Mihnea, o experimentată bibliotecară, ajutată
de colega ei, Marilena Bonta și de redactora revistei SCCECE, Iva Ionescu și secretara de
redacție, Doranda Gariboldi.
La parterul Sălii Palatului a fost organizată, cu prilejul Congresului, o Expoziție
Internațională de Calculatoare și Echipamente Auxiliare (20-30 august 1975), reprezentată de
cele mai mari firme de calculatoare, echipamente automate și de telecomunicații de pe mapamond
(IBM, Control Data, ICL, Elliott, Siemens și Bull).
- Masa Rotundă a Congresului a avut ca temă: „Dezvoltarea informaticii în următorii 25
ani”, organizată de ICI (președinte: Prof.dr.ec. Ion Românu, director general;vice-
președinți: Prof. univ. dr. ing. Mircea Petrescu și dr. Ing .Vasile Biță);
- Forum deschis, prezidat de Signor A. Peccei, Președintele Clubului de la Roma, a inclus
trei conferințe sub genericul „Perspectivele științei și tehnologiei în următorii 30 de ani”,
susținute de: dr. S.L. Fawcet – președintele Institutului Battelle; de dr. H. Chilver – vice-
cancelar al Cranfield Institute of Technology din Marea Britanie; și de Prof. univ. dr.
Mircea Malița – Universitatea din București.
Ședințele de lucru (simpozioanele și secțiunile de comunicări

științifice) au avut loc conform tabelelor de mai jos.
Simpozioanele s-au desfășurat în conformitate cu tematicile
prezentate mai jos.
Calea Dorobanți 15-17: ASE, locul unde s-a desfășurat al III-lea Congres de Cibernetică
și Sisteme Generale, în anul 1975
După cum se poate observa din imaginile de mai sus (care sunt reproduse din Programul
Congresului), Comitetul Internațional de Patronaj este reprezentat de 2 laureați ai Premiului Nobel,
inclusiv Președintele Fundației Nobel, din 15 președinți ai celor mai importante Academii de
Științe din țări europene, din Japonia, Israel și SUA, apoi din cei 2 sponsori, UNESCO și Institutul
Memorial Battelle. În cadrul simpozioanelor și conferințelor au prezentat teme un număr de 11
renumiți oameni de știință, iar pe secțiuni, 316

comunicări științifice (în total 327 prezentări cu un
număr mult mai mare de autori și coautori ai
comunicărilor).
Cu prilejul acestui Congres s-au atribuit:
președintelui României, Nicolae Ceaușescu, Medalia de
aur „Norbert Wiener”, iar Profesorului Manea Mănescu,
conducătorul celui de-al III-lea Congres (1975), Premiul
Organizației Mondiale de Sisteme Generale și
Cibernetică (WOGSC), de către Prof.dr. John Rose-
director general al WOGSC (U.K), pentru succesul
evenimentului științific de la București.
Lucrările Congresului au apărut în 3 volume la
Editura Springer-Verlag (Berlin. Heidelberg. New York)
intitulate „Modern Trends in Cybernetics and Systems”
(Editors in Chief: dr. J. Rose and C. Bilciu). Apariția
celor 3 volume în primăvara anului 1977, într-un tiraj de
3.000 exemplare, suplimentat în 1978 cu încă 2.000
exemplare, a fost inclusiv rezultatul unei colaborări
strânse cu Editura Tehnică din București.
Înmânarea Premiului Organizației Mondiale de Sisteme Generale și Cibernetică (WOGSC) Profesorului

Manea Mănescu, conducătorul celui de-al III-lea Congres Mondial de Cibernetică și Sisteme Generale
(1975), de către Prof. dr. John Rose –director general al WOGSC (U.K), pentru succesul evenimentului
științific de la București. De la stg. la dr.: dr. mat. Liliana Spircu și dr. mat. Georgia Hera, Prof. dr.
Edmond Nicolau, Prof. dr. J. Rose, Prof. dr. Ioan Ursu, Professor Charles Helvey, Ph.D. (SUA),
Profesor Manea Mănescu și Prof. dr. ing. Constantin Bilciu, responsabilul organizării Congresului
Imensul efort și calitățile manageriale ale Prof. univ. dr. ing. Constantin Bilciu dovedite
în organizarea și desfășurarea acestui eveniment științific internațional, de un puternic ecou în
lumea cercetătorilor din domeniile ciberneticii și informaticii, și-au găsit expresia recunoașterii și
aprecierilor în cele afirmate public și în scris de către unul dintre iluștrii specialiști pe plan mondial
în aceste importante arii ale științelor moderne. Acesta este Profesorul Emeritus Tibor Charles
Helvey, Ph.D., D.Sc. de la Universitatea Tennessee Space Institute (Tullahoma), SUA, unde a
predat Cibernetica. A fost membru al conducerii WOGSC, Profesor la University of South Florida
(Tampa), specialist în domeniile ciberneticii, tehnologiei spațiale, inteligenței artificiale, machine
interaction și în management. A decedat în 1991.
 Simpozionul bilateral de cibernetică economică român-

german (RDG) intitulat „Modelarea Cibernetică a Poceselor
Economice”, a debutat în perioada 21-28 mai 1979 la București.
Seria acestor evenimente științifice bilaterale au fost organizate,
din 2 în 2 ani, de Laboratoarele Catedrei de Cibernetică
economică, în colaborare cu Universitatea din Rostock – Catedra
de economie. Al doilea Simpozion a avut loc la Rostock în
perioada 1-5 septembrie 1981; al treilea, la București, între 16 și
21 mai 1983, iar al patrulea Simpozion, la Rostock, în perioada
16-19 iulie 1985 – acesta fiind și ultimul eveniment bilateral.
Delegația din RDG era compusă din Profesor dr. ec. Gotfried
Schultze, Profesor dr. ec. Siegfried von Känd, Profesor dr.habil.
Hans-Georg Lauenroth, Profesor dr.habil. Klaus-Jünger Richter
și dr. ec. Hartmuth Schultze.
▲ De la stg. la dr.: dr. ing. Nicolae ▲ De la stg. la dr.: rândul din spate 3 participanți; în față:
Costake (DCS); Secretariatul ManoleVelicanu, Emil Dumitrescu, Fabian Csaba,
Simpozionului româno-german: ing. Ghe. Ciobanu, Vasile Ionescu, Radu Șerban, Crișan Albu,
Dumitru Vișan, ec. Emil Dumitrescu și Angela Galupa și profesorul din R. D. Germania (Rostock),
dr. fiz. Radu Homescu, șef de laborator susținând comunicarea.
▲ De la dr.la stg.: ing. Rodica Boconcios, Radu ▲ De la dr.la stg., jos: Margareta Pencea, Ștefan
Homescu, Radu Șerban, C-tin Apostol, Adrian Mustățea, sus: Crișan Albu, Emanuel Abăluță,
Victor Bădescu Marcel Pătrulescu, Ion Dobre și Ion Teodor.
În principal, comunicările abordate, pe grupe de lucru, vizau următoarea problematică:

Entropia în sistemele socio-economice; Modelele cibernetice în studiul mobilității sociale;
Modelerea reproducției forței de muncă; Sisteme de teleprelucrare în agricultură; Simularea
conducerii proceselor industriale; Modelele cibernetice de optimizare a planurilor de producție în
petrochimie; Programarea proceselor de
producție; Urmărirea operativă a producției
în rafinării; Modelarea cibernetică a
funcționării sistemelor energetice naționale;
Euristică și teoria mulțimilor vagi; Unele
probleme de teoria jocurilor; Optimizarea
produselor-program; Sisteme informatice în
timp real pentru transporturi pe cale ferată;
Optimizarea rutelor în transporturile
internaționale de mărfuri; Modele
funcționale în activitatea portuară; Controlul
optimal în elaborarea șarjelor și alte „Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri/ Și niciodată
tematici. Aceste simpozioane au prilejuit un n-or să vie iară…” (M. Eminescu)
real schimb de experiență în domeniile Prof. dr. ing. Constantin Bilciu și Radu Homescu
enumerate, o substanțială platformă de colaborare pe proiecte comune definite de schimburile

comerciale, educaționale și științifice.
 A V-a Conferință Internațională privind sistemele de control și
computer science care avut loc în perioada 8-11 iunie 1983, la
Institutul Politehnic din București, a fost organizată de Catedra de
Control și Calculatoare. Principalele subiecte spre care s-a focusat
Conferința au fost: Teoria sistemelor; Controlul optimal, Roboți
industriali; Arhitectura sistemelor; Inginerie software; Siguranță în
funcționare și testare; Rețele de calculatoare; Prelucrarea
imaginilor; Inteligență artificială; Recunoașterea formelor etc. Au
fost peste 200 de comunicări. Conferința s-a desfășurat cu sprijinul
Ministerului Educației, Consiliului Național pentru Știință și
Tehnologie și Comitetul Național IFAC (International Federation
of Accountants).
Participanții au fost din următoarele țări: Japonia, Franța,
Bulgaria, Polonia, Grecia, URSS, Italia, Egipt, Vietnam, R.D.G.,
Olanda, R.P. Coreană, R.F a Germaniei, Cehoslovacia, Ungaria.
UPB - Universitatea
„Politehnica” din București
La această Conferință a participat din partea Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică

Economică, la Secțiunea „Prelucrarea imaginilor”, c.ș.p. dr. Radu Homescu, șef de laborator, cu
comunicarea „Restaurarea imaginilor degradate în sisteme optice liniare și neliniare”.
 Al X-lea Congres de Cibernetică și Sisteme, a fost

organizat la București, în perioada 26-31 august 1996, de
Organizația Mondială de Sisteme și Cibernetică (WOSC)
și cu participarea directă a Societății „Ateneul Român”-
Universitatea Ecologică din București și al MLM
International Service. Toate cele 5 secțiuni ale Congresului
s-au desfășurat la Sala Palatului, București.
Directorul General al WOSC a fost Prof.dr. Robert

Vallée, de la Universitatea 13 Paris /University of Paris –
Nord/, iar Prof.dr.John Rose, Director Onorific și Fondator al
WOSC, U.K.; În calitate de Director pentru Congresele
WOSC, Prof.dr.ing. Constantin Bilciu (SUA) a făcut parte din
Comitetul Internațional de Onoare al Congresului, fiind
prezent la lucrările acestuia.
Denumirile secțiunilor:
(1) „The Meaning of Cybernetics” având ca tematici: Teoria Sistemelor, Interdisciplinaritate,
Educație și Cibernetică, Ecocibernetică;
(2) „Sociocybernetics” cu tematicile: Complementaritate, dialectica și dublele contingente în
sistemele dinamice: risc și limite în metodele de cuantificare; Punți conceptuale între
sociocibernetică și teoria sociologică; De la teoria entropiei sociale la sinergetică: abordări non-
echilibru în sistemele sociale; Realismul constructiv și cibernetica; Testarea ipotezelor pentru
modelele cu feedback pozitiv; Socio-cibernatica și problema calității într-un regim democratic;
(3) „Cybernetics Models and Technics” cu tematica: Modele cibernetice și tehnică;
(4) „Artificial and natural Intelligence”;
(5) „Biocybernetics”.
De la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică și LCCE au
participat: Prof. dr. ing. Constantin Bilciu, Prof. dr. ing. Marcel Stoica, Prof. dr. ec. Marin
Andreica și Prof. dr. fiz. Radu Homescu cu comunicări științifice din domeniile hardware-ului;
simulării strategiilor asupra fondurilor mutuale; integrării culturale europene în context informatic.
9.7.3 Participări la manifestări științifice externe

Din ASE-LCCE au participat și/sau au prezentat comunicări cercetători științifici la următoarele
manifestări externe:
a) Al IV-lea Congres Internațional de Medicină Cibernetică, Nisa, Franța, 19-22 septembrie 1966:
fiz. Radu Homescu (Asupra unor probleme de algebră booleană aplicată la sinteza celulară de
proteină);
b) Al V-lea Congres Internațional de Cibernetică, Namur, Belgia, 11-15 septembrie 1967:

Prof.dr.ing. Edmond Nicolau (Neurocibernetica); fiz. Radu Homescu (Un model analitic pentru
studiul erorilor de control celular);
c) Primul Congres de Cibernetică organizat la Oxford de către WOGSC în anul 1969: a participat
Profesorul Manea Mănescu (Cibernetica economică și educația în domeniul economic);
d) Al VI-lea Congres Internațional de Cibernetică, Namur, Belgia, 7-11 septembrie 1970: a
participat Prof. dr. ing. Edmond Nicolau (Feedback neuronal și perturbații fiziologice); fiz.
Radu Homescu (Asupra stabilității circuitelor de control și reglare genetică);
e) Al II-lea Congres de Cibernetică organizat la Namur de către WOGSC în 1972: Prof. dr. ing.
Edmond Nicolau și Prof. ing. dr. ec.Valeriu Pescaru;
f) Al IV-lea Congres de Cibernetică organizat de WOGSC la Amsterdam, Olanda, 21-15 august
1978: un număr foarte mare de participanți din ASE-LCCE, precum și de la alte instituții
centrale și de cercetare, centre de calcul etc. Lucrările selectate din cele prezentate la acest
Congres au fost publicate într-un volum intitulat „Cibernetica și progresul societății”, apărută
la Editura Politică în 1980.
g) Al V-lea Congres de Cibernetică organizat de WOGSC în Mexic, în septembrie 1981: au
participat cu lucrări Prof. dr. ing. Edmond Nicolau, Prof. dr. ing. Constantin Bilciu (care după
terminarea Congresului se stabilește în SUA la New York) și V.C. Negoiță – ICI (care se
stabilește tot la New York în anul următor).
9.8 Revista de cibernetică economică

Activitatea de cercetare științifică, rezultatele ei, obținute în
Centrul de calcul economic și Cibernetică economică, precum și
în Facultatea de profil și, de asemenea, abordările în plan teoretic
și aplicativ ale noilor domenii – Cibernetică și Informatică
economică – au fost tipărite în revista de specialitate, în limbile
română și engleză, aceasta din urmă fiind destinată distribuirii și
schimbului de publicații. De la primele numere și până astăzi
denumirea revistelor a rămas aceeași:
 Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică
Economică (SCCECE);
 Economic Computation and Economic Cybernetics
Studies and Research (ECECSR).
Înființarea revistelor a avut loc în anul 1966, cu apariții
trimestriale și cu responsabilitățile redacționale așa cum rezultă
din documéntele prezentate mai jos. Din anul 1985 revista
ECECSR apare cu doar 3 numere anual.
Colectivul redacțional al revistelor a fost de-a
lungul timpului variabil ca număr și ca personal. De remarcat, însă, că profesionalismul
în domeniul editorial a fost exemplar, majoritatea redactorilor provenind din edituri
consacrate, prestigioase, cunoscători ai tehnicilor editoriale: de la redactarea de texte,
asigurarea traducerilor de specialitate, la măsurătorile tipometrice, stabilirea corpurilor de
litere, tehnoredactarea propriu-zisă, până la corectură și aplicarea bunului de tipar. De
asemenea, conexiunile în sistemul distribuției de reviste, contractarea abonamentelor,
relațiile în tipografie, ținerea corespondenței cu terți, inclusiv cu partenerii de schimburi
din străinătate, arhivarea și realizarea colecției redacției, toate aceste operațiuni erau
cunoscute de fiecare angajat. Munca acestor specialiști a fost și a rămas de toată lauda și
prețuirea, rareori înregistrându-se întârzieri, iar acestea, ne aducem aminte, se datorau
cenzurii politice care „dilatau” timpul și reacționau cu întârziere.
▲ Cel dintâi Colegiu de redacție al revistelor (română și engleză)
Mai rar, se întâmplau întârzieri la tipografie, din motive care țineau de

aprovizionarea cu materialele de imprimare sau multiplelor lucrări contractate. Trebuie
aduse gratitudini celor care au depus un travaliu remarcabil la apariția, decenii de-a
rândul, a prestigioasei reviste.
Acești responsabili au fost: mat.Vincențiu Dumitru-secretar științific al Centrului
de Calcul, ing. Alexandru Potoțchi–secretar al Colegiului de redacție, Florin Duca,
Nicolae Bratosin, Mihai Dan Lutic – redactori șefi, Zoe Trandafirescu, Gina Aurelian,
Rodica Gorschi, Henriette Wiener, Iva Ionescu, Ștefan Romano Niță și Dragoș
Calomfirescu – redactori, și nu în ultimul rând, Doranda Gariboldi – secretar de redacție.
Din cei prezentați, azi mai lucrează, cu multă pricepere, ca traducător de limbă engleză,
Iva Ionescu, mare cunoscătoare a terminologiei cibernetice, informatice și economice,
precum și ca redactor, ultraspecializată în utilizarea calculatorului electronic. Schimbul de
reviste de limba engleză se realizează la această oră cu peste 70 de mari și prestigioase
universități din lume, cu cele mai elevate edituri universitare și din cercetare, realizatoare
de reviste de cibernetică, econometrie, statistică, informatică, matematici aplicate,
computer science, analiză numerică și calcul numeric, software de bază și aplicativ ș.a.
Revista este cotată ISI !
Croonologia directoratelor Centrului de Calcul al ASE din anul înființării 1963
Conducerea Centrului de calcul al ASE (LCCE), prin croonologizarea pozițiilor de

directori în funcție, a fost asigurată de următorii:
● 1963-1989: Profesor Manea Mănescu, președinte (neretribuit); director (din 1969) onorific;
● 1963-1968: Prof. dr. ing. Edmond Nicolau, director;
● 1963-1969: Prof. dr. mat. Dragoș Vaida, director adjunct științific;
● 1968-1969: Prof. dr. ing. Nicolae Racoveanu, director;
● 1969-1971: Prof.ing.dr.ec. Valeriu Pescaru, director adjunct;
● 1971-1981: Prof.dr.ing. Constantin Bilciu, director adjunct;
● 1982- nici un an: Prof. dr. ec. Eugen Țigănescu, director;
● 1982-1986: Prof. dr. ec. Mircea Bulgaru, director;
● 1982-1998: Prof. dr.ing. Vladimir Dumitrescu, director tehnic;
● 1986-1990: Prof. dr. ec. Eugen Țigănescu, director;
● 1990-1992: Prof. univ. dr. mat. Radu Șerban, director adjunct științific
● 1990-1998: Prof. dr. ing. Vladimir Dumitrescu, director.
Diplome de recunoaștere a activității

Diferitele instituții coordonatoare a activității de informatică, ca de pildă Institutul
Central de Informatică (ICI), Centrul de Pregătire a Cadrelor în domeniul prelucrării automate a
datelor (CEPECA), Academia de Studii Economice București etc., cu prilejul diferitelor aniversări,
au acordat diplome celor care s-au remarcat în domeniul informaticii și/sau au colaborat cu
instituțiile respective. Întrucât, nu am putut cunoaște pe toți cei care au primit aceste diplome-
simbol, vom ilustra mai jos doar două din ele, avute la dispoziție, fără a considera că primirea
acestora este altceva decât un simplu gest simbolic.
Recunoscând activitatea științifică remarcabilă, de pionerat în țară, dar și

pe plan internațional, a Academicianului matematician GRIGORE MOISIL, printr-o
hotărâre a Corpului Profesoral al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică
economică, unul din marile amfiteatre ale acestei prestigioase facultăți ale ASE,
poartă numele savantului român și este situat semnificativ la etajul I al clădirii din
Calea Dorobanților nr.15-17, sector 1, București. Pentru contribuțiile importante la
edificarea Școlii de Cibernetică și Informatică Economică, ale tuturor celor care au
lucrat în fascinantele domenii ale cercetării științifice și învățământului, obținând
recunoaștere pretutindeni în lume, le exprimăm întreaga gratitudine și le adresăm un
VIVAT, CRESCAT, FLOREAT! Coloana recunoștinței brâncușiene să le fie și un
mare îndemn, pentru ei și pentru generațiile care vor urma!
Foto:1976 ►
Mulțumiri
Adresez întreaga mea recunoștință colegilor și prietenilor care m-au ajutat să
realizez acest mănunchi memorialistic, uneori cu date uitate, alteori inexacte sau
incomplete, prin punerea la îndemână a unor idei excelente, texte scrise, CV-uri,
fotografii, date tehnice dispărute din memorie despre unele echipamente de calcul,
numele unor colegi de la începuturile Centrului de Calcul sau ale revistei, pe care nu i-am
cunoscut sau ale căror nume complete le-am uitat. Pentru toate acestea le mulțumesc
mult, sperând ca lista întocmită să fie completă: Abăluță Emanuel, Altăr Moisă, Albu
Crișan, Andrei Anca, Bădescu Adrian Victor, Bilciu Constantin (SUA), Burdușel Costi,
Burdușel Mihai, Cruceanu Serina (Germania), Grama Grigore, Grosu Ioana, Hornoiu
Elisabeta, Hornoiu Virgil, Ionescu Doina, Ionescu Iva, Luban Florica, Mihăiță Niculae,
Mustățea Ștefan (Canada), Pencea Margareta, Satran Julian (Israel), Somnea Ghe. Dan,
Stroe Radu, Surcel Traian, Șerban Radu și Teodor Ion.
Referințe bibliografice
 Năstase Pavel, Roșca Ion Ghe., coordonatori: Academia de Studii Economice din București. Un secol de
existență, Colecția ASE 100, Editura ASE, 2013
 Bilciu Constantin: De-a lungul anilor; De la București la New York, Memorii, Ediția 2007;
 Herțeliu Claudiu, Smeureanu Ion, coordonatori: Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică
economică la semicentenar, Editura ASE, București, 2017
 *** Cibernetica, Istoria Științelor în România, Comitetul Român de Istoria și Filozifia Științei, Academia
Română, sub redacția: Florescu Mihail, Nicolau Edmond, Niculescu-Mizil Eugeniu, Bilciu Constantin,
Editura Academiei RSR, București, 1981
 *** Analele Academiei RSR, Seria a IV-a, vol.XXXVI, 1986
 Petrescu A., Moisa T., Tapus N., Gayraud A., Botez C.: Microcalculatoarele FELIX M-18, vol.I, Editura
Tehnică, București, 1984
 Mustățea Ștefan: Amintiri, text transmis prin mail în 2018
 Ivan Ion: Site-ul w.w.w.ionivan.ro – ARHIVA
 Youden W.W.: Computer Literature Bibliography 1946 to 1963 National Bureau of Standards
Miscellaneous Publication 266, Issued March 31, Washington, 1965, p. 260
 *** https://en.wikipedia.org/wiki/NCR_Corporation, accesare 2020
 *** https://youtube.com/watch?v=XxBjocnB5aO, accesare 2020
10
Istoria informatizării în
mediul preuniversitar
românesc 1985-2018
MOTTO
Schimbări-Evoluție-Științe-Scoală:
„Dacă Matematica nu ar fi fost, „nimic nu ar fi fost”: nici zero şi nici fizica, chimia sau
arhitectura, nici roata şi nici calculatorul, nici tiparul şi nici telefonul, nici informatica şi nici
cibernetica. Dar, faţă de toate aceste entităţi materiale inventate de om, şi faţă de universul
cunoştinţelor acumulate, cunoaşterea îl ajută pe om să gândească toată viaţa, să creeze şi să-şi
imagineze, să iubească natura şi pe semenii săi, să fie emotiv şi curajos, să fie consecvent şi
ordonat, să viseze şi să fie fericit.”
Marin Vlada, 2010
„Se schimbă lumea, se schimbă mintea noastră, mintea copiilor noştri se schimbă şi ea, se
schimbă ştiinţele, teoriile, metodele şi tehnicile de investigare, educaţia noastră se schimbă
mereu, profesiile şi locurile de muncă ale oamenilor sunt într-o continuă schimbare, se schimbă
mentalităţi, religii şi filosofii, se schimbă mijloacele de transport şi de comunicaţii, se schimbă
infrastructura şi natura, se schimbă OMUL. E bine sau e rău?”
Marin Vlada, 2011
„De-a lungul vremii, în toate domeniile ştiinţifice se schimbă teoriile, metodele şi tehnicile de
investigare, de aceea evoluţia cunoaşterii umane influenţează dezvoltarea generală a societăţii
umane. Pentru a obţine evoluţie şi eficienţă în viaţa sa, omul trebuie să se adapteze continuu la
aceste schimbări ale cunoaşterii. În domeniul educaţiei, şi în special al învăţării şi al
perfecţionării, apariţia de noi tehnologii ale informaţiei şi ale comunicaţiei (TIC), îmbunătăţirea
teoriilor pedagogice şi psihologice, obligă pe elevi, studenţi, profesori, părinţi, şi pe specialişti,
să se adapteze la aceste schimbări. Ce fac elevii şi studenţii? Ce fac profesorii şi părinţii?
Ce fac specialiştii? Ce fac guvernele ţărilor? „
Marin Vlada, 2016
CUPRINS
10.1 Perioada de pionierat 1985-1990 ......................................................................................... 351

10.2 Perioada de învățare a informaticii 1990-2000 .................................................................. 369
• Scurt istoric al Internetului în România ........................................................................ 369
• Programul „Computere pentru Licee” .......................................................................... 370
• Un proiect apărut la momentul potrivit. CISCO Networking Academy .................... 379
10.3 Perioada de democratizare a învățământului 2001-2018 .................................................. 381
• Programul SEI – Programului Național de Informatizare a Învățământului
Preuniversitar Românesc ............................................................................................... 382
• Elementele principale...................................................................................................... 382
• Programul SEI – echipele de specialiști ......................................................................... 387
• eContent – patrimoniul didactic național ..................................................................... 391
• Formare profesională a cadrelor didactice .................................................................... 398
• Recunoașteri internaționale ale proiectelor ................................................................. 401
• Dezvoltarea conținutului digital ................................................................................... 405
• Manuale digitale pentru școli ........................................................................................ 406
• Proiecte de Cercetare pentru educație ......................................................................... 451
• WAND – Platformă online pentru creare de conținut interactiv .............................. 469
10.4 Un proiect pentru Centenar – Enciclopedia digitală „România 1918” (Radu Jugureanu,
Magda Stan, Daniela Mironov Bănuță, Bogdan Gornea) .................................................. 477
• Descriere ............................................................................................................................ 478
• Experiența trecutului, transmisă lumii de azi .............................................................. 483
• Contributori ..................................................................................................................... 491
• Consiliul Științific Pedagogic.......................................................................................... 491
• Consiliul științific............................................................................................................. 491
10.5 O privire în viitor privind strategia educațională în România (Concepte și formalizare:
Ștefan Morcov, Florin Ilia, Florin Anton, Radu Jugureanu) .............................................. 492
• Ce nu s-a realizat încă ...................................................................................................... 492
• Către ce ne-am putea îndrepta ...................................................................................... 496
• Cum va arăta anul 2030? ................................................................................................ 498
Istoria pe scurt a informatizării școlii românești.
Despre momente și oameni cărora le datorăm
astăzi nivelul informaticii românești
Prof. Radu Jugureanu (1), Prof. Dorina Jugureanu (2),
(1) Senior Expert eLearning & eTraining
(2) Colegiul Național „Mihai Eminescu”, București
MOTTO:
„It is almost a miracle that modern teaching methods have not yet entirely strangled the holy
curiousity of inquiry; for what this delicate little plant needs more than anything, besides
stimulation, is freedom.” Albert Einstein1 (1879-1955)
Limitări și responsabilități. Acest articol reprezintă viziunea noastră vis a vis de evenimente petrecute între
anii 1985 și 2018, în legătură cu Informatizarea sistemului educațional preuniversitar. Această viziune este
determinată de o istorie trăită alături de câteva dintre personalitățile care au muncit la acest proiect de țară.
Prin urmare, există posibilitatea ca în acest document să nu se regăsească foarte mulți dintre cei care au
contribuit la introducerea calculatorului în școala românească. Tuturor acestora le cerem scuze.
Introducere
Am avut șansa de a fi 35 de ani în preajma unor oameni fabuloși, care au
construit ceva pentru România, lucrând continuu la modernizarea școlii românești și să
fim acceptați de ei, fie ca promotori de proiecte de informatizare, fie ca parteneri în varii
proiecte. Informatizarea școlii românești, crearea unei mase critice de profesori și
profesoare cu știință de carte, nu a venit prin voia stelelor, ci prin ideile și munca
neobosită a unor oameni care și-au dedicat întreaga carieră unui țel: România educată.
Suntem ferm convinși că succesul Industriei IT din România se datorează dascălilor
români din învățământul preuniversitar care au știut să se aplece, cu dăruire, formării
viitorilor experți din informatica românească și mediului universitar, ca să întrețină
flacăra aprinsă în anii de gimnaziu sau de liceu.
Am construit cu toții o industrie, poate singura, care se află într-un top mondial.
România are toate calitățile pentru a deveni una dintre țările puternic informatizate ale
lumii. Avem tradiție în acest sens și avem competențele necesare și suficiente pentru a
face saltul direct către Societatea Informațională, „arzând” etapele parcurse de alte țări.
Aceasta este șansa strategică a României și această șansă trebuie pregătită și pusă în
valoare de către școala românească, prin:
 continuarea și accelerarea informatizării;
 revigorarea culturii pedagogice în interiorul școlii;
 restaurarea statutului profesional și social al cadrelor didactice.
România a avut același parcurs evolutiv, în ceea ce privește informatizarea

sistemului educațional, ca toate țările civilizate. Desigur, cu viteze mai mari sau mai mici,
cu beneficii în dimensiunea bunăstării sociale mai palide sau mai pregnante, România s-a
1
https://history.aip.org/exhibits/einstein/early2.htm
regăsit în clubul țărilor ce au avut investiții private sau publice pentru eEducație2. Primele
calculatoare în școli (aproximativ 30.000) au apărut în jurul anului 1985 prin apariția
modelelor HC85, aMIC, PRAE, CIP fabricate în România. Au însemnat apropierea de
programare (BASIC sau PASCAL), informatică și digital a unui număr foarte mare de
elevi și profesori, însemnând de fapt ieșirea informaticii din mediul închis al liceelor de
specialitate (6 la număr în acea vreme) înspre învățământul de masă.
Anii ’90, prin finanțări ale Băncii Mondiale sau ale Fundației Soros, au generat
proiecte coerente de informatizare (aproximativ 400 de școli românești au beneficiat de
laboratoare dedicate și de formare a cadrelor didactice). INTERNET-ul apare în sistemul
educațional românesc spre sfârșitul anului 1994 (prima școală care a avut acces la
INTERNET, înainte de apariția .ro a fost Colegiul Național „Cantemir Vodă” din
București care a impulsionat prin profesorii săi apariția INTERNETULUI în România).
De apreciat că, în cadrul școlii românești s-a reușit destul de repede să se facă
diferențierea dintre mediu informativ (INTERNET) și mediu educativ (ȘCOALA),
profesorii români având capacitatea (cu câteva sincope) de a diferenția corect atributele
pozitive ale accesului la informație, de cele negative.
Istoria informatizării și contextul actual
Perioada actuală reprezintă formarea unei comunități digitale, prin toată achiziția
cognitivă de până acum și urmând exemplele unor „campioni” ai utilizării calculatorului
ca mijloc complementar pentru educație și formare. Drumul până la acel moment în care
vom spune că este eLearning unde „e” vine de la „enhanced” va fi însă lung și cel mai
probabil, acel moment nu va semăna cu ce ne imaginăm noi acum.
Adevărul este că dinamica tehnologică pune o oarecare presiune semnificativă pe
actul educațional și implicit, pe piața muncii și pe pârghiile de dezvoltare economică,
socială, culturală și științifică, astfel încât este potrivit să spunem că noi, cadrele didactice
trebuie să ne pregătim elevele și elevii:
 Să lucreze în locuri de muncă ce astăzi nu există,
 Să folosească tehnologii ce nu au fost încă inventate,
 Să rezolve probleme ce astăzi nu sunt vizibile.
2
eEducație – e reprezintă <enhanced>și nicidecum electronic și pentru a-și avea locul acolo trebuie să își
dovedească valoarea adăugată.
Este o muncă de formare în primul rând a gândirii critice, o muncă ce transcede

clasicul „informatică” sau „IT” sau „IT&C”, asta și pentru că informatica, așa cum o știm
astăzi va suferi mari modificări în viitor, un viitor în care limbajul natural va fi uzual în
programare. Prin urmare, noi credem că mai mult decât programarea, ar trebui să
FOLOSEASCĂ tehnologia, să știe să COMUNICE coerent, să ÎNȚELEAGĂ impactul
media asupra vieții lor, să trăiască liber într-o ERĂ A INFORMAȚIILOR, interacționând
într-o economie GLOBALĂ, să fie un CETĂȚEAN AL LUMII capabil să susțin o
ECONOMIE COMPETITIVĂ.
10.1 Perioada de pionierat 1985-1990

În acel an (1985) existau în România doar 6 Licee în care se preda informatică,
înființate ca „Liceul pentru Prelucrarea Automată a Datelor” printr-o hotărâre din anul
1969. În urma acestei hotărâri politice, în anul 1971 au fost înființate cinci Licee de
Prelucrare Automată a Datelor, denumiri schimbate ulterior în:
1. Liceul de Informatică „Dr. Petru Groza” din București (în anul 1973), ulterior Liceul
de Matematică-Fizică, Nr. 1, astăzi Colegiul Național „Tudor Vianu”;
2. Liceul pentru Informatică din Cluj, astăzi Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu”;
3. Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași;
4. Liceul de Informatică din Brașov, astăzi Colegiul Național de Informatică „Grigore
Moisil”;
5. Liceul de Informatică din Timișoara, astăzi Liceul „Grigore Moisil”.
Al șaselea liceu de informatică se va înființa la Petroșani, în anul 1977 sub
denumirea de Liceul de Informatică, astăzi Colegiul Național de Informatică „Carmen
Sylva”. În mediul preuniversitar acestea erau singurele școli unde se putea preda și învăța
informatică în acei ani. S-a creat atunci un nucleu de oameni (profesori, cercetători,
ingineri) care a început o activitate aproape subversivă de informatizare într-o mai largă
masă de populație școlară.
Prof. Emerit Gheorghe Rizescu și Prof. Marin Crăciun (director) de la Liceul
„Dimitrie Cantemir” din București au creat primul Laborator într-un liceu teoretic
(Liceul „Cantemir” a devenit ulterior Liceu industrial, acum Colegiu Național) dotat cu
calculatoare aMIC și HC 85, cu „complicitatea” Prof. Constantin Hărăbor, care lucra pe
vremea aceea la Consiliul Național al Organizației Pionierilor. Ulterior, Constantin
Hărăbor avea să doteze multe școli și licee cu
peste 30.000 de calculatoare HC 85.
Un sprijin formidabil pentru acele
începuturi a venit de la Prof. Univ. Dr. Adrian
Petrescu (creator al primului HC85), Prof. Univ.
Dr. Nicolae Țăpuș, Prof. Univ. Dr. Moisa
Trandafir (toți de la Poitehnica București) și
Prof. Univ. Dr. Eugen Noveanu (la vremea
aceea, proscris din Institutul de Științe ale
Educației pe motiv de participant la scandalul Calculatorul HC 85, Seria 0, Nr. 1, Prototip.
meditației transcedentale). Aflat la Colegiul Național Cantemir Vodă
Eugen Noveanu găsise o portiță prin care făcea

cercetări de psihopedagogie în utilizarea calculatorului la
clasă, la Școala Nr. 86 din București. Au fost scrise și
publicate câteva cărți pentru formarea profesorilor. Una
dintre cele mai populare la vremea aceea a fost „Totul
despre ... calculatorul personal aMIC”. Autori: Adrian
Petrescu, Gheorghe Rizescu, Francisc Iacob, Tiberiu
Ilin, Eduard Decsov, Constantin Novăcescu, Florian Bar,
Radu Berindeanu, Dumitru Pănescu; coordonare: Adrian
Petrescu; prefaţă: Vasile Baltac, Editura Tehnică, 1985.
Din sumarul lucrării „Totul despre calculatorul personal
aMIC”: Vol. I: Prezentarea generală a
microcalculatorului aMIC; Monitorul DEST; Sistemul de
operare rezident MATE; Clase de microcalculatoare
personale și personal-profesionale. Din sumarul cărții
Totul despre Calculatorul aMIC „Totul despre calculatorul personal aMIC”: Vol. II:
Limbajul BASIC pentru microcalculatorul personal
aMIC. Manual practic; Microcalculatorul aMIC în
matematicile elementare și statistică; Microcalculatorul
aMIC în grafică, jocuri, aplicații diverse; Cuplări de
echipamente periferice, interconectări și aplicații ale
microcalculatorului aMIC.
În aceeași perioadă, apar primele conferințe
publice adresate mediului preuniversitar. Și acestea, aproape
subversiv organizate (Partidul avea oarece reticențe
privind cuvântul informatică, dacă acesta era adresat
maselor) erau realizate de către un grup de oameni
(probabil inconștienți) care își urmau, simplu, destinul.
Primele două evenimente dedicate conferințelor
publice cu subiectul informatică, informatizare și
utilizarea calculatorului în didactică, au fost ținute sub
umbrela astronomiei. Dumitru Prunariu zburase deja în
Afiș de informare
Cosmos (14-22 mai 1981), iar astronomia avea un grad
mai mare de toleranță la diriguitorii acelor
vremuri.
Primele manifestări publice în țară
au fost coordonate de Dr. Harald
Alexandrescu (astronom și director la acea
vreme al Observatorului Astronomic
„Vasile Urseanu” din capitală). Manifestările
erau organizate ca o caravană a științei,
sub denumirea de Laborator de educație
materialist științifică (sic!), echipa de
conferențiari umblând din oraș în oraș și
vorbind publicului strâns la Căminele Dr. Harald Alexandrescu, Observatorul Astronomic
Culturale despre astronomie și informatică. Amiral „Vasile Urseanu”, București
Participau atunci la aceste caravane, Dumitru

Dorin Prunariu, Alexandru Mironov, Ioan Albescu,
Dănuț Ionescu, Erika Suhay și mulți alți voluntari ai
momentului. Al doilea mare eveniment al acelei
perioade a fost organizarea la Soveja, în Vrancea, a
unui Simpozion Național de Informatică și
Astronomie, în 1986, cu prilejul Cometei Halley.
Evenimentul a început cu observații
astronomice în Comuna Nistorești (Dr. Harald
Alexandrescu, Prof. Erika Suhay, Ing. Dănuț
Ionescu și alți cercetători de la Observatorul
Astronomic Amiral Vasile Urseanu au fost prezenți
pentru o săptămână la o sesiune de observații Alexandru Mironov,un vizionar
astronomice, ca invitați ai noștri – noi eram profesori stagiari în acea comună). A urmat o
conferință națională de Informatică și Astronomie, la Soveja, sub autoritatea științifică a
Acad. Caius Iacob și a Prof. Univ. Dr. Stelian Niculescu. De remarcat că, la organizarea
acestui prim eveniment dedicat (și) informaticii preuniversitare a participat cu un curaj
limită cu inconștiența Prof. Emil Onea (lucra atunci la Organizația de Pionieri a
Județului Vrancea). Nu credem că nivelul comunicărilor ar fi fost foarte înalt, dar marea
realizare a acestui Simpozion a fost că s-a format un nucleu de profesori (majoritatea de
la Palatele Pionierilor), care au continuat mai apoi, împreună, un flux de diseminare și de
formare profesională în rândul cadrelor didactice din toată România. Încă odată, de
remarcat implicarea (probabil) celui mai important jurnalist de știință și popularizator de
cunoaștere de la Victor Anestin încoace, Alexandru Mironov.
O poveste simpatică din culisele organizării acestui prim eveniment național
dedicat informatizării naționale: Vă reamintim, eram în anul 1986.
Aflând Partidul că se va întâmpla un eveniment de știință în Județul Vrancea (de
fapt erau implicate în organizare și Organizația de Pionieri și Uniunea Tineretului
Comunist din Vrancea ... chiar că nu se putea altfel) sunt chemat la „Județeana de
Partid”. Unul dintre activiștii care se ocupau de eveniment din partea cabinetului
Primului Secretar îmi spune că „Tovarășa Prim” dorește să aibă o întâlnire cu
personalitățile pe care le invitasem. Dorește
în acest caz, ca eu să îi dictez nume cu nume
o listă restrânsă astfel ca „Tovarășa Prim”
să știe cum să li se adreseze. Și eu încep: Dr.
Harald Alexandrescu, Prof. cutare, inginer
cutare … dictam conștiincios. La un moment
dat mă oprește și zice: Cum adică „Dâ râ”?
Ce înseamnă?
Îi răspund: Doctor. Cum doctor? zice
activistul. Doctor în științe, zic eu. Și
omul mă pune la punct așa cum nu am să
uit niciodată.
Zice: „Tovarășu Jugureanu, să ții minte Prof. Univ. Dr. Stelian Niculescu, împreună cu
de la mine că am vechime aici: întotdeauna, Prof. Dorina Jugureanu, Alba Iulia, 2018, la
medicul echipei se pune la sfârșit”. Conferința. CNIV. Foto M. Vlada
Prezența la această primă conferință a unor mari personalități ale cercetării

științifice românești a însemnat, dincolo de susținerea morală, un punct stabil de sprijin
real a continuării demersului de popularizare și dezvoltare de cunoaștere în mediul
preuniversitar. Academicianul Caius Iacob îmi scrie imediat după conferință:
„Simpozionul de Matematică și Astronomie
de la Focșani (16-17 mai 1987), pentru care d-ta
te-ai străduit foarte mult, a constituit un foarte util
prilej de schimb de experiență între astronomii
prezenți și informaticieni. În drumul de întoarcere la
București, în tren, am mai avut ocazia să discutăm
cu astronomii, care au fost prezenți, ce posibilități
ar fi pentru reactivarea interesului pentru astronomie.
Cred că de aici ar rezulta unele consecințe prolifice
pe linia Societății de Științe Matematice.
......................
Mi-ar face plăcere să mai primesc un telefon de la
d-ta când mai treci prin București.
Respectuoase omagii mamei și soției d-tale.
Cu cele mai alese urări de succese în activitatea
d-tale, Academician Caius Iacob”
Acțiunile de formare profesională și diseminare a unor exemple de bună practică

au continuat în anii următori. În majoritate, materialele tipărite pentru a ajunge în școli
erau printate pe furiș, pe imprimante împrumutate de la prieteni (doi dintre cei care ne
procurau, la Liceul „Cantemir”, pe furiș, în câte o noapte, imprimante, sunt Andrei
Polihroniade, cercetător la ITC și Tudor Alboiu, tehnician, tot la ITC. Și Andrei și Tudor
își desfășurau cercetarea la Liceul „Cantemir” împreună cu profesori și elevi). Apoi, erau
multiplicate la câte un șapirograf3 (un fel de copiator manual cu manivelă) la care aveai
acces tot prin prieteni. Pentru cei ce nu știu ... la acea vreme aveai voie să folosești o
mașină de scris doar după ce era prelevată amprenta acesteia de către miliție și obțineai o
aprobare specială. Trebuia să dovedești cu acte că ai nevoie de un asemenea instrument în
casă. Partidul Comunist se ferea de manifeste.
Apar primele „caiete” cu programe scrise în limbajul BASIC–majoritatea pentru
matematică și recomandări de utilizare a calculatorului în procesul didactic. Apar
primele idei ce aveau să conveargă apoi către tehnologia eLearning. Apar primele
programe educaționale. Unul dintre primele programe educaționale a fost creat de
Gheorghe Vass (astronom), unul dintre promotorii informaticii în mediul preuniversitar.
Împreună, am conceput atunci un Anuar Astronomic vizual (îmbunătățit apoi de elevii
Bogdan Marta și Ovidiu Ionescu de la Liceul „Cantemir”). În aceeași perioadă culegerea
de trigonometrie a lui Marius Stoka a fost și ea digitizată de Iurie Maxim (elev la Liceul
„Cantemir” atunci) fiind precursorul a ceea ce numim astăzi manual digital. Probabil că
atunci, în anii 1985, 1986, 1987 Iurie, Ovidiu și Bogdan creau primele conținuturi
educaționale digitale.
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Șapirograf
Academician Caius Iacob, scrisoare în urma Conferinței de Informatică și Astronomie
Începe, în același timp, implicarea unor oficiali din Inspectoratele școlare. Unul
dintre primii și cei mai importanți a fost Profesorul Florin Diac, inspector de matematică
la Inspectoratul Școlar al Municipiului
București. Impactul tuturor acestor
demersuri, conferințe, sesiuni informale de
pregătire a profesorilor a fost unul
inimaginabil pentru oricine a fost în
mijlocul acestor acțiuni. Au apărut tot mai
mulți profesori care organizau ore
suplimentare de informatică pentru elevi,
iar elevii au devenit din ce în ce mai avizi
de această „noutate”. Se creau software
educaționale, se realizau programe în
BASIC, PASCAL, sau cod mașină pe Z80
(și asta înainte de apariția cărții „Totul
despre microprocesorul Z80”, scrisă de
clujanul Mikloş Patrubani, la Editura
Tehnică, în 1989).
Primul efect a fost înmulțirea
concursurilor școlare dedicate programelor
pe calculator și organizate de CC al UTC.
Al doilea efect a fost organizarea de
Olimpiade de Informatică pentru elevii din
liceele non-informatice (cele 6). Acest lucru Anul 1987– Articol pentru pregătirea profesorilor
s-a petrecut pentru prima dată în anul 1988, – foaie multiplicată la șapirograf
la București, la Liceul de Informatică. Printre cei care au contribuit masiv la acest succes,
dincolo de (deja) miile de profesori care căpătaseră gustul de a organiza Cercuri de
informatică, pe timpul lor, au fost 5 (cinci) oameni extraordinari:
1. Prof. Univ. Dr. Adrian Atanasiu,
2. Prof. Univ. Dr. Stelian Niculescu,
3. Prof. Florin Diac (inspector școlar de matematică la ISMB,
4. Prof. Marinel Șerban (mulți ani coordonatorul și preparatorul echipelor de olimpici ai
României, un veteran al Olimpiadelor școlare, profesor la Liceul de Informatică din
Timișoara, probabil unul dintre cei mai prestigioși autori de manuale școlare de
informatică) și
5. Prof. Tudor Sorin (profesor la Liceul de Informatică din București, creatorul unui
adevărat curent de carte de informatică pentru elevi și profesori, un om de o
verticalitate pe care astăzi, mulți nu ar înțelege-o).
Anul 1987, Caiet de formare a profesorilor din București. Autori: Florin Diac, Gheorghe
Rizescu, Radu Jugureanu. Lucrare multiplicată la șapirograf
Acestora și multor altora, le datorăm acum faptul că Școala de Informatică

românească este una renumită. Acțiunile de popularizare și de formare a profesorilor în
domeniul informaticii au continuat parcă și mai tare. Deja, în anii 1988 și 1989
autoritățile se implică efectiv în organizarea unor Conferințe care au dat un alt suflu
demersului (vă reamintesc, inițial aproape subversiv) grupului mic, restrâns, de inițiatori
și promotori ai informatizării.
Anul 1987 – Programa consursurilor școlare. Apare pentru prima dată „Informatică pentru Liceele
teoretice și industriale”. Document oficial
Prima acțiune de amploare a fost Simpozionul Județean „Școala și Informatica”,

organizat la Focșani, care a reunit profesori și cercetători din toată țara. Evident, caietul
program începe cu un citat din Nicolae Ceaușescu. Chiar că nu se putea altfel!
De remarcat organizarea a două secțiuni: una pentru profesori și o a doua pentru
elevi. Au participat foarte mulți profesori și foarte mulți elevi la acest simpozion. Au fost
prezentate 9 lucrări ale profesorilor (software educațional excepțional la vremea aceea) și
23 de lucrări ale elevilor (elevii de atunci sunt personalități astăzi!). În sesiunea de
deschidere au vorbit (astăzi s-ar numi keynote speakers ), în afara reprezentantului
partidului: Edmond Nicolau (unul dintre uriașii ciberneticii românești), Nicolae Badea
(ITCI), Stelian Niculescu (ITCI), Adrian Petrescu (IPB), Gheorghe Dodescu (ASE),
Mihaela Gorotcov (Știință și Tehnică), Alexandru Mironov (TVR), Ion Diamandi (ITC),
Radu Jugureanu (Liceul „Cantemir” București).
Aproape simultan, la sfârșitul lunii mai 1988, Ministerul Educației, Universitatea
din București, Comisia Națională UNESCO pentru România, Ministerul Industriei
Electrotehnice și ITCI (Institutul pentru tehnică de calcul și informatică) organizează la
București, în Sala Senatului Universității București, Seminarul științific „Utilizarea
calculatoarelor electronice în procesul de învățământ”: 11 lucrări în plen, 21 de lucrări la
secțiunea „Strategii și metode privind utilizarea calculatoarelor electronice în
învățământul liceal” și 73 de lucrări în secțiunea „Aplicații și programe informatice cu

caracter didactic”. Comitetul de organizare a fost prezidat de Ioan Ioviț Popescu,
Rectorul Universității din București). A participat și Mircea Malița4 (aproape singurul
cărturar autentic al acelor vremuri, cunoscător și vizionar al școlii, matematician și
filosof, un OM rar) care a deschis secțiunea I.
Anul 1988 – Simpozion „Informatica și școala”, Vrancea
Țin minte un lucru foarte clar de atunci. Mi s-a părut extraordinar că într-un
mediu academic de înaltă ținută, pot vorbi despre preocupările lor profesori din mediul
preuniversitar. Cred că asta se întâmpla pentru prima data în istorie!. Se întâmpla acum
fix 31 de ani. Eu am avut două lucrări acceptate:
4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Malița
1. Modele de programe sau secvențe ale acestora pentru asistarea cu calculatorul a

procesului de învățământ (în colaborare).
2. Folosirea calculatorului în studiul unor probleme de astronomie.
Anul 1988, Simpozion la Senatl Universitatea din București, notițele unui tânăr de 27 de ani
Impactul introducerii informaticii în învățământul de masă a fost atât de mare,

încât au început să apară articole în presă, iar Partidul a folosit acest succes pentru a-și
face propagandă în ziare publicate în limba engleză și franceză, după cunoscutul stil
propagandistic al epocii. Principalul susținător real al informatizării a fost Alexandru
Mironov, cel care avea să publice în presa scrisă sau să creeze, emisiuni de radio sau de
televiziune despre informatica în școala românească, încă 30 de ani de atunci încoace.
Această perioadă a istoriei informatizării preuniversitare românești o asemuiesc cu o
copilărie timpurie.
Anul 1988, Unul dintre primele articole în presa scrisă despre utilizarea calculatoarelor în școala
românească
Eram într-adevăr, ca niște copii care descopereau un instrument educațional al

cărui impact socio-economic nu îl bănuiam atunci. Aveam (aproape pe banii noștii) foarte
multe întâlniri (azi le-am numi workshop!), la care participam cu elevii după noi. Multe
amintiri simpatice din acea perioadă:
 Profesorul Costică Humă din Ilfov, cu un uriaș Comodore cu care umbla după el și
care stârnea reale invidii printre ceilalți, sau cuferele imense cu televizoare (aceste
erau monitoarele de atunci) care ne făceau să oprim trenurile prin gările pe unde
mergeam mai mult decât le era planificat.
 Una dintre amintirile puternice din acea vreme este Profesorul Ștefan Bojincă, de la
Liceul „Traian” din Turnu Severin. Nu avea calculatoare la liceul lui și făcea
programare cu câțiva elevi grozavi, pe tablă. Mai venea din când în când la mine acasă
și îi mai „împrumutam” o săptămână sau două câte un HC85 de la Liceul „Cantemir”
din București. A eclipsat pe toată lumea prin 1988 sau 1989 la un fel de Sesiune de
comunicări științifice dedicate elevilor, cu un program de rezolvare a ecuațiilor
diferențiale realizat de o fetiță genială (nu mai știu cum o cheamă și nici cum a
evoluat) de clasa a IX-a. Era atât de neverosimil încât profesorii din comisie au
început să o examineze pe micuța elevă din disciplina ecuații diferențiale. Ne-a umilit!
Ștefan se întoarce victorios la Severin cu Premiul I și se duce la Partid unde îi cere
unui activist să primească și școala lui calculatoare. Avea atuul Marelui premiu.
Inutil însă. Activistul îi răspunde: Ai luat premiul I fără niciun calculator. Nu mai ai
ce premiu să iei dacă ai avea calculatoare. Și nu a primit. Astăzi există un Concurs de
informatică ce îi poartă numele!
Fragmente din presa vremii, referitoare la informatizare.

La sfârșitul anilor ’80 aveam deja creat un nucleu de profesori, informaticieni,

cercetători, cadre universitare, jurnaliști, determinat și competent în a continua
informatizarea în mediul preuniversitar. Munca lor, asemenea unui samizdat5 a avut
atributul de a contura un grup unit prin relații de prietenie și respect, ceea ce a făcut
posibilă o continuare a proiectelor comune în direcția informatizării școlii românești
liceale, gimnaziale și chiar primare.
Concursurile școlare, Olimpiade și Sesiuni de comunicări științifice devin
oficiale (sub coordonarea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist – CC al
UTC). Apar primele aplicații ce astăzi s-ar numi software educațional, create de elevi,
sub îndrumarea unor profesori din toată țara, apar aplicațiile de organizare administrativă
a examenelor de admitere la liceu. Se creează nuclee locale de excelență: București,
Focșani, Oradea, Brașov, Suceava, Iași, Ploiești, Cluj, Timișoara, Turnu Severin, sunt
probabil cele mai importante la acea vreme.
Centre puternice care radiau cunoaștere și modele în vecinătatea lor au fost la
Liceul „Dimitrie Cantemir” din București (Prof. Gh. Rizescu, Prof. Marin Crăciun, Prof.
Radu Jugureanu), Liceul „I.L Caragiale” din București (Prof. Vasile Ștefănescu), Liceul
„Unirea” din Focșani (Prof. Emil Onea), Liceul „E. Gojdu” din Oradea (Prof. Adrian Niță
și Prof. Maria Niță), Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (Prof. Ion Maxim), Liceul
„Grigore Moisil” din Timișoara (Prof. Marinel Șerban), Cluburile de pionieri (București:
Prof. Marian Drăgușin și Prof. Mihai Bătrâneanu, sau Buftea: Prof. Costică Humă),
5
https://ro.wikipedia.org/wiki/Samizdat
Liceul „Traian” din Turnu Severin (Prof. Ștefan Bojincă), Liceul „B.P. Hașdeu”, din
Buzău (Prof. Ion Trocaru) și foarte mulți profesori și foarte multe profesoare cărora le cer
scuze pentru că nu i-am trecut aici.
10.2 Perioada de învățare a informaticii 1990-2000

Anul 1990 avea deja, în învățământul preuniversitar românesc, un grup de
profesori ce formau un nucleu de diseminare a metodelor de utilizare a calculatorului, ca
mijloc complementar de educație și
a didacticii digitale. Discutând
despre didactică se cuvine a fi
amintit Prof. Univ. Dr. Eugen
Noveanu (cu o istorie personală ce
merită un volum) care avea deja
rezultate în cercetarea pedagogică
și care avea să continue să sprijine
școala digitală românească până în
martie 2018, când trecea în
neființă.
Această perioadă se
suprapune cu apariția INTERNET-
ului, ceea ce a sporit absorbția,
într-o masă foarte mare, dar și Prof. Univ. Dr. Eugen Noveanu, la un seminar de pregătire a
foarte inertă de cadre didactice. profesorilor și prof. Radu Jugureanu
Scurt istoric al Internetului in Romania
Istoria Internet-ului6 în România este povestită de Eugenie Stăicuț, una dintre

acele personalități uriașe căruia România îi datorează enorm merită de asemenea citată.
Este probabil cea mai autorizată opinie.
 Anul 1991: În România, accesul la Internet se făcea prin apel telefonic în alte țări (de
regulă Austria, Germania sau Olanda); adresele de e-mail erau înregistrate în
domeniile din aceste țări. Guvernul României aprobă propunerea Academiei Române,
Ministerului Învățământului și Științei și Comisiei Naționale de Informatică pentru
conectarea la rețeaua EARN (European Academic Research Network), cu primele
noduri ICI, IFA și IPB.
 Anul 1992: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) trimite
către IANA (Internet Assignet Numbers Authority) cererea pentru înregistrarea
domeniului .ro.
 1992: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică a obținut statutul de
registru local IP la RIPE și primul bloc de adrese IP alocat a fost: 193.226.0.0/16. 26
februarie 1993: Se obține autorizarea de funcționare pentru ROTLD (Romania Top
6
https://economie.hotnews.ro/stiri-20_ani_internet-16050622-istoria-internetului-romania-vazuta-prin-ochii-
cercetatorului-eugenie-staicut-retelele-japoneze-primele-pagini.htm
Level Domain). Pentru ca acest lucru să fie posibil, a fost necesară transformarea
protocolului de comunicație pe linia închiriată EARN a lui ICI către Universitatea din
Viena în protocol TCP/IP, chestiunea aceasta fiind rezolvată în decembrie 1992.
Domeniul .ro este înregistrat în baza de date IANA (Internet Asigment Numbers
Authority). Este momentul în care România primește acceptul de a înregistra domenii
naționale sub „.ro”. Din acel moment ICI a început să înregistreze nume de domenii
.ro. Primul nume de domeniu a fost rnc.ro. Serviciul de înregistrare a fost gratuit până
în anul 1995. Primul furnizor comercial de acces la INTERNET din Romania: EuNET
(azi GTS Telecom).
 Anul 1993: Nodul național RNC – Rețeaua Națională de Cercetare – asigura
conectivitate totală la INTERNET. Se conectează la Nodul RNC de la ICI (Institutul
Național de Cercetare în Informatică) nodurile de la IFA, UPB, Universitatea Tehnică
Timișoara, CEPES și IMAR.
 Anul 1993: Universitatea Politehnică București UPB) implementează prima rețeaua
locală LAN în luna noiembrie, pe care o conectează prin linie dedicată la EuropaNet.
Lățimea de bandă a liniei era de 9.6 kbps, iar punctul de acces, situat la Dusseldorf –
Germania. Din momentul în care a apărut primul punct de prezență Internet în lumea
academică română, începe și dezvoltarea infrastructurii de comunicații de date din
România. În același an apar două noi conexiuni interne: București-Cluj și București-
Iași, prin care se conectează rețelele a două dintre cele mai importante universități din
țară: Universitatea Tehnică din Cluj Napoca și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași.
 6 iulie 1993: se atribuie primele două licențe de operatori de date din România
firmelor RTNS (actualul Equant) și LOGIC.
 Perioada 1993-1998: Se desfășoară programul „Computere pentru licee” finanțat prin
Fundația Soros România și coordonat de Nicolai Sandu, care a dus la dezvoltarea unei
rețele a liceelor. Această rețea a funcționat inițial prin dial-up (linie comutată) pentru
email cu protocolul UUCP și apoi on-line, prin TCP/IP.
 Anul 1994: Apare conceptul de Comunitate „on-line”; cea mai mare parte a
comunității acceptă că Internet-ul (prin ARPANET) împlinește 25 de ani. În
România, Rețelele naționale de transmisiuni de date se extind în teritoriu, cu noi
noduri: 14 noduri la LOGICnet și 7 noduri la ROMPAC.
 Anul 1995: Se pune în funcțiune legătura prin satelit la 64 kbps București – Viena
(a funcționat până în februarie 1999).
 Anul 1996: În octombrie se instalează legătura terestră București – Budapesta pentru
conectarea RNC la Europanet, cu finanțare PHARE (a funcțonat până în februarie
1998).
 Anul 1997: În România, Mobifon lansează primul serviciu GSM la 900 Mhz
(CONNEX la 15 aprilie). Mobilrom lansează serviciul Dialog la 21 aprilie.
Programul „Computere pentru licee”
Pentru Școala Românească, cel mai mult a contat la acea vreme, Programul
Fundației Soros „Computere pentru licee”, program pe care l-am inițiat împreună cu
Nicolai Sandu (lucra la Fundația Soros la acea vreme) în anul 1992.
Programul „Computere pentru Licee” a fost gândit astfel ca școlile care primeau
Laboratoare de informatică să devină și un pol de formare pentru comunitatea locală.
Programul a avut trei etape.
Etapa I a proiectului
Prima etapă a fost un pilot făcut la Liceul „Dimitrie Cantemir” București. Practic
s-a reconstruit fosta locuință a directorului (din curtea liceului) pentru a deveni Laborator:
30 de calculatoare PC 386 (produse în țară de KT Technologies (Dan Gârlașu și Dan
Ionescu), 5 calculatoare MAC și o rețea Novell. Costul acestui laborator a fost de
aproximativ 60.000 USD. Proiectul a fost scris de prof. Radu Jugureanu, Emil
Dragomirescu (profesori la Liceul „Cantemir” la acea vreme) și Marin Crăciun, profesor
de fizică și director al Liceului, acesta din urmă meritând poate o statuie în curtea școlii
pentru cât și cum a reușit să ridice acea școală.
Despre profesorul Marin Crăciun
Marin Crăciun s-a stins din viață pe 5 Martie 2017 la vârsta de 83 de ani. Unul
dintre cei mai mari DASCĂLI, fizician și pedagog de mare forță, mi-a fost profesor în
liceu și apoi director la Colegiul Național „Cantemir Vodă”, punându-și în mod evident
amprenta asupra dezvoltării mele, pe mai toate palierele. Sub directoratul său, Colegiul
„Cantemir Vodă” își construiește primul laborator de informatică din România. Scriam
atunci, la aflarea morții sale:
„De astăzi lumea este mai puțin elegantă. Marin Crăciun, unul dintre marii dascăli și
creatori de școală ai țării noastre a încetat din viață astăzi, la 83 de ani. Distins, elegant
și galant, fizician și pedagog, tradiționalist și modern, diplomat și fin cunoscător al
oamenilor a dăruit cu blândețe mult și multora fără să aștepte nimic în schimb.
Cum ziceam: de astăzi lumea este mai puțin elegantă ...”.
Marin Crăciun la 81 de ani, depănând amintiri pe holurile Liceului „Dimitrie Cantemir”

Este de remarcat că, la scrierea proiectului au participat și eleve și elevi în clasa

a XI-a, din acea vreme: schița laboratorului a fost realizată de Florina Anghelescu (astăzi
arhitect), Mihai Moghior (astăzi un antreprenor de success), Monica Crăciun (astăzi
profesoară), Cătălin Gras (astăzi lucrează în grafică digitală), Rareș Ispas (astăzi
antreprenor IT), Raluca Tănase (astăzi medic), Ionuț Breaz (astăzi reputat expert IT la
DGHR la Bruxelles), Dinu Gojan (astăzi
lucrează în Design), Mihai Stanca
(astăzi coordonează proiecte mari de IT)
etc., au participat direct la scrierea și la
implementarea proiectului. Coordonarea
Laboratorului era asigurată de Andrei
Cătălin Ștefănescu, unul dintre primii
laboranți IT din România, un om
fascinant, extrem de bine pregătit și cu o
dispoziție uriașă de a ajuta. Am numit
acest prim laborator de informatizare
din învățământul preuniversitar
românesc „LDC Schoolware” – LDC
însemnând Liceul „Dimitrie Cantemir”.
Alin Teodorescu, Sandra Pralong și Anca Harasim conduceau la acea vreme
Fundația Soros și au aprobat proiectul nebunesc pe care îl propuneam: Un Laborator de
Informatizare organizat pe ateliere, care avea să fie deschis, la propriu, 24/7 pentru elevii
liceului sau pentru elevi din comunitatea noastră. Din fericire există un film al acestui
prim laborator de informatizare creat în România, în anul 1992. Îl veți putea găsi aici:
https://youtu.be/xpPZEMwvm1I, realizat de regretatul Nonu Nădrag. Filmul descrie
laboratorul, momentele de construcție efectivă și evenimentul de lansare. La acea vreme,
ca și astăzi de altfel, riscai mult să te afișezi cu Soros. În acea perioadă au fost multe
atacuri, foarte multe atacuri în presă și doar doi oameni din afara Fundației Soros care au
susținut proiectul: Prof. Marin Crăciun, Directorul Liceului „Cantemir” și Alexandru
Mironov (consilier prezidențial atunci), publicist, scriitor, popularizator de știință. Se pare
că a fost suficient. Apar în film, în ordine: Alin Teodorescu, Nicolai Sandu, Monica
Crăciun (elevă), Radu Jugureanu, Raluca Tănase (elevă), Dinu Gojan (elev),Cătălin
Prunariu (elev), Ionuț Damian (elev), Florina Anghelescu (elevă), Rareș Ispas (elev), Dan
Ionescu (KT Tech), Marin Crăciun (director Liceul „Cantemir”), Mihai Stanca (elev),
Vasile Teodorescu (Ministerul Învățământului), Eugen Noveanu (Institutul de Științe ale
Educației), Leon Livovschi (Universitatea București, Președintele Comisiei Naționale de
Informatică), Adrian Atanasiu (Universitatea București), Adrian Petrescu (Politehnica
București), Gheorghe Stoițescu (Profesor Liceul „Cantemir”), Alexandru Mironov
(Consilier al Președintelui României), Dumitru Dorin Prunariu (cosmonaut).
Au fost realizate cursuri cu mii de eleve și elevi, fie din Liceul „Cantemir”, fie
din alte școli sau case de copii, dar și cursuri de inițiere cu adulți. Cel mai de impact a fost
un curs de imagistică medicală creat special pentru doctoranzii Profesorului Dinu
Antonescu de la Spitalul Foișor și pe care l-am susținut mai bine de un an, în laboratorul
de la „Cantemir”, cu multă plăcere. Limbaje de programare, DTP, Grafică, Film,
Software educațional, erau atent programate într-un orar care cuprindea 24 de ore de luni
până duminică. Nu cred că s-ar mai putea replica ce a fost atunci.
Nicolai Sandu7 povestește

experiența lui din acea perioadă. Descrie
în articolul de mai sus povești savuroase,
cum este și dialogul dintre el și Prof.
Marin Crăciun (directorul de atunci al
Liceului „Cantemir” București:
„Marin Crăciun: – Uite, aici am face un

mare laborator de informatică.
Nicolai Sandu: – Dar aici e biblioteca.
Ce faceți cu biblioteca?
Nicolai Sandu MC: – Avem o sală de clasă unde o
mutăm, nu e nicio problemă.
NS: – Dar dacă se supără doamna bibliotecară?
MC: – Nu se va supăra.
NS: – De ce?
MC: – E nevasta mea.”
Etapa a II-a a proiectului
A doua etapă a fost tot un fel de pilot, dar pe un număr mai mare de licee din
toată țara: Focșani – Liceul „Unirea”, Brașov – Liceul „Șaguna”, Iași – Liceelel Național
și „Moisil”, Suceava – Liceele „Ștefan cel Mare” și Informatică, Timișoara – Liceul
„Moisil”, Craiova – Liceul „Frații Buzești”, Cluj – Liceul de informatică (asta doar după
multe stăruințe pe lângă primăria lui Funar și pe lângă Inspectoratul școlar care „nu
doreau Soros în urbea lor”. Până la urmă s-a reușit prin influența lui Alexandru Mironov),
Alba Iulia – Liceul „Horia Cloșca și Crișan”, Ploiești – Liceul „Caragiale”, Liceul „Mihai
Eminescu” din Satu Mare, Liceul „E. Gojdu” din Oradea.
Profesori ca Marinel Șerban
(Timișoara), Ioana Țânțaș (Satu
Mare), Ion Maxim (Suceava), Florin
Șerbu (Eforie Sud), Adrian Niță și
Mioara Niță (Oradea), Emil Onea
(Focșani), Cornelia Ivașc (Iași),
Virgil Ionescu (Brașov), Eugen
Ionescu (Cluj) s-au implicat
extraordinar pentru modernizarea
timpurie a școlilor lor.
Proiectul era coordonat
administrativ de niște oameni
extraordinari: Niculai Sandu (care
inițiase proiectul), Romeo Macarie de
la Cluj, Daniel Buleu de la Iași și Adrian Ciupagea de la Timișoara. În imagine apar:
George Soros și Alin Teoodorescu.
7
https://economie.hotnews.ro/stiri-20_ani_internet-16073721-cum-informatizat-liceele-romaniei-poveste-
finantisti-controversati-multa-munca-glume-despre-romani-unguri.htm
Formasem un fel de board al acestui proiect (al cărui secretar nu știu cum mă
aflam): Prof. Univ. Dr. Adrian Atanasiu (Universitatea din București), Prof. Univ. Dr.
Adrian Petrescu (Universitatea Politehnica București), Prof. Univ. Dr. Kalman Puzstai
(Universitatea Tehnică, Cluj-Napoca), Prof. Univ. Dr. Emil Munteanu (Universitatea
„Babeş-Bolyai” Cluj), Alexandru Mironov (Administrația presedințială) etc., creasem un
regulament al Concursului de proiecte la care liceele și școlile generale aplicau și
trebuiau să dovedească tradiție și competență în a face parte dintr-un asemenea demers și
astfel am ajuns în patru ani la peste 380 de școli și licee dotate cu calculatoare 386 sau
486. O vreme de pionierat!
În paralel, chiar înainte de existența lui .ro aflaserăm de ciudatul INTERNET. La
Liceul „Cantemir” aveam un modem cu o linie telefonică pe care o accesam noaptea (era
mai ieftin) și apelam un server la Viena (protocol UUCP) pentru mail. E greu astăzi de
înțeles! La o lună după lansare, în noiembrie 1993 vine Soros în vizită la Liceul Cantemir
ca să vadă pe ce a dat banii. (filmul este aici: https://youtu.be/nqAV8AueWos). În film
apar: George Soros, Alin Teoodorescu, Nicolai Sandu, Dan Gârlașu, Anca Harasim, Emil
Dragomirescu, Marin Crăciun, și elevii Ionuț Damian, Cătălin Prunariu. Vizitează
laboratorul, elevii de atunci (Ștefan Morcov, Ionuț Damian și alții) îi prezintă realizările
lor – aplicații informatice felurite, de la software educațional la aplicații medicale sau
reviste online- iar la final, grăbit, Alin Teodorescu încearcă să îl scoată din Laborator, dar
Cătălin Prunariu trage efectiv de Soros să îi arate „minunea minunilor”, INTERNET-ul
pe care noi îl foloseam încă înainte de apariția .ro. Aveam pregătit un biblioraft cu scrisori
pe care le schimbasem cu un grup <romanians> format din români din toată lumea și care
aveau deja acces la INTERNET. Unii dintre ei ne considerau mincinoși, fiind evident
neverosimil ca un liceu din România să aibă acces la INTERNET, alții ne trimiteau cărți.
Soros anunță două ore mai târziu, la TV5, că va finanța accesul la INTERNET al
școlilor din România cu un program de 4.000.000 USD. Și explică de ce:
„Parce que l’INTERNET est une forme de société ouverte où tout le monde parle
à tout le monde” (Pentru că INTERNET-ul este o formă de societate deschisă unde toată
lumea vorbește cu toată lumea). Asta era înțelegerea lui Soros vis a vis de INTERNET la
acea vreme.
Și uite așa apare prima rețea ce deservea Sistemul educațional românesc, denumit
DNT. Intrasem în a treia etapă a programului „Computere pentru licee” Domeniul la care
aveam acces era <sfos.ro>, eu având adresa de mail raduj@ldc.sfos.ro. S-au creat multe
conexiuni atunci, ce au generat o creștere a cunoașterii în domeniul informaticii și al
informatizării, în peste 500 de școli gimnaziale și licee din România. Unul dintre cele mai
active locuri de pelerinaj era Liceul din Eforie Sud (astăzi se numește Liceul teoretic
„Carmen Sylva”, http://www.lefo.ro/) unde Prof. Florin Șerbu (adresa lui de mail la acea
vreme era florins@lefo.sfos.ro) a creat o adevărată școală a viitorului, care, după atâția
ani, își merită în continuare acest atribut. Cum spuneam: „Omul sfințește locul”! Liceul
Teoretic „Carmen Sylva” ne-a fost gazdă la prima formare a profesorilor din
învățământul preuniversitar, în domeniul rețelisticii. Învățam acolo Linux și UNIX pentru
a ne putea seta rețelele în școlile noastre. Cursurile erau ținute de (așa cum îi vedeam
atunci) niște „semizei” de la GURU (Grupul Utilizatorilor români de UNIX).
Profesioniști, cunoscători, fini pedagogi și foarte prietenoși, echipa coordonată de
Alexandru Rotaru (Arot) a făcut minuni cu niște profesori care aveau doar dorința de a
cunoaște și nimic mai mult.
RESURSE:
 Arot(Alexandru Rotaru) povestește perioada aceea aici: https://economie.hotnews.ro/stiri-
20_ani_internet-15969144-istoria-internetului-romania-alexandru-rotaru-nu-pot-spun-inventat-noi-ceva-
plus-aici-romania-doar-majoritatea-noutatilor-adoptat-printre-primii.htm
 Nicolai Sandu povestește aceeași perioadă aici: https://economie.hotnews.ro/stiri-20_ani_internet-
16073721-cum-informatizat-liceele-romaniei-poveste-finantisti-controversati-multa-munca-glume-
despre-romani-unguri.htm
 Cătălin Prunariu, astăzi comandant pe linii aeriene comerciale își aduce aminte de acea perioadă aici:
https://economie.hotnews.ro/stiri-20_ani_internet-15977990-catalin-prunariu-despre-povestea-
internetului-romania-viitorul-web-ului-cred-vom-martori-viitorul-nu-foarte-indepartat-aparitia-
implanturilor-bio-tehnologice-poate-scenariile-din-deus-nu-sint-chiar-as.htm
 Ștefan Morcov, astăzi unul dintre extraordinarii profesioniști din IT-ul European povestește aici:
https://economie.hotnews.ro/stiri-20_ani_internet-15963142-stefan-morcov-elev-primului-liceu-din-tara-
laborator-informatizat-aparitia-internetului-romania-revolutia-informatica-este-fel-importanta-cea-
agricola-cea-industriala.htm
 Amintirile lui Florin Șerbu le găsiți aici: https://economie.hotnews.ro/stiri-20_ani_internet-16001597-
florin-serbu-pionier-educatia-informatizata-tendinta-internetul-fie-utilizat-pentru-divertisment-dar-daca-
elevii-afla-pot-cauta-inteligenta-extraterestra-acasa-vor-fiinteresatisi-astfel-aplicatii.htm
O poveste frumoasă pe care probabil că nu o știți. Mihai Bătrâneanu era profesor

la Palatul Național al Copiilor unde instalează una dintre primele rețele cu acces la
INTERNET, și oferă acces la această rețea și altor profesori și elevi din București, iar mai
târziu din România. Așa a apărut unul dintre primii proveideri de INTERNET din
România: PCNET (Palatul Copiilor Network). Am avut rara ocazie să lucrez la diverse
proiecte cu Mihai și chiar să ne înregistrăm amintirile aici:
 https://economie.hotnews.ro/stiri-20_ani_internet-16003789-dial-tableta-doi-dintre-promotorii-
internetului-romania-mihai-batraneanu-radu-jugureanu-discuta-online-marti-11-00-despre-20-
ani.htm
 https://economie.hotnews.ro/stiri-20_ani_internet-16017296-video-1993-oamenii-stateau-
coada-mail-cum-aratau-inceputurile-informaticii-romania.htm
 https://youtu.be/SNa5nqcYCWo , https://youtu.be/pM8ZC6UqAvA
Spun cu claritate: am avut noroc de elevi excepționali! Un mediu competitiv

pentru profesorul care are ca eleve și elevi oameni avizi de cunoaștere. Am avut noroc de
colegi și prieteni profesioniști care m-au făcut și pe mine să învăț. Apar primele pagini
web ale școlilor. Aproape întotdeauna aceste pagini de web erau create și întreținute de
către elevi. De exemplu, pagina Colegiului Național „Cantemir Vodă” (ldc.sfos.ro) avea
ca administratori doi elevi: Andrei Zdetovețchi (~zdeto) și Marius Deak (~star) – de la
începuturi până în anul 1999 când domeniul devine ldc.ro. Începând cu anul 1999
administrator era Dan Dragomirescu, iar Sorin Râbu crease aplicații VRML.
Etapa a III-a a proiectului
Unul dintre proiectele acelor elevi, (anul 1995) a fost revista online
EUROMANIA. Redactori și inițiatori au fost Alexandru Coșbuc, Alina Codiță, Iacob
Talker, Dan Dragomirescu, Ovidiu Popa, Dragoș Chircu, Dorina Sandu, Adrian
Pazvante și Alexandru Călin. Scriau atunci, pe pagina ultimului număr al revistei:
„EuRomania a fost începutul. Abia intrasem in liceu (12 A-seria '95); eram uimiți
de tot ce ne inconjura. Am decoperit Internet-ul – o noutate fascinantă. Și atunci a venit
dirigu' cu ideea- ce ar fi să realizăm o revistă on-line? Una pentru românii din diaspora?
Cum nu mai fusese pană atunci.
În paginile revistei am abordat toate domeniile – s-a scris despre frigul din
apartamente, despre cerșetorii din noroiul drumurilor și despre (atât de mediatizații)
copii ai străzii. Bineînțeles, nu am neglijat istoria și părțile bune ale traiului românesc –
părți pe care am încercat să le încurajăm. Nu era însă vorba despre acea abureală fără
sens, într-o limba de lemn, total incoerentă și împotriva valorilor logicii cu care ne
obișnuisem înainte de 1989. Faptul că aveam 15 ani când
am realizat revista ne-a acordat un credit substanțial –
aveam toate șansele să o luăm de la capăt, într-o
societate normală”.
Implicarea elevilor în realizare unei reviste online
a însemnat, poate, momentul de trecere de la replicarea
informației la crearea cunoașterii. Revista digitală
EUROMANIA a avut un mare succes, mai ales la
publicul din diaspora, ceea ce face ca providerii locali de
INTERNET să îi acorde o importanță mare, intuind poate,
destul de timpuriu valoarea numerelor mari în accesul la
un conținut web.
Revista Planeta Internet, cu articol despre Revista EUROMANIA
.
Articole despre Revista EUROMANIA – Autori: Alexandru Coșbuc, Alina Codiță și Dorina Sandu,
elevi, 16 ani, Colegiul Național „Cantemir Vodă”
Elevii erau implicați în tot fluxul apariției acestei reviste: crearea conținutului,
administrare editorială, publicare pe INTERNET și management tehnic. În afară de
Alexandru Mironov, care continua să promoveze informatizarea învățământului, începând
cu anul 1996, Corina Negrea, la Radio România Cultural, secția de știință, devine un
promotor credibil și continuu până în zilele acestea.
Pagina WEB a Liceului „Carmen Sylva”, una dintre primele pagini WEB din Sistemul Educațional
Românesc. Adresa era http://lefo.sfos.ro
Pagina infotin.sfos.ro – Centrul de Informare și Consultanță pentru tineret, agenție guvernamentală în

subordinea Ministerului Tineretului și Sportului. Una dintre primele pagini web guvernamental realizat în
1996. Ministru: Alexandru Mironov
Preambul privind Olimpiadele școlare de Informatică
O perioadă de înflorire a informaticii și a informatizării în România, ale cărei

rezultate se văd astăzi în nivelul de cunoaștere al industriei IT&C românești. Continuă
evoluția rezultatelor la Olimpiadele școlare de Informatică (pe larg prezentate în articolul
semnat de Ema Cerchez și Marinel Șerban, vol. V), se dezvoltă Concursuri școlare în
fiecare regiune românească se formează taberele școlare de profil dintre care cea mai
importantă este INFOEDUCAȚIE (https://infoeducatie.ro/) de la Gălăciuc – Vrancea,
activă și populară și astăzi.
În anul 2000, Profesorul Valerică Rașcu, profesor de matematică și director
atunci, al Colegiului Național de Informatică „Matei Basarab” din Râmnicu Vâlcea
inițiază Concursul Național de Informatică „Micul Gates” (http://miculgates.ro/).
Președinte al juriului avea să fie Prof. Univ. Dr. Stelian Niculescu. Concursul se adresa
initial elevilor din învățământul primar și gimnazial, mai târziu și liceenilor și punea
accentual pe utilizarea calculatorului, mai mult decât pe programare. Inițiativa
Profesorului Valerică Rașcu a fost un succes, astăzi Concursul ajungând la ediția a XIX-
a, concursul fiind unul de referință în România, iar Râmnicu Vâlcea avea să devină unul
dintre orașele cu informaticieni renumiți. O atitudine ciudată a avut-o atunci inspectorul
de informatică din Ministerul Educației, care s-a opus apariției acestui concurs, ce ar fi
făcut, în opinia lui, concurență unui concurs organizat de el. Nu intuia nimeni atunci că
invidia avea să guverneze tot deceniul ulterior și în loc să avem proiecte colaborative am
avut, cu mici excepții doar competiție stupidă, ce nu a ajutat la dezvoltarea informatizării,
ci dinpotrivă. Și așa se încheie perioada 1990-2000.
Un proiect apărut la momentul potrivit. CISCO Networking Academy
20 de ani de Cisco Networking Academy – un program care schimbă vieți.

Așa cum își amintește Nicolai Sandu, inițiatorul acestui program în România
Networking Academy, unul dintre cele mai inovatoare programe educaționale lansate de
Cisco, împlinește anul acesta 20 de ani. Educația oferită prin intermediul cursurilor Cisco
Networking Academy a schimbat timp de 20 de ani viețile oamenilor, ajutându-i să se
dezvolte profesional sau să transforme comunitățile în care trăiesc. Studii realizate la
nivel mondial arată că există un decalaj între locurile de muncă din domeniul
Tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și candidații calificați pentru a le ocupa.
Programul Cisco Networking Academy și-a propus să reducă semnificativ acest decalaj,
oferind studenților din întreaga lume cursuri de formare a competențelor IT. Însă mai
mult decât atât, Networking Academy este o comunitate ai cărei membri sunt studenții,
profesorii și oamenii de afaceri, ale căror acțiuni și cunoștințe pot modela viitorul. Tinerii
se pregătesc în Academiile Cisco să ajute companiile să facă față provocărilor
transformării digitale și să conducă noul val de inovații tehnologice.
Primele cărămizi la construcția unuia dintre cele mai de succes programe
educaționale din portofoliul Cisco în România au fost puse în decembrie 1998, când a fost
înființată prima Academie regională RoEduNet Bucureşti, în parteneriat cu Universitatea
Politehnica din București (UPB). În aprilie 1999, primii 20 de instructori și-au început
pregătirea la academia regională RoEduNet București. Ca o recunoaștere a succesului
acestui program în România, RoEduNet București – Facultatea de Automatică și
Calculatoare din Universitatea Politehnica Bucureşti, a fost autorizat drept Centru de

instruire regională pentru Academiile regionale din 15 țări. Tot la Facultatea de
Automatică și Calculatoare, funcționează din vara anului 2000 și un modern centru de
pregătire în networking, realizat cu sprijinul Cisco România. Ulterior, pe 4 mai 1999,
prima academie locală și-a început activitatea la Colegiul Național „Cantemir Vodă” din
București. La scurt timp după aceea, Colegiul Național „Unirea” din Focșani a început
să predea elevilor curricula Cisco. Prima clasă de studenți absolvenți ai unei academii
locale din România a fost cea de la Colegiul Național „I. L. Caragiale” din Ploiești, în
septembrie 2000. În numai 11 luni, cei 13 cursanți, printre care se numără și directorul
adjunct al colegiului, au parcurs toate cele 4 module ale programului de CCNA (Cisco
Certified Network Associate).
În prezent, există 139 de Academii, cu 16.500 de studenți activi, iar 31% dintre
studenți sunt femei. De altfel, NetAcad România se situează pe primul loc în Europa, în
ceea ce privește procentul echilibrului de gen: 49% dintre instructori și 31% dintre
studenți sunt femei. România se mândrește și cu o altă premieră: prima femeie instructor
din Europa Centrală și de Est a fost Carmen Nainer de la Academia CREDIS București.
Dintre cele 170 de țări în care funcționează Cisco Networking Academy, România se află
pe locul 8 în lume și pe locul 3 în zona EMEA (Europa, Africa și Orientul Mijlociu) într-
un clasament realizat după numărul de instituții participante la program. Cisco
Networking Academy colaborează îndeaproape cu instituțiile de învățământ și cu
instructorii, pentru a dezvolta și furniza un curriculum, care le oferă studenților
competențe digitale, de rezolvare a problemelor și abilități antreprenoriale de care au
nevoie pentru a obține un loc de muncă, o promovare sau să înceapă o afacere proprie.
Cisco Networking Academy joacă un rol esențial în angajamentul luat de către Cisco de a
avea un impact pozitiv asupra unui miliard de oameni până în 2025, prin digitalizare.
 Timp de 20 de ani, Cisco Networking Academy a inspirat oamenii și i-a susținut să se
adapteze mai ușor tendințelor, tehnologiilor și provocărilor dintr-o lume în permanentă
schimbare. Și vom fi tot acolo și pentru următorii 20 de ani și chiar mai mult.
NetAcad în România (2016-2017): 92.000 cursanți, 13.000 cursanți doar în 2016/2017,
139 academii, 1.500 instructori certificați, număr de cursuri disponibile – 20 (vs. 1 în 1999).
Scurt istoric NetAcad în România

 decembrie 1998 – se lansează Cisco Networking Academy în România
 decembrie 1998 – se înființează prima Academie – RoEdu Net
 ianuarie 1999 – prima clasă de studenți – Universitatea Politehnica din București,
Facultatea de Automatică și Calculatoare
 aprilie 1999 – prima clasă de elevi liceu – Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”,
Ploiești
 Programul Cisco Networking Academy este prezent prin cel puțin câte o Academie
locală în fiecare din următoarele orașe: București, Alba Iulia, Bacău, Baia Mare,
Bârlad, Bistrița, Brașov, Buftea, Călărași, Câmpulung Moldovenesc, Cluj-Napoca,
Constanța, Craiova, Focșani, Galați, Iași, Năsăud, Oradea, Piatra Neamț, Pitești,
Ploiești, Roșiorii de Vede, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Sighetu-Marmaţiei, Sighișoara,
Sinaia, Suceava, Târgu-Mureș, Timișoara și Vaslui.
De remarcat distincția pe care Academia

CISCO de la Colegiul Național „Cantemir Vodă” din
București a primit-o la Copenhaga, în cadrul unui
Congres Internațional: Academia CISCO a anului în
spațiul EMEA. La acea vreme Academia
„Cantemir” era coordonată de Prof. Emil
Dragomirescu cu ajutorul Prof. Radu Jugureanu.
O recunoaștere internațională
pentru Academia CISCO de la
„Cantemir”: Academia CISCO a
anului în spațiul EMEA.
10.3 Perioada de democratizare a învățământului 2001-2018

În anul 2000-2001, pentru o propunere către Ministerul Educaţiei, 5 informaticieni
care lucrau la SIVECO Romania SA s-au apucat să creeze o platformă educațională
numită AeL (însemna inițial Asistent educațional pentru Licee, mai apoi, când avea să
devină un produs exportat în 28 de țări s-a redefinit în Advanced eLearning), un
LMS/LCMS (Learning Management System/Learning and Content Management System)
foarte complex. Numele lor:
1. Florin Ilia,
2. Ștefan Morcov,
3. Otto Zelch,
4. Florin Anton,
5. Florin Crihan.
Această platformă avea să stea la baza primelor proiecte cu adevărat naționale de
informatizare preuniversitară. Primul proiect mare a fost însă Distribuirea elevilor în
licee, pe baza notelor obținute la examenele naționale, un proiect cu adevărat de
democratizare și transparență instituțională. Acest proiect s-a numit ADLIC.
http://admitere.edu.ro/2018/ și a dăinuit până astăzi, repartizand an de an sute de mii de
elevi pe baza unei metodologii legislative.
Proiectul acesta primește prima mare recunoaștere a Uniunii Europene.

Bruxelles, 2001 – Proiectul ADLIC (Admiterea Computerizata în Licee)

2001 a fost premiat cu eticheta „Best practice” la Conferinţa europeană eGovernment
Programul SEI – Programului Național de Informatizare a Învățământului

Preuniversitar Românesc
Elementele principale
SEI (Sistem Educațional Informatizat) este ilustrativ ca proiect de țară prin

magnitudinea lui dar și prin durata de implementare (5 etape în 10 ani: 2001-2009 pentru
palierul didactic și 2001-prezent pentru palierul administrativ și de management
educațional). Un alt atribut semnificativ al acestui proiect este dat de faptul că a creat o
masă critică de profesori cunoscători ai eLearning. De asemenea, SEI a generat apariția
unui număr însemnat de proiecte mai mici de formare profesională și dezvoltare a
cadrelor didactice, în perioada 2010-2014. Competențele dezvoltate în cadrul industriei
românești de IT, în domeniul eLearning propulsează România în rândul foarte puținelor
țări care exportă sisteme educaționale. Steagul României a fost așezat în 27 de țări 8 plus
Uniunea Europeană prin proiecte mari, naționale de eLearning
 Principalul obiectiv al SEI a fost să asigure accesul egal tuturor beneficiarilor la un
sistem educaţional de calitate, prin introducerea instrumentelor IT moderne,
standardizate, care să faciliteze dezvoltarea societăţii româneşti, în ansamblul său.
 Obiectivul strategic al SEI a fost alfabetizarea digitală a societăţii. Pentru îndeplinirea
acestuia, Ministerului Educaţiei a optat pentru crearea unei mase critice de cunoştinţe.
Aceasta s-a realizat prin introducerea unor instrumente digitale (computerul, software
educaţional) cu scop pedagogic în procesul de predare, şi unor metode noi de predare
a materiilor şcolare.
8
nordul Africii, CIS, Orientul Mijlociu, Europa
 Un alt obiectiv cheie al SEI a fost folosirea tehnologiei informaţiei ca suport în

sistemul de învăţământ, înlesnind o administrare mai bună şi transparenţă la nivelul
structurilor organizaţionale. Prin SEI, administraţia locală, regională şi centrală
beneficiază în prezent de un important sprijin în privinţa formelor de raportare
statistică, previzionare şi gestiune
Programul guvernamental SEI (Sistem Educaţional Informatizat), lansat în anul
2001, ca o continuitate a iniţiativelor locale sau regionale dintre anii 1985 şi 2000
(prezenţa calculatoarelor în şcoli, programe ale Fundaţiei Soros, proiecte ale Băncii
Mondiale) reprezintă un demers la nivel naţional, având ca obiectiv informatizarea
sistemului de învăţământ prin:
1. dotarea unităţilor şcolare cu echipamentele necesare, prin proiectarea unei game largi
de softuri pentru asigurarea interacţiunii dintre elevi şi conţinuturile disciplinare,
2. reprofesionalizarea psihopedagogică a cadrelor didactice într-o viziune a centrării pe
elev,
3. constituirea premiselor unei reţele informatizate ca suport al unui management
modern9.
Complexitatea Programului Național de Informatizare a Învățământului
Preuniversitar Românesc (SEI) este sumarizată astfel: Încă de la debutul său, SEI a intrat
în atenţia opiniei publice europene apreciat fiind ca un proiect ambiţios ce o să determine
modificări structurale, de substanţăîn sistemul educaţional al uneia dintre ţările
continentului. Aprecierea generală: este unul din cele mai avansate proiecte de acest gen
din lume și are ca atuuri:
 Metodologia de dezvoltare a lecţiilor multimedia;
 Concentrarea pe predarea în clasă, cu profesorul, dar şi la distanţă;
 Realismul în instruirea profesorilor;
 Abordarea unitară la nivel naţional;
 Lecţii plăcute, intuitive, corecte ştiinţific;
 Metodologia riguroasă de implementare.
 Elementele de viziune şi metodologiile create şi implementate în SEI sunt preluate de
către alte ţări, iar expertiza românească în domeniul e-learning este din ce în ce mai
căutată şi mai citată.
 Sistem Educaţional Informatizat este un program complex iniţiat de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, al cărui obiectiv de bază îl reprezintă susţinerea procesului de
predare-învăţare în învăţământul preuniversitar, cu tehnologii de ultimă oră.
Programul sprijină obiectivele reformei educaţionale în conformitate cu planul de
acţiune eEurope 2005, demarat de Uniunea Europeană ca parte a iniţiativei europene
eLearning10.
 Programul este implementat de un parteneriat public-privat.
9
Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Programul SEI, Sistem Educaţional Informatizat – De la reformă la
dezvoltare 2001-2008. Bucureşti, 2006 ☼ ILIA, Florin. AeL – O tehnologie de vârf a Sistemului Educaţional
Românesc. În: CNIV, Noi tehnologii de eLearning. Buc.: Editura Universităţii din Bucureşti, 2003.
10
http://europa.eu.int/information_society/eeurope/action_plan/index_en.htm.
Principalele companii implicate în implementarea SEI sunt SIVECO România,

HP şi IBM. În anul 2001 – anul în care a demarat programul SEI – România avea un
număr de 1.321.333 elevi înscrişi în 12,709 şcoli generale şi 687.919 elevi înscrişi în
1.357 de licee. Sistemul educaţional românesc cuprindea 64.018 profesori care predau la
liceu şi 102.294 la şcoli generale11. Unul din factorii cruciali care au creat nevoia de
dezvoltare a unui Sistem educaţional informatizat a fost numărul extrem de scăzut de
PC-uri/elev în şcolile din România (3 computere la 100 de elevi în şcolile generale şi 5
PC uri la 100 de elevi în licee) şi accesul limitat la reţeaua Internet (1 computer conectat
la Internet pentru 100 de elevi în şcolile generale şi 3,5 în licee)12. Nu exista un
instrument consistent de raportare a informaţiilor în şcoli, la nivel regional, sau chiar la
nivel central. De aceea, toate statisticile din învăţământ se făceau prin calcule complicate
pe hârtie, şi erau comunicate celor interesaţi prin telefon şi fax, motiv pentru care cifrele
erau nu doar greu de obţinut, ci şi imprecise. Factorii care au condus la demararea
proiectului SEI sunt atât de natură internă, cât şi externă. Principalii factori interni sunt
următorii:
 Slaba dotare a şcolilor din România cu ICT, cu repercusiuni pe termen mediu şi lung;
 Opinia publică solicită şi sprijină introducerea IT ului în educaţie şi pentru educaţie.
Factorii externi care au creat premisele demarării proiectului sunt:
 Planul de aderare la Uniunea Europeană ca prioritate majoră pentru România;
 Acceptarea de către Guvernul României a introducerii reformei IT în sistemul
educaţional în cadrul negocierilor de aderare la UE.
Programul SEI urmăreşte să asigure accesul tuturor participanţilor la sistemul
educaţional la tehnologia informaţiei (computere şi Internet). Un obiectiv strategic al
programului se referă la alfabetizarea digitală a societăţii. Linia de acţiune a Ministerului
Educaţiei şi Cercetării pentru îndeplinirea acestui obiectiv este crearea unei mase critice
11
Institutul Naţional de Statistică: „Anuarul statistic al României – 2001”, Capitolul 7: Educaţie şi
Cercetare.
12
eEurope+ 2003 Progress Report, Iunie 2002.
de cunoştinţe şi de utilizare a tehnologiilor informaţionale, în generaţiile contemporane de

absolvenţi şi între profesori. Deja, putem spune că toţi absolvenţii sistemului de
învăţământ liceal sunt capabili sã utilizeze calculatorul personal, unul dintre beneficiile
majore, previzionate, ale acestui program fiind asigurarea unui nivel optim de cunoştinţe
IT pentru fiecare absolvent de liceu.
Pe de altă parte, obiectivul strategic cheie al Programului SEI este folosirea
tehnologiei informaţiei ca sistem de suport în sistemul de învăţământ. Acesta include
desigur o administrare mai bună a structurilor organizaţionale vaste din sistemul de
învăţământ. Prin programul SEI administraţia locală, regională şi central beneficiază de
un important sprijin în privinţa formelor de raportare statistică. Dar mai mult decât atât,
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi-a impus un obiectiv ambiţios, de a introduce
tehnologiile moderne, mai precis, folosirea calculatorului direct în procesul de predare, cu
scop pedagogic. Ca element suplimentar, se prevede atât suport pentru însuşirea de
cunoştinţe şi aptitudini, cât şi pentru evaluarea acestui proces. Prin programul SEI, se
doreşte încurajarea învăţământului inovativ şi stimularea creativităţii profesorilor şi
elevilor, oferind un cadru general favorabil pentru dezvoltarea proiectelor şi participarea
beneficiarilor sistemului educaţional la dezvoltarea societăţii informaţionale. Programul
SEI contribuie la modificarea programei şcolare prin integrarea noilor metode de predare-
învăţare. Programul SEI pune la dispoziţia beneficiarilor săi noi instrumente bazate pe IT
pentru utilizarea în şcoli, crescând astfel calitatea procesului educaţional. Oferă un
substitut pentru instrumentele sau experimentele de laborator costisitoare sau periculoase
pentru cei care le manevrează.
Proiectul SEI urmează principiile fundamentale definite în anul 2001:
 Abordare integrată, naţională – şi implementare modularizată;
 Toate componentele proiectului au importanţă egală şi se implementează simultan;
 Punctul focal al proiectului este activitatea didactică şi nu informatica/tehnologia;
 Sprijinirea reformei în învăţământ – trecerea de la învăţarea prin memorare la învăţarea prin
aplicare; orientarea spre acumularea de competenţe şi nu de informaţii (learn by memorizing /
learn by doing);
 Calculatoarele în sine nu aduc valoare didactică – este nevoie de software, conţinut educaţional
multimedia interactiv, formare, metodologie;
 Acces nemijlocit la resursele educaţionale (inclusiv calculator) pentru beneficiari, adică pentru elevi;
 Principalii utilizatori ai sistemului sunt profesorii.
Aceste principii au reuşit să fundamenteze un proiect bine structurat, coerent şi
formativ, ce poate să stea la baza unei treceri către, sau a unei construcţii spre Societatea
cunoaşterii. Dimensiunea naţională a proiectului determină o democratizare, prin şanse
egale a accesului la educaţie. Elementele măsurabile, rezultate în urma acestui proiect,
l-au adus în centrul atenţiei comunităţilor profesionale europene.
1. Echipamente: 189.519 calculatoare, servere şi laptopuri, în 14.993 laboratoare şcolare
2. Software educaţional în fiecare laborator:
 Predare, testare şi evaluare, managementul şcolii, managementul conţinutului
educaţional;
 Conţinut educaţional multimedia în fiecare şcoală;
 3.578 lecţii multimedia pentru gimnaziu şi liceu pentru 21 de discipline;
 +12.000 momente de lecţie pentru: biologie, matematică, informatică, istorie,
geografie, chimie, fizică, tehnologie etc.
 Enciclopedii, dicţionare, glosare de termeni.
3. Implementare şi instruirea profesorilor: +140.000 profesori instruiţi; Formare

continuă: suport pentru instruirea prin CCD; Programe complementare;
4. Informatizarea proiectelor de interes naţional: admitere, concursuri naţionale,
ocuparea posturilor etc.
5. Comunicaţii – Internet în 600 licee.
6. Suport informatic pentru managementul şi evaluarea învăţământului Baza de Date
Naţională a Educaţiei, Sistem de analiză şi Suport decizional.
7. Portal educaţional SEI, http://portal.edu.ro
Din punct de vedere calitativ13 89% dintre elevii care utilizează în procesul didactic
transformă obligaţia în motivaţie, din nou ca un corolar al dualismului cognitiv-afectiv.
Peste 140.000 de profesori au fost formați pentru utilizarea la clasă, ca mijloc
complementar pentru educație, pachetul de peste 3.700 de lecții digitale, multimedia
interactive. De remarcat aici, că nivelul de calitate al conținutului educațional multimedia
interactiv a fost recunoscut internațional de către cele mai prestigioase forumuri primind
în acești ani peste 50 de premii internaționale majore (eLearning Award, eEurpe Award
etc.) culminând cu World Summit Award (recunoaștere a Națiunilor Unite) pentru cel mai
bun conținut educațional din lume. WSA pentru România în trei rânduri: în anii 2015,
2013 și 2016.
Peste 12.000 de RLOs acoperind 60% din curriculum românesc, considerate cele mai apreciate din lume
de către WSA
13
Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei, TEHNE – Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie, Asociaţia pentru Ştiinţele Educaţiei
(ASTED): INFORMATIZAREA SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT: PROGRAMUL S.E.I., Raport de cercetare
evaluativă - EVAL SEI 2008.
Palierul management al sistemului educațional și informatizare administrativă
Au fost dezvoltate și sunt încă în funcțiune programe complexe de management

educațional și administrativ cu impact pozitiv asupra întregului sistem educațional:
 BDNE – Baza de date națională a educației
 Examene naționale
 SIIIR – Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (https://www.
siiir.edu.ro/). Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România furnizează
servicii de gestiune completă a activităţilor sistemului educaţional preuniversitar din
punct de vedere operaţional, tehnic, administrativ şi strategic. SIIIR se adresează atât
nevoilor utilizatorilor de la nivel central (legate în special de luarea de decizii pe baza
analizei indicatorilor de performanţă, dar şi de asigurarea transparenţei proceselor
investiţionale, gestiunea problematicii resurselor umane, alcătuirea şi exploatarea
acestora), cât și nevoilor identificate la nivel local (gestiunea activităţilor, proceselor şi
fluxurilor la nivelul unităţii de învăţământ).
 EduSal – aplicație IT pentru Managementul salarizării întregului corp profesoral și a
personalului auxiliar din Sistemul Educațional Românesc.
 PMIPN – Platformă metodologică şi informatică pentru organizarea şi desfăşurarea
programelor „Admiterea în învăţământul liceal de stat”, „Bacalaureat”, „Certificare a
calificării profesionale”, „Mişcarea personalului didactic din învăţământul
preuniversitar – Titularizarea”, „Euro 200” şi „Bani de liceu” din Sistemul educaţional
preuniversitar”.
Proiect 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Admiterea în Licee         
Afişarea pe internet a rezultatelor examenelor naţionale         
Portal SEI         
Evaluarea Manualelor Şcolare 
Titularizarea       
Bacalaureat      
EURO 200      
Bani de liceu      
Publicarea pe Internet a subiectelor pentru Examene
Naționale     
Proiect 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Admiterea în Licee         
Afişarea pe internet a rezultatelor examenelor naţionale         
Portal SEI         
Titularizarea         
Bacalaureat         
EURO 200   
Bani de liceu   
Publicarea pe Internet a subiectelor pentru Examene
Naționale   
Definitivatul       
Înscrierea la școală       
EduSal     
Programul SEI – echipele de specialiști
Dimensiunea uriașă a celui mai mare Proiect românesc de informatizare a

necesitat un management agil și profesionist, ale cărui rezultate au fost de altfel
recunoscute la nivel internațional.
 Coordonarea operațională a proiectelor de eLearning la nivel național a fost asigurată

dinamic, în ani de către Florin Ilia, Ștefan Morcov, Otto Zelch și Florin Anton.
 Managementul implementării la nivel național care cuprindea instalări în toate școlile
României, formarea profesorilor și monitorizarea utilizării, a fost coordonată de către
Prof. Emil Dragomirescu, probabil cel mai capabil manager de proiecte de IT
educațional din România. A coordonat mii de experți în implementare și zeci de
echipe din toată țara.
Aplicațiile de management instituțional au fost pe rând coordonate de specialști IT
extraordinari:
AeL 2001 – prezent Euro 200/Bani de liceu/EduSal

Ștefan Morcov PM, Florin Crihan TL, Florin Anton PM, Otto Zelch PM, Monica
Florin Anton PM, TL, Otto Zelch PM, Iavorschi PM, Mihaela Dascălu PM,
Viorel Jigman PM, Bogdan Crăciun TL, Răzvan Sinescu TL, Ruxandra Gatină TL
Bogdan Costea TL, Răzvan Nicolau TL,
Cătălin Sanda TL, Lucian Rusu TL, Mihai Definitivat 2012 – prezent
Ștefănescu TL, Alexandru Marina T, Diana Otto Zelch PM, Florin Anton PM, Monica
Voiculescu TL, Ionuț Airinei, Cristian Iavorschi PM, Mihaela Dascălu PM,
Deacu, Dana Deacu (Domnișor) Lucian Rusu TL, Iulian Buzdugan
Admitere 2001 – prezent AMS

Ștefan Morcov TL , PM, Otto Zelch TL, Ștefan Morcov TL , PM, Otto Zelch PM,
PM, Florin Anton PM, Monica Iavorschi Florin Anton PM, Bogdan Crăciun TL,
PM, Mihaela Dascălu PM, Răzvan Sinescu Bogdan Costea TL, Răzvan Nicolau TL,
TL, Liviu Iancu TL Cătălin Sanda TL, Sorin Țolea
Titularizare 2004 – prezent SIIIR 2014 – prezent

Ștefan Morcov TL,PMF, Florin Anton PM, Florin Anton PM, Bogdan Costea TL,
Otto Zelch PM, Constantin Colescas TL, Răzvan Nicolau TL, Sorin Țolea TL,
Sorin Grădinaru TL, Mihai Ștefănescu TL, Laurențiu Miu, Ruxandra Gatină, Ionuț
Robert Rece TL, Lucian Rusu TL, Monica Airinei, Iulia Lupaș, Radu Gâză – analist,
Iavorschi PM, Mihaela Dascălu PM, Ionuț Gabriela Bălașoiu – analist, Anca
Airinei Dragomir – analist
Bacalaureat 2004 – prezent

Ștefan Morcov PM, Otto Zelch PM,
Florin Anton PM, Bogdan Costea TL,
Răzvan Nicolau TL, Sorin Țolea TL,
Monica Iavorschi PM, Mihaela Dascălu
PM
 Dezvoltarea de conținut educațional multimedia interactiv a fost coordonată de Prof.

Radu Jugureanu. Pentru a putea ajunge la calitatea recunoscută la nivel mondial a
conținutului educațional digital a fost creată o echipă de profesori care au urmat
cursuri de specializare susținute de Prof. Univ. Dr. Eugen Noveanu și Conf. Univ. Dr.
Olimpius Istrate.
 Coordonare metodică, didactică şi psihopedagogică: Prof. Univ. Dr. Eugen Noveanu,
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Cercetător Ştiinţific Olimpius Istrate
 Coordonare ştiinţifică: Prof. Univ. Dr. Stelian Niculescu, Universitatea Politehnică

Bucureşti. Profesorii creatori de software educațional au trecut prin mai multe etape
de formare psihopedagogică, rolul lor fiind unul esențial pentru calitatea conținutului
digital, și anume acela de Instructional designer, creator al scenariului didactic ce stă
la baza dezvoltării lecției.
Profesori care au coordonat dezvoltarea de eContent și au creat scenarii didactice

pentru elaborarea de software educațional:
 Matematică gimnaziu  Informatică și TIC

o Prof. Dorina Jugureanu o Prof. Marinel Șerban
o Prof. Tatiana Dobre o Prof. Ema Cerchez
o Prof. Vasile Roman o Prof. Adrian Niță
o Prof. Adriana Roman o Prof. Vlad Tudor
 Matematică liceu o Prof. Carmen Popescu
o Prof. Costel Chiteș o Fizică
o Prof. Manuela Ungureanu o Prof. Corina Dobrescu
 Biologie o Prof. Mihaela Garabet
o Prof. Jeanina Cârstoiu o Prof. Ioana Stoica
o Prof. Dana Crăciun o Prof. Ingrid Ionescu
o Prof. Danusia Pavăl o Prof. Florina Stan
o Prof. Mihaela Grecu  Istorie
o Prof. Mariana Mustață o Prof. Magda Stan
o Prof. Gabriela Petrache o Prof. Irina Săvuță
o Prof. Dana Grasu o Prof. Iolanda Boc
o Prof. Mariana Grosu o Prof. Radu Tudorancea
o Prof. Adriana Dumitrescu
 Sociologie, Cultură civică, Filozofie, o Prof. Adrian Grecu
Psihologie, Economie, Logică o Prof. Anca Badiu
o Prof. Iulia Lazăr o Prof. Marilena Bercea
o Prof. Doru Castaian  Învățământ primar
o Prof. Eugenia Olariu o Prof. Mirela Minea
o Prof. Simona Elena o Prof. Corina Roșca
o Prof. Daniela Popa o Prof. Mariana Neica
o Prof. Liliana Cristache o Prof. Nicoleta Popa
Testarea și validarea științifică a conținutului educațional digital a fost realizată de către

profesori cu reputație recunoscută din toată țara:
Biologie
 Prof. Traian Şăitan, Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar, M.Ed.C.- coordonatorul
Comisiei de Validare a software-ului educaţional Biologie;
 Prof. Cristian Gurzu, Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila;
 Prof. Daniela Călugăru, Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar, M.Ed.C;
 Prof. Valer Cerbu, Colegiul Naţional „Horia Cloşca şi Crişan”, Alba Iulia;
 Prof. Ştefan Nicolae, Colegiul Naţional „B. P. Haşdeu”, Buzău;
 Prof. Steluţa Paraschiv, SNEE.
Fizică
 Prof. dr. Adrian Dafinei, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Fizică;
 Prof. Sorin Trocaru, Colegiul Naţional „B. P. Haşdeu” Buzău;
 Prof. Dorel Haralamb, Colegiul Naţional „Petru Rareş” Piatra Nemţ;
 Prof. Mihaela Garabet, Liceul Teoretic „Grigore Moisil” Bucureşti;
 Prof. Sandu Golcea, CD Loga Timişoara
Chimie
 Prof. Daniela Bogdan, Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar, M.Ed.C.-coordonatorul
Comisiei de Validare a software-ului educaţional Chimie;
 Conf. Dr. Constantin Mihailciuc, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Chimie;
 Prof. Aurelia Moraru, Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” Braşov;
 Prof. Paula Gavrilescu, Colegiul Naţional „Racoviţă Vodă” Iaşi;
 Prof. Luminiţa Doicin, Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu” Bucureşti.
Geografie
 Conf. Dr. Nicolae Ilinca, Inspector MEDC, Direcţia Generală a Învăţămînt Preuniversitar,
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului – Coordonatorul Comisiei de Validare a
software-ului educaţional pentru disciplina Geografie
 Prof. Cătălina Şerban, Inspectror ISMB
 Prof. Adrian Nedelcu, Inspector ISJ Prahova
 Prof. Alexandru Bărbulescu, Liceul Economic „Costin Kiriţescu” Bucureşti
Istorie
 Prof. Dr. Doru Dumitrescu, Inspector MEDC, Direcţia Generală a Învăţămînt Preuniversitar,
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului – Coordonatorul Comisiei de Validare a
software-ului educaţional pentru disciplina Istorie
 Prof. Mihaela Selevent, Colegiul Naţional „I.L. Caragiale” Bucureşti
 Prof. Mihai Manea, Colegiul Naţional „Mihai Viteazu” Bucureşti
 Prof. Ecaterina Stănescu, Colegiul Naţional „Mihai Viteazu” Bucureşti
Informatică
 Prof. Dr. Ovidiu Domşa, Universitatea Alba Iulia;
 Prof. Dr. Adrian Niţă, Colegiul Naţional „ Emanuil Gojdu”,Oradea;
 Prof. Roxana Tâmplaru, Liceul de Informatică „Ștefan Odobleja” Craiova;
 Prof. Dr. Doru Popescu Anastasiu, Colegiul Naţional „Radu Greceanu” Slatina;
 Prof. Rodica Pintea, SNEE.
Matematică
 Prof. Cristian Alexandrescu, Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar, M.Ed.C.-
coordonatorul Comisiei de Validare a software-ului educaţional Matematică;
 Lector dr. Cristian Voica, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Matematică;
 Prof. Severius Moldoveanu, Inspector de specialitate, M.Ed.C;
 Prof. Gabriela Steinu-Cercel, Şcoala Superioară Comercială „N. Kretzulescu” Bucureşti;
 Prof. Dana Radu, Şcoala nr. 56 „Jose Marti” Bucureşti;
 Prof. Adrian Troie, Colegiul Naţional „Sfântul Sava” Bucureşti.

 Prof. Viorel Chinan, Şcoala nr. 56 „Jose Marti” Bucureşti;
Literatură Română
 Prof. Dr. Nicolae Nicolae, Director General Adjunct, Direcţia Generală pentru Invăţământ
Preuniversitar, – Coordonatorul Comisiei de Validare a software-ului educaţional pentru
disciplina Limba şi Literatura Română
 Prof. Costache Adrian, Inspector MEDC
 Prof. Cristina Ionescu, Inspector ISJ Prahova
 Prof. Gheorghe Lăzărescu, Colegiul Naţional „Sf. Sava” Bucureşti
 Prof. Mioriţa Got, Inspector General M.Ed.C. Bucureşti
 Prof. Mina-Maria Rusu, Inspector General M.Ed.C., Bucureşti
 Prof. Radu Savulov, Liceul Teoretic „Adam Müler Guttenbrunn” Arad
 Prof. Horia Corcheş, Inspector, I.S.J., Cluj
 Prof. Rodica Lungu, Inspector, I.S.J., Sibiu
 Prof. Luminiţa Cihană, Inspector, I.S.J., Galaţi
 Prof. Rita Cântiuc, Inspector, I.S.J., Suceava
Discipline Tehnologice
 Prof. Roşu Dorin, CNDIPT – UIP, Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Coordonatorul
Comisiei de Validare a software-ului educaţional pentru discipline tehnologice
 Prof. Robe Mariana, Inspector de specialitate ISMB
 Prof. Bârlean Angela, Gr. Şcolar M. Bravu, profesor metodist M.Ed.C.
 Prof. Gheorghiu Tatiana, Gr. Şcolar Sf. Pantelimon, profesor metodist M.Ed.C.
 Prof. Bezumţeanu Adriana, Gr. Şcolar Mecanică Fină, profesor metodist M.Ed.C.
Echipe complexe de coordonare și testare coordonate de: Alexandra Crăciunoiu,

Andreea Neagu, Andrei Chiteș, Paul Gheorghevici, Delia Oprea, Marius Prodana,
George Petrișor. S-au format, în această perioadă, viitorii coordonatori ai echipelor de
dezvoltare, informaticieni formidabili: Costin Began, Bogdan Gornea, George Alecu,
Ancuța Creița, Daniel Gherghiceanu. De asemenea, au fost create competențe în
dezvoltarea de software educațional în industria IT românească, apărând companii
românești care au creat eContent începând cu anul 2003 și până astăzi:
 Editura Litera – Marin Vidrașcu

 Altfactor, Galați – Marius Ivanov, Adrian Comănescu, Vasile Ifrim
 IT Consult, București – Dan Dragomirescu
 SoftByte, Ploiești
 SpiderNet
 Ascendia – Anatol Oprea (Actual la T2)
 Societatea culturală Noesis
 Editura Sigma, București
eContent – patrimoniul didactic național
Patrimoniul conținutului digital educațional multimedia interactiv, național,

românesc este probabil unul dintre cele mai spectaculoase din lume atât din punct de
vedere calitativ cât și din punct de vedere cantitativ. Proiectele de informatizare a
Sistemului Educațional Românesc derulate între anii 2001-2009 și ulterior prin

programele finanțate din fonduri europene au avut înafara componentelor de
tehnologizare (calculatoare, servere, rețelistică) două componente esențiale pentru
completitudinea demersului:
1. Componenta didactică – Conținut educațional multimedia interactiv, lecții în format

digital, conform curricumului românesc;
2. Formarea profesorilor, ca demers obligatoriu al actului educațional;
Lecții în format digital
„89% dintre elevi transformă obligaţia în motivaţie prin utilizarea lecţiilor

AeL ca mijloc complementar de educaţie” E. Noveanu, D. Potolea, colectiv,
Evaluarea SEI, 2008, Universitatea din Bucureşti, ISE, Tehne
 În perioada 2001-2009 pe parcursul a 5 etape ale Programului Sistem Educațional

Informatizat (SEI) au fost dezvoltate un număr total de 3.570 de lecții pentru
discipline conforme curriculumului național al acelei perioade și în tehnologia acelei
perioade (Flash), însumând 12.761 RLOs (activități de învățare)14.
 Aceste lecții în format digital au fost instalate în toate unitățile de învățământ pe
rețelele de calculatoare aferente fiecărei etape ale proiectului SEI. Fiecare unitate
școlară a primit un set de DVD-uri cu aceste lecții. Formatul acestor conținuturi
digitale a fost atât SCORM (pentru a putea fi utilizate pe o platformă LMS/LCMS
dedicată, AeL), cât și în format „Profesor” pentru a putea fi folosite independent de
platforma de învățare, adică browsabile în orice mediu WEB.
Este aproape imposibil de explicat faptul că după aproape 10 ani de la crearea

acestor conținuturi digitale, în foarte multe școli și foarte multe cadre didactice încă le
utilizează la clasă sau online ca teme pentru acasă. Este imposibil de explicat măcar
pentru că tehnologia Flash, în care au fost dezvoltate, nu mai este practic suportată de
majoritatea browserelor actuale.
Numărul de unități de învățământ care au fost dotate cu laboratoare și implicit au

primit lecții digitale pentru a le utiliza în procesul de predare-învățare-evaluare rezultă
din următorul tabel:
Proiect SEI I SEI II SEI III SEI IV Rural SEI V Total

2003-2006 2008-2009
Total laboratoare 120 1100 290 3312 1974 8191 14987
14
Doar conținutul dezvoltat în proiectele SEI 2003-2009. În sistemul educațional românesc se mai găsesc de
asemenea lecții pentru copii cu nevoi speciale, Laboratoare virtuale, conținut pentru Învățarea bazată pe
proiect și cursuri dezvoltate prin finanțări europene.
Licențierea este națională și nelimitată în sensul următor:
 Ministerul Educației are dreptul de a modifica structura lecțiilor SEI 2-5 și de a utiliza lecțiile
modificate pe un număr nelimitat de calculatoare și pe o perioadă nelimitată.
 Asta înseamă drepturi de utilizare nelimitate în timp și ca număr de școli/elevi/cadre didactice
în România, atât în forma inițială cât și în orice formă modificată.
În afara DVD-urilor pe care toate școlile din România le-au primit, aceste lecții au fost
postate și online, cu prezivualizare (unele școli le-au postat pe site-urile proprii) la
următoarele adrese:
1. http://advancedelearning.com/content-catalog-sei5/
Toate aceste conținuturi au fost proiectate și scenarizate conform teoriilor
pedagogice moderne, de către cadre didactice de mare calibru și cercetători în domeniul
pedagogiei și al științei educației.
Un sumar al întregii biblioteci de conținut educațional digital, multimedia
interactiv este ilustrat în tabelul următor:
Ciclul Ciclul Ciclul

TOTAL
primar gimnazial liceal
Număr de
Număr de Număr de Număr
lecții
lecții lecții de lecții
Total lecții dezvoltate între 2003 și 2009 3570
Limba și Literatura Română 71 44 28 143
Matematică 134 194 248 576
Fizică 103 386 489
Chimie 99 138 237
Biologie 246 235 481
Ecologie 67 67
Cunoașterea Mediului 35 35
Istorie 370 384 754
Psihologie 21 21
Economie 65 65
Sociologie 76 76
Cultura Civica 57 34 91
Logica 43 43
Filozofie 55 55
Educație Civică 20 20
Geografie 25 105 13 143
TIC 24 66 90
Informatică 88 88
Discipline tehnologice 96 96
Într-un mai mare detaliu ca distribuție pe discipline, perioadă de dezvoltare și ani

de studiu avem:
Clasa
SEI 2-4 (2003-2006) a V-a a VI-a aVII-a a VIII-a a IX-a a X-a a XI-a a XII-a TOTAL SEI 2-4
1570
Limba și Literatura
13 16 5 10 7 12 7 2 72
Română
Matematică 29 35 26 22 91 28 51 17 299
Fizică 10 55 38 41 32 29 28 233
Chimie 54 45 7 44 87 0 237
Biologie 63 14 49 3 9 9 40 187
Istorie 81 70 4 9 164
Psihologie 21 21
Economie 55 55
Geografie 10 21 46 28 13 118
Informatică 23 11 54 88
Discipline tehnologice 6 36 54 96
Clasa Clasa Clasa

SEI 5 (2008-2009) – TOTAL
Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a
gimnaziu și liceu a VII-a a VIII-a a IX-a SEI 5
2000
Matematica 8 20 25 29 24 9 23 5 143
Fizică Mecanică 82
Fizică Atomică și Cuantică 22
Fizică Nucleară 24
Fizică Termodinamică și
48
Moleculară
Fizică Electricitate și
48
Magnetism
Fizică Optică 32
Biologie 5 112 73 58 46 294
Ecologie 67 67
Istorie 53 162 179 92 31 73 590
Sociologie 76 76
Cultura Civica 28 29 34 91
Economie 10 10
Logica 43 43
Filozofie 55 55
TIC 16 4 4 15 12 29 10 90
Învățământ Primar SEI TOTAL

Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a
5 (2008-2009) SEI 5
285
Cunoașterea mediului 30 5 35
Matematică 20 20 46 48 134
Limba Română 40 31 71
Educație Civică 20 20
Geografie 25 25
Aceste conținuturi digitale au fost dezvoltate în tehnologia anilor 2003-2009

(Flash) dar calitatea lor didactică recunoscută internațional, suprapunerea peste
curriculumul românesc și utilitatea dovedită în practică cunt motive suficiente pentru a le
considera un fundament al oricărui demers coerent de continuare a informatizării
sistemului educațional rămânesc.
Exemple de lecții – conținut educațional digital, multimedia interactiv
Lecții de matematică, gimnaziu
Lecții de fizică
Lecții de chimie
Lecții de biologie
Lecții de ecologie
Lecții de geografie
Lecții de cultură civică
Lecții de științe, primar
Lecții de istorie
Lecții de economie
Lecții de filosofie
Lecții de logică
Lecții de psihologie
Lecții de sociologie
Lecții de literatura română

Lecții de limba română, primar
Lecții de matematică, primar
Lecții de informatică și TIC
Lecții de tehnologie
Formare profesională a cadrelor didactice
Una dintre activitățile majore ale proiectelor de informatizare a fost formarea

cadrelor didactice pe două paliere: Competențe de bază IT&C, IT&C ca mijloc
complementar de educație.
În paralel, dar și ulterior încheierii proiectului de informatizare, au fost dezvoltate
programe de pregătire profesională a cadrelor didactice, prin CCD-uri adăugându-se
primelor două paliere de formare alte trei: Dezvoltarea mijloacelor de învățare, Creare de
conținut educațional multimedia, Abilitare curriculară.
 Acest demers a atras și alți furnizori de formare prin programele de formare (în
funcțiune încă și astăzi): Programe complementare: Intel Teach, Microsoft UP,
Instruirea în societatea cunoaşterii. Peste 140.000de profesori au fost formați în

cadrul acestor programe.
 Ulterior, prin programele finanțate cu fonduri europene au fost derulate mai multe
programe de abilitare curriculară pe următoarea structură: Abilitare curriculară,
Pregătirea pentru dezvoltare în carieră. Acesta detaliate pe două paliere: Palierul I –
Abilitare curriculara a cadelor didactice, Palierul II – Dezvoltare profesională şi
oportunităţi de carieră didactică
 Pentru disciplinele/ariile curriculare: Matematică, Matematică şi ştiinţe, Matematică şi
ştiinţe economice, Limba Română, Discipline Tehnologice, Discipline socio-umane,
Chimie
 Aceste programe de formare au abordat următoarele teme: Curriculum în domeniul
disciplinei, Evaluarea în domeniul disciplinei. Examene naţionale, Abordări didactice
şi metodologice, Matricea de specificaţii şi metodele de evaluare, Examene şi
concursuri pentru profesori. Identificare patern-urilor. Scenarii de concurs,
Concursuri şcolare. Elemente de abordare a pregătirii de performanţă a elevilor,
Programe, proiecte, activităţi pedagogice şi didactice în domeniul disciplinei,
Disciplina, componentă trans şi intercurriculară (disciplinară), Metode
complementare utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare, Proceduri, tehnici
de lucru, procedee.
Rezultate cantitative ale acestor programe:
Numărul profesorilor participanţi la cursurile de formare 92,233

Numărul profesorilor certificaţi CNFP 91,679
Numărul de cursuri dezvoltate (proiectate a fi in format blended 75
learning – direct + e-Learning)
Numarul sesiunilor de formare 6,089
Numărul centrelor de formare (CCD) acreditate pentru a continua 42
procesul (sustainabilitate)
Toate aceste eforturi au generat materiale excepționale pentru formarea

profesorilor, cursuri încă valabile în CCD-uri și un know-how instituțional ce nu trebuie
irosit. Astfel, un subcapitol al Bibliotecii Naționale Digitale trebuie să fie Biblioteca
Profesorului în care să se regăsească toate cursurile dezvoltate în varii proiecte de
formare. De exemplu, proiectele de mai jos au beneficiat fiecare de câte un portal dedicat
unde se află și astăzi, o bază de date cu profesorii formați, cursuri digitale de foarte bună
calitate, exemple de bună practică educațională. Toate aceste resurse pot fi coagulate
într-un unic punct de acces în interiorul Bibliotecii Naționale Digitale.
De exemplu, primul proiect din listă oferă:

 Curs 1 – Curriculum şi cadrul de referinţă al curriculum-ului naţional
 Curs 2 – Programa şcolară – instrument de lucru al cadrului didactic
 Curs 3 – Aplicarea programei şcolare. Proiectarea demersului didactic
 Curs 4 – Curriculum la decizia şcolii
 Curs 5 – Manualele şcolare alternative şi auxiliarele didactice – instrumente de lucru
ale elevilor
 Curs 6 – Strategii, metode, tehnici şi activităţi de învăţare utilizate în activitatea

didactică
 Curs 7 – Relaţia curriculum-evaluare, premisa eficientizării procesului de predare-
învăţare-evaluare
 Curs 8 – Cariera didactică
 Curs 9 – Evoluţia carierei didactice
 Curs 10 – Managementul carierei didactice
 Aplicatii practice
 Ghid digital interactiv transdisciplinar – Windows
 Ghid digital interactiv transdisciplinar – Android / Samsung
 Ghid digital interactiv transdisciplinar – Android / Asus
ID
Titlu Proiect Beneficiar
Proiect
Cadrul didactic – un profesionist în sistemul de Unitatea de Management al
53889 învăţământ POSDRU/87/1.3/S/53889 Proiectelor cu Finanțare Externa
http://socioumane.pmu.ro (UMPFE – MECTS)
Educatori pentru societatea cunoaşterii
Inspectoratul Scolar Județean Bihor
55659 POSDRU/87/1.3/S/55659
(ISJ BH)
http://educatori.isjbihor.ro
Consiliere şi dezvoltare profesională continuă –
sistem transparent de pregătire pentru reuşita în
Casa Corpului Didactic Cluj-Napoca
56116 cariera didactică
(CCD CJ)
POSDRU/87/1.3/S/56116
http://cdp-fse.ro
Competenţă, profesionalism şi dimensiune
europeană prin integrarea TIC în actul educaţional Inspectoratul Școlar Județean
57406
POSDRU/87/1.3/S/57406 Botoșani (ISJ BT)
http://tic.isjbotosani.ro
Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria
curriculară Tehnologii
58422 Casa Corpului Didactic Cluj-Napoca
POSDRU/87/1.3/S/58422
http://aidd-fse.ro
La un click de educaţia modernă şi eficientă
62150 POSDRU/87/1.3/S/62150 Inspectoratul Școlar Județean Iași
http://click.isjiasi.ro
Formarea profesorilor de matematică şi ştiinte în
societatea cunoaşterii
62534 Inspectoratul Școlar Județean Bihor
POSDRU/87/1.3/S/62534
http://mts.isjbihor.ro
Formarea continuă a profesorilor de Ştiinţe
tehnologice în societatea cunoaşterii
62631 Casa Corpului Didactic Mureș
POSDRU/87/1.3/S/62631
http://tehnologii.ccdmures.ro
Formarea continuă a profesorilor de Limba Română
în societatea cunoaşterii Inspectoratul Școlar Județean
63576
POSDRU/87/1.3/S/63576 Botoșani
http://lro.isjbotosani.ro
Formarea continuă a profesorilor de matematică în
societatea cunoaşterii
63671 Inspectoratul Școlar Județean Iași
POSDRU/87/1.3/S/63671
http://matematica.isjiasi.ro
Recunoașteri internaționale ale proiectelor
Calitatea acestor materiale educaționale a fost recunoscută și validată

internațional de instituții de prestigiu din domeniul IT&C și educațional.
Anul Titl ul Medalia

2004 Nominalizare pentru platforma AeL de către
Comisia Europeană la Information Society Prizes
(European IST Prizes) – Bruxelles
2005 „Honourable Mention” la eEurope Awards for

eGovernment pentru programul SEI/AeL –
Manchester
2005 „International Gold Star Award”- pentru calitate -

Geneva
2005 Locul I, SIVECO Romania pentru conţinutul

multimedia dezvoltat pe platforma de eLearning
AeL, în cadrul proiectului SEI, World Summit
Awards (World Summit on the Information
Society) 2005. Concurs mondial de conţinut
digital, girat de Națiunile Unite la care au
participat aplicaţii din 168 de ţări.
Cel mai bun conținut digital educațional din lume.
2007 Conţinutul educaţional – AeL Content – este
nominalizat la concursul ICT Prizes organizat
anual de catre Consiliul European pentru Ştiinţe
Aplicate, Tehnologie şi Inginerie (Euro-CASE)
2007 Proiectul Baza de Date Naţională a Educaţiei

(BDNE) a primit distincţia Good Practice –
European eGovernment Awards
2007 Sistemul Educaţional Informatizat din România

este considerat a fi una dintre cele mai importante
realizări din lume în domeniul managementului de
proiecte de către Asociaţia Internaţională de
Project Management (IPMA) – Cracovia
2008 Premiul European IT Excellence, la categoria

Independent Software Vendor (ISV) – Vertical
Market, pentru proiectul SEI.
2009 Sistemul Educational Informatizat (SEI) din

România este considerat un exemplu de bună
practică în Europa, fiind recunoscut în cadrul
competiţiei European eGovernment Awards, o
iniţiativă a Comisiei Europene. Competiţia
premiază la fiecare doi ani cele mai bune proiecte
dezvoltate de autorităţile publice din Europa, care
au ca scop facilitarea accesului cetăţenilor la
serviciile publice şi reducerea barierelor
birocratice, respectiv creşterea eficienţei
administraţiilor prin promovarea soluţiilor IT,
http://www.epractice.eu/awards
2009 Competiţia internaţională „eLearning in Praxis”,

organizată în cadrul ediţiei a 7-a a conferinţei
internaţionale ICETA (International Conference on
Emerging eLearning Technologies and
Applications), Slovacia, 18-20 Noiembrie 2009 –
Proiectul Sistem Educaţional Informatizat a primit
distincţia de „cea mai bună soluţie eLearning”,
pentru impactul pozitiv asupra sistemului
educaţional românesc, Slovacia.
2009 Soluţia AeL eContent a primit „Best Production”

in cadrul competiţiei internaţionale Diskobolos
2009, ICT Awards organizata de Union of ICT
Societies (JISA), Belgrad. Competiţia
DISKOBOLOS este
considerată „Oscarul în
domeniul IT&C din
regiunea sud-est
europeană”, Serbia.
2010 SIVECO Romania primeşte Medalia de AUR în

competiţia eLearning Awards 2010, pentru
Sistemul Educaţional Informatizat (SEI), la
categoria „Best e-learning project securing
widespread adoption”.
2012 Câştigătoare a marelui premiu în cadrul faimoasei

competiţii European Software Excellence Awards,
la categoria ISV – Vertical Market, Government
Solution.
Juriul competiţiei a apreciat beneficiile aduse de
tehnologia informaţiei asupra copiilor cu nevoi
speciale, în cadrul proiectului „Sprijinirea
sistemului educaţional special prin portal
educaţional dedicat”, implementat de SIVECO
Romania pentru Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului din Romania
2012 Juriul competitiei UNESCO-Hamdan bin Rashid

Al- Maktoum Prize for Outstanding Practice and
Performance Enhancing the Effectiveness of
Teachers a apreciat rezultatele obținute de
SIVECO România în implementarea de proiecte
naționale ce vizează instruirea profesorilor.
2013 În cadrul competiţiei European IT & Software

Excellence Awards 2013, SIVECO Romania a fost
desemnată FINALIST pentru:
 proiectul Multitouch dezvoltat pentru Ministerul

Educatiei Nationale la categoria ISV/Software
Innovation Solution of the year.
2013 Pentru proiectul „Portal școli speciale – CES

(Conținut educațional multimedia interactiv pentru
copii cu nevoi educaționale speciale)”, SIVECO a
primit cea mai înaltă distincție ce poate fi acordată
la nivel mondial unui proiect IT: World Summit
Award Winner 2013.
Preşedintele juriului WSA, prof. dr. Peter A.
Bruck, a spus în scrisoarea oficială adresată echipei
SIVECO:
„Mă bucur să vă anunţ că vă aflaţi printre cei mai
buni furnizori de aplicaţii creative din lume”.
2013 Medalia de aur pentru proiectul „Proces

educaţional optimizat în viziunea competenţelor
societăţii cunoaşterii” implementat de către
Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Unitatea de
Management al Proiectelor cu Finanţare Externă,
în parteneriat cu SIVECO Romania şi
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”,
primită în cadrul competiţiei organizate de către
cea mai prestigioasă organizaţie mondială de
management al proiectelor – International Project
Management
Association
(IPMA), la
categoria
proiectelor de
dimensiuni
medii.
2013 Medalia de argint pentru

proiectul „Proces
educaţional optimizat în
viziunea competenţelor
societăţii cunoaşterii”
implementat de către
Ministerul Educaţiei
Naţionale, prin Unitatea
de Management al
Proiectelor cu Finanţare Externă, în parteneriat cu
SIVECO Romania şi Universitatea Naţională de
Apărare „Carol I”, în cadrul competiţiei E-
Learning Awards, la categoria „Most innovative
new learning hardware or software product” .
Dezvoltarea conținutului digital
Cei peste 30 de ani de experienţă națională în domeniul creării de conţinut educaţional,

interactiv, multimedia au fost valorificați într-o Metodologie foarte riguroasă, care abordează atât
aspectele teoretice, cât şi problemele practice. Forţa Metodologiei vine din trei direcţii principale:
o bază teoretică solidă (realizată de cel mai distins specialiști în software educaţional, profesor
doctor Eugen Noveanu), echipe de profesori instruiți pentru scenarizarea didactică a software-
ului educațional, studii, feedback constant din partea beneficiarilor, chiar din partea actorilor
procesului de învăţare – a elevilor şi a profesorilor – şi o echipă de specialişti la nivel național,
pregătiţi să instruiască şi să implementeze.
Metodoligia dezvoltării software-ului

educațional Metodologia dezvoltării laboratoarelor virtuale
Proiectarea conținutului digital
Conţinutul educaţional multimedia interactiv ce compune Biblioteca Naţională de

Resurse Educaţionale existente acum în toate unitățile de învățământ din România a fost dezvoltat
colaborativ şi are ca unitate primară itemul educaţional (text, film, animaţie, simulare etc).
O legătură logică, fundamentată didactic, între itemii educaţionali formează un obiect de
învăţare (RLO – Reusable Learning Object). Acestea se supun rigorilor pedagogice determinate de
obiectivele operaţionale:
 Mai multe obiecte de învăţare conexe unei unităţi de învăţare formează o temă.
 Mai multe teme cu atribute cognitive conexe formează un curs / modul cuperspectiva didactică
de a accelera dobândirea de competenţe în domeniul definit prin profit cognitiv şi răspuns
afectiv.
Modelul ierarhic al componenţei bibliotecii
Lecţiile în format digital, dezvoltate pentru Sistemul educațional românesc, sunt

proiectate pentru a susţine procesul didactic desfăşurat în clasă. Acestea corespund curriculum-ului
formal pentru nivelul ISCED 1, 2, 3 din majoritatea ţărilor, contribuind semnificativ atât la o mai
bună abordare a conţinuturilor şi a procesului de instruire de către profesor, cât şi la dezvoltarea
competenţelor cheie la elevi. Conţinutul unei lecţii în format electronic poate îmbina diverşi itemi
de învăţare cum ar fi: texte, diagrame şi hărţi interactive, simulări, experimente interactive,
exerciţii, teste, cât şi jocuri educaţionale. Toate momentele de lecţie realizate presupun activitatea
nemijlocită a elevilor, iar interactivitatea constă în cea mai mare parte în feedback gradual oferit
utilizatorului pe tot parcursul lecţiei. Profesorul poate opera o selecţie permisivă a conţinuturilor,
din care rezultă un ansamblu variabil de informaţii, în care profesorul şi elevul au spaţiu de creaţie.
Procesele sugerate de lecţiile multimedia pentru diverse discipline reprezintă un mod de învăţare
care presupune înţelegerea şi explicarea conţinutului, dar mai ales un mecanism de formare a
gândirii critice. Informaţiile sunt prezentate astfel încât stimulează interpretări alternative şi
deschise, constituind un mijloc pentru formarea unor competenţe, valori şi atitudini.
Mai mult, după cum arată studiile de impact realizate cu prilejul introducerii acestor
software-uri educaţionale în licee, se vizează în mod special progresul tuturor elevilor în învăţare,
cu rezultate comparabile, indiferent de nivelul lor iniţial.
Învăţarea performantă se datorează modului de proiectare a lecţiilor electronice care
permite: a) stimularea multisenzorială în prezentarea informaţiei; b) activităţi de explorare/căutare
individuală a informaţiei şi de operare asupra ei; c) schimbul de informaţie şi cooperarea în
rezolvarea unor sarcini de lucru; d) căutare într-o varietate a surselor de informaţie; e) stimularea
gândirii critice; f) învăţarea orientată spre un scop (obiectiv definit operaţional); g) şanse sporite de
reglare în raport cu caracteristicile şi cunoaşterea proprie.
Lecţiile multimedia interactive sunt organizat în momente şi submomente care sunt
definite ca fiind obiecte de învăţare reutilizabile. Fiecare submoment poate fi asimilat la un
„ecran-cadru” care este dezvoltat prin concatenarea – utilizând principiile design-ului instrucţional
– a unor itemi de învăţare. Aceşti itemi de învăţare sunt în număr de 13: text, surse adiţionale de
informaţii (ex: adrese de web), imagini, hartă, diagrama, material audio, animatie, simulare,
material interactiv, rezolvarea de probleme, joc educativ, test (evaluare). Ideea principală a acestor
„obiecte de învăţare reutilizabile” este împărţirea conţinutului educaţional în părţi mici care pot fi
reutilizate în diferite medii de învăţare şi pot fi meta-etichetate cu uşurinţă, oferind toate
informaţiile necesare pentru planificarea cursului profesorului. În mod tradiţional, conţinutul este
prezentat în pachete cu o durată de câteva ore. Obiectele de învăţare sunt o nouă modalitate de a
gândi conţinutul multimedia de învăţare:
Obiectele de învăţare:
1. Sunt unităţi de învăţare mai mici, cu o durată cuprinsă în mod normal între 5 şi 20 minute.
2. Sunt autonome – fiecare obiect de învăţare poate fi folosit independent.
3. Sunt reutilizabile – un singur obiect de învăţare poate fi reutilizat în mai multe contexte
educaţionale pentru mai multe scopuri.
4. Pot fi grupate – obiectele de învăţare pot fi grupate în colecţii mai mari de conţinut, inclusiv
structuri tradiţionale de curs.
5. Sunt etichetate cu metadate – fiecare obiect de învăţare deţine informaţii descriptive care
permit găsirea sa cu uşurinţă prin căutarea în diferite grupe de termeni.
6. Sunt produse pentru a fi utilizate în mai multe medii virtuale de învăţare,
7. Sunt uşor de modificat/actualizat (fişiere XML, texte externe, căsuţe de text bine proiectate) şi
urmăresc cu stricteţe politica instrucţională a beneficiarului.
Lecţiile multimedia interactive sunt dezvoltate pentru a sprijini procesul didactic în clase,
fiind proiectate să cuprindă conţinutul ştiinţific cerut de programa şcolară în vigoare, prezentat
într-o formă atractivă, modernă, care epuizează complet tema abordată, oferă noi metode de
învăţare care îmbunătăţesc performanţa şcolară, contribuie, prin atingerea obiectivelor operaţionale
propuse, la formarea de aptitudini, abilităţi şi competeţe cerute de nivelul programei dar şi de
necesităţile de inserare socială şi profesională ale elevilor.
Lecţiile sunt dezvoltate şi organizate conform unui curriculum, pentru fiecare an de studiu
şi disciplină, plecînd de la primele noţiuni şi ajungînd la elemente avansate, studiate în anii
următori. Fiecare moment are atribute didactice bine definite şi obiective operaţionale clare,
dedicate temei pe care o abordează şi cerute de programa şcolară în baza căreia se lucrează.
Avantajul abordării modulare a învăţarii este posibilitatea de a structura cursuri, plecând de la
curriculum, dar pentru diverse nivele de înţelegere şi receptare.
Strategiile cognitive folosite în lecţii sunt deschise, euristice, problematizatoare. Ele sunt
complementare algoritmilor didactici bine consolidaţi, folosiţi în şcoala românească, iar metodele
activ-participative folosite contribuie la formare de competenţe, aptitudini, atitudini şi conduite,
mai puţin de simple memorizări de cunoştinţe şi rutine comportamentale.
Varietatea materialelor didactice constituie suportul necesar unei activităţi didactice
eficiente în care elevul contribuie activ la construcţia propriei cunoaşteri, este obligat să dea un
continuu feedback şi să ia decizii. Înţelegerea noţiunilor are loc printr-o varietate de metode definite de
interactivitate, cooperare, comunicare. Gradul de asimilare şi înţelegere la nivelul noţiunilor fiind
net superior celui dintr-un demers pedagogic clasic, întregul proces bazându-se pe formarea unuei
structuri în care elevul învaţă să înveţe, accentul fiind pus pe dezvoltarea gândirii critice.
Lecţiile multimedia interactive fiind materiale complementare de instruire, nu înlocuiesc
ci se adaugă, completează şi îmbunătăţesc vechile strategii didactice. Un beneficiu major al acestor
lecţii este posibilitatea de a transforma o realitate virtuală în spaţiu educaţional. În acest spaţiu se
pot desfăşura activităţi care nu pot avea loc într-un spaţiu clasic de învăţare: experienţe sau
experimente periculoase sau imposibil de realizat în realitate, simulări de procese şi fenomene,
călătorii şi vizite virtuale la obiective geografice, ştiintifice sau culturale etc.
Conţinutul educaţional interactiv are următoarele avantaje:

 Permite stimularea multi-senzorială contribuind la folosirea, de către fiecare elev, a
caracteristicilora/atributelor-resurselor sale personale în procesul învăţării;
 Încurajează explorarea şi cercetarea individuală;
 Asigură o largă varietate de surse de informaţie;
 Stimulează creativitatea;
 Introduce învăţarea orientată spre o ţintă (obiectiv definit din punct de vedere operaţional)
Elevii participă direct iar procesul de învăţare se realizează prin experimentare şi

participare. Dificultăţile învăţământului clasic sunt în rezolvate atât la nivel de materiale
educaţionale disponibile, cât şi prin faptul că profesorul poate construi cursuri personalizate în
funcţie de nivelul elevilor. De asemenea, feedback-ul contribuie la monitorizarea continuă a
modului în care are loc acumularea de cunoştinţe. Conţinutul educaţional rezultă în urma unui
proces elaborat de proiectare care are o fază iniţială numită Iniţializarea temei şi trei mari etape de
dezvoltare, fiecare având propriile cerinţe:
1. Design instrucţional (proiectarea pedagogică)

2. Proiectarea interfeţei şi Modelul de accesibilitate
3. Dezvoltare tehnică şi cerinţe software
Aceste etape prezintă propria lor dinamică, având, fiecare dintre ele, importanţa lor în
definirea globală a produsului. Conţinutul digital poate fi folosit ca material de învăţare individual,
atât pentru uz personal de pe un browser, cât şi în calitate de conţinut pentru LMS sau LCMS.
Definirea standardelor de calitate pedagogică
Standarde de proiectare pedagogică

Metodologia definită pentru conţinutul educaţional reprezintă un cadru conceptual
integrat şi unitar adresat creatorilor de scenarii didactice pentru software multimedia interactiv
dedicat învăţării.
Elementul inovator este definit de generarea unei matrice de scenariu care integrează
teoria Bloom-Anderson, Anderson-Krathwohl (taxonomia revizuită) cu platforma constructivistă
comună cognitiv şi social (Piaget şi Vîgotski) şi clase de itemi educaţionali.
Definiţii şi abordare
Prin design de instruiré (instructional designer /design instrucţional), înţelegem
prefigurarea unei strategii pedagogice care se concretizează printr-o rutină de instruire ce trebuie
urmată pentru a obţine învăţarea, cu alte cuvinte, atingerea obiectivelor specifice prestabilte. În
cazul dezvoltării de eContent, designul de instruire porneşte şi de la ideea că produsul educaţional
dezvoltat pe baza acestei strategii este un software şi că mediul de învăţare este un mediu de
învăţare virtual.
Majoritatea psihologilor contemporani consideră că învăţarea este o construcţie
individuală de cunoştinţe, generate de interacţiunea cu mediul şi nu poate fi disociată de contextul
social şi cultural în care se dezvoltă. În acest context, aceştia constată că, constructivismul (creat
mult înainte de dezvoltarea domeniului calculatoarelor de către Piaget şi Vîgotski) identifică,
explică şi propune instrucţiuni perfect valide din punct de vedere instrucţional pentru instruirea
bazată pe instrucţiuni specifice calculatorului şi Internetului.
Diagrama „Calitate-Motivație”
1. Constructivismul Cognitiv (Jean Piaget) se bazează pe două presupuneri: Învăţarea este un

demers personal; Învăţarea este un proces activ; Practici caracteristice: asimilarea şi adaptarea
experienţelor directe; erori, căutarea de soluţii.
2. Constructivism social (L. S. Vîgotski): Învăţarea şi dezvoltarea sunt activităţi sociale, bazate pe
colaborare; Aria proximă de dezvoltare poate fi un îndrumar pentru planificarea pregătirii;
Instruirea ar trebui să aibă loc într-un context semnificativ; Experienţele trebuie corelate cu
experienţă de instruire a elevului.
Suprapunerea între platformele constructiviste şi oportunităţile oferite de o abordare

pedagogică bazată pe resurse multimedia (simulări, imagini, diagrame active, animaţii, video,
jocuri, hipertext etc) este evidentă. Acesta este motivul pentru care paradigma constructivistă a
fost folosită cu succes în definirea strategiei instrucţionale a eContent. Principalul rezultat al
acestei faze este un Storyboard (script sau scenariu) care va furniza echipei tehnice informaţia
necesară pentru dezvoltarea tehnică. Elemente importante, care îmbunătăţesc calitatea produsului
final (software educaţional), sunt analizate şi identificate în fază de design instrucţional.Toate
aceste elemente sunt adânc implicate în elaborarea unei viziuni pedagogice coerente, necesară
pentru pentru a dezvoltă un produs educaţional/instrucţional şi nu numai un produs multimedia.
Aceste elemente de tehnologie pentru predare privesc: performanţele elevului şi analiza populaţiei
ţintă, designul curriculumu-lui, definirea obiectivelor de instruire care sunt ţintite, corelarea
obiectivelor de instruire cu resursele multimedia, opțiunile de srtategie pedagogică, definirea
interacţiunii şi a tipului de software educaţional, feedbackul elevului şi strategia de evaluare.
Toate rezultatele acestei etape vor fi folosite pentru designul (dezvoltarea) unui
Storyboard (Script, Scenariu). Dezvoltarea storyboard-uluii este bazată pe două elemente:
Storyboard Matrix (matricea de scenariu) şi Storyboard Application (aplicaţia de scenariu). Atât
matricea cât şi aplicaţia sunt rodul cercetării proprii pentru care am dezvoltat un cadru logic pentru
creativitatea desingnerilor de instruire.
Analiza conţinutului
În această etapă se împarte conţinutul ştiinţific (cunoaştere), primit de la beneficiar, în
fragmente mici, iar reultatul este o secvenţa coerentă de experienţe de învăţare independente.
Pentru fiecare fragment se determină tipurile de cunoaştere (factual, conceptual, procedural sau
metacognitiv).
 Obiective operaţionale – Matrice de taxonomie revizuită.

Această fază se bazează pe Revised Taxonomy Matrix (Matricea de taxonomie revizuită)
dezvoltată de Anderson şi Krathwohl plecând de la taxonomia proceselor cognitive a lui Bloom.
De la clasificarea mai degrabă statică dată de Bloom, Anderson şi Krathwohl au imaginat o matrice
dinamică ce poate fi făcută pentru fiecare curs, indiferent de natura conţinutului ştiinţific implicat.
Diagrama Bloom-Anderson / Krathwohl pentru obiective operaționale
Modelul afectiv15 (atitudini, credinţă, valori) organizat ierarhic conţine cinci nivele de
obiective educaţionale corespondente clasei de valori. Interesant este că această taxonomie are o
corespondenţă în Bloom (Bloom Anderson).
.
Taxonomia obiectivelor cognitive
15
După taxonomia lui D.R. Krathwohl
Structura Matricei de taxonomie revizuită (Revised Taxonomy Matrix) „propune o

reprezentare vizuală clară, concisă” a alinierii între „scopuri, obiective, produse şi activităţi
educaționale”. (Krathwohl, 2002)
Orice obiectiv este definit prin două categorii: Verb şi Cunoştinţe (VC) care oferă
informaţii cu privire la conţinutul curriculumului, pe care subiectul (student, elev) trebuie să îl
înveţe folosind un proces cognitiv. Obiectivul se referă la conţinut folosind un verb. Verbul oferă
indicii cu privire la categoria de proces cognitiv pe care designerul doreşte să o atingă/obţină la
student. Adaptare a taxonomiei originale a obiectivelor educaţionale a lui Bloom, taxonomia
revizuită descrie şase categorii de procese cognitive: A îşi aminti, A înţelege, A aplica, A analiza, A
evalua, A creea. Fiecare din aceste categorii cognitive a fost împărţită în 19 procese cognitive
specifice definite prin verbe. Aceste 19 verbe sau sinonimele acestora contribuie la definirea
obiectivelor. Prin aceste verbe, se identifică procese cognitive pentru fiecare rezultat (obiectiv).
Anderson şi Krathwohl au îmbinat cele două concepte majore într-o aatrice unică: coloanele sunt
cele 6 procese cognitive, iar rândurile sunt cele 4 cunoştinţe (24 căsuţe).
 Cercetările noastre, întreprinse în ultimii ani în cadrul proiectelor educaţionale la care am
participat au determinat adăugarea la matrice combinaţia optimă de resurse multimedia care
contribuie în mod esenţial la consolidarea procesului de învăţare. Aceste combinaţii optime
între resursele multimedia pentru cele 24 de căsuţe (căi în propria noastră terminologie) ale
matricei de taxonomie revizuite reprezintă contribuţia mea originală la dezvoltarea conţinutului
multimedia interactiv.
Pentru fiecare cale vom adăuga toate atributele şi informaţia necesară pentru a descrie în
totalitate procesul de instruire (nivel de interactivitate, contribuţii despre grupul ţintă, tip de
software, nivel de evaluare, strategie pedagogică). Fiecare din aceste artibute este fie informaţie
de la beneficiar, fie rezultatul propriei noastre analize şi cercetări.
Resurse multimedia
Am definit 13 categorii de resurse multimedia: texte, imagini, hipertexte/linkuri,
diagrame active, hărţi active, fişiere video, fişiere audio, animaţii, simulări, materiale interactive,
probleme interactive, jocuri educaţionale şi teste. Eu le consider resurse primare (chiar atunci
când sunt obiecte complexe, cum ar fi simulările) deoarece nu sunt materiale de instruire de sine
stătătoare, ci numai un pas dintr-un scenariu pedagogic. Puterea lor provine din faptul că sunt o
combinaţie, care măreşte atributelor individuale.
Storyboard (Script, scenariu)
Scenariul (storyboard, scriptul) este vederea de ansamblu, a cursului. Propune o ilustrare
ecran de ecran a strategiei instrucţionale, cu descrierea în detaliu a resurselor multimedia propriu-
zise, care urmează să fie dezvoltate. Pune la dispoziţia echipei tehnice o foaie de parcurs completă.
Cel ce proiectează instruirea (Instructional designer) scrie scenariul, utilizând o templata (un
model) care nu tolerează nici o abatere de la instruirea aşa cum este definită în matrice.
Puterea Scenariului (Storyboard-ului) eContent constă în două aspecte complementare:
1. O standardizare ridicată obţinută prin folosirea Storyboard Development Application (Template)
(Aplicaţiei de dezvoltare a scenariului).
2. O descriere creativăa resurselor multimedia făcută de Instrucţional designer (script writer)
(scenarist, cel ce proiectează instruirea).
Dezvoltarea conţinutului educaţional, multimedia, interactiv – Abordare pedagogică
Etape şi fluxul de conexiuni

Conţinutul educaţional multimedia interactiv (eContent) este supus unui proces de
dezvoltare complex, faza iniţială fiind Iniţializarea temei urmată de 4 faze majore de dezvoltare,
fiecare având cerinţele proprii:
1. Instructional design (Analiză şi abordare pedagogica)
2. Dezvoltare Interfaţă grafică utilizator (GUI) și Model de accessibilitate (Analiza grafică şi de

acces, Design)
3. Dezvoltare tehnică (Implementare)
4. Testarea (Evaluarea) de eContent.
Modelul de dezvoltare al conţinutului educaţional (eContent)
Aceste faze urmează dinamica globală a unui Instructional System Design (proiectare al
sistemului de instruire) numit de comunitatea internaţională de eLearning ADDIE (acronim pentru
Analysis, Design, Development, Implementation and Evaluation- Analiză, Design, Dezvoltare,
Implementare şi Evaluare), dar în munca efectivă, ne bazăm pe propria noastră pricepere şi pe
experienţa în dezvoltarea unor produselor personalizate de înaltă calitate care corespund perfect
necesităţilor de pregătire și instruire a beneficiarului instruirii.
Instructional design – Proiectarea instruirii, Abordare pedagogică
Definiție.
Prin Instrucţional Design (Proiectarea instruirii) se înţelege prefigurarea unei strategii
pedagogice care se materializează într-o rutină ce trebuie urmată pentru a realiză învăţarea, cu alte
cuvinte pentru a atinge obiective specifice, prestabilite. În cazul eContent development (dezvoltării
de econtent), designul de instruire se bazează, de asemenea, pe ideea că produsul de instruire
dezvoltat pe baza acestei strategii este un software şi că mediul de învăţare este un mediu de
învăţare virtual.
Faţă de un obiect de învăţare reutilizabil, proiectarea instruirii este deci, o corelare între
acţiunea cumulativă a unui număr de resurse multimedia şi obiectivele de instruire propuse, cu
scopul de a atinge efectul educaţional/de instruire scontat. Această corelare se face folosind
orientările teoriilor moderne ale instruirii despre rolul elevului, paradigme educaţionale noi
generate de abordările constructiviste cum ar fi: instruire centrată pe student şi centrare pe
învăţare/instruire şi nu pe predare. Rezultatul major al acestei faze este un Storyboard (Script sau
scenariu) care să pună la dipoziția echipei tehnice informaţia necesară pentru dezvoltarea tehnică.
Proiectarea instruirii (Instructional Design)
Există elemente importante care îmbunătăţesc calitatea produsului final (software-ul

educaţional) care sunt analizate şi identificate în cadrul fazei de instrucţional design (proiectare a
instruirii). Astfel, rutina devine mai coerentă şi eficientă, dacă aceste elemente sunt folosite corect.
Aceste elemente de tehnologie de predare privesc: performanţele elevului şi analiza populaţiei
ţintă, designul curriculumului, definirea obiectivelor educaţionale asociate, corelarea obiectivelor
de instruire cu resursele multimedia, opţiunile de strategie de predare. Aceste elemente sunt luate
în considerare, studiate şi identificate cu ajutorul activităţilor din etapa analizei de instruire
(populaţia ţintă, analiză curiculei etc.). Toate rezultatele acestei faze vor fi folosite pentru designul
(dezvoltarea) unui Storyboard (Script, Scenariu).
Analiza populaţiei ţintă. Presupuneri cu privire la student
Criteriul cheie care contribuie în mod esenţial la calitatea procesului de instruire este
măsura în care se adresează şi acoperă obiectivele/ţintele/scopurile învăţării, pentru grupul ţintă de
studenţi identificat. Informaţiile privitoare la studenţi au un impact major asupra dezvoltării de
software de instruire. Factorii pe care îi cercetăm în momentul evaluării elevilor includ:
1. Demografic – Care sunt caracteristicile generale ale elevilor? Există (sau nu) uniformitate de
gen, vârstă, mediu de educaţie sau cultural?
2. Psihologic – Care este structura cognitivă, nivelul de dezvoltare cognitivă, de abilităţi
intelectuale, care este stilul cognitiv? Vor ei ca informaţia să la fie oferită într-un mod foarte
direct sau preferă o formă care cere mai mult timp, dar este mai atrăgătoare, cum ar fi un
format tip joc?
3. Atitudinal – Care sunt atitudinile elevului faţă de conţinutul prezentat sau chiar faţă de pregătirea în
sine? Care este atitudinea elevului faţă de folosirea unei formări bazate pe tehnologie?
4. Experienţă în domeniul formării bazate pe tehnologie – Sunt deja obişnuiţi cu materialele ce le
cer să navigheze online? Se simt în largul lor cu acest gen de abordare sau au nevoie de un curs
de formare a deprinderilor şi abilităţilor ITC înainte?
5. Motivaţional – Care sunt ţintele de muncă şi carieră ale elevului? Cum poate programul de
instruire să îi ajute pe studenţi în realizarea acelor ţinte?
6. Cunoştinţe şi experienţe anterioare – Cu ce cunoştinţe şi priceperi vin studenţii la cursul de
formare? În ce măsură lucrează ei în acest moment pentru a-şi atinge ţintele dorite?
7. Cultură organizaţională – Care sunt caracteristicile culturii organizaţionale ale diferiţilor
membri ai grupului?
 Accesibilitate. Care sunt cerinţele generale de accesibilitate?

Profilul elevului poate fi folosit pentru îndrumarea designului de instruire. De exemplu, o
mână de lucru mai în vârstă, ar putea să reacţioneze mai puţin bine la teme muzicale din
videoclipuri sau la întrebări recapitulative cuprinse în jocuri. Un public tânăr ar putea să nu
înţeleagă aluziile la evenimente istorice care au avut loc înainte că ei să se nască; în acest caz,
evenimentele trebuie explicate. În funcţie de relevanţa datelor disponibile cu privire la aceşti
factori, dezvoltăm software adaptat la „populaţia” vizată. De obicei, adaptarea softului se face în
concordanţă cu nivelul de instruire şi de pregătire disciplinară, dar orice informaţie relevantă din
lista de mai sus trebuie să se reflecteze în Storyboard Matrix (matricea de scenariu) şi va influenţa
direcţia dezvoltării. Structura modulară (RLOs – OIR16) şi pachetul SCORM oferă de asemenea
posibilitatea de a construi căi de instruire variate, în concordanţă cu caracteristicile grupului ţintă,
permiţând în acelaşi timp controlul asupra eContent-ului după dezvoltare.
Analiza Lingvistică
Limba de dezvoltare este Limba română. Toate materialele primite de la beneficiar sunt
în limba română. Există situaţii în care conţinutul educaţional să fie dedicat unui grup ţintă
vorbitor al unei alte limbi. În această situaţie se va aplica metodologia de traducere şi localizare.
Pentru a ne asigură că toate livrabilele (rezultatele) sunt de cea mai bună calitate, (Storyboard,
eContent sau orice alt document rezultat din activitatea de dezvoltare) în ceea ce priveşte
acurateţea şi corectitudinea lingvistică, este necesară existenţa unui expert lingvist nativ al limbii
în care se dezvoltă conţinutul educaţional multimedia interactiv. Această activitate se desfăşoară
de-a lungul întregii faze de design şi dezvoltare, expertul lingvist urmăreşte toate materialele scrise
dezvoltate sau folosite, în diferitele stadii, pentru a asigură conformitatea cu cerinţele de limbă
(gramaticale, de lexic şi de ortografie). Înainte de validarea Storyboard-ului (scenariului) şi a
produsului final, acesta va asigura corectarea definitivă. Expertul lingvist va întocmi în colaborare
cu expertul în disciplina abordată glosarul de termeni care va cuprinde termenii utilizaţi (până la
30 de înregistrări per literă a alfabetului). Glosarul va fi disponibil că resursă independentă în
produsul final şi va fi de asemenea folosit cu rol de cuvinte cheie pentru metadate.
Analiza curriculară
Curriculum este planificarea unor secvenţe de experienţe de învățare. Acesta conţine
„conţinutul ştiinţific” şi obiectivele de îndeplinit prin procesul de instruire. În interpretarea noastră,
această fază înseamnă împărţirea conţinutului ştiinţific, primit de la beneficiar, în fragmente mici,
având că rezultat obţinerea unei secvenţe de experienţe de învăţare independente coerente. Idee
noastră de bază este să planificăm o „călătorie” intelectuală pentru student o serie de experienţe
multimedia care vor contribui la dobândirea de către acesta a unor abilităţi, priceperi, atitudini şi
comportamente şi nu doar la memorarea de informaţie sau de rutine comportamentale. Cel mai
important pentru această împărţire este că ea trebuie să conţină numai fragmente autonome, o
trăsătură esenţială care va asigura dezvoltarea unei serii de reusable learning object- ROL (obiecte
de învăţare reutilizabile) şi va asigura pentru fiecare RLO trăsături importante cum ar fi autonomia
şi calitatea de a fi reutilizate. De asemenea , autonomia fiecărui fragment provine din obiectivele
16
Operational & Information Requirements – Cerinţe Operaţionale şi Informaţionale. Acronim consacrat în
definirea demersului didactic prin eLearning.
independente de instruire. Atribuim fiecărui fragment un nume sau/şi un cod şi reţinem obiectivul
de instruire al acestuia că fiind important. După această fază, toate activităţile de instruire vor fi
proiectate pentru fiecare fragment de conţinut din curicula. Structura de diviziune în sine va defini
structura cursului că pe o colecţie de RLO independente şi refolosibile dar care pot fi grupate şi
regrupate într-o multitudine de parcursuri de instruire.
Aceste RLOs şi evaluările (sau RLOs de evaluare) vin în sprijinul unei abordări bazate pe
competenţă, ce vizează dezvoltarea de priceperi, cunoştinţe, şi atitudini, asigurând suprapunerea
obiectivelor cu lacunele de performanţă. Cel care face proiectarea instruirii trebuie să înveţe să
conceptualizeze conţinutul atât punctual cât şi ca parte a unui întreg mai mare, pentru a dezvolta
cursuri de instruire bazate pe competenţe, mai degrabă decât pe curs.
Obiective operaţionale – Matricea taxonomiei revizuite

Definiție.
Taxonomia obiectivelor educaţionale/de instruire este un sistem de clasificare ordonare a
obiectivelor generale bazat pe conţinutul pe gradul specific de complexitate operaţiilor mentale
(procese cognitive) implicate procesul de învăţare. B. Bloom a creat taxonomia domeniului
cognitiv 1956. Modelul nostru se bazează pe taxonomia lui Bloom revizuită de Anderson şi
Krathwohl (2001). Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale este o strategie aleasă de către cel
care face proiectarea instruirii în colaborare cu expertul în disciplina de curs aborbdată pentru a
analiza şi urmări ţintele procesului de învăţare, pe baza a două acţiuni complementare pentru a
maximiza eficienţa de învăţare/evaluare:
 A deduce obiective concrete din ţintele generale specifice ale cursului;
 A defini aceste obiective sarcini educaţionale ce trebuie îndeplinite de student pe timpul unei
unităţi de instruire (curs, modul, lecţie etc.) declarate ca (1) obiective de conţinut (principal
informative) şi (2) obiective psihologice (cognitive)-în principal formative, adaptate la
particularităţile mediului de învăţare.
Strategia de operaţionalizare a obiectivelor educaţionale este proiectată şi realizată pentru

a specifica „comportamentul final” al elevului, exprimat printr-un verb – care descrie acţiunea
concretă îndeplinită de student, şi o performanţă concretă, exprimată în termeni de rezultat
învăţării (conţinut). Operaționalizarea obiectivelor educaţionale implică de asemenea specificarea
criteriilor necesare şi suficiente pentru a cuprinde multiplele modificări şi transformări ale
personalităţii umane, a unei categorii de competenţe, privite ca rezultat al procesului de învățare,
declanşate de activitatea educaţională. A defini un obiectiv educaţional la nivel operativ, înseamnă
să se specifice în ce mod se doreşte schimbarea comportamentului elevului. Obiectivele
operaţionale sunt acelea care specifică cel mai clar cunoştinţele, deprinderile şi competenţele
Elevului la încheierea unei activităţi de instruire. Obiectivele operaţionale privesc învăţarea,
înţelegerea sau aplicarea unor cunoştinţe noi, necunoscute înainte de momentul formării. Astfel,
obiectivele operaţionale anticipează o schimbare comportamentală vizibilă şi măsurabilă, obţinută
în timpul activităţilor de instruire. De aceea, operaţionalizarea obiectivelor face legătură între
componentele unei activităţi educaţionale şi ajută la uşurarea tranziţiei de la general la particular,
de la concret la abstract.
„Deşi obiectivelel pot fi specificate într-un număr nesfârşit de moduri, comportamentele elevului
implicat în aceste obiective pot fi reprezentate printr-un număr relativ mic de clase. De aceea,
taxonomia este concepută că o clasificare a comportamentelor elevului care reprezintă rezultatele
ţintite ale procesului educaţional”. (Lorin Anderson, University of South Carolina)
Obiectivele dau un scop învăţării

Acest moment al fazei de Instrucţional Design (proiectare a instruirii) este fără îndoială
cel mai important. Se bazează pe Matricea taxonomiei revizuite (Revised Taxonomy Matrix)
dezvoltată de Anderson şi Krathwohl, după taxonomia proceselor cognitive a lui Bloom. De la o
clasificare mai degrabă statică dată de Bloom, Anderson şi Krathwohl au imaginat o Matrice
dinamică, care poate fi făcută pentru fiecare curs, indiferent de caracterul conţinutului ştiinţific
implicat. Structura Revised Taxonomy Matrix oferă o reprezentare vizuala clară, concisă „a
alinierii între scopuri, obiective, produse, şi activităţi educaţionale” (Krathwohl, 2002). Obiectivul
este definit în mod tradiţional de două categorii: Verb şi cunoştinţe (VC) care oferă informaţii
despre conţinutul curiculei pe care Subiectul (student) trebuie să îl înveţe folosind un anume
proces cognitiv.
Obiectivul se referă la conţinut folosind un verb

Verbul oferă indicii cu privire la categoria de procese cognitive pe care designerul de curs
doreşte să le atingă/obţină la student. Adaptare a taxonomiei originale a obiectivelor educaţionale a
lui Bloom, descrie şase categorii de procese cognitive:
Procese cognitive: A-şi aminti, A înţelege, A aplică, A analiză, A evalua, A creea
 A-şi aminti – a reproduce informaţia corectă din memorie
 A înțelege – a transforma materiale educative sau experienţe în înţeles (sens)
 A aplica – a folosi o procedură
 A analiza – a împarţi un concept în părţile sale componente şi a descrie cum relaţionează acele
părţi cu întregul
 A evalua – a emite judecăţi în baza unor criterii şi standarde
 A creea – a pune împreună bucăţi penrtu a forma ceva nou sau a organiza componente ale unei
noi structuri
Fiecare din cele şase categorii de procese cognitive a fost împărţită în procese cognitive.
Au fost identificate nouăsprezece (19) procese cognitive specifice; cel mai important aspect al
acestor procese cognitive este că sunt exprimate prin verbe. Unul din aceste verbe intră în mod
obligatoriu în definiţia oricărui obiectiv operaţional.
1. A-şi aminti: a recunoaşte, a rememora
2. A înţelege: a interpreta, a exemplifica, a clasifica, a rezuma, a deduce, a compara, a explica
3. A aplica: a executa, a implementa
4. A analiza: a diferenţia, a organiza, a atribui
5. A evalua: a verifica, a critica
6. A creea: a genera, a planifica, a produce
Procesul cognitiv
A-si Aminti ÎNŢELEGE APLICA ANALIZA EVALUA CREEA
a diferentia, a
a recunoaşte a interpreta, a executa a verifica, a genera,
organiza,
a-si aminti a exemplifica, a implementa a atribui a critica a planifica,
Dimesnsiunea
Cunoașterii a clasifica, a produce
a rezuma,
a deduce,
a compara,
a exemplifica
Cunoştinţe
Calea 1 Calea 2 Calea 3 Calea 4 Calea 5 Calea 6
Factuale
Cunoştinţe
Conceptuale
Cunoştinţe
Procedurale
Cunoştinţe
Metacognitive
Aceste 19 verbe sau sinonimele lor contribue la definirea obiectivelor. Chiar dacă verbul
de definire al obiectivului nu se află printre cele 19, poate fi redus cu uşurinţă la unul din ele. Prin
acest verb definim procesul cognitiv pentru fiecare rezultat de instruire (obiectiv). Conţinutul
curriculumu-lui reprezintă miezul învăţării; acesta există independent de student, aşa cum este
definit de către designerul cursului. În cele din urmă, înseamnă integrarea conţinutului în sistemul
mental elevului. Atunci când conţinutul este integrat, se transformă în cunoştinţe. Această
transformare a conţinutului în cunoştinţe are loc prin procesul cognitiv folosit de student. Din
multe motive, conţinut a fost înlocuit cu cunoştinţe în matrice. Există patru tipuri de Cunoştinţe:
1. Cunoştinţe Factuale: Elementele de bază pe care elevul trebuie să le cunoască pentru a se

familiariza cu o disciplină sau pentru a rezolva probleme din cadrul acesteia.
2. Cunoştinţe Conceptuale: Se referă la reprezentarea pe care o are elevul despre conceptele
majore dintr-un sistem.
3. Cunoştinţe Procedurale: cunoştinţele exersate la îndeplinirea unor sarcini,
4. Cunoştinţe Metacognitive: Metacognitia este definită ca şi „cogniţie despre cogniţie”, sau „a
ştii despre a ştii” sau „a învăţa cum înveţi”. Aceasta poate avea multe forme; include cunoştinţe
despre când şi unde se folosesc anumite strategii pentru a învăţa sau pentru a rezolva probleme.
Anderson și Krathwohl au combinat cele două concepte majore într-o Matrice: coloanele
sunt cele 6 Procese Cognitive iar rândurile sunt cele 4 Dimensiuni ale Cunoştinţelor.
De exemplu: Calea 1: rememorarea unor cunoștințe factuale etc.
Cum se foloseşte Revised Taxonomy Matrix (Matricea taxonomie revizuită)

Designerii de instruire lucrează pe toate fragmentele autonome de conţinut de curriculă, fiecare
fragment are unul sau mai multe obiective deja ataşate de către designerul cursului şi în mod
implicit unul sau mai multe verbe. Pentru fiecare fragment, ei vor determină dimensiunea
cunoştinţelor (din caracteristicile de conţinut) şi procesul cognitiv (din verbele ataşate obiectivului), din
Revised Taxonomy Matrix ei vor alege Calea care corespunde intersectării celor două categorii.
Există 24 de căi. Calea unui anumit fragment de conţinut este, conform definiţiei date de noi,
compusă din:
 Dimensiune Cunoașterii
 Procesul cognitiv
 combinaţia optimă de resurse multimedia
Aceste combinaţii optime de resurse multimedia pentru cele 24 de cazuri de Revised

Taxonomy Matrix reprezintă contribuţia mea originală la dezvoltarea de conţinut multimedia
interactiv. La această cale voi adaugă toate atributele şi informaţiile necesare pentru o descriere
completă a procesului de instruire (de exemplu: nivel de instruire, contribuţii despre grupul ţintă,
tip de software, nivel de evaluare sau strategie pedagogică etc). Fiecare din aceste atribute este fie
informaţie primită de la beneficiar sau rezultatul propriei noastre analize.
Tipuri de software de instruire

Definim anumite tipuri de software de instruire pentru a facilita dezvoltarea Storyboard-
ului (Scenariului).
1. Software de Prezentare: abordează subiecte din curricule variate, oferind informaţii şi

cunoștiințe într-o manieră expozitiva: prezentări bazate pe ecran, pod-cast-uri, materiale video
sau audio;
2. Software Tematic: abordează teme din curricule variate, oferind oportunitatea de a dezvolta
orizonturile de cunoaştere în diverse domenii sau însuşirea independenţa a anumitor deprinderi
profesionale (procedurale, teoretice etc.);
3. Software de Simulare: permite reproducerea controlată a fenomenelor reale sau a sistemelor,
prin folosirea unui şablon cu comportament analog. Folosirea unui model face posibilă
alterarea anumitor parametrii şi observarea felului în care se schimbă comportamentul
sistemului; simularea facilitează înţelegerea.
4. Software de Investigare: Elevului nu îi este oferită informaţie structurată; lui/ei i se oferă un
mediu de unde el/ea îşi va extrage informaţia (atât declarativ cât şi procedural) necesară
rezolvării sarcinilor propuse, în conformitate cu un set de reguli. Astfel, calea urmată depinde
în mare măsură de student (de nivelul de cunoștiințe şi de modul lui/ei de învăţare).
5. Software de Evaluare/testare: este, probabil, cel mai variat tip, pentru că specificitatea să
depinde de mulţi factori: momentul testării, ţintă/ţelul, tipul de interacţiune (cu sau fără
feedback imediat); se defineşte pentru fiecare situaţie în parte.
6. Software de Management al Instruirii: Baze de date, cataloage etc. conţin informaţii variate,
documente privitoare la planificarea/administrarea diferitelor situaţii din lumea reală.
7. Software de Aplicaţie IT: simulare procedurală sau prezentare interactivă a Aplicaţiilor IT de
diferite tipuri. Strategia de prezentare este stabilită în conformitate cu obiectivele de instruire.
8. Software bazat pe Proiect: se bazează pe un senariu complex care include participarea unui
grup de studenţi la împlinirea unui obiectiv comun cu sau fără tutore, implicând comunicare,
dezbatere, brainstorming etc.
9. Software de Învăţare Interactivă: este prevăzut cu o strategie încorporată care permite feedback
şi control permanent şi care determină o individualizare a căii în conformitate cu nivelul de
instruire al elevului. Acesta este cel mai complex tip, din punct de vedere pedagogic, care îşi
propune, cu ajutorul unei interacţiuni adaptative, să asigure că utilizatorul va atinge anumite
obiective educaţionale.
10. Joc educaţional de instruire: jocul este folosit pentru atingerea unui obiectiv prin aplicarea
unui set de reguli inteligenţe care îl implică pe student într-un proces de rezolvare a unei
probleme/situaţii. Ultimele tipuri de software pot avea două tipuri diferite de prezentare:
 Combinaţie secvenţială de diferite resurse multimedia

 Imersiv (tip de joc serios cu avatar)
Joc educaţional cu avatar

Industria companiior aeriene şi Armata au fost pionieri în jocuri şi simulări în instruire,
care, deşi sunt scumpe, salvează timp, bani şi vieţi. Întrebarea este când să utilizezi jocuri pe
calculator? Jocurile nu sunt uşor de dus la îndeplinire, iar abilitățiile cerute pentru a duce la
îndeplinire un joc sunt: abilităţi IT, alfabetizare, numeraţie, coordonare mână-ochi, abilităţi
procedurale, abilităţi strategice, abilităţi cognitive şi multe altele. Jocurile nu sunt o soluţie pentru
anumite probleme educaţionale, dar au totuşi un rol de jucat atunci când motivaţia este scăzută.
Utilizarea optimă a acestora este în grupuri de utilizatori deja familiarizaţi cu jocul. În termeni de
cunoștiințe şi abilităţi, utilizatorii învăţa pe trei nivele din jocuri:
1. Abilităţi de bază
2. Cunoștiințe contemporane tacite
3. Cunoștiințe şi abilităţi specifice pe subiect.
Instruirea interactivă, precum jocurile, se bazează pe furnizarea de feedback utilizatorului. În

jocuri acesta este continuu şi neobosit. Feedback-ul este în timp real, jocul este în timp real. Chiar
şi în simulări este frecvent. Feedback-ul motivează şi stimulează acţiunea, chiar şi dacă este
negativ. Balanţa dintre risc şi recompensa (feedback) este ceea ce face jocul important la nivel
personal. Elevul trebuie atât să piardă, cât şi să câştige. De asemenea, eşecul este o trăsătură a
design-ului de jocuri, mai ales în acele domenii în care eşecul are un efect dramatic/periculos
asupra jucătorului. Prin repetarea greşelii, se poate automat sau logic învăţa să o eviţi. Avem acum
uneltele, medii deja existenţe, avataruri şi modele de design pentru a face producţia de jocuri
fezabilă la un cost rezonabil. Sigur că aceste costuri de dezvoltare ale unui joc de la zero sunt mari,
dar reutilizarea lumilor 3D, a avatarurilor şi design-urilor rezultă în economii uriaşe. Rezultatul îl
reprezintă studenţii motivaţi şi experienţele bogate de învăţare. Utilizarea de avataruri 3D,
mediilor, resurselor multimedia variate (ex. audio), oferă jocurilor un avantaj asupra mediilor
secvenţiale. Aceasta face ca lumiile lor contextuale să pară relevante, importante şi personale, dar
şi un „teren de joacă” pentru comunicare şi împărtăşire de experienţe. Este văzut că o „aventură”
în care jucătorul/elevul se poate mişcă, explora şi învăţa fără „plictiseală” unui imprimeu pe un ecran.
Evaluare
Evaluarea elevului joacă un rol important în structurarea unui curs. Evaluarea poate fi un
RLO independent sau doar o parte constitutivă a unui RLO. Evaluarea este gândită în aşa fel încât
să ofere imediat şi continuu feedback utilizatorului – anumite răspunsuri ale elevului la stimulii
software-ului sunt analizate, evaluate şi contribuie la ajustarea căii individuale.
Knowledge Checkpoints (Puncte de verificare a cunoştiinţelor )- Există teste foarte rapide
la sfârşitul fiecărui capitol sau unitate de învăţare. Fiecare fragment are cel puţin un punct de
verificare.
Error- Based Assessment (Evaluare pe bază de erori):
(a) erorile devin o parte necesară a procesului de învăţare, eroarea fiind un feedback despre ceea
ce persoană încă nu ştie. Erorile oferă subiectului oportunitatea de a învăţa noi caracteristici
ale sistemului, de a construi un model mental adecvat al sistemului. Astfel, informaţia
feedback este necesară în detectarea şi înţelegerea a ceea ce nu merge bine, de ce şi cum să
reduci şansele de eroare.
(b) erorile pot stimula explorarea şi soluţiile creative. Atunci când erorile apăr, subiectul poate fi
îndrumat către o parte din sistem pe care nu o cunoaşte şi pe care este invitat să o exploreze.
Eroarea încurajează adoptarea de strategii „riscante” în studierea şi experimentarea aspectelor
ce nu au fost încă abordate.
(c) erorile împiedică automatizarea prematură şi deobicei au că rezultat re-intelectualizarea
modelelor de acţiune: când cineva foloseşte automat o strategie de acţiune, fără a gândi,
eroarea îl va obligă şi ajută să regândească.
(d) metodele de învăţare şi eroare – interfeţe toleranţe care permit erori, sporesc transferul a ceea
ce este învăţat prin recunoaşterea erorii şi integrarea completă a răspunsului corect.
eContent-ul se bazează pe o evaluare personală asumată şi mai puţin (doar în cazul

software-ului avatar) pe recompensa sau pedeapsă.
Evaluare pentru o unitate a instruirii – Poate fi efectuată la sfârşitul unei etape de
instruire, fie că este o etapă intermediară sau una finală; programul poate evidenţia caracteristicile
drumului parcurs de către utilizator şi, în raport cu anumite criterii, poate evalua acest parcurs.
Existenţa unor RLO de recapitulare permit o evaluare corelată cu procesul de recapitulare; de
asemenea, este posibilă o recapitulare cu ajutorul unei evaluări asistate de sugestii şi reluări.
Evaluarea are un rol de instruire foarte mare în opinia noastră, devenind astfel o metodă de
învăţare, nu numai un mijloc de evaluare a progresului elevului.
Diverse tipuri de feedback al utilizatorului – Software-ul este conceput să îi ofere

utilizatorului oportunitatea de a oferi feedback imediat şi continuu – răspunsul fiecărui student la
un stimul al software-ului este analizat, evaluat şi contribuie la corectarea parcursului individual.
Elevul este stimulat cu ajutorul diverselor articole de învăţare: text, grafice, diagrame active,
simulări etc. pentru a oferi feedback care să permită o analiză a parcursului sau. Acest tip de
feedback stimulează:
 comportamentul care dă măsură participării elevului, el este activ şi răspunde la întrebări, prin
stimuli educaţionali care îl determină să ia parte la activităţi.
 gândirea creativa: elevul are propriile soluţii / sugestii, propune noi interpretări cu privire la
subiectul discutat şi devine capabil să aplice experienţe acumulate anterior în contexte noi.
 învăţarea aplicată: elevul este capabil să urmărească o strategie de învăţare
 Elevul ia parte la construirea de cunostiinte în loc să primească pasiv informaţii, efectuează
anumite sarcini care îl vor duce spre a înţelege şi învăţa.
Atunci când învăţarea are loc prin mijloace de feedback de corecţie, elevul primeşte
sugestii sau informaţii despre cum să opereze corecţii pentru a-şi corecta parcursul. Aceste
informaţii sunt menite să asiste elevul în ducerea la îndeplinire a activităţilor propuse, să
improspăteze noţiunile studiate anterior şi să amendeze anumite greşeli. Numărul de sugestii
oferite elevului poate varia şi depinde de lărgirea temei propuse, de strategia de învăţare a cursului
sau de obiectivele operaţionale care trebuie atinse. Atunci când testul nu are prevăzut feedback de
corecţie, numărul de încercări este limitat; acesta trebuie să fie mai mic decât numărul de
răspunsuri oferite (în cazul întrebărilor cu răspuns multiplu). Simulările oferă oportunitatea de a
modifică variabilele pentru a obţine rezultate diferite, cu scopul de a reluă un algoritm, o
problemă, un experiment sau pentru a vedea cum se dezvoltă o situaţie reală, oferind elevilor
oportunitatea de a exersa ceea ce au învăţat. Acest tip de interacţiune va afecta învăţarea, datorită
frecvenţei sale.
Studenţii exersează pentru a-şi îmbunătăţi cunoștiințele şi abilităţile. Elevul deţine
controlul asupra ordinii, coerenţei şi duratei multitudinii de date recepţionate prin canalul de
transmitere – ecranul calculatorului – un proces care influenţează ulterior percepţia şi viziunea sa
asupra subiectului tratat. În anumite situaţii de învăţare în mediu virtual, elevilor li se oferă
oportunitatea de a parcurge activităţile care folosesc metode variate de testare şi feedback. Aceste
metode sunt alese în strânsă legătură cu obiectivele de predare, nivelul cunoştiinţelor vizate,
precum şi performanţă preconizată a elevului. Elevul poate alege din mai multe probleme sau, în
cadrul unei probleme, i se oferă diferite posibilităţi de a acoperi calea stabilită. Jocul educaţional
este considerat o experienţă directă şi plăcută, cu un impact pedagogic însemnat, care plasează
elevul într-un context prietenos, în care învăţarea se realizează prin punerea în valoare a scenariilor
/ metodelor / procedurilor familiare. De asemenea, jocul poate fi folosit pentru a oferi un aspect
mai dinamic şi atractiv elevilor, prin impactul pe care îl generează asupra receptorului în procesul
de comunicare. Elevul poate controla diferitele tipuri de date recepţionate, poate determina
proceduri de rezolvare a situaţiilor, proces care va influenţa percepţia sa şi viziunea sa asupra
subiectului tratat.
Itemi de invăţare în cadrul scenariilor şi al lecţiilor – Ilustrare

 Text – Textul este un item prezent în toate momentele şi submomentele în diferite feluri şi
având roluri diferite. În afară de textul stiinţific pe care se sprijină demersul educaţional există
texte care oferă help de navigare sau help contextual (cel care ajută la îndeplinirea completă a
sarcinilor de lucru). Dispunerea textului pe ecran şi procentul de text optim pe un ecran sunt
stabilite în funcţie de standardele internaţionale avînd ca scop rezultate maxime în planul
memorizării sau asimilării informaţiilor. Textul propriu-zis ocupă între 25~50% din spaţiul
total al paginii, restul informaţiilor sub formă de text fiind distribuite în ferestre pe care
utilizatorul le deschide pe măsura parcurgerii cursului. Hipertextul oferă deschiderea de ecrane
în care sunt date informaţii suplimentare sau sunt prezentate imagini.
Tipuri de text: Sarcini de lucru
Tipuri de text: Test ştiinţific

Tipuri de text: Test ştiinţific în interiorul surselor suplimentare de informaţie
 Surse adiţionale de informaţie – Sursele adiționale pot fi adrese de web la care elevii au acces
cu acordul profesorului sau elemente de bibliografie sau căutare în dicţionare. Aceste surse de
informare oferă informaţii exacte care se armonizează cu strategia lecţiei. Folosirea acestor
surse suplimentare este la latitudinea profesorilor.
Surse adiţionale de informaţie, ataşate unei imagini

Sursă adiţională de informaţie ataşată unui hyperlink
Sursă adiţională de informaţie ataşată unei surse adiţionale de informaţie

Sursă adiţională de informaţie ataşată unei diagrame
Sursă adiţională de informaţie cu redirecţionare către un link extern (pagină web)
 Imagini – Imaginile sunt un alt element prezent în majoritatea momentelor şi submomentelor

constituind, de cele mai multe ori, împreună cu textul, o primă familiarizare a elevului cu
subiectul. Hyperlink-urile (hipertext) duc în general la itemi de tip text sau imagine oferind
informaţii adiacente în ecrane suplimentare. Imaginea contribuie la memorizarea, clarificarea
sau clasificarea noţiunilor. Folosirea de imagini contribuie la reprezentarea realităţii.
Conţinutul şi caracterul imaginilor este atent verificat, precum şi buna lor prezentare atât în
pagină, cât şi din punctul de vedere al rezoluţiei.
Imagine ataşată unui moment de reamintire.

Reprezintă o sinteză a informaţiilor dezbătute până la acest moment
Imagine folosită pentru captarea atenţiei. Prin accesare (hyperlink)

creează un set de imagini din aceeaşi categorie ce ilustrează un singur subiect
Imagine rezultată în urma unui experiment interactiv,

reprezintă un rezultat aşa cum se poate vedea pe un spectrometru
 Harta – Harta este un prim item activ şi/sau interactiv. Harta oferă diverse grade de
interactivitate fiind un instrument de bază pentru crearea spiritului de orientare şi în luarea de
decizii. Harta va permite elevului să localizeze simplu şi rapid diverse obiective, să descopere,
să exploreze, să participe. Harta revolvă problemele legate de dificultatea reprezentării datelor
de dimensiuni mari.
Hartă statică
Hartă dinamică, asociată unui item de învăţare de tip interacţiune/simulare
 Diagrama – Diagrama convenţională se dezvoltă pe o singură dimensiune şi nu utilizează

întreaga putere de analiză, imaginaţie şi creativitate a elevului. Diagrama interactivă foloseşte
informaţii în format mult mai apropiat de reprezentarea mentală a utilizatorului şi permite
operarea obiectelor într-o manieră apropiată celei reale, este o descriere de nivel înalt a
acţiunilor, elimină dificultăţile impuse de reprezentarea reală şi permite un nivel mai înalt de
abstractizare. Se pot vizualiza informaţii şi este mult mai bogată decât afişarea textuală.
Specificările grafice descriu mai simplu, dar intuitiv, acţiuni complexe, cum ar fi procesele care
nu se pot vizauliza sau sistemele în timp real. Gradul de interactivitate este decis de natura
proceselor descrise şi de capacitatea de abstractizare a elevului.
Diagramă ataşată unei hărţi dinamice
 Material audio – Materialul sonor se foloseşte pentru amplificarea mesajului educaţional în

combinaţie cu alţi itemi de învăţare. Nivelul semnalului nu este considerat în mod strict un
indicator al calităţii conţinutului audio. Totuşi, rezultatul procesului înregistrare  transport

redare  ascultare depinde foarte mult de alegerea corectă a nivelelor de semnal pe tot
parcursul traseului informaţional. Pentru a obţine un material audio ce satisface cele mai stricte
exigenţe, echipamentele de studio (începând de la microfon şi terminând cu inscriptorul de
CD) sunt operate la parametri ce scot maximul de performanţă din acestea. Material audio este
considerat bun dacă şi din punct de vedere al conţinutului, şi din punct de vedere tehnic nu este
nimic de reproşat.
Material audio asociat unui film istoric
 Material audiovizual – Materialului audiovizual este, în general transpus în fişere mai mari
care îngreunează transmiterea pe staţiile elevilor şi măreşte timpul de aşteptare, de aceea se
folosesc doar materiale reduse ca timp dar cu mare impact în redarea informaţiei (secvenţe de film).
Material audio vizual. Film care exemplifică un experiment virtual

 Animaţie – Animaţiile sunt folosite pentru a oferi un aspect mai dinamic, mai atrăgător pentru
elevi prin impactul vizual pe care îl generează receptorului în realizarea comunicării. Elevul
poate vizualiza ordinea, coerenţa, durata, multitudinea datelor primite prin canalul de transmisie –
ecranul calculatorului – proces care îi influenţează, apoi, percepţia, viziunea despre subiectul
tratat. Animaţiile sunt prezente în toate lecţiile dezvoltate fiind unul dintre cele mai importanti
itemi de învăţare. Animaţiile contribuie semnificativ la crearea senzaţiei de spaţiu şi timp real a
lecţiilor multimedia fiind considerate un element constructiv al mediului virtual educaţional.
Animaţie care ilustrează un fenomen fizic. Are butoane prin care se controlează animaţia
Animaţie prin care se recreează un teatru de război

 Simulare – Simularea este interactivitate, modelare, vizualizare în domeniul ştiinţific, prin care
se obţin imaginea şi studiul diferitelor modele, procese sau fenomene inaccesibile observaţiei
directe (fluxuri de informaţii, structuri atomice, sisteme meteorologice, sisteme cosmice etc.).
Simulările pot fi: experimente şi analize pentru diverse materii de studiu, pentru învăţarea
diferitelor procedure fără a pune în pericol utilizatorul; sisteme de simulare pentru obţinerea
diverselor competenţe.
Învăţarea perceptiv-vizuală se realizează, în principal, prin simulare. Simularea poate fi
realizată printr-o manipulare directă a unor obiectelor reale (dar care sunt prezentate pe ecran) –
de ex., asamblarea/dezasamblarea unui aparat. Un alt tip de simulare este cel în care se
accelerează/încetineşte desfăşurarea unui proces – traiectoria unui proiectil etc. Simulările
procedurale sunt cele folosite în special pentru formarea unor deprinderi (de ex., pentru
conducerea unui automobil sau a unui avion, sau pentru însuşirea unor algoritmi, de ex., pentru
stabilirea unei traiectorii). Un ultim tip de simulări este cel al situaţiilor-problemă: utilizatorul este
pus într-un context: analizându-l, el trebuie sa ia o serie de decizii, de ex., să conducă o proiect de
cercetare, să realizeze un parcurs în condiţiile cele mai avantajoase etc. Folosirea simulărilor
permite obţinerea unor elemente ale instruirii pe care lecţia tradiţională nu le poate asigura:
a) redarea intuitivă pe ecran a unor procese care s-au desfăşurat în perioade de timp extrem de
lungi sau foarte scurte, b) implicarea individuală a elevului cu răspunderea proprie pentru
produsul obţinut, c) evitarea situaţiilor periculoase (în cazul explozibilelor), d) observarea unor
fenomene imposibil de urmărit „pe viu”, e) repetarea/reluarea secvenţei, f) controlul asupra
modelului cu posibilitatea modificării unor parametri.
 Material interactiv – Diversele materiale interactive sunt concepute pentru a servi procesul
învăţării. Tehnicile simple de interacţiune sunt utilizate pentru specificarea valorii unei singure
variabile de intrare. Tehnicile complexe de interacţiune permit introducerea unor informaţii
mult mai cuprinzătoare, având o orientare spre un domeniu. O tehnică de interacţiune include
intrarea elevului şi ieşirea din program. Intrarea utilizator se execută prin acţiuni la
dispozitivele de intrare de formă text sau grafică. Acţiunile realizate la dispozitivele de intrare
grafică, cum ar fi mouse sau tastatura, se numesc evenimente sau evenimente intrare.
Evenimentele intrare sunt, de exemplu, apăsarea unui buton mouse, deplasarea cursorului
mouse, eliberarea butonului, apăsarea unei taste etc. Modalitatea de interacţiune specifică
legătura dintre evenimentele de intrare şi conceptele comunicaţie. Evenimentele de intrare, în
general, nu sunt interpretate izolat, ci în secvenţe numite gesturi. Cele mai utilizate gesturi din
interfeţele utilizator grafice sunt: acţionare (click), apăsare (press-down), eliberare (release),
timp (press-timer), domeniu (range) şi gestul deplasare (drag).
Simulare prin care sunt explorate situaţii diverse în rezolvarea unei probleme
Simularea unui editor html
Interacţiunea simplă – unelte simple, prin care se precizează valoarea de intrare a unei
singure variabile. Tehnicile elementare de interacţiune sunt prezente în majoritatea interfeţelor
utilizator grafice: butoane opţiune (radio buttons), casete opţiune (check boxes), buton comandă
(command button), buton apăsare (push button) şi bara de defilare (scroll bars sau slider).
Interacţiune complexă – unelte care permit definirea şi operarea unor informaţii
complexe, prin combinarea mai multor tehnici de interacţiune elementară (casete dialog – dialogue
boxes, meniuri – sub toate formele de existenţă: meniu bară, pull-down sau pop-up, fix sau flotant,
text sau grafic, zone de lucru, deplasări prin tragere).
Simularea modificării parametrilor unui spectru atomic

Material interactiv ce simulează spectrele de emisie sau absorbţie ale elementelor chimice
 Rezolvarea de probleme – Aceşti itemi de învăţare dispun, prin proiectarea psihopedagogică,
de o strategie care îşi propune ca printr-o interacţiune adaptivă să asigure atingerea de către
utilizator a obiectivelor în raport cu care au fost proiectate. Unele integrează simulări de
obiecte, procese, proceduri etc.. Feedbackul şi controlul permanent determină o individualizare
a parcursului, în raport cu nivelul de pregătire al subiectului.
Rezolvarea de probleme este un proces complex care uneşte într-o singură viziune pedagogică
gradul de adecvare şi inventivitatea scenariului de învăţare, existenţa diferitelor soluţii posibile şi
modul în care gestioneaza greşelile şi ofera feedback.
Rezolvare de probleme
Rezolvare de probleme cu alegerea variantelor de răspuns la fiecare pas
 Joc educativ – Itemul educaţional este sub forma unui joc care propune atingerea unui scop,
prin aplicarea inteligentă a unui set de reguli – acest gen de activitate îl implică pe elev într-un
proces de rezolvare de probleme. De obicei, se realizează o simulare a unui fenomen real,
oferindu-i elevului diverse modalităţi de a influenţa atingerea scopului propus. Structura
pedagogică foloseşte inventivitatea jocului combinată cu gestionarea greşelile pentru
atingerea unor obiective didactice.
Joc educaţional
Etape ale jocului prin care se verifică atingerea obiectivelor operaţionale
 Test (evaluare) – Testele oferă o viziune nouă asupra evaluării progresului elevilor prin existenţa în lecţii
a unor exemple de itemi de evaluare, elaboraţi în raport cu obiectivele comportamentale, acestea îi
facilitează profesorului accesul la o imagine mai relevantă a progresului elevilor; de aici şi posibilitatea de
reglare a procesului de predare-învăţare, precum şi de diferenţiere a instruirii. Testele oferă de asemenea
un mod de gestionare a greşelile şi un feedback-ul cu importante valenţe educative. Momentele pentru
testarea cunoştinţelor se regăsesc în lecţii poate în gama cea mai variată, întrucât specificitatea lor
depinde de mai mulţi factori – momentul testării, scopul testării, tipologia interacţiunii (feedback imediat
sau nu) – aceste software apar uneori independente, alteori făcând parte integrantă dintr-un moment de
instruire complex. Elaborate pentru a evalua nivelul de pregătire al celui examinat, în raport cu anumite
standarde, criterii sau performanţe testele au în viziunea noastră şi un scop educativ pe lângă cel evaluativ.
Test cu alegere multiplă

Test cu asociere de elemente
Test cu asociere de imagini cu text
Test cu ordonare cronologică

Test cu completarea unui text
Norme standard metodologice privind produsele informatice de uz educaţional

Impactul mereu crescând al Tehnologiei informaţiei (IT) în câmpul educaţional constituie
o tendinţă constantă şi novatoare, conjugată cu includerea în didactica modernă a tot mai multe
tehnici şi mijloace de învăţare şi comunicare şi mai aproape de dinamica psiho-socio-pedagogică a
educatului (elevului/studentului) din societatea contemporană. De la simple instantanee grafice
prezentate pe calculator şi până la sisteme informatice client-server ori bazate pe web, registrul
producţiilor software existente actual şi disponibile pentru învăţământ, se poate spune că depăşeşte
deja tot ceea ce s-a realizat până în prezent ca material instrucţional prin pondere, calitate şi efecte.
Creaţia software din ultimele decenii a suscitat mai ales interes, atât prin varietatea soluţiilor
tehnice propuse, cât şi prin elaborările conceptuale de anvergură, deseori conexe problematicii
învăţării umane în vivo. Diversitatea tehnologiilor, a modelelor şi prototipurilor informaţionale
angajate în susţinerea şi optimizarea învăţării impun totodată din prisma calităţii învăţământului, o
perspectivă coerentă, unitară şi constructivă asupra adoptării, utilizării şi dezvoltării unui Sistem
informatic educaţional în condiţii determinate. Astfel, de subliniat că semnificaţia datelor şi
structurilor informatice capătă valoare educaţională clară, întrucât respectă, îmbinat şi bine dozat,
cerinţele practicii didactice pe de o parte, şi parametrii de performanţă tehnică, pe de altă parte.
Definiție
Vom numi Sistem informatic educaţional acel produs software capabil să ofere prin
funcţionare şi utilizare beneficii directe (în relaţie imediată cu utilizatorul) şi indirecte (contribuind
la producerea altor instrumente educaţionale) din activitatea de învăţare. În toate cazurile,
educatul, ca subiect al învăţării şi ideal al educaţiei, reprezintă elementul central de referinţă pentru
concepţia, proiectarea şi finalizarea unui Sistem informatic educaţional.
Cerinţele standard de proiectare, funcţionare şi utilizare ale unui Sistem informatic educaţional
Orice sistem informatic educaţional trebuie să se circumscrie şi să respecte legislaţia
şcolară în vigoare, să promoveze valorile teoriei şi practicii pedagogice moderne, din prisma
inovării şi optimizării procesului instructiv-educativ. Se exclud din discuţie acele produse

informatice neconforme realităţii pedagogice sau care contravin sub oricare aspect normelor
sociale acceptate.
Cerinţe psiho-socio-pedagogice:
1. Centrarea învăţării pe subiect care presupune o viziune simplă şi clară din partea proiectantului şi
anume aceea că subiectul nu „învăţă un program” sau „de la un program”, ci, apelând un
instrument şcolar de suport, învăţă pentru un anumit domeniu care nu este legat de informatică;
2. Respectarea particularităţilor psihoindividuale şi psihosociale ale subiectului, respectiv
„personalizarea” produsului informatic adaptat nevoilor, vârstei, stilului cognitiv, aspiraţiilor
etc. pentru subiectul vizat, precum şi contextului socio-cultural al acestuia;
3. Realizarea acordului cu dinamica învăţării păstrând echilibrul psihologic atractiv-captivant,
prin raportarea secvenţelor aplicaţiei la dificultatea materialului, la conţinutul iconic/
simbolic/abstract, la tipul de educaţie formală/nonformală/ informală, la unităţile de instruire,
la programa şcolară, la ritmul învăţării, efortul disponibil, atenţie, oboseală, stres etc. din
partea subiectului;
4. Dozarea tipului şi gradului de interactivitate la interfaţă în funcţie de caracteristicile mesajului
instrucţional aşteptat sau de provocat subiectului; modurile text, grafic, animat, audio-video
sau combinat vor depinde de particularităţile senzorio-perceptive optime ale receptorului
utilizator la un moment dat;
5. Adaptarea la condiţiile aplicării colective a produsului informatic, ţinând cont că sub influenţa
fenomenelor şi efectelor psihosociale acelaşi individ se poate comporta diferit în colectiv,
decât luat separat; în acest caz, sunt oportune crearea în faza de cercetare a unei bănci de
itemi, iar în faza de utilizare propriu-zisă a unui suport de autoetalonare;
6. Pretestare-simulare-testare-(retestare)-validare-omologare reprezintă parcursul experimental
în implementarea sistemului educaţional profesional; astfel, cea mai mare parte dintre
aplicaţiile disponibile actual au caracter de popularizare a ştiinţei, de utilitare, de timp liber
sau dedicate copiilor, fără a constitui un instrument educaţional în sens experimental-ştiinţific
al metodologiei didactice.
7. Ghid metodic special conceput asociat utilizării produsului informatic; realizat prin
colaborarea cu un educator metodist pentru posibile implementări în context şcolar, care să
participe în parteneriat la elaborarea unei strategii auxiliare, adaptate, mixte sau alternative de
învăţare, raportate la design-ul instructiv-educativ clasic:
8. Strategiile cognitive deschise, plastice, euristice, problematizatoare, complementare
algoritmilor bine consolidaţi şi metodele activ-participative, creatoare trebuie să se regăsească
în forma demersului educaţional ca formare de competenţe, atitudini şi conduite, mai puţin ca
simple asimilari de cunoştinţe şi rutine comportamentale.
9. Dimensionarea produsului informatic în raport cu alţi agenţi educaţionali, întrucât rolul şi
semnificaţia instrumentală software nu trebuie înţelese ca substitute de factori sau mijloace de
învăţământ, ci, mai mult, să ofere deschideri spre complementaritate şi soluţii educaţionale
integrate;
10. Exploatare maximală a resurselor specific informatice în scop educaţional, astfel încât prin
utilizarea calculatorului să se valorifice cât mai aproape de exhaustiv disponibilităţi
informaţionale, altfel prohibite, prin intermediul altor mijloace de învăţare;
Cerinţe tehnic-informatice:
1. Fiabilitate de produs, exprimată prin uşurinţă în învăţare şi utilizare, viteza de lucru necesar,
hardware scăzut, consum mic de resurse, flexibilitate, stabilitate, interfaţa prietenoasă, salvări
de date în siguranţă, schimb de date cu multiple aplicaţii, dimensiuni fără amplificări
nejustificat de mari ale kit-ului de instalare, compatibilitate faţă de alte versiuni,
skinabililitate, drivere accesibile, suport voce, protecţie la erori, wizard-uri, asistenţă
contextuală, documentaţie bogată şi diversă, tutoriale, demonstrative, garanţie de servicii, la

nevoie training şi suport telefonic;
2. Suport didactic specializat, de referinţă, pentru profesori sau utilizatori autodidacţi, sub forma
de sugestii metodice, modele de utilizare, bancă de itemi, etaloane, schimburi de experienţe
între utilizatori ;
3. Modularitate, permiţând o utilizare selectivă şi economică, dar şi un avantaj strategic pentru
grupul dezvoltatorilor voluntari;
Contextul amplu al învăţării umane, mergând de la stadiul antepreşcolar şi până la

educaţia permanentă, pentru ca sintetic să se constituie ca o realitate emergentă denumită şi
educaţie integrată, reclamă un dialog partenerial susţinut în direcţia aceleiaşi finalităţi: învăţarea
umană, modernă, activă şi eficientă. Condiţii pentru evaluare: trebuie precizat scopul pentru care
se realizează evaluarea; trebuie diferenţiate problemele de conţinut de problemele din planul
psihologic. Un conţinut educaţional rezultă dintr-un laborios proces de proiectare care are trei mari
etape (etape care se desfăşoară după o dinamică aparte, în care feedback-ul primit de la elevi şi
profesori are un rol hotărâtor): stabilirea temei, proiectare pedagogică, realizare informatică.
Stabilirea temei este decisă de profesorii de specialitate în dialog cu informaticienii,

răspunzând de asigurarea faptului că suportul informatic, conţinutul educaţional astfel dezvoltat
aduce un plus de calitate transmiterii/receptării informaţiei. În alte cuvinte, informaţia oferită este
mai uşor asimilabilă sau mai trainic, pentru că este necesar, încă din stadiul de stabilire a temei, să
se evidenţieze faptul că învelişul multimedia reprezintă un ajutor pentru elevi şi profesori şi nu
doar o prezentare frumoasă, nu se pune problema de a anima o temă, ci de a contribui la învăţare
prin obiective precise cu rezultate cuantificabile.
Proiectarea pedagogică cuprinde la rândul ei câteva faze importante care trebuie neapărat
parcurse pentru a obţine un soft educaţional eficient. În mod explicit sau nu, orice proiectant îşi
impune la început întrebări de tipul:
 Ce anume se spera că va şti să facă elevul când va ajunge la finele temei propuse?
 La ce întrebări va putea să răspundă?
 Ce operaţii va fi în stare să facă şi la ce nivel?
 În ce anume sens se va modifica comportamentul elevului? Cum se vor observa şi măsura
aceste schimbări?
 Ce conţinut şi ce strategii trebuie să folosească pentru atingerea obiectivelor propuse? ş.a.m.d.
Şi dacă problemele nu sunt noi, ele fiind propuse în practica pedagogică pentru
proiectarea oricărui tip de lecţie, software educaţional are marele avantaj că întrebărilor le sunt
date răspunsuri mult mai exacte decât în trecut, realizarea informatică făcând posibile strategii care
creează tipuri de comportamente sau care ating obiective precise. Psihopedagogia actuală
descoperă că rezultatele teoretice la care s-a ajuns în ultimii ani pot fi puse în practică folosind
noile tehnologii, cercetările aratând că multe deprinderi sunt mai uşor de format dacă se folosesc
imagini, sunet, animaţie, dacă se recurge la căutarea informaţiei şi nu numai la primirea ei, la
construirea cunoaşterii sau la învăţarea prin descoperire, metode specifice lucrului cu
computerului care azi devin aspecte ale actului educaţional.
Realizare informatică presupune respectarea indicaţiilor date prin proiectarea pedagogică

dar şi a unor recomandări, standarde, norme şi convenţii specifice proiectării informatice (obţinute
prin ample cercetări psihologice) privind, de exemplu, ergonomia ecranului sau funcţionalitatea
programului. Ce am obţinut dacă toate aceste etape au fost îndeplinite riguros? Rezultatul este un
produs multimedia care poartă numele de software educaţional. În afară de alegerea atentă a temei,
care trebuie să ofere condiţii obiective de transpunere în secvenţe multimedia, un software
educaţional este proiectat, fie conţinând propria strategie didactică, fie ca un moment precis într-
un set de strategii posibile, din care profesorul poate alege. Este deosebit de important să se
evidenţieze tipul de software educaţional, din punct de vedere conţinut tematic şi strategie, pentru
a putea fi corect folosit.
Termeni de referinţă
Posibila succesiune corectă a etapelor procesului didactic (specifică software de

prezentare): prezentarea problemei, a materialului; confruntarea elevilor cu datele concrete ale
problemei pentru a le cunoaşte şi pentru a declanşa procesul de căutare / cercetare, în condiţiile în
care, deliberat, au fost omise unele date; actul de descoperire, de sesizare a organizării faptelor, a
legăturilor cauzale exprimarea / sugerarea celor descoperite, cu generalizarea lor în concepte,
reguli, principii.
Principiile instruirii asistate de calculator: principiul structurării; principiul aplicabilităţii;
principiul participării active; principiul transferului orizontal; principiul profunzimii / duratei în
timp; principiul efortului pe unitate de timp; principiul motivării intrinseci; principiul abordării
personale
Criterii ale proiectării didactice

Conţinutul şi structura după parametrii care influenţează procesele cognitive: tipul
specific de informaţie (de conţinut – acţională – metodologică); densitatea informaţională; unitatea
relativă; redundanţa informaţională; generalitatea; noutatea informaţiei; gradul de ordonare; tipul
de structurare (în lanţ – concentrică etc.); gradul de ponderare (activităţi de prezentare – învăţare /
fixare); gradul de transfer şi extrapolare (inter-, intra-, trans-disciplinar)
Criteriile ce normează proiectarea şi evaluarea unui bun software educaţional:

 Programul să conţină obiective definite de aşa manieră încât să ducă la posibilitatea măsurării
performanţelor elevului; Prezentarea obiectivelor să fie pe linia unui curriculum (programe);
 Structura programului să se refere la:
o Activităţile de recuperare integrate în program;
o Trimiteri la paginile anterioare pentru reactualizarea cunoştinţelor;
 Existenţa ramificaţiilor secundare pentru alegerea gradelor de dificultate ale programului;
 Existenţa unui mediu detaliat;
 Utilizarea unei grafici adecvate unui suport vizual.
 Cuantumul exerciţiilor să se reflecte prin:
o Varietate de exemple, probleme şi exerciţii conţinute, ce fac apel la achiziţiile
anterioare;
o Varietatea exerciţiilor aplicative propuse pentru aprofundarea noţiunilor achiziţionate
prin software educaţional;
 Evaluarea răspunsurilor itemilor să corespundă prin:
o Existenţa explicaţiior pentru fiecare răspuns greşit;
o Furnizarea unui comentariu (de către program) chiar în cazul unui răspuns neaşteptat
din partea utilizatorului;
o Existenţa unor pre-teste înaintea noii unităţi de învăţare care să furnizeze elevului
indicaţiile necesare alegerii drumului de parcurs din meniul programului;
o Calitatea post-testelor (în funcţie de obiectivele operaţionale propuse) din materia
însuşită;
o Notarea realizată de program în funcţie de utilizatorul vizat;
o Inregistrarea performanţelor obţinute de elev şi facilităţile comunicării lor
profesorului şi elevului;
 Raporturile software cu elevul, identificate prin:

o Gradul de solicitare (activizare) a elevului;
o Controlul utilizatorului relativ la propria instruire (ritm, întrerupere, întoarcere,
repetare).
Manuale digitale pentru școli
Începând cu 2012-2013 tehnologia Flash,

aproape unanim utilizată în dezvoltarea de
software educațional a fost înlocuită cu HTML 5 și
UNITY. Au apărut primele manuale digitale
fluide. Primul manual digital fluid românesc a fost
unul de istorie de clasa a IV-a.
 Scenariul a fost realizat de Prof. Magda Stan și
Înv. Mirela Minea. Coordonarea proiectului: Radu
Jugureanu, Graficieni: Ancuța Creița, Silviu
Artene și Marian Negrișan, Programatori
Primul manual digital în România (UNITY): Bogdan Gornea, Daniel Gherghiceanu,
Octavian Miu și Marius Curcă.
 Succesul cu care a fost primit a generat dezvoltarea multor proiecte educaționale în 28 de țări.
Geometria Astanei Muzeul Astanei
Kazakhstan land of great steppes, enciclopedie digitală, WSA Winner 2016

Online: http://mfa.gov.kz/mobile/demos/index.html, Google play,

Windows store și AppStore key word: Kazakhstan – Land of the Great Steppe,
World Summit Award Winner in 2016 (web –
https://www.worldsummitawards.org/winner/kazakhstan-the-land-of-the-great-steppe/).
Motivația juriului internațional:

„A complex interactive fluid digital textbook application ‘Kazakhstan, the land of the
great steppe’ serves as a state-of-the-art digital fluid encyclopaedia of the world’s ninth largest
country. It is a unique opportunity and cognitive experience for the user to interact with a large
variety of full rich multimedia interactive resources in one application, in order to virtually
explore the Kazakh society and culture.The one-of-a-kind high quality interactive application that
presents multimedia on the most comprehensive geographic, political, touristic, historical,
economic facts about Kazakhstan. It contains hundreds of high quality unique photographs,
videos, 3D objects, panoramic tours, and interactive maps. It should be of interest to anyone who
wants to learn about the world's ninth largest country, including tourists, students, and business
people. Available in English, Kazakh, Russian and Chinese.”
Au mai fost ulterior dezvoltate, pe același model,manuale digitale pentru formare
profesională în cadrul proiectului BTRAIN 3 derulat de DG TAXUD, pentru formarea experților
vamali și a experților în taxe din Uniunea Europeană.
Manuale digitale – descriere

Manualele digitale oferă o nouă modalitate de a prezenta conținutul clasic din punctul de
vedere al cititorului. Forma clasică este îmbunătățită cu noi resurse multimedia și aplicații
interactive destinate accelerării profitului cognitiv al utilizatorului. Fiecare pagină clasică va fi
îmbunătățită prin „Activități multimedia interactive de învățare (AMII) pe patru nivele de
complexitate”: foarte complex (interacțiuni complexe, simulări, filme interactive, diagrame
interactive, simulări pe documentație și aplicații reale); mediu (diagrame dinamice, animații
pentru simularea proceselor, microlearning, kmowledge nugets); scăzut (imagini și filme); testare.
(formativă sau sumativă).
Caracteristicile manualului digital: Căutare interactivă; Dicționar de termeni; Cuprins

interactiv; Folosirea de metrici personalizate speciale pentru urmărire și înregistrare; Comunicare
standard Tin Can17 pentru integrarea LRS; Design receptiv; Dimensiune de text scalabilă; Utilizare
flexibilă; Gestionare adaptabilă a resurselor; Hyperlink-uri cu informații suplimentare;
Gamification; Galerii foto suplimentare cărților electronice tradiționale; Videoclipuri clasice sau
interactive; Simulări; Audio; Suport ușor de actualizare; Capitole / module blocabile; Hyperlink-
uri pentru un grad sportit de imersiune; Funcție de ajutor contextualizat.
Interfața manualului digital cu funcții globale
Funcțiile globale ale manualului digital sunt: Acces direct la cuprins; Semne de carte
pentru identificarea rapidă a subiectelor de interes ; Căutare în manual; Căutare online; Adnotare.
Utilizatorul poate face adnotări ce rămân în manual ca notițe personale; Sublinieri. Utilizatorul
poate sublinia texte, paragrafe pe care le consider importante ; Mărire sau micșorare a textului
pentru utilizatori cu problem de vedere ; Mărirea sau micșorarea spațiului activ de parcurgere și de
învățare ; Glosar de termini uzuali; Printare; Funcții de diseminare pe Facebook,Twitter sau
Linkedin
Componente digitale interactive: Aplicații multimedia

Galerii foto – O serie de imagini digitale care prezintă conținut specializat. Imaginile vor
fi de înaltă calitate și va fi prezentată o descriere pentru fiecare imagine. Toate descrierile vor fi
localizabile.
Video – Reprezintă un fișier video care este redat pe un player nativ specializat (pentru
fiecare platformă). Conținutul video este optimizat pentru dispozitive mobile, web și desktop.
Video interactiv – Secvențe video urmate de întrebări/decizii ale utilizatorului, continuate
cu alte secvențe de film în funcție de răspunsul ales.
17
Experience API (Tin Can a fost doar numele proiectului care a generat acest standard). Experience API
este numele corect conform lui Ali Shahrazad, co-fondator și COO la Saltbox. Se mai folosește xAPI, dar uzal
este folosit termenul Tin Can. Denumirile Tin Can, Experience, and xAPI sunt interșanjabile.
Film interactiv
Audio – Fișierele audio sunt prezentate pe playerele audio native. Fișierele audio sunt în
format MP3 și vor au 128kbps.
Animații – Animațiile constau în conținut generat de calculator, care este prezentat într-un
player video nativ (bazat pe platforma pe care rulează). Personajele din animații sunt de obicei
„cartoon-izate” după oameni reali.
Animație cu sonor și control de rulare – cartoon sink lips
Simulări animate – Simulările animate constau în obiecte generate de calculator, legi

fizice, în urma unor condiții reale de viață. Simulările sunt aplicații pre-programate.
Controlul obiectelor 3D – Un vizualizator de obiecte 3D permite utilizatorului să
vizualizeze / marească/ micșoreze / încline / mute un obiect 3D. Este prezentată și o descriere a
obiectului.
Mediul 3D – Constă dintr-un mediu 3D generat de calculator. În acest mediul utilizatorul
poate naviga și explora obiecte/ activități. Mediul 3D poate fi redat și în modul VR cu utilizarea
Google Cardboard. Cititorului îi sunt date anumite sarcini. Sarcinile sunt monitorizate (cu Tin
Can). Mediul face uz de resurse media adaptabile.
Mediu 3D cu posibilitate de VR
Panorame – Panoramele constau din Imagini Panoramice 360 de grade.
Panoramă 3D interactivă ce permite „vizitarea” unei zone de interés
Simulări interactive 3D – Simulările interactive 3D constau în medii generate în 3D unde

care utilizatorii pot experimenta și interacționa cu obiectele 3D.
Simulare interactivă 3D prin AR markerless

Obiecte AR – Obiecte 3D generate de calculator care

sunt suprapuse peste obiectele din viața reală.
Simulări Markerless AR – Aplicații care folosesc aparatul foto al
dispozitivului pentru identificarea părților pe care le vede camera
și oferă instrucțiuni pre-programate. Aplicația utilizează
tehnologia de recunoaștere a formelor.
Simulator markerless, Muzeul Aviației, București
Hărți dinamice 3D multistrat – Aplicația conține hărți 3D sincronizate cu poziția utilizatorului

pentru identificarea obiectivelor de patrimoniu sau asincrone pentru identificarea unor obiective de
interes patrimonial sau de orice altă natură, determinată de subiectul manualului.
Artă 3D dinamică, situri UNESCO în Kazakhstan

Hartă 3D dinamică multilayer, cimitire de război ale eroilor români în Europa
Hartă 3D dinamică multilayer, mausolee în România

Traseu pe hartă cu identificarea obiectivelor, Bayterek, Astana
Diagrame dinamice interactive – Diagrame ce prezintă un flux de proces pas cu pas,

dinamic, în funcție de nivelul de înțelegere al utilizatorului.
Diagramă cu funcție statică de reprezentare
Diagramă dinamică cu parcurgere logică generată de utilizator

Diagramă interactivă cu parcurgere selectivă în funcție de proces
Documentație reală – Studii de caz reale prin utilizarea simulărilor pe cazuri reale, pe
aplicații reale și pe documentație reală.
Utilizarea de aplicații și documentație reală
Knowledge nughets – Infografice dinamice pentru accelerarea înțelegerii unor concepte.
Knowledge nugets
Manualul digital – Arhitectura multi-strat a aplicațiilor digitale interactive (tehnologia

UNITY)
Dezvoltarea unui manual digital se concentrează pe o soluție software integrată și
standardizată, împărțită în mai multe părți: Aplicațiilor mobile distribuite prin Enterprise
AppStore; Aplicație autonomă sau stocata pentru Windows; Simplified web application (no
support for AR applications); Aplicație APK autonomă sau stocată pentru Android; Aplicație web
simplificată (fără suport pentru aplicațiile AR).
Arhitectura sistemului propus se bazează pe tehnologii moderne și mature care utilizează
standarde deschise și care sunt validate în implementările globale. Sistemul este conceput să fie
modular pentru a permite ulterior extinderea și integrarea acestuia cu alte sisteme informatice. De
asemenea, sistemul permite, scalarea ușoară și liniară (extinderea). Modulele sistemului IT sunt
prezentate mai jos:
Tipuri de resurse Descriere
Galerii Foto Imagini optimizate pentru mai multe rezoluții cu descrieri personalizate
Video Resurse video optimizate pentru aplicații Android, iOS și Windows.
Audio Resurse audio optimizate pentru aplicații Android, iOS și Windows.
Animații Grafică animată generată de calculator transformată în video
Simulări animate Animații animate simulate bazate pe legile fizicii din viața reală.
Utilizatorul poate schimba parametrii animației
Control Obiecte Aplicații simple care prezintă obiecte 3D și părți din ele. Obiectele pot
3D avea descrieri cu suport pentru mai multe limbi
Activități de Activități dezvoltate pentru verificarea progresului utilizatorului. Activități
evaluare care pot schimba comportamentul altor resurse multimedia bazate pe datele
introduse de utilizator.
Medii 3D Aplicații care reproduc un mediu în format 3D. Permite utilizatorului să
experimenteze medii speciale imposibil sau dificil de accesat în situații
reale.
Panorame Aplicații care conțin imagini 360 de grade. Mai multe panorame pot fi
legate între ele pentru a crea tururi virtuale.
Simulări Aplicații care simulează clădiri, vehicule, obiecte, fenomene naturale, legi
interactive 3D fizice prin utilizarea obiectelor 3D și a mediilor.
Obiecte AR Aplicații care permit aplicarea obiectelor 3D pe marcaje predefinite.
Animații 3D Animații realizate folosind tehnologii 3D și apoi redate în format video
optimizat pentru Android, iOS și Windows
Grafice Scene animate, scalabile, care prezintă diferite informații care necesită
compararea sau utilizarea unor astfel de elemente
Aplicații AR Mini-aplicații pentru citirea anumitor markere pentru a furniza conținut
3D/ audio/ text
Aplicații Aplicații în care utilizatorul poate interacționa direct cu diverse elemente.
interactive Scenariile și complexitatea variază de la aplicație la aplicație.
Arhitectura sistemelor și componentelor

Enciclopedia digitală interactivă reprezintă o nouă abordare de prezentare a unui curs de
formare în format digital. Soluția propusă susține mecanismele de scalabilitate. Aplicația va adapta
resursele în conformitate cu specificațiile tehnice ale sistemelor de funcționare. În același timp,
modul de afișare al aplicațiilor adresează în mod individual conținutul în formatul sistemului de
operare specific, care va funcționa după cum urmează: Direct3D (Windows); OpenGL ES
(Android); Metal (iOS); HTML5 with webGL support (Web Browser).
Dezvoltarea se va concentra pe o soluție software integrată și standardizată, împărțită în

mai multe părți:
1. Aplicațiile mobile care vor fi distribuite prin intermediul magazinelor Apple AppStore
Enterprise și Google Play.
2. Aplicație autonomă pentru sistemul de operare Windows.
3. Aplicație web simplificată (fără suport AR) pentru browserele web care acceptă HTML5 și
WebGL.
Sistemul este:
 Scalabil – Toate modulele software sunt scalate în funcție de specificațiile tehnice ale
dispozitivelor pe care le rulează. Aplicațiile software funcționează pe dispozitive de ultimă oră,
precum și pe dispozitive mai vechi.
 Modular și extensibil – Arhitectura sistemului este modulară și extensibilă. Acesta este ușor de
extins, astfel încât să se adapteze noilor funcționalități fără a afecta cele funcționalitățile
existente.
 Standardizat – se bazează pe standarde de dezvoltare, comunicare, standarde grafice și utilitate.
Arhitectura componentei este multi-strat. Soluția utilizează module specializate în care

funcționalitatea fiecărui modul va îndeplini următoarele criterii:
 Layout-ul va funcționa ca o legătură între interfața grafică și sistem. Acesta stabilește funcțiile
de intrare, validare, vizualizare, validare a datelor.
 Interfața va oferi interacțiunea dintre utilizator și sistem într-un mod natural.
 Aplicația va integra o interfață hibridă, accesibilă atât pe sistemele mobile, cât și pe cele
desktop. Dezvoltarea interfeței se bazează pe un proces de analiză bazat pe utilizator. Pentru a
optimiza utilizarea interfeței, aplicația va respecta convențiile grafice și gradul de utilizare.
Structura grafică a aplicațiilor pentru sistemele mobile este scalabilă și adaptabilă. Elementele
multimedia (culoare și mișcare) sunt puse la dispoziția utilizatorilor având o calitate high definition.
Sisteme de operare pentru Enciclopedii digitale interactive

Aplicațiile sunt disponibile pe următoarele sisteme de operare: Apple iOS prin App Store (iOS 7+);
Android prin Google Play store, (Android 5+); Windows prin utilizarea aplicațiilor (Windows
8.1+); HTML5 printr-un web browser care suportă HTML5 și webGL.
Aplicație Windows
Resursă Minimum Recomandat
Procesor ProcesorDual-Core Celeron Dual-Core i5 Processor
RAM 4 GB RAM 8 GB RAM
HDD 2 GB spațiu liber 4 GB spațiu liber
GPU Dedicat Dedicat
Rezoluție ecran 1280x800 (HD) 1920x1080 (FullHD)
SO W8.1 W10
Aplicație Android
Resursa Minimum Recomandat
Procesor Procesor Dual-Core 1.6Ghz Procesor Quad-Core 1.4 Ghz
HDD 2 GB spațiu liber pe memorie 4 GB spațiu liber pe memorie
internă sau pe SD Card internă sau pe SD Card
GPU Wireless

SO Android 5+ Android 6+
Aplicație iOS
Procesor Cordex A3+ Cortex A5+
HDD 2 GB spațiu liber 4 GB spațiu liber
Rezoluție ecran Retina Retina
SO iOS 7+ iOS 8+
Aplicație HTML
Resource Minimum Recommended
Procesor Procesor Dual-Core Celeron Procesor Dual-Core i5
Browser Suport HTML5 and WebGL Suport HTML5 and WebGL
GPU Dedicat Dedicat
SO W8.1, MacOS W10, MacOS
Specificații tehnice și funcționale pentru resursele aplicațiilor multimedia

Resursele multimedia utilizate în aplicații vor avea următoarele caracteristici:
Resurse foto – Vor îndeplini următoarele criterii: Formatul resurselor va fi PNG sau
JPEG; Dimensiunile vor varia între 0,5-16 MB pe fotografie; Rezoluția va fi suficientă pentru
folsirea de ecrane 4K.
Resurse obiecte 3D – Vor îndeplini următoarele criterii: Scenele din aplicație nu vor
depăși 60.000 poligoane; Texturile folosite vor fi de tip Albedo; Detaliile modelelor 3D vor fi
îmbunătățite prin utilizarea texturilor normale; În texturi, luminile și umbrele vor fi integrate
pentru a reduce procesorul grafic
Resursele texturilor – Vor îndeplini următoarele criterii: Formatul de resurse va fi de tip PNG
cu suport canal Alpha, TGA sau JPEG; Dimensiunile decomprimate nu vor depăși 8 MB în memoria
grafică pentru o resursă; Rezoluția recomandată va fi de 4096 x 4096 pixeli.; Compresia utilizată pentru
Android va fi PVRTC pentru a elibera procesorul grafic.; Compresia utilizată pentru resursele
Windows va fi DXT5 pentru a ajuta procesorul grafic și a beneficia de tehnologia Direct3D.
Shaders – În același timp, aplicația va putea să optimizeze puterea de calcul și spațiul de
stocare necesar pentru a rula aplicația utilizând Shaders specializate pentru fiecare platformă:
Shadere optimizate pentru standardul webGL ES2.0 în aplicațiile care rulează pe sistemul de
operare Android; Shadere optimizate pentru standardul metalic în aplicații pentru a rula pe
sistemele Apple,; Shadere optimizate pentru DirectX 8.0+ pentru a rula aplicațiile Windows în
condiții optime; Shadere optimizate pentru browserele WebGL și HTML5.
Proiecte de Cercetare pentru educație

Începând cu anul 2003, în România există două Conferințe mari, internaționale de eLearning:
 eLSE – https://www.elseconference.eu/ (eLearning and Software for Education) coordonată
de Prof. Univ. Dr. Ion Roceanu (Chairman). Echipa de organizare: Dr. Cătălin Radu, Col. Daniel
Beligan, Lt. Ștefănel Roșcan, Gabriel Dobrescu, Lt. Marius Postolache, Col. Iulian Marinescu (†).
 CNIV/ICVL – http://cniv.ro, http://icvl.eu/ – (Conferința Națională de Învățământ Virtual cu
componenta internațională – International Conference on Virtual learning) coordonată de
Conf. Univ. Dr. Marin Vlada. Echipa de organizare: Ph. D. Prof. Grigore Albeanu, Ph. D.
Mircea Dorin Popovici, Prof. Radu Jugureanu, Prof. Dr. Adrian Adăscăliței, Conf. Univ. Dr.
Olimpius Istrate).
Aceste două conferințe au făcut din anul 2003 și până astăzi, mai multe realizări decât
toate proiectele guvernamentale la un loc, prin deschiderea către cercetarea fundamentală și cea
aplicativă, către toți utilizatorii de IT din procesul didactic: elevi, studenți, cadre didactice din
mediul preuniversitar, cadre didactice din mediul universitar, cercetători în eLearning și mediul
de afaceri. Ambele au fost liantul dintre toți actorii eEducației. Zeci de mii de lucrări științifice au
rezultat din aceste conferințe ambele cotate Thomson Reuters. Cu claritate putem spune că o parte
semnificativă a dezvoltării eLearning-ului în România li se datorează acestor conferințe. Pe de altă
parte cercetarea finanțată prin varii linii de finanțare a creat acel substrat necesar dezvoltării
instituționale. Dezideratul principial al acestui demers a fost de a creiona o direcție integrată,
strategică privind Cercetarea pentru Educaţie în cadrul Sistemul Educaţional Românesc, prin
instrumente IT&C, prin care elevii, în procesul formativ vizează dobîndirea următoarelor competenţe:
 Să cunoască şi să folosească instrumente tehnologice conexe perioadei istorice în care
trăiesc;
 Să cunoască şi să respecte patrimoniul cultural specific national;
 Să cunoască şi să accepte, în spiritul incluziunii, culturi apecifice altor etnii şi popoare;
 Să comunice în mod efectiv;
 Să înţeleagă şi să îşi asume impactul media şi al altor vectori de influenţă asupra vieţii lor;
 Să trăiască coerent şi integral în societatea informaţională;
 Să interacţioneze etic competent într-o economie globală;
 Să conştientizeze şi să beneficieze de statutul de Cetăţean European apt pentru a fi parte
activă a unei economii competitive.
Începând cu anul 2001, România a investit în cel mai important proiect european de
informatizare a sistemului educaţional: Programul SEI – Sistem Educaţional Informatizat. Acest
program a reuşit să creeze o masă mare de cunoaştere în toate şcolile româneşti. Această bază de
cunoaştere nu are însă un suport de analiză şi de cercetare prin care să poată determina o creştere
calitativă a procesului educaţional. Se impune, deci, definirea unui proiect naţional strategic de
cercetare, privind agregarea celor mai bune mijloace şi metodologii didactice, care pot aduce profit
cognitiv pentru creşterea competitivităţii economice a României.
Obiectivele proiectelor strategice de cercetare

1. Conturarea unei viziuni de dezvoltare instituţională durabile;
2. Crearea unor Centre de excelenţă care să încludă cele mai bune practici în domeniul didactic
pentru creşterea randamentului şcolar;
3. Creșterea accesului la un învăţământ de calitate prin intermediul unor demersuri educaționale
orientate către dezvoltarea competențelor solicitate de societatea modernă și optimizarea
procesului educațional prin utilizarea TIC, inclusiv a tehnologiilor multi-touch;
4. Definirea celor mai bune metode pentru accesul tuturor cadrelor didactice la programe de
formare în domeniul utilizării noilor tehnologii în procesul de învăţare;
5. Structurarea unor competențe profesionale care să faciliteze utilizarea pe scară largă a
instrumentelor TIC;
6. Dezvoltarea de metodologii specifice educaţiei pentru ştiinţă;
7. Eliminarea decalajului dintre sat şi oraş – şanse egale;
8. Educaţia pentru societate în contextul incluziunii sociale şi al mobilităţii europene;
9. Formarea continuă a profesorilor pentru convergenţa cu ritmul tehnologic.
Premise
Fundamentarea proiectelor de cercetare educaţională are ca sprijin fundamental Nevoia de
a adapta școala la dinamica tehnologică – Caracteristici și așteptări: A avea acces simplu la
conținut multimedia interactiv conex formării; Să am posibilitatea de a contribui la dezvoltarea de
conținut și/sau la a-l personaliza pe cel existent; A personaliza produsele și serviciile; Să fiu
conectat online; Să primesc feedback imediat.
Programele naţionale, atât SEI cât şi programele de formare profesională a profesorilor derulate în
ultimii ani prin POSDRU, au generat o bază de cunoaştere insuficient agregată şi insuficient
analizată din perspectiva plus valorii adăugate în procesul educaţional şi aproape nedocumentată
privind identificarea şi generalizarea celor mai bune practici de utilizare IT&C în procesul de
predare-învăţare-evaluare. Baza de analiză va pleca de la mari programe naţionale: SEI, POSCCE
şi POSDRU.
Exemple de bună practică
Exemple ale unei companii care a investestit în cercetare aplicativă în medie 25% anual și
între 12% și 14% anual pentru formare profesională, pe două paliere: Cercetare aplicativă pentru
proiecte fundamentale de dezvoltare tehnologică și conceptuală, cu precădere prin investiție
internă; Participare în parteneriat la proiecte naționale sau europene de cercetare.
Proiecte fundamentale de cercetare finanțate prin investiții interne
În domeniul educației se identifică patru mari proiecte de cercetare cu rezultate notabile la
nivel internațional:
1. Conținut educațional multimedia interactiv,
2. Laboratoare virtuale,
3. Conținut educațional multimedia interactiv pentru elevi cu
cerințe eduaționale speciale și
4. Învățarea bazată pe proiect prin utilizarea sistemelor multitouch.
1. Conținut educațional multimedia interactiv

Autori: Eugen Noveanu, Radu Jugureanu, Olimpius
Istrate, Delia Oprea.
Lucrarea prezintă modul de dezvoltare a software-ului
educațional parcurgând toate etapele de dezvoltare de la
scenariul pedagogic la dezvoltarea tehnică și la modul în care
aplicațiile pot fi utilizate la clasă de profesori. Au fost dezvoltate
peste 45.000 de obiecte de învățare pentru discipline din toate
ariile curriculare. Produsul a devenit unul dintre
puținele elemente educaționale pe care România le
exportă în 28 de țări de pe 3 continente. Rezultatele
acestei cercetări aplicative a fost recompensate în anul
2005 cu premiul World Summit Award Winner,
categoria eLearning, cea mai înaltă distincție la nivel
mondial acordată produselor IT&C.
2. Laboratoare virtuale
Autori: Radu Jugureanu, Andreea Neagu
Lucrarea prezintă metodologia de dezvoltare a
aplicațiilor educaționale „laboratoare virtuale”
prezentând etapele de lucru și noua paradigmă
educațională în care sunt dezvoltate. Au fost dezvoltate
în cadrul unui proiect POSCCE, 96 de laboratoare
virtuale pentru biologie, fizică și chimie, ca ativități de
învățare complexe și neliniare, online, pentru sprijinul
sistemului educațional românesc.
3. Conținut educațional multimedia interactiv pentru elevi cu cerințe eduaționale speciale

Autori:
Prof. Radu Jugureanu, Lector universitar dr. Marilena Bratu, Prof.
Dorina Jugureanu, Prof. Gina Vasile, Prof. Dana Grasu, Prof. Corina
Dobrescu, Prof. Mirela Minea, Andreea Elena Neagu, Camelia
Beşleagă, Irina Stanciu, Luxiţa Rău.
Lucrarea prezintă modul în care s-a făcut dezvoltarea de lecții digitale pentru elevii cu
cerințe speciale punându-se, în special, accentul pe teoriile pedagogice care au fost folosite la
crearea scenariilor. Se explică pe larg cum aceste teorii au fost puse în practică pentru a dezvolta
un produs folositor populației țintă căreia îi este adresat. Au fost dezvoltate, în cadrul unui proiect
POSCCE, peste 300 de lecții multimedia interactive pentru copii cu cerințe educaționale speciale.
Rezultatele acestei cercetări aplicative au fost recompensate în anul 2013 cu premiul World
Summit Award Winner, categoria eInclusion, cea mai înaltă distincție la nivel mondial acordată
produselor IT&C.
4. Învățarea bazată pe proiect prin utilizarea sistemelor multitouch

Proiect POSDRU, premiat cu Medalia de Aur de către International Project Management
Association, în anul 2013 și care a definit un nou concept atât didactic cât și tehnologic recunoscut
ca cel mai bun proiect de inovare în spațiul european, și recunoscut ca proiect de excelență la
nivel mondial. Proiectul a creat un nou curriculum integrat transdisciplinar pentru matematică și
științe și discipline socio-umane, a avut ca rezultat un ghid de proiecte integrate transdisciplinare,
aplicații pe sisteme multitouch, formare a peste 8.000 de profesori în noua paradigmă și
împlementarea în clasele a XI-a din liceele românești.
Proiecte de cercetare în parteneriat

În această categorie se identifică două clase distincte: Proiecte naționale de cercetare-dezvoltare;
Proiecte europene de cercetare-dezvoltare.
Proiecte naționale de cercetare-dezvoltare:

1. SUNIDOC – Dezvoltarea unui sistem informatic performant pentru managementul eficient al
documentelor și proceselor dintr-o universitate (Program Inovare)
2. PAELIS – Dezvoltarea unui portal avansat de eLearning pentru instituții de înățământ superior
(Program Inovare)
3. SELF – Sistem integrat pentru editarea conținutului educațional (Program Inovare)
4. SIMRIC – Sistem informatic Integrat pentru Managementul Resurselor materiale și umane în
Institute de Cercetare – aplicație la INCDPM-ICIM (Program Inovare)
5. DOCIC – Sistem informatic performant pentru managementul eficient al documentelor în
institute de cercetare – aplicație la INCDPM-ICIM (Program Inovare)
6. Ecomagis – Punerea în aplicare a unui GIS complex pentru management bazat pe ecosistem,
prin monitorizarea integrată și evaluarea stării biocenozelor și a tendințelor sale de evoluție
într-un mediu aflat în continuă schimbare (Program Parteneriate)
7. eMULTICULT – Portal educațional pentru învățarea interactivă a limbilor străine din
perspectiva cerințelor de integrare în medii culturale (Program Parteneriate)
8. A-PORT – Portal educațional pentru învățarea interactivă a limbilor străine din perspectiva
cerințelor de integrare în medii multiculturale (Program Parteneriate)
9. MEDSCEN – Cercetări aprofundate pentru crearea unui sistem educaţional pilot în spaţiul
virtual pentru simularea scenariilor privind dezastrele naturale şi modului de acţiune a
cetăţenilor şi instituţiilor în situaţii de criză (Program Parteneriate)
10. ECERCDOC – Dezvoltarea şcolilor doctorale din medicină şi ştiinţele vieţii printr-un sistem
eLearning pentru cercetare- eCercDoc (Program Parteneriate)
11. eLPIS – Platformă de învățare la distanță pentru specialiștii implicați în domeniul sistemelor
integrate de gestiune și control din agricultură (Program Parteneriate)
12. MOBNET – Cercetări privind crearea unui model experimental al unei rețele virtuale de tip
mobile learning, cu acces în timp real la cunoaștere și învățare, utilizând tehnologii de
comunicație și dispozitive terminale wireless (Program Parteneriate)
13. SEArCH – Sisteme eLearning Adaptative utilizând Hărţi Conceptuale (Program Parteneriate)
14. SEFIN – Cercetări multidisciplinare privind utilizarea sistemelor informatice inteligente pentru
eficientizarea învățării (Program Parteneriate)
15. SVCM-IMM – Centru pilot pentru școala virtuală de consultanță managerială pentru
intreprinderi mici și mijlocii (Program Parteneriate)
16. eCultural Highway – Crearea unei autostrăzi culturale în România (Plan sectorial MCSI)
17. CYBERNET – Elaborarea unor standarde tehnice pentru sprijinirea programului naţional de
reducere a vulnerabilităţilor şi ameninţărilor cibernetice (Plan sectorial MCSI)
18. Portal BNP – Sistem Informatic Integrat de tip Portal Acces la Biblioteca Națională de
Programe (Plan sectorial MCSI)
19. Multicult – Sistem Integrat Pentru Promovare și Evidențierea Multiculturalității în scopul
Dezvoltării Durabile a Spațiului Rural (Plan sectorial MCSI)
Proiecte europene de cercetare-dezvoltare:

1. ACGT – Dezvoltarea clinic-genomică a studiilor despre cancer (FP6)
2. P. CEZANNE – Integrarea nano-bilogiei și TIC pentru a oferi o îngrijire continuă și crearea
sistemului de monitorizare implantabil pentru pacienții cu diabet (FP6)
3. ALIS – Sistem inteligent juridicautomat (FP6)
4. LD-CAST – Acțiunile locale de cooperare pentru dezvoltare activate de tehnologia semantică (FP6)
5. Eurocancercoms – Crearea unei rețele eficiente de comunicare despre cancer în Europa (FP7)
6. TERENCE – Un sistem de învățare adaptiv pentru copii cu dificulățti de înțelegere și educatorii
lor (FP7)
7. Linked2Safety – Un spațiu de ultimă generație, informativ de date medicale securizat, pentru
interconectarea semantică a dosarelor medicale electronice și a sistemului de studii clinice,
promovând siguranța pacienților în cercetarea clinică (FP7)
8. STUDITE – Manuale grecești și bizantine în slujba dialogului cultural (CULTURE 2007 – 2013)
9. GUARANTEE – Un înger păzitor pentru mediul casnic extins (ITEA 2)
10. TWIRL – Conectarea lumii virtuale a informației cu lumea reală a surselor de date (ITEA 2)
11. EduTubePlus – O bibliotecă europeană video și e-servicii hibride pentru exploatarea
pedagogică în clasă (eContentPlus programme)
12. ASPECT – Adoptarea standardelor și specificațiilor pentru conținutul educațional (eContentPlus
programme)
13. RENOVA – Un transfer de cunoștințe și construcția unei mediu de învățare pentru personalul
din domeniu asistenței medicale din întreaga Europă, pentru a-și dezvolta abilitățile
profesionale în calitate de manageri (LLP)
14. TOI4Food – Transferul de cunoștințe și de metode de formare privind metodologii inovatoare
de control al calității pentru producătorii europeni de produse alimentare tradiționale (LLP)
15. DECIDE-IT – (LLP)
16. Open Discovery Space – O infrastructură multilingvistică de învățare deschisă susținută de
societatea civilă pentru a stimula adoptarea de resurse de eLearning (ICT PSP)
17. Inspiring Science Education – Scenarii experimentale la scară largă pentru promovarea
eLearning în Știință, Matematică și Tehnologie, în școlile primare si secundare (ICT-PSP)
18. E-NO FALLS – European Network fOr FALL Prevention, Intervention & Security\nE-NO
FALLS (ICT-PSP)
19. MEDIATE – O soluție de colaborare și intermediere, incluzând îngrijitorii formali și informali
în gestionarea activităților de zi cu zi a persoanelor în vârstă (AAL)
Proiecte de cercetare pe programul Horizon 2020

Horizon 2020 este un Cadru European de cercetare colaborativă pe multiple domenii
https://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/en/. În cadrul acestui program, în domeniul
educației, am reușit în ultimii ani să creăm aplicații complexe cu utilitate mare chiar în domeniul
educației curative. De exemplu, utilizarea realității virtuale (VR) cu scop curativ pentru copiii cu
nevoi speciale, Conținut adaptiv sau multimedia adaptiv ca parte integrantă a procesului
educațional. Programul Newton http://www.newtonproject.eu/. Principalul coordonator al
network-ului creat pentru identificarea și agregarea consorțiilor precum și pentru scrierea
proiectelor este Dr. Monica Florea, probabil cel mai competent expert în proiecte europene de
cercetare. Au fost dezvoltate proiecte de cercetare pluri-disciplinară, în consorții internaționale pe
mai multe domenii principale de interes.
Domeniu / Proiect Logo

Securitate
RED-Alert – Real-time Early Detection and Alert System
for Online Terrorist Content based on Natural Language
Processing, Social Network Analysis, Artificial Intelligence
and Complex Event Processing (HORIZON 2020 Security-
Coordinator) http://redalertproject.eu/
SMILE- SMart mobILity at the European land borders
(HORIZON 2020 – Security) www.smile-h2020.eu
SpeechXRays – Multi-channel biometrics combining

acoustic and machine vision analysis of speech, lip
movement and face (HORIZON 2020 – Security)
http://www.speechxrays.eu/
COncORDE – Development of Coordination Mechanisms
During Different Kinds of Emergencies (FP7 Security)
www.concorde-project.eu
eGuvernare
FLOOD – serv – Public FLOOD Emergency and Awareness

SERVice (HORIZON 2020 – INSO – Coordinator)
http://www.floodserv-project.eu/
inteGRIDy – integrated Smart GRID Cross-Functional

Solutions for Optimized Synergetic Energy Distribution,
Utilization Storage Technologies (HORIZON 2020 –
Energy) http://www.integridy.eu/
FLEXMETER – Flexible smart metering for multiple
energy vectors with active prosumers (HORIZON 2020 –
Energy) flexmeter.polito.it
eLearning
NEWTON – Networked Labs for Training in Sciences and
Technologies for Information and Communication
(HORIZON 2020 – ICT) http://www.newtonproject.eu/
BEACONING – Breaking Educational Barriers with
Contextualised, Pervasive and Gameful
Learning(HORIZON 2020 – ICT) http://beaconing.eu/
ODS – Open Discovery Space –A socially-powered and
multilingual open learning infrastructure to boost the
adoption of eLearning resources (ICT-PSP)
www.opendiscoveryspace.eu
Inspiring Science Education – Large Scale Experimentation
Scenarios to Mainstream eLearning in Science, Mathematics
and Technology in Primary and Secondary Schools (ICT-
PSP) www.inspiring-science-education.net
3D Pathology – Developing 3D Digital Pathology with
Spectroscopy(ITEA3)
https://itea3.org/project/3dpathology.html
TERENCE – An European Project for educators of poor
comprehenders, which aims to create a first text
comprehension tool that educators can use in their daily
work with poor comprehenders (FP7)terenceproject.eu
RENOVA –A knowledge transfer and framework

construction for nursing staff across Europe to develop
professional skills as Managers (LLP)
http://www.projectrenova.eu/
eHealth
vCare – Virtual Coaching. Activities for Rehabilitation in
Elderly (HORIZON 2020 – Health)
EXPOsE– Exacerbation Prediction Engine: early warning

and decision making tool (FP7 Future Internet FI-STAR)
Linked2Safety – A next-generation, secure linked data

medical information space for semantically-interconnecting
electronic health records and clinical trials systems
advancing patients safety in clinical research (FP7)
www.linked2safety-project.eu
Brain@home – Moving and enhancing brain training for an
active life(AAL) http://www.brainathome-aal.com
PALETTEV2 – PervAsive Learning Environment for

Training and moTivation of Elderly (AAL)
http://www.palettev2.eu/
FollowMe (AAL)
http://www.followmeproject.eu/
STAGE – Streaming of Theatre and Arts for old aGe

Entertainment(AAL) http://www.stage-aal.eu/
iCareCoops – Fostering Care Cooperatives in Europe by

Building an Innovative Platform with ICT-Based and AAL-
Driven Services(AAL)project.icarecoops.eu
ProMe – PROfessional InterGenerational Cooperation and
Mentoring(AAL) pro-me.eu
LetltFLOW – Active Distributed Workflow System for

elderly (AAL) www.letitflow-project.com
MEDIATE – Collaborative and interMEdiating solution

including formal and informal carers for the Management of
Daily Activities for The Elderly at home (AAL)
Smart Communities
ACCELERATE – A Platform for the Acceleration of go-to

market in the ICT Industry (ITEA 2)
www.accelerateproject.eu
ESTABLISH – Environmental Sensing To Act for a Better
quality of Life: Smart Health (ITEA 3)
https://itea3.org/project/establish.thml
ETS – Electronic Ticketing System (ITEA 3)
http://front4.itea3.eu/project/ets.html
SOMEDI – Social Media and Digital Interaction

Intelligence (ITEA 3) https://itea3.org/project/somedi.html
Competențe tehnologice dezvoltate

Aceste proiecte de cercetare au generat într-un mod accelerat dezvoltarea de noi
competențe tehnologice instituționale:
Platforma /Tehnologia/ Logo

 Java competency centre: Java
Programming, JEE Architectures and
Frameworks, N-tier Enterprise
Applications, SOA Middleware and
related Frameworks
 SIVECO MDA architecture and

development methodology: Service
Oriented Architecture based platform for
rapid business application development
built on top of Mule Enterprise Service
Bus, Drools Rule Engine, Equinox OSGi
Framework, jBPM Workflow Engine and
Apache Tuscany
 Know-how on using various tools and
components: IntelliJ IDEA, Eclipse
Platform, Google Web Toolkit, ExtJS,
Hibernate, Spring Framework, JBoss
Application Server, Oracle Weblogic
Server, JBoss jBPM, Mule Enterprise
Service Bus, Acegi Security, Ant, Maven,
Atlassian JIRA, Bamboo, Crucible
 Know-how on various platforms such as
Jackrabbit, Magnolia or Liferay for
content and document management
 Oracle competence centre (Oracle
database, SQL, PL/ SQL, Oracle
Developer, Oracle Portal and AS, Oracle
SOA Suite and Fusion Middleware)
 Microsoft competence centre (SharePoint,
.NET, SQL Server, IIS, MSAD,
Exchange, Learning Gateway, COM-
DCOM, OLE automation, Visual Studio,
ISA, Spring. NET, NHibernate)
 GIS competence center – expertise in the
GIS/Spatial-enabled systems area: custom
developed mapping components and
mapping services, digitization quality
check, GIS development; spatial data
quality, topology checking; ESRI
(ArcGIS, ArcSDE), open source
technologies, Intergraph GeoMedia,
ERDAS Imagine, Autodesk Map3D
Cupa SIVECO, un proiect de democratizare a cercetării științifice
Un Concurs Național de Software Educațional adresat școlilor din România.
Cupa SIVECO a fost un proiect de democratizare a cercetării științifice, prin implicarea

școlilor în procesul de diseminare a rezultatelor cercetării. Proiectul a început în anul 2003 și a
durat până în anul 2009. Proiectul a fost organizat sub forma unui Concurs național de software
educațional adresat școlilor din România. Școlile care participau trebuiau să își creeze o echipă
formată din trei elevi și doi profesori (un profesor de disciplina abordată în tematica software-ului
educațional propus și un profesor de informatică).
 Etapa I consta în elaborarea software-ului de către echipe. În această perioadă, Comisia
științifică avea rolul de a oferi suport creatorilor de software educațional din școlile
participante. Această etapă dura aproximativ 3 luni.
 Etapa a II-a. La finele primei etape comisia științifică juriza și analiza ultimele versiuni ale
tuturor lucrărilor trimise din școli. Primele 20 de lucrări intrau în finala Concursului care
însemna o conferință ținută într-o locație din țară.
La această conferință elevii trebuiau să prezinte în plen software-ul educațional și cea mai
bună lucrare era premiată cu participarea întregii echipe, în Decembrie, la Berlin la una dintre cele
mai importante Conferințe mondiale de eLearning, OnLine Educa Berlin, unde aveau un stand de
prezentare și participau la diferite sesiuni de lucru. Toate costurile acestui proiect erau acoperite de
către SIVECO Romania. Proiectul s-a încheiat în momentul în care a devenit evidentă crearea unor
„poli de putere” în școala românească în sensul în care era evident că vor câștiga an de an doar
anumite școli. Este vorba despre echipele ce se formau în jurul profesorilor Ema Cerchez și
Marinel Șerban de la Liceul de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, Vasile Roman, Adriana
Roman de la Școala „Sfânta Maria” din Timișoara, Marian Tache de la Liceul Teoretic „William
Shakespeare” din Timișoara, Corina Dobrescu și Florina Stan de la Colegiul Național de
Informatică „Tudor Vianu” din București, Adrian Mihalcea de la Colegiul Naţional „Nicolae
Iorga” din Vălenii de Munte, Corina Mocanu de la Colegiul Naţional de Informatică din Suceava,
sau Irina Săvuță de la Colegiul National „A. I Cuza” din Ploiești. Competențele dobândite în
aceste școli, prin profesorii și profesoarele amintite mai sus, erau atât de grozave încât era practic
imposibil să mai câștige cineva în fața lor.
 Etapa a III-a consta într-o tabără de pregătire la care participau sute de elevi și profesori cărora
colegii lor câștigători ai Cupei SIVECO le împărtășeau din experiența lor.
A fost o perioadă fertilă de creare a cunoașterii la nivel național și am denumit asta

„Centrul virtual de excelență SIVECO”
Au rezultat în acești ani, sub acest
proiect sute de contribuții extrem de valoroase,
idei sclipitoare venite direct din școli, multe
lucrări științifice publicate, majoritatea în
volumele CNIV, lucrări de doctorat ale multor
profesori. Modelul acesta a fost probabil cel mai
incisiv vector de „change management” la
nivelul întregului sistem educațional românesc.
Consiliul științific era format din: Prof.
Univ. Dr. Stelian Niculescu, Prof. Univ. Dr.
Eugen Noveanu. Prof. Radu Jugureanu, Prof.
Traian Șăitan, Prof. Adrian Niță, Prof. Maria
Niță, Prof. Emil Dragomirescu, Conf. Univ. Dr.
Olimpius Istrate.
Prof. Univ. Dr. Eugen Noveanu și prof. Radu Jugureanu la o conferință a Centrului virtual de excelență
Proiectul a fost continuat prin finanțare europeană cu numele „Profesorul creator de

software educațional”, proiect în care au fost formați peste 2000 de profesori din România.
Proiectul a cuprins formarea unui număr de peste 2000 de profesori în elaborarea conţinutului
educaţional multimedia interactiv.
Proiecte conexe
Vom prezenta aici două proiecte românești derulate la un interval de 8 ani.
Primul propunea o abordare educațională trans-disciplinară (ce avea să fie ulterior
preluată identic de către sistemul educațional finlandez, iar al doilea, un proiect european care
cuprinde o foarte mare varietate de tipuri de software educațional, printre care și un joc. Acest al
doilea proiect a fost dezvoltat pentru toate țările Uniunii Europene.
Doi dintre itemii evaluării sunt relevanţi în ce priveşte utilitatea la clasă a acestor
competenţe:
Aţi creat soft educaţional? De ce?

Elevii au apreciat conţinutul multimedia interactiv realizat de profesori?
„Angrenarea copiilor alături de profesorii lor în producţia de soft educaţional este una dintre cele
mai eficiente lecţii de pedagogie predate în şcoala românească”, Conf. Univ. Dr. Olimpius Istrate
Proiectul MultiTouch – învățare pe bază de proiect

Este uimitor cum acest proiect, după atâția ani de la încheierea lui, încă mai este util și
folosit!
Proiectul Multitouch este probabil, alături de CNIV/ICVL și eLSE unul dintre extrem de
puținele proiecte educaționale care au dăinuit peste ani. Mai mult decât atât, este singurul proiect
educațional românesc preluat în întregime de sistemul educațional finlandez, ca parte a politicilor
naționale în educație. Asta pe fondul impotenței tuturor guvernelor românești de până acum de a
crea sau de a prelua și implementa, în practica pedagogică și didactica școlară a unor elemente ce
pot aduce plus-valoare.
Proiectarea bazată pe proiect prin sisteme multitouch

Proiectul a acoperit 1.500 de licee, 8.500 de profesori și directori și peste 35.000 de elevi.
În cadrul acestui proiect s-au dezvoltat: un curriculum integrat transdisciplinar pentru matematică
și științe și discipline socio-umane, un ghid de proiecte integrate și aplicații pentru dispositive
multitouch. Proiectul Multitouch a fost (probabil) unul dintre cele mai premiate proiecte la nivel
internațional:
 http://proiecte.pmu.ro/web/transdisciplinarfse/
 http://transdisciplinar.pmu.ro/primapagina
Proiectul „Proces educaţional optimizat în viziunea competenţelor societăţii

cunoaşterii” este selectat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 (POS DRU) şi finanţat din Fondul Social European. Proiectul se va derula pe o
perioada de 3 ani (decembrie 2009 – noiembrie 2012), fiind implementat de către Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Inovării, prin Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare
Externă, în parteneriat cu SC SIVECO România SA şi Universitatea Naţională de Apărare „Carol
I”. A fost primul proiect românesc, adaptat dinamicii educaționale la nivel mondial și care a adus
în spațiul public creativitate didactică. Coordonatorul proiectului a fost Mihai Stanca (cel pe care îl
vedeți și în primul film al acestui articol, pe vremea când era elev în primul laborator informatic
românesc, la Liceul „Dimitrie Cantemir” din București).
Curriculum integrat transdisciplinar

A fost creat un curriculum integrat transdisciplinar (CURRICULUM INTEGRAT
PENTRU DOMENIILE ŞTIINŢIFIC ŞI UMANIST) prin care se propunea o abordare cross-
curriculară în opoziție cu teoria curriculară tradițională, mono disciplinară”
http://transdisciplinar.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=47875&folderId=105570&name
=DLFE-3307.pdf),
 Autori: Prof. Gabriela STREINU-CERCEL, Prof. Gina VASILE, Prof. Mihaela GARABET,
Dr. Simona VELEA, Prof. Jeanina CÎRSTOIU, Dr. Laura CĂPIŢĂ
 Consultanţi: Prof. Paloma PETRESCU, Dr. Silvia FĂT, Prof. Gabriela APOSTOLESCU, Prof.
Nicoleta DUŢĂ, Dr. Carol CĂPIŢĂ, Prof. Olimpius ISTRATE
 Coordonator tehnic: Marius PRODANA
 Coordonatorul echipei: Prof. Radu JUGUREANU
 Director de proiect: Irina VELTER
Ghid pentru profesori

S-a realizat apoi un ghid pentru profesori, ce cuprindea 12 teme ca exemple de utilizare
practică la clasă (GHID METODOLOGIC DE APLICARE LA CLASĂ A CURRICULUMULUI
INTEGRAT, INTER- ŞI TRANSDISCIPLINAR, PENTRU DOMENIILE ŞTIINŢIFIC ŞI
UMANIST)
http://transdisciplinar.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=47875&folderId=105570&name
=DLFE-4419.pdf
 Autori: Prof. Paloma PETRESCU, Dr. Silvia FĂT, Prof. Gabriela APOSTOLESCU, Prof. Nicoleta
DUŢĂ, Dr. Carol CĂPIŢĂ, Prof. Olimpius ISTRATE, Prof. Gabriela STREINU-CERCEL,
Prof. Gina VASILE, Prof. Mihaela GARABET, Dr. Laura CĂPIŢĂ, Prof. Jeanina CÎRSTOIU
 Coordonator tehnic: Marius PRODANA
 Coordonatorul echipei: Prof. Radu JUGUREANU
 Director de proiect: Irina VELTER
Au fost organizate sute de sesiuni de formare în toată țara acoperind 1.500 de licee și
peste 8.500 de profesori. Etapa următoare a fost pilotarea utilizării acestei metode la clasă și un
Concurs național prin care echipe de profesori urmau să conceapă un proiect nou. Au utilizat acest
curriculum peste 500 de licee, dintre care 136 au participat la concurs. Câștigătorii concursului au
primit câte un laborator cu mese multi-touch, laptop-uri ... etc.
Profesorii participanți la acest proiect aveau următoarele opinii despre proiect:
1. Schimbarea profundă a paradigmei procesului didactic (predare-învățare-evaluare) în
majoritatea liceelor care au adoptat modelul transdisciplinar. Profesorul nu transmite „informații”,
care trebuie pur și simplu memorate și ulterior redate, ci devine „facilitator al cunoașterii”.
De asemenea, profesorii au învățat să lucreze în echipă. Un alt avantaj a fost flexibilizarea
procesului didactic. Elevii au remarcat că este „același profesor, și totuși ....un alt profesor”.
2. La nivelul elevilor s-a constatat ca și efect major tendința de a colabora cu colegii precum și
creșterea interesului pentru învățare, corelat cu stimularea creativității și implicarea mai
activă. Deși temele abordate sunt cele din programa școlară, elevii au semnalat „caracterul de
noutate al temelor”
3. Conferirea unui statut aparte, de distincție, atât persoanelor implicate în derularea
proiectului, cât și instituțiilor. În unele licee s-a dezvoltat un adevărat „brand” (vezi
Multitouchcnme – numele echipei transdisciplinare de la Colegiul Național Mihai Eminescu
Satu Mare) care este susținut prin eforturile inimoase ale profesorilor și elevilor. Proiectul a
generat de asemenea o serie de participări la competiții interne și internaționale, de la
concursuri de soluții IT și până la competiții de Project Management, unde a obținut o serie
de premii sau recunoașteri ale caracterului inovator.
COLEGIUL NAȚIONAL LICEUL TEORETIC

„MIHAI EMINESCU” SATU „O.C.TASLAUANU” TOPLIȚA
MARE
Să folosim energia solară!
OMUL DE LA PĂMÂNT LA
CER
COLEGIUL NAȚIONAL
„PETRU RAREȘ” SUCEAVA
ŞTIINŢA ÎNTRE HAZARD ŞI
CATASTROFĂ
COLEGIUL MILITAR LICEAL

„DIMITRIE CANTEMIR” BREAZA
VIITORUL VIEŢII <=> VIAŢA
VIITORULUI
Liceul Teoretic
„Callatis” Mangalia
Fractali în viziune
interdisciplinară și
transdisciplinară
LICEUL TEORETIC „TRAIAN COLEGIUL

VUIA” REȘIȚA CN „NICOLAE TITULESCU” NAȚIONAL „IULIA
FIZICĂ TEME-TE DE CRAIOVA HASDEU”
METAFIZICĂ SAU DESPRE HAOS NANOTEHNOLOGIA - știintă sau Apa-esenta vieții
ŞI FRACTALI ficțiune
Harta liceelor câștigătoare la concursul multi-touch
Formatorii care s-au ocupat de această activitate sunt:

Judeţ Locatia Formator Institutia Specializarea Responsabil Responsabil zonal
Col. Tehn. “Alexandru Domşa”
1 AB C.N. “Horea , Cloşca si Crişan” Henegariu Camelia informatică Lazăr Ciprian Trifa Florin
Alba Iulia
Liceul “Ion Heliade Rădulescu”
2 AG C.N. “Alexandru Odobescu” Tăbîrcă Nicolae-Radu fizică-informatică Stancu Alin Trifa Florin
Târgovişte
Şcoala nr. 7 “Sfânta Maria” matematică-
3 AR CCD ARAD Roman Vasile Sfârâilă Dan Trifa Florin
Timişoara informatică
SC ASTI CONTROL SA,
Liceul de Metrologie "Traian
B BUCURESTI, Calea Plevnei, nr. 139, Ştefănescu Corina Natalia geografie-informatică Mihailescu Mihaela Daniela Sabău Cornel
Vuia"
4 sect.6
SC SOFTCHIM SA, BUCURESTI, Colegiul Naţional "Cantemir
B Mocrienco Florentina Informatică Mina Catalina Victoria Sabău Cornel
Splaiul Independentei, nr. 202A, sect. 6 Vodă"
5 BC ISJ Bacău Ciuchi Mihaela Liliana Col. Econ. "Ion Ghica" Bacău marketing Melinte Sandu-Costel Jurju Ionuț
Gr. Şc. de Industrie Uşoară Satu
6 BH Camera de Comerț și Industrie Cziprok Claudia Daniela fizică-informatică Dume Otilia Sabău Cornel
Mare
7 BN Liceul de artă "Corneliu Baba" Năstase Adrian CCD Bistriţa fizică-informatică Iulian Furnea Sabău Ciprian
Liceul Teoretic Mihail
8 BR CCD Brăila Liliana Calu informatica Anton Cristina Elena Jurju Ionuț
Sebastian, Braila
Grupul Şcolar de Industrie
9 BT Grup Școlar Industrie Ușoară Lili-Ana Gutter Informatică Achihăiţei Mihaela Cornelia Jurju Ionuț
Uşoară-Botoşani
10 BV CCD Braşov Tătaru Silvia Liceul Teoretic Codlea informatică Mihai Ilieş Sabău Ciprian
profesor metodist-
11 BZ CCD Buzău Vasile Ion CCD Buzău Dragostin Dumitra Jurju Ionuț
informatică
12 CJ CCD Cluj Bertea Mircea Col. Nat. Pedagogic romană, engleză Daniel Georgiu Sabău Ciprian
13 CL ISJ Călăraşi Gabriela Borodea CCD IALOMITA biologie Raul Dod Sabău Ciprian
Col. Naţ. "Tudor Vladimirescu"
14 CS Liceul Teoretic “Diaconovici Tietz” Negrea Mihaela Carmen informatică Jianu Liliana Jurju Ionuț
Tg-Jiu
Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân – matematică-
15 CT Tatoiu Daniela Şcoala nr. 16 Constanţa Adriana Dod Sabău Ciprian
sala de curs informatică
16 CV Liceul Teologic Reformat Tătaru Silvia Liceul Teoretic Codlea informatică Ban Robert Karoly Jurju Ionuț
17 DB CCD Dâmbovița Tăbîrcă Angelica-Ioana informatică Dincă Elena Sabău Cornel
Târgovişte
Inspectoratul Şcolar Judeţean-
18 DJ CCD Dolj Nastasia Covaci fizica Marta Adrian Trifa Florin
UJIP, Dolj
19 GJ Colegiul Comercial “Virgil Madgearu” Negrea Mihaela Carmen informatică Dragu Alin Trifa Florin
Tg-Jiu
fizică-chimie-
20 GL Grup Școlar Industrial de Marină Onose Daniel Gr. Şc. Ind. Marină Galaţi Mîndru Maria Jurju Ionuț
informatică
Şcoala „Remus Begnescu”
21 GR CCD Giurgiu Ababei Lucica Viorica chimie-fizică Mogildea Anisoara Sabău Cornel
Pietrele
22 HD ISJ Deva Henegariu Camelia informatică Șuta Bianca Jurju Ionuț
Alba Iulia
23 HR Grup Școlar Szekely Karoly Maria Borsan UMP Bucureşti/UJIP Mureş stiinte juridice Blenesi Dima Zsolt Istvan Jurju Ionuț
SC ASTI CONTROL SA,
24 IF BUCURESTI, Calea Plevnei, nr. 139, Ababei Lucica Viorica chimie-fizică Iordache Marie-Jeanne Sabău Cornel
Pietrele
sect.6
25 IL CCD Slobozia Gabriela Borodea CCD IALOMITA biologie Raul Dod Sabău Ciprian
26 IS Colegiul „Mihai Eminescu” Iasi Ciuchi Mihaela Liliana Col. Econ. "Ion Ghica" Bacău marketing Costan Marius George Jurju Ionuț
Inspectoratul Şcolar
SC ASTI CONTROL SA,
Liceul de Metrologie "Traian
B BUCURESTI, Calea Plevnei, nr. 139, Ştefănescu Corina Natalia geografie-informatică Mihailescu Mihaela Daniela Sabău Cornel
Vuia"
4 sect.6
SC SOFTCHIM SA, BUCURESTI, Colegiul Naţional "Cantemir
B Mocrienco Florentina Informatică Mina Catalina Victoria Sabău Cornel
Splaiul Independentei, nr. 202A, sect. 6 Vodă"
5 BC ISJ Bacău Ciuchi Mihaela Liliana Col. Econ. "Ion Ghica" Bacău marketing Melinte Sandu-Costel Jurju Ionuț
6 BH Camera de Comerț și Industrie Cziprok Claudia Daniela fizică-informatică Dume Otilia Sabău Cornel
Mare
7 BN Liceul de artă "Corneliu Baba" Năstase Adrian CCD Bistriţa fizică-informatică Iulian Furnea Sabău Ciprian
8 BR CCD Brăila Liliana Calu informatica Anton Cristina Elena Jurju Ionuț
Sebastian, Braila
Grupul Şcolar de Industrie
9 BT Grup Școlar Industrie Ușoară Lili-Ana Gutter Informatică Achihăiţei Mihaela Cornelia Jurju Ionuț
Uşoară-Botoşani
10 BV CCD Braşov Tătaru Silvia Liceul Teoretic Codlea informatică Mihai Ilieş Sabău Ciprian
profesor metodist-
11 BZ CCD Buzău Vasile Ion CCD Buzău Dragostin Dumitra Jurju Ionuț
informatică
12 CJ CCD Cluj Bertea Mircea Col. Nat. Pedagogic romană, engleză Daniel Georgiu Sabău Ciprian
13 CL ISJ Călăraşi Gabriela Borodea CCD IALOMITA biologie Raul Dod Sabău Ciprian
ISTORIA
14 CS LiceulINFORMATICII Negrea Mihaela Carmen APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT
Teoretic “Diaconovici Tietz” ROMÂNEȘTI. 465
Jianu Liliana informatică Jurju Ionuț
Tg-Jiu
Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân – matematică-
15 CT Tatoiu Daniela Şcoala nr. 16 Constanţa Adriana Dod Sabău Ciprian
sala de curs informatică
16 CV Liceul Teologic Reformat Tătaru Silvia Liceul Teoretic Codlea informatică Ban Robert Karoly Jurju Ionuț
17 DB CCD Dâmbovița Tăbîrcă Angelica-Ioana informatică Dincă Elena Sabău Cornel
Târgovişte
Inspectoratul Şcolar Judeţean-
18 DJ CCD Dolj Nastasia Covaci fizica Marta Adrian Trifa Florin
UJIP, Dolj
19 GJ Colegiul Comercial “Virgil Madgearu” Negrea Mihaela Carmen informatică Dragu Alin Trifa Florin
Tg-Jiu
fizică-chimie-
20 GL Grup Școlar Industrial de Marină Onose Daniel Gr. Şc. Ind. Marină Galaţi Mîndru Maria Jurju Ionuț
informatică
21 GR CCD Giurgiu Ababei Lucica Viorica chimie-fizică Mogildea Anisoara Sabău Cornel
Pietrele
22 HD ISJ Deva Henegariu Camelia informatică Șuta Bianca Jurju Ionuț
Alba Iulia
23 HR Grup Școlar Szekely Karoly Maria Borsan UMP Bucureşti/UJIP Mureş stiinte juridice Blenesi Dima Zsolt Istvan Jurju Ionuț
SC ASTI CONTROL SA,
24 IF BUCURESTI, Calea Plevnei, nr. 139, Ababei Lucica Viorica chimie-fizică Iordache Marie-Jeanne Sabău Cornel
Pietrele
sect.6
25 IL CCD Slobozia Gabriela Borodea CCD IALOMITA biologie Raul Dod Sabău Ciprian
26 IS Colegiul „Mihai Eminescu” Iasi Ciuchi Mihaela Liliana Col. Econ. "Ion Ghica" Bacău marketing Costan Marius George Jurju Ionuț
Inspectoratul Şcolar
27 MH CCD Mehedinţi Nastasia Covaci fizica Marta Adrian Trifa Florin
Judeţean/UJIP Dolj
Sala de festivităţi – Colegiul Naţional profesor metodist-
28 MM Konta Terezia Doina CCD Maramureş Loredana Furnea Sabău Ciprian
Vasile Lucaciu fizică-chimie
29 MS ISJ Târgu Mureş – sala multimedia Maria Borsan UMP-Bucureşti/UJIP Mureş stiinte juridice Adela Bârsan Sabău Ciprian
Colegiul National de Informatica Piatra informatică-
30 NT Fâciu Maria Ema CCD Bacău Cenușe Codrin Constantin Jurju Ionuț
Neamt matematică-fizică
Inspectoratul Şcolar Judeţean Limba şi literatura
31 OT C.N. “Nicolae Titulescu” Gabriela Şerban Lazăr Răzvan Bogdan Trifa Florin
Olt/UJIP Olt română
profesor metodist-
32 PH CCD Prahova Vasile Ion CCD Buzău Daniela Constantin Sabău Cornel
informatică
Col. Naţ. „Mircea cel Bătrân” mecanică agricolă-
33 SB CCD SIBIU Roman Octavian Lazăr Ciprian Trifa Florin
Rm. Vâlcea informatică
profesor metodist-
34 SJ CCD Zalău Szabo Felicia Neli CCD Cluj Mihai Ilieş Sabău Ciprian
informatică
35 SM ISJ Satu Mare – sala multimedia Cziprok Claudia Daniela fizică-informatică Iulian Furnea Sabău Ciprian
Mare
Gr. Şc. „Alexandru cel Bun”
36 SV Aula Colegiul Naţional Mihai Eminescu Duminică Elena-Mădălina matematică Raul Dod Sabău Ciprian
Gura Humorului
37 TL CCD Tulcea Liliana Calu informatica Barladeanu Castilia Sabău Cornel
Sebastian, Braila
Şcoala nr. 7 “Sfânta Maria” matematică-
38 TM Şcoala nr.7 “Sfânta Maria” Roman Vasile Stancu Alin Trifa Florin
Timişoara informatică
39 TR C.N. “Alexandru D Ghica” Tăbîrcă Nicolae-Radu fizică-informatică Lazăr Răzvan Bogdan Trifa Florin
Târgovişte
Col. Naţ. „Mircea cel Bătrân” mecanică agricolă-
40 VL C.N. "Mircea cel Batran" Roman Octavian Georgescu Andrei Trifa Florin
Rm. Vâlcea informatică
fizică-chimie-
41 VN ISJ Vrancea Onose Daniel Gr. Şc. Ind. Marină Galaţi Lipan Fănel Jurju Ionuț
informatică
fizică-chimie-
42 VS ISJ Vaslui Onose Daniel Gr. Şc. Ind. Marină Galaţi Ureche Daniel Jurju Ionuț
informatică
Lista formatorilor din proiectul Multi-Touch
În prezent, acet proiect încă funcționează. Raportat la transferabilitatea rezultatelor

acestui proiect cadrele didactice formulau foarte clar: Cum ați prezenta rezultatele proiectului ca
acțiuni relevante de transfer către alți beneficiari și actori relevanți? Vă rugăm să furnizați exemple
concrete de rezultate utilizate și derulate de alți beneficiari și actori relevanți.
1. Utilizarea conceptelor rezultate din proiect în alte proiecte educaționale. De exemplu aplicații
educaționale pentru Muzeul de Istorie reecentă de la Fortul 13 Jilava (proiect al Ministerului
Educației)
2. Utilizarea rezultatelor proiectului în lucrări de cercetare aplicată. De exemplu, Lucrarea de
doctorat a doamnei prof. Georgeta Cozma de la Colegiul Național Mihai Eminescu (Satu
Mare) cu tema „Omul de la Pământ la Cer. O abordare transdisciplinară”. Referenți oficiali:
prof.univ.dr. Mircea Muthu (Cluj- Napoca), prof. univ.dr. Nicolae Suciu (Arte, Baia Mare) și
conf.univ.dr. Pompiliu Crăciunescu – Recenzie: Academician Basarab Nicolescu.
3. Utilizarea curriculumului transdisciplinar la alte cicluri de învățământ decăt cel pentru care a
fost proiectat. Exemplu în acest sens este Şcoala cu clasele I – VIII, nr. 7 „Sfânta Maria”
Timişoara unde profesorul de matematică Vasile Roman, un dascăl cu vocație și cu dragoste
pentru copii, a realizat prin forțe proprii adaptarea curricumului opțional pentru ciclul primar
și a obținut acordul inspectorului de specialitate pentru implementarea ca CDȘ.
Echipele de profesori, care s-au remarcat în cadrul acestui proiect, prin lucrările realizate au fost:
1. Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Satu Mare, cu lucrarea „Omul de la pământ la cer”:
Georgeta Cozma (limba și literature română), Alexandru Blaga (matematică), Nicoleta
Cherecheș (istorie), Bianca Domuț (chimie), Laura Groza (biologie), Marius Horsia (istorie),
Ramona Istrate (limba engleză), Ioan Orha (limba și literature română), Ioan Pop (fizică),
Ovidiu Pop (matematică), Gheorghe Iosif Popdan (educație fizică și sport), Camelia Rațiu
(fizică), Liviu Rotaru (fizică), Delia Seiceanu (limba și literature română), Gigelia Silaghi
(științe socio-umane), Viorel Solschi (fizică), Sorin Surducan (geografie), Francisc Szasz
(fizică), Dorina Ziman (limba și literature română).
2. De remarcat continuitatea proiectului în acest colegiu – sunt deja șase ani de la încheierea
oficială a proiectului, iar la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Satu Mare încă se aplică,
generație după generație principiile transdisciplinarității.
3. Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava, cu lucrarea „Știința între hazard și catastrofă”:
Marius Cazacu (geografie), Anca Greculeac (fizică), Ramona Morar (biologie), Petronela Aga
(informatică), Daniela Ștefănescu (informatică).
4. Liceul Teoretic „Calatis” din Mangalia, cu lucrarea: „Fractali în viziune interdisciplinară și
transdisciplinară”: Elena Pilat (informatică), Luminița Patrinoiu (chimie), Daniela Diaconu
(biologie), Adela Grozeanu (limba și literature română), Alina Mărginean (științe socio-umane)
5. Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” din Breaza, cu lucrarea „Viitorul vieții  Viața
viitorului”: Aurel-Constantin Soare (istorie), Elena Soare (limba franceză), Alexandru Diței
(matematică), Cornelia Bădilă (fizică), Gianin Stanciu (educație fizică), Mihail Soiu
(geografie), Felicia Dinulescu (limba engleză), Dimitrie-Daniel Plăcintă (informatică).
6. Colegiul Național „Nicolae Titulescu” din Craiova, cu lucrarea „Nanotehnologia, știință sau
ficțiune”: Marilena Ionescu (informatică), Liliana Sulu (biologie), Cristina Deaconu (religie)
7. Liceul Teoretic „Traian Vuia” din Reșița, cu lucrarea „Fizică, teme-te de metafizică sau despre
haos și fractali”: Silvia Nicolaescu (științe socio-umane), Manuela Golopenta (istorie),
Cornelia Marișescu (limba și literature română).
8. Liceul Teoretic „O. C. Tăslăuanu” din Toplița, cu lucrarea „Să folosim energia solară!”: Ioan
Matei (fizică, științe, astronomie), Liliana Matei (pedagogie, psihologie), Camelia Petruț
(biologie).
9. Colegiul Național „Iulia Hașdeu” din București, cu lucrarea „Apa – esența vieții”: Lili Mariana
Badea (chimie), Cristina Dicu (geografie), Niculina Filat (religie), Maria Ioniță (fizică), Elena
Mocean (informatică).
Proiectul Multi-touch, cel mai premiat proiect românesc

Proiectul a fost cel mai premiat proiect românesc la nivel internațional:
1. International Project Management Association 2013 – Medalia de aur
Medalia de aur pentru proiectul „Proces educaţional optimizat în viziunea competenţelor
societăţii cunoaşterii” încorporând tehnologia Multitouch, implementat de către Ministerul
Educaţiei Naţionale, prin Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare Externă, în
parteneriat cu SIVECO şi Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, la categoria proiectelor
de dimensiuni medii, http://www.ipma.world/awards/project-excellence/pe-awards-winners/
2. eLearning Award
Medalia de argint pentru proiectul „Proces educaţional optimizat în viziunea competenţelor
societăţii cunoaşterii” implementat de către Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Unitatea de
Management al Proiectelor cu Finanţare Externă, în parteneriat cu SIVECO Romania şi
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, în cadrul competiţiei E-Learning Awards, la
categoria „Most innovative new learning hardware or software product”
3. Multitouch – Project of the Year 2013
Proiectul „Proces educaţional optimizat în viziunea competenţelor societăţii cunoaşterii”
implementat de către Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Unitatea de Management al
Proiectelor cu Finanţare Externă, în parteneriat cu SIVECO Romania şi Universitatea

Naţională de Apărare „Carol I”, a primit premiul „Project of the Year” la categoria „European
Funding Projects” în cadrul competiţiei Project of the Year 2013, organizată de PMI Chapter
România.
4. Medalia de Aur la Best in Biz Awards 2014 EMEA
Pentru gradul de inovație pe care îl aduce în procesul modern de învățare și pentru modul în
care contribuie la schimbarea paradigmei educației, proiectul „Proces educațional optimizat în
viziunea competențelor societății cunoașterii” implementat de către Ministerul Educației
Naționale, prin Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă (MEN-UMPFE),
în parteneriat cu SIVECO Romania și Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, a fost
distins cu medalia de aur la categoria „Most Innovative Product of the Year”, în cadrul
competiției mondiale Best in Biz Awards
EMEA.
Premiile au conferit României un statut aparte
în Europa și în lume prin recunoașterea
internațională a contribuției pe care acest
proiect l-a avut în inovarea didactică.
Exemple de aplicații din acest proiect:

Centrala atomică, Popoarele migratoare,
Energii regenerabile.
De remarcat, aportul formidabil pe care

Uiversitatea Națională de Apărare, prin Prof.
Univ. Dr. Ion Roceanu l-a adus acestui proiect.
Proiectul TAXEDU – https://europa.eu/taxedu/home_ro

Proiectul TAXEDU – Program de educație pentru tinerii cetățeni europeni cu privire la
taxe și impozite și la felul în care acestea le influențează viețile. Program inițiat de Parlamentul
European, derulat de Comisia Europeană prin Direcția Generală de Taxe și Vămi (DG TAXUD)
și implementat, în cadrul unui proiect mai amplu (BTRAIN 3, de către un consorțiu international
format din SIVECO Romania SA (prim contractor) și INTRASOFT . Programul vizează trei grupe
de vârstă, cu informații adaptate: Copii (9-12 ani); Adolescenți (13-17 ani); Tineri adulți
(18-25 ani). Informațiile sunt transmise prin jocuri, materiale de e-learning și clipuri pentru
microînvățare, pentru ca tinerii europeni să învețe despre taxe și impozite sub diversele lor forme
și despre problemele asociate acestora (frauda fiscală, evaziunea fiscală etc.), într-un mod plăcut și
antrenant.
Proiectul TAXEDU are ca obiective:
 să contribuie la educația fiscală a tinerilor cetățeni europeni;
 să reducă evaziunea și frauda fiscală în întreaga Europă, printr-o mai bună informare și educare
în acest domeniu;
 să le ofere cetățenilor europeni informații despre serviciile și facilitățile care sunt posibile cu
ajutorul taxelor și impozitelor (educație, asistență medicală etc.)
Proiectul TAXEDU este disponibil pe un portal online https://europa.eu/taxedu și

cuprinde mai multe tipuri de resurse adaptate grupelor de vărstă:
 Copii: o explicație a semnificației taxelor și impozitelor și a beneficiilor lor pentru fiecare
dintre noi în viața de zi cu zi. Această secțiune cuprinde câteva informații surprinzătoare și
amuzante despre taxele și impozitele din întreaga Europă, pentru ca învățarea să fie totodată
plăcută. Limbajul este simplu și accesibil.
 Adolescenți: o descriere a semnificației taxelor și impozitelor și a beneficiilor lor în viața de zi

cu zi. Această secțiune cuprinde mai multe detalii decât cea dedicată copiilor, precum și
exemple concrete, adaptate intereselor adolescenților (descărcarea de muzică, cumpărăturile
online etc.).
 Tineri adulți: informații relevante pentru această etapă a vieții, în care tinerii fac tranziția către
viața adultă (trebuie să plătească impozite și taxe când încep studiile universitare, când încep o
afacere, când lucrează în altă țară? etc.)
Informațiile sunt transmise
prin jocuri, materiale de e-learning și
clipuri pentru microînvățare, pentru
ca tinerii europeni să învețe despre
taxe și impozite sub diversele lor
forme și despre problemele asociate
acestora (frauda fiscală, evaziunea
fiscală etc.), într-un mod plăcut și
antrenant. Spațiul profesorului oferă
resurse, sfaturi și trucuri pentru a
preda în școală despre impozite și
taxe și despre beneficiile lor.
Portalul TAEXU este
disponibil în toate limbile europene
și cuprinde o foarte mare varietate
TAXLANDIA, Joc educațional de tipuri de resurse educaționale:
micro-learning, eLearning, MOOC, joc educațional (TAXLANDIA).
Cuprinsul materialelor interactive pentru învățare:

Grupa de vârstă Tipul conținutului Detalii
1 Copii (9-12 ani) Microlearning 10 microclipuri ce prezintă sub
forma unor povești didactice
aventurile unui creator de modă din
altă Galaxie (2QT – two_cute =
„prea drăguț”) venit în Uniunea
Europeană
2 Adolescenți Microlearning 2 Microclipuri
(13-17 ani) eLearning 4 cursuri de tip eLearning de 30 de
minute
3 Tineri adulți eLearning 4 cursuri de tip eLearning de o oră
(18-21 ani)
4 Profesori Materiale Planuri de lecții și scenarii machetă
didactice suport
5. Joc educațional TAXLANDIA. Este construit pe cele trei nivele de vărstă. Utilizatorul este
prim ministru într-o țară (cu patru orașe ce diferă prin particularități) și trebuie să: definească
taxele; colecteze taxele; distribuie fondurile către învățământ, sănătate, administrație și mediul de
afaceri astfel încât: Populația să aibă un grad mare de fericire; Șomajul să fie mic; Poluarea să fie
mică ; Criminalitatea să fie scăzută; Bugetul să fie acoperitor pe nevoile curente ale celor patru
orașe
6. MOOC (Masive Online Open Content) – conținuturi tematice, cu caracter deschis, din medii
online controlate din punct de vedere pedagogic și didactic.
La acest proiect au lucrat următorii: Alexandra Crăciunoiu, Andreea Neagu, Bogdan

Gornea, Marian negrișan, Ancuța Creița, Silviu Artene, Marius Curcă, Daniel Gherghiceanu,
Octavian Miu, Dan Dragomirescu, Adrian Comănescu, Vali Ifrim, Marius Ivanov, Simos Antoniou,
Daniela Mironov Bănuță, Doina Binig, Radu Jugu reanu, Florin Ilia, Ștefan Morcov, Xavier
Letizia, Cătălin Petrea, Dragoș Crăciun, Florin Popa, Dragăș Papatoiu, Cristina Berzescu.
Proiectul WAND – Platformă online pentru creare de conținut interactiv
Platforme educaționale virtuale. Platforma Wand.education – https://wand.education/

În ultimul deceniu, platformele de educaționale virtuale au dezvoltat și au promovat
diverse aplicații adaptate sistemului de educație, care vin în întâmpinarea nevoilor cadrelor
didactice și ale elevilor prin:
 dezvoltarea de resurse în colaborare;
 facilitarea managementului proceselor de învățare/evaluare;
 distribuția facilă a resurselor digitale;
 descoperirea rapidă de informaţii şi activităţi;
 extinderea relaţionării sociale;
 asigurarea calităţii de membru în cadrul reţelelor, grupurilor sau comunităţilor, împreună cu
avantajele ce decurg din acest statut.
În acest contex general, Platforma Wand reprezintă un mediu virtual cu destinație
educațională, care permite crearea de conținut curricular prin combinarea activităților expozitive
cu cele interactive utilizând resurse multimedia și interacțiunea dintre actorii implicați direct în
sistemul de educație național: profesori, elevi, părinți.
Platforma Wand – https://wand.education/index.html
Prin intermediul platformei:

- profesorii pot:
 să elaboreze lecții complete, în funcție de specificul disciplinei predate, integrând resurse
multimedia diverse;
 să-și creeze propriile secvențe de lecții sau activități de evaluare (formativă, sumativă,
jocuri didactice);
 să distribuie în cadrul comunității cadrelor didactice care utilizează platforma Wand
materialele create, ca exemple de bune practici;
- elevii au acces oricând și de pe dispozitive diverse (computer, telefon inteligent, tabletă PC)
la conținutul digital;
- părinții pot urmări progresul școlar al copiilor lor, în orice moment.
Prin accesul la resursele multimedia și prin facilitarea creării de conținut digital pentru
profesori, Platforma Wand permite:
 construirea în timp a cunoaşterii;
 rezolvarea aplicațiilor, problemelor, temelor, într-un anume ritm, stabilit de profesor sau
negociat cu elevii;
 aprofundarea, combinarea, rezumarea şi evaluarea conceptelor din diferite discipline;
 analiza cauzelor, elementelor definitorii, consecințelor unui fenomen;
 dezvoltarea gândirii critice.
Proiectată în acord cu cerințele pedagogiei moderne, platforma Wand facilitează atingerea

celor nouă momente ale instruirii recunoscute la nivel mondial (Gagne, R.M., Wager, W.W.,
Golas, K.C., and Keller, J.M., 2004):
1. Captarea atenției Profesorii pot utiliza aplicațiile Wand pentru pregătirea elevilor în vederea
activității didactice
2. Cunoașterea Prin intermediul platformei, elevii au acces la obiectivele educaționale ale activității
obiectivelor de către didactice, astfel încât aceștia se pot implica direct în atingerea și dezvoltarea
elevi competențelor specifice urmărite la fiecare disciplină de studiu
3. Actualizarea Prin intermediul aplicațiilor Wand, profesorii pot realiza secvențe de actualizare a
cunoștințelor cunoștințelor pentru a asigura astfel continuitatea în învățare
4. Prezentarea Profesorii pot utiliza diferitele aplicații de tip expozitiv al platformei pentru
conținuturilor prezentarea noțiunilro teoretice într-un mod atractiv, adaptat logicii interne a
disciplinei predate, utilizând resurse multimedia disponibile online și offline.
5. Îndrumare în Wand asigură o învăţare de tip participativ, aplicativ. Aceasta permite înțelegerea și
învățare retenţia pe termen lung a informaţiilor, transferul cunoştinţelor, tehnicilor și
strategiilor de lucru, atingerea competențelor vizate.
6. Stimularea Aplicațiile interactive disponibile pe paltforma Wand permit profesorilor să
performanței proiecteze activități de învățare pe diferite niveluri de dificultate și performanță, în
funcție de mediul în care își desfășoară activitatea, de vârsta și abilitățile elevilor, de
interesul de cunoaștere al acestora.
7. Oferirea Spre deosebire de probele de evaluare clasice, pentru care profesorul nu poate oferi
feedback-ului decât un feedback întârziat și de multe ori ineficient din perspectiva procesului de
învățare, aplicațiile disponibile pe platforma Wand permit profesorului să creeze
probe de evaluare personalizate în funcție de nivelul clasei, de obiectivele urmărite
și să ofere feedback imediat. Acest fapt permite proiectarea în timp util a măsurilor
ameliorative necesare.
8. Evaluarea Platforma Wand permite evaluarea măsurii în care obiectivele propuse au fost
învățării îndeplinite, prin sistemul de raportare a rezultatelor și de management al învățării.
9. Consolidarea și Oferirea feedback-ului și monitorizarea învățării asigură interiorizarea cunoștințelor
transferul asimilate și a competențelor dezvoltate.
cunoașterii
Platforma Wand răspunde unei necesități resimțite în activitatea zilnică de fiecare

profesor: crearea propriilor lecții, moderne, motivante pentru elevi, într-un timp scurt și cu resurse
cât mai diverse, în acord cu structura internă a disciplinei predate și cu nivelul clasei/claselor la
care cadrul didactic predă.
Crearea de conținut
educațional Distribuirea conținuturilor Monitorizarea învățării și
create progresului școlar
• Activități expozitive, • Conținuturile pot fi • Oferirea de rapoarte

incluzând text și resurse accesate de elevi de detaliate asupra
multimedia oriunde și oricând rezultatelor elevilor
• Itemi de evaluare • Înlăturarea barierelor • Posibilitatea adaptării
formativă/sumativă specifice învățării în sala conținuturilor pentru elevii
• Jocuri educaționale de clasă cu nevoi speciale
Profesorul -creator al propriilor lecții digitale

În condițiile în care cei mai mulți dintre profesori sunt capabili să creeze conținut
educațional și să-l adapteze nevoilor elevilor cu care interacționează, Platforma Wand a fost
realizată având în vedere:
 realizarea cu ușurință a materialelor didactice și posibilitatea actualizării lor permanente;
 monitorizarea permanentă a activității elevilor și a rezultatelor acestora;
 adaptarea facilă a schimbărilor curriculare și integrarea noilor materiale;
 conceperea de către profesori a lecțiilor în conformitate cu propriul stil de predare.
Astfel, s-a plecat de la situația exprimată în urma sondajelor efectuate în rândul

profesorilor, potrivit cărora, principalele probleme ridicate de aceștia au fost lipsa de timp pentru a
realiza, cu mijloace tradiționale, conținutul educațional de care au nevoie (97%), intercativitatea
scăzută (68%), respectiv absența unor structuri digitale preformate care să poată fi adaptate cu
ușurință necesităților activității didactice.
120
Lipsa de timp pentru
100 crearea conținutului
digital
80
60
Necesitatea
40 creșterii
interactivității în
20 procesul de
învățare
0
Proiect Economia Bazată pe Cunoaștere, 2013
Probleme cu care se confruntă profesorii în privința creării de conținut educațional digital
În același timp, se poate constata interesul cadrelor didactice în privința utilizării

resurselor TIC, respectiv a conținuturilor digitale în activitatea la clasă. Astfel, studiul de impact
realizat la nivelul cadrelor didactice participante la proiectul „Proces educaţional optimizat în
viziunea competentelor societăţii cunoaşterii” (2012) a reliefat deschiderea profesorilor față de
utilizarea resurselor digitale.
Avantaje ale utilizării resurselor TIC în activitatea didactică, din perspectiva cadrelor didactice
Platforma Wand pune la dispoziția profesorilor:
 structuri de activități preformate, care pot fi utilizate și adaptate cu ușurință pentru a crea
secvențe de învățare/evaluare;
 posibilitatea de a desemna teme pentru acasă elevilor;
 rapoarte privind activitatea și progresul în învățare al elevilor;
 posibilitatea de a importa direct pe platformă prezentări de tip PowerPoint realizate anterior;
 bază de lecții create de alți profesori, ce pot fi editate în conformitate cu necesitățile fiecărui
cadru didactic membru al comunității Wand;
 bibliotecă de resurse;
 accesibilitatea materialelor de pe orice platformă sau dispozitiv digital.
Componentele platformei Wand.education

Primul pas al activității pe platforma Wand este înscrierea pe aceasta.
Înregistrarea pe platformă
În cadrul platformei sunt active trei secțiuni: (A) Lecții; (B) Grupuri; (C) Bibliotecă.
Cele trei secțiuni ale Platformei Wand
A. Secțiunea Lecții
Aceasta permite profesorilor: să creeze lecții complete sau secvențe de lecții, în funcție de
necesități; să editeze lecții deja realizate; să arhiveze lecții în vederea utilizării ulterioare. Pagina
de titlu a lecției va fi completată cu următoarele date: Titlul lecției; Subiectul; Nivelul; Clasa
Pagina de titlu al lecției. Pagina de editare include: Butonul pentru selectarea activității; Posibilitatea de
duplicare/ștergere a activității; Butonul de salvare a lecției; Butonul de previzualizare. Aceasta permite
vizualizarea lecției în formatul afișat elevului; Zona activă pe care se poate realiza activitatea de învățare;
Butonul pentru adăugarea obiectivului educațional (se pot adăuga unul sau mai multe obiective); Meniul
multimedia – permite introducerea de texte, imagini, secvențe audio, video (inclusiv filme de pe YouTube).
Pagina de editare a lecției: Pagina de activități, disponibilă la click pe butonul Activitate nouă. (*A se
vedea în continuare, în cadrul capitolelor din documentație, prezentarea detaliată a acestora); Activități
expozitive (de prezentare): introducere, diagramă, activitate expozitivă, text pe o coloană, text pe două
coloane, text și imagine, titlu și instrucțiune, etichete, galerie de imagini, flash-cards.
În cadrul activităților expozitive, profesorul poate combina textele de prezentare cu diferite resurse
multimedia: prezentări PowerPoint ce pot fi importate pe platformă; imagini, disponibile online sau ofline;
secvențe audio-video; diagrame etc.
Activități expozitive -Activități de tip joc educațional (Gamification): Puzzle, Trivia, Fabrica de clasificare,
cuvinte încrucișate.
Activități de tip joc educațional (Gamification) – Activități de evaluare: evaluare sumativă, asociere pe
imagine, hotspot, completare pe imagine, clasament, asociere, etichetele elevului
Activități de evaluare
B. Secțiunea Grupuri
Aceasta corespunde activității de management al clasei virtuale. (*A se vedea în continuare, în
cadrul capitolelor din documentație, prezentarea detaliată a acesteia). Secțiunea permite
profesorului să administreze clasa de elevi: crearea unui grup nou; ștergerea unui grup; editarea
informațiilor; rapoarte privind activitatea membrilor grupului.
Secțiunea Grupuri – Pagină dedicată unui grup

După crearea unui grup, la deschiderea acestuia, se pot accesa
subsecțiunile Teme, Elevi și Rapoarte.
În cadrul subsecțiunii Teme cadrele didactice pot concepe și administra teme pentru acasă,
activități curriculare suplimentare etc. Elevii au acces aici pentru a îndeplini sarcinile de lucru
atribuite de profesor.
Subsecțiunea Teme
Pentru a crea o temă este necesară completarea câmpurilor: stabilirea titlului temei; selectarea unei
lecții deja create; selectarea unui grup deja creat; selectarea datei de start a temei (momentul de la
care aceasta este disponibilă pentru elevi pentru rezolvare); selectarea datei de încheiere a
valabilității temei (data de la care tema nu mai poate fi rezolvată).
În această pagină: pot fi vizualizate rapoartele de progres, se poate șterge tema, dacă aceasta este
închisă, se poate urmări numărul de elevi care au rezolvat tema și ratingul acordat de aceștia temei.
Elevii vor primi notificarea cu privire la atribuirea temei de vacanță prin e-mail. Aceștia pot
vizualiza: temele atribuite: începute, finalizate, în derulare; scorul obținut pe baza rezolvărilor
corecte; termenul limită de rezolvare.
Subsecțiunea Elevi cuprinde lista membrilor grupului:
Subsecțiunea Elevi
Subsecțiunea Rapoarte permite profesorului să urmărească în detaliu activitatea elevilor. (*A se

vedea în continuare, în cadrul capitolelor din documentație, prezentarea detaliată a acesteia).
Datele furnizate (per grup sau per elev) se referă la: atingerea sau nu a obiectivelor
stabilite; punctajul obținut; timpul petrecut (mediu/total) de fiecare elev pentru rezolvarea temei;
ratingul oferit de elevi; comentarii ale elevilor.
Secțiunea Rapoarte
C. Secțiunea Bibliotecă
În cadrul acestei secțiuni, cadrele didactice au acces la toate lecțiile realizate pe platformă.
10.4 Un proiect pentru Centenar – Enciclopedia digitală

România 1918
Radu Jugureanu1, Magda Stan2, Daniela Mironov Bănuță1, Bogdan Gornea1
(1) Fundația Siveco România
(2) Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” București
În premieră: Primul proiect al Fundației SIVECO, în parteneriat cu instituții prestigioase de cultură
și personalități ale societății românești. Enciclopedia este oferită românilor de pretutindeni, ca un
memento al celui mai important proiect național: întregirea neamului. Acest produs software este un
dar pentru toți românii. Enciclopedia este adaptată oricărui tip de echipament și poate fi vizualizată
pe PC, laptop, tabletă sau smartphone și se poate accesa pe AppStore, GooglePlay, WindowsStore
și online. Cuprins: I. Contextul istoric (Marele Război, Războiul în cifre și imagini); II. România
sub arme (De la neutralitate la beligeranță, De la vlădică la opincă: oameni și fapte, Marii eroi,
Copiii eroi); III. Frontul de acasă (Familia,Viața cotidiană). Enciclopedia digitală este dedicată
miilor de românce și de români care s-au sacrificat pentru ca România să fie cea întreagă de astăzi,
lucrare epică, construită prin voluntariat și generozitate, ce va fi oferită gratuit școlii românești. Este
cadoul nostru pentru România. Vă propunem să fiți contemporani cu acele modele reale, autentice,
care prin generozitate, toleranță, sacrificiu și simplitate ne-au oferit nouă, astăzi o Românie
frumoasă. Și să stați în fața lor învățându-le povestea. Oamenii despre care veți afla în această
Enciclopedie nu apar în manuale, dar sunt mult mai prețioși prin caracterul lor decât mulți dintre cei
ce au notorietate.
MOTTO:
„Enciclopedia «România 1918. Oameni, momente și Imagini» este dedicată
miilor de românce și de români, femei, bărbați și copii, profesori și preoți,
avocați și inventatori, țărănci și prințese, soldați și generali, oameni simpli sau
erudiți inventatori care s-au sacrificat pentru ca România să fie cea întreagă
de astăzi. Enciclopedia este creată prin voluntariat și generozitate de istorici,
artiști, informaticieni, sociologi și graficieni, profesori și scriitori și oferită
școlii românești și românilor de pretutindeni, pentru o continuă reamintire a
celor care, fie cu un epsilon orict de mic, fie cu propria lor viață au creat
România de astăzi și m-au lăsat pe mine, acum să scriu în Limba Română”
Prof. Radu Jugureanu, Coordonatorul Enciclopediei
Introducere
Enciclopedia digitală „România 1918” comemorează oamenii și momentele cheie care

au făcut posibilă întregirea României, de la izbucnirea Primului Război Mondial, până la sfârșitul
războiului și împlinirea idealului național, Marea Unire din anul 1918. Această enciclopedie este
realizată în scop educațional și este oferită gratuit școlii românești și românilor de pretutindeni.
Este cadoul contributorilor, pentru toți românii în Anul Centenarului 2018. Enciclopedia digitală
„România 1918” este un proiect comun al industriei românești de IT, instituții culturale, muzee
naționale și personalități ale culturii și științei. Aplicația „România 1918. Oameni, momente și
imagini”, uriașă colecție de resurse multimedia care acoperă perioada 1914-1922, a apărut din
dorința de a comemora oamenii și momentele cheie care au făcut posibilă întregirea României.
Cel dintâi proiect al Fundației SIVECO, Enciclopedia a fost realizată în parteneriat cu instituții
prestigioase de cultură și personalități ale societății românești.
 Enciclopedia digitală poate fi descărcată gratuit pe orice suport electronic (telefon
inteligent, tabletă, computer, laptop). Conține sute de imagini rare, filme de arhivă,
vizualizări în 3D ale unor monumente care comemorează Unirea sau ale unor arme din
Primul Război Mondial, fotografii de epocă animate, mărturii de pe front și din spatele
frontului.
 Rodul unei munci uriașe de 8 luni a unei echipe compuse în totalitate din voluntari,
aplicația este oferită românilor de pretutindeni, ca un memento al celui mai important
proiect național.
În Enciclopedie sunt înglobate în cele 5 capitole peste 370 de imagini rare, de epocă,
prelucrate grafic și (unele din ele) animate; 8 filme de arhivă; monumente și arme în 3D; hărți
interactive; două jocuri interactive care reprezintă simulări ale unor bătălii celebre. Au contribuit la
conținutul vast: istorici, cercetători, colecționari, profesori universitari, muzeografi, sociologi,
scriitori, bloggeri, dezvoltatori, graficieni, testeri, web designeri, oameni de marketing, profesori
universitari, specialiști în arme, chiar și un cosmonaut. Îi puteți găsi pe toți menționați la Creatori
și Parteneri, la adresa web www.romania1918.eu.
Descrierea aplicației „România 1918” www.romania1918.eu

Proiectul constă într-o abordare cu totul nouă a mijloacelor tradiționale de prezentare,
revoluționând modul în care utilizatorul interacționează cu un material educativ sau de prezentare.
Cu ajutorul resurselor multimedia reunite într-o singură aplicație, elevii, profesorii, vizitatorii
muzeelor și pasionații de istorie pot explora evenimentele, oamenii, societatea și cultura unei epoci
unice în istoria neamului: Primul Război Mondial și proiectul Marii Uniri de la Alba Iulia.
 Pentru utilizatorul obișnuit, interacțiunea cu o mare varietate de resurse atât de bogate
într-o singură aplicație este o oportunitate unică și o experiență cognitivă, pentru a
explora virtual un eveniment istoric.
Aplicația este împărțită în șase capitole, primele trei tratând subiectul Primului Război
Mondial în lume, în România, precum și starea „frontului de acasă”, cel al familiilor, și viața din
spatele tranșeelor. Al patrulea capitol este dedicat momentelor și oamenilor implicați în Marea
Unire. Al cincilea capitol este dedicate unor izvoare istorice rare: imaginile cu artiștii-fotografi ai
Marii Uniri, hărțile interactive care prezintă monumentele din România și de peste hotare (dintre
care unele sunt în 3D și pot fi explorate din toate unghiurile), muzică militară, filme de epocă,
imagini rare cu inventatori de geniu români, care au contribuit la efortul de război. Ultimul capitol,
Cuprinsul, conține linkuri la două jocuri 3D care simulează bătălii istorice, purtate cu armamentul
din epocă.
Înaintea unei bătălii – „Ultima masă”

I. Primul Război Mondial
Capitole bogate în informații, ilustrate cu vaste galerii de imagini
 Marele război
 Harta lumii în 1914 și alianțele politico-militare. Dinamica fronturilor de luptă,
evenimentele memorabile derulate pe parcursul fiecărui an de război. Harta lumii în
1918-1920.
 Războiul în cifre și imagini
 Armate, arme și echipamente militare. Pierderi umane și materiale. Mărturii și imagini de
pe front și din spatele frontului.
Modele 3D ale armelor folosite în Marele Război

II. România sub arme
Fiecare capitol este ilustrat cu o fotografie de epocă animată (avionul din imagine survolează)
 De la neutralitate la beligeranță.
 Filmul evenimentelor din perioada 1914-1916. Momentul intrării României în război.
Documente rare așezate într-un pod de cazarmă
 Arme și câmpuri de bătălie: aliați și inamici.

 Echipamente militare utilizate pe front. Mărturiile soldaților și ale comandanților lor.
Pe linia frontului
 De la vlădică la opincă: oameni și fapte.

 Marii eroi: Regele Ferdinand I, Regina Maria, Alexandru Averescu, Ecaterina
Teodoroiu, Nadeja Știrbey, comandanți militari, soldați, preoți, medici etc. Copiii-eroi:
Măriuca Zaharia, Alexandru Daia, Ioan Guțe.
Despre oameni cărora le datorăm existența noastră de astăzi
III. Frontul de acasă

 Familia.
 Femeile și copiii în spatele frontului. Imagini și mărturii ale epocii.
 Viața cotidiană.
 Viața sub ocupația inamicului între 1916-1918. Viața în zona liberă (Moldova, orașul Iași
între 1916-1918 etc.).
Imagini de colecție, prelucrate grafic la înaltă calitate.

Regina Maria, principele Nicolae și principesa Ileana în mijlocul unui grup de copii orfani (1917)
IV. România întregită

 Anul Marii Uniri.
 Principalele momente ale anului 1918. Harta României între 1914-1918.
 Oamenii care au făcut Marea Unire.
 Oameni politici din Basarabia, Bucovina, Transilvania și Banat, din Regatul României,
cunoscuți și mai puțin cunoscuți. Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la
Alba Iulia (1922).
 La masa tratativelor.
 Tratativele privind România întregită la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920).
V. Locuri ale memoriei

 Prin obiectivul aparatului de fotografiat.
 Fotografi care au luptat sau doar au realizat fotografii ce s-au păstrat până azi. Resurse
istorice rare sau unice.
 Traseele memoriei.
 Harta cimitirelor și monumentelor dedicate românilor care au luptat în Primul Război
Mondial, în țară și în străinătate.
 Marele Război în știință, literatură, arte plastice și muzică: Imagini, fragmente de opere
literare, muzică militară.
VI. Jocuri 3D
În aplicație există două jocuri: unul cu tancuri, care simulează bătălia de la Villers-
Bretonneux, și unul cu avioane de luptă, care reproduce bătălia de pe Somme.
Simulator al primei lupte cu tancuri (bătălia de la Villers-Bretonneux)
Simulator al primei bătălii aviatice (bătălia de pe Somme)
Incursiune
„Ceasul pe care atâţia l-au aşteptat, dar pe care credeam că-l vor apuca urmaşii noştri,
acest ceas suna acum, de noi trebuia să fie trăit, nouă ne cerea să fim la înălţimea lui.”
I.G. Duca, Amintiri politice, vol. I, 1981, pag. 67
 Experiența trecutului, transmisă lumii de azi
Aplicația „România 1918. Oameni, momente și imagini”, uriașă colecție de resurse

multimedia care acoperă perioada 1916-1920, a apărut din dorința de a comemora oamenii și
momentele cheie care au făcut posibilă întregirea României. Cel dintâi proiect al Fundației
SIVECO, Enciclopedia a fost realizată în parteneriat cu instituții prestigioase de cultură și
personalități ale societății românești. Enciclopedia digitală poate fi descărcată gratuit pe orice
suport electronic (telefon inteligent, tabletă, computer, laptop ). Conține sute de imagini rare, filme
de arhivă, vizualizări în 3D ale unor monumente care comemorează Unirea sau ale unor arme din
Primul Război Mondial, fotografii de epocă animate, mărturii de pe front și din spatele frontului.
Rodul unei munci uriașe de 8 luni a unei echipe compuse în totalitate din voluntari, aplicația este
oferită românilor de pretutindeni, ca un memento al celui mai important proiect național.
Enciclopedia este dedicată miilor de românce și de români, femei, bărbați și copii, profesori și
preoți, avocați și ingineri, țărănci și prințese, soldați și generali, oameni simpli sau erudiți
inventatori, pictori, scriitori sau muncitori care s-au sacrificat pentru ca România să fie cea
întreagă de astăzi. Veți afla în această Enciclopedie poveștile unor oameni ce nu apar în manualele
din care învățăm la școală, dar sunt mult mai prețioși prin caracterul lor decât mulți dintre cei ce au
notorietate.
 România întregită: mobilizarea unei națiuni
Anul 1918 a adus României îndeplinirea celui mai important proiect național din istoria
ei: unirea tuturor provinciilor locuite de români în cadrul aceluiași stat. Început în cele mai tragice
condiții, cu două treimi din teritoriul statului român aflate sub stăpânirea inamicului, acest an s-a
încheiat cu o Românie întregită, în care Basarabia, Bucovina, Transilvania, Maramureșul, Crișana
și Banatul își găseau locul firesc în cadrul Țării Mamă. Întreaga societate românească, atât din
Regatul României, cât și din provinciile aflate sub stăpânire străină, s-a mobilizat în urmă cu 100
de ani pentru susținerea efortului de război și împlinirea idealului unității naționale: aceasta a fost
Generația Marii Uniri.
„Să crezi în cauza noastră cu aceeași tărie ca și mine; crede și gândește-te la ziua de bucurie când
nu vom mai avea nicio îndoială, când vom sta iarăși alături de biruitori.” (Regina Maria a
României, citată în Alexe Anastasiu, Dinastia regală și poporul român, Institutul de arte grafice
„Convorbiri literare”, 1924, p. 22)
 De la vlădică la opincă – bărbați, femei și copii pe front și în spatele frontului
În vara anului 1916, România, condusă de regele Ferdinand I, a intrat în Marele Război ca
stat membru al Antantei, cu scopul eliberării teritoriilor locuite de români aflate sub stăpânirea
Imperiului Austro-Ungar. În tranșee, în primele linii de luptă, ca și în spatele frontului, nenumărați
bărbați, femei și copii au contribuit purtarea războiului ca și la evenimentele ce aveau să ducă la
Marea Unire din 1918. Printre aceștia s-au numărat membrii familiei regale, comandanți militari
sau simpli soldați, preoți, medici. Poveștile lor pot fi regăsite în Enciclopedia „România 1918.
Oameni, momente și imagini”.
„Se pare că a început șirul zilelor mari pe care avem să le trăim de aici înainte. De la Mărășești,
unde sute de mii de oameni stau față în față, și de la Oituz, unde inamicul atacă fără întrerupere,
ne vin știri care ne arată că niciodată armata română nu a fost silită să țină piept unor lovituri
așa de puternice. Se citează cazul eroicului Regiment 32 Mircea, ai cărui ofițeri și soldați,
lepădându-și ranițele, căștile și hainele, au pornit la atac numai în cămăși, punând pe goană pe
inamic. Aceste fapte ne umplu sufletele de bucurie și ne fac să privim viitorul cu mai multă
încredere decât oricând.” (Vasile Bianu, Însemnări din Războiul României Mari, vol. I, Institutul
de arte grafice „Ardealul”, Cluj, 1926, pag. 169)
Soldați români
îndreptându-se către front
încampania din 1916,
în „ L'Album de la
Guerre”, vol. II,
1923, pag. 125
Familia Gheorghe Bălan, din

comuna Filioara, județul Neamț.
11 din cei 17 copii ai familiei au
participat la Primul Război
Mondial; colecția Muzeului
Național de Istorie a României
Regina Maria, principele

Nicolae și principesa Ileana
în mijlocul unui grup de
copii orfani (1917); colecția
Muzeului Național de Istorie
a României
„Cer de la toți cea mai deplină ascultare și cea mai strictă executare a ordinelor primite ...”
Generalul Ion Dragalina (1860-1916) era, în momentul intrării României în Marele

Război, comandant al Diviziei I de infanterie. În fruntea acesteia, a luptat la Porțile de Fier, la
Orșova și pe Valea Cernei. În octombrie 1916, a primit funcția de comandant al Armatei I și a
preluat comanda operațiunilor militare de pe Valea Jiului. A fost rănit însă, în urma unui schimb
de focuri cu trupele Puterilor Centrale, iar acest fapt i-a provocat moartea, survenită la 24
octombrie/9 noiembrie 1916.
”Ofițeri și soldați ai Armatei I-a! Din acest moment am luat

comanda Armatei I-a și cer imperios de la toți – de la general la
soldat – în primul rând să apărați cu viața sfântul pământ al țării
noastre... Cer de la toți cea mai deplină ascultare și cea mai strictă
executare a ordinelor primite.”
(Ordinul generalului Ion Dragalina către soldații și ofițerii Armatei I,
în Muzeul Național de Istorie a României,
România în Marele Război, 2016, p. 54)
Generalul Ion Dragalina; colecția Muzeului Național de Istorie a României
 Un erou al aerului
Vasile Craiu a fost considerat, în timpul Primului Război

Mondial, cel mai bun pilot militar român. El a executat primele
misiuni de noapte din istoria aviației române și a realizat prima
doborâre a unui avion militar german pe frontul românesc, în
1917. A devenit căpitan la 23 de ani, fiindu-i astfel recunoscute
meritele militare. Și-a pierdut viața în 1918, la Bârlad, în urma
unui accident de aviație, la vârsta de 24 de ani.
◄ Căpitanul aviator Vasile Craiu;

colecția MuzeuluiNațional de Istorie a
României
 Familia în vreme de război: preotul Gheorghe Jugureanu și fiii săi
Preotul Gheorghe Jugureanu (1885-1987) s-a înrolat voluntar pe front pentru a fi aproape
de fiii lui (mobilizați în cadrul Regimentului 72 Infanterie).„N’a fost luptă în care să nu însoțească
pe medici, până la cea mai înaintată linie de foc ... pentru a pansa oamenii răniți. A dat dovezi
multiple de abnegație și sacrificiu. La 23 Noiembrie 1916 a căzut prizonier în satul Tâncăbești ...”
(Col. Fărcășanu, Jurnal de Front). A fost luat luat prizonier alături de fiii săi, ajungând împreună
cu aceștia în lagărele de prizonieri de la Krefeld și Stralsund, în Germania. Reîntors în țară după
război, Gheorghe Jugureanu s-a implicat în reorganizarea sistemului educațional românesc și a
înființat Liceul Comercial din Mizil (actualul Liceu Teoretic „Grigore Tocilescu”), al cărui
director adevenit în 1938.
Înainte de plecarea spre țară a prizonierilor români de la Krefeld (Germania), preotul Gheorghe Jugureanu
oficiază slujba religioasă și un parastas pentru cei decedați; colecția prof. Adrian Atanasiu
 În spitalele de campanie
Colette Lahovary-Plagino a fost una dintre doamnele de onoare ale reginei Maria. A
urmat cursurile pentru infirmiere voluntare organizate de Spitalul Brâncovenesc din București,
apoi, pe parcursul Primului Război Mondial, s-a implicat cu voință și dăruire în activitatea Crucii
Roșii, pentru ajutorarea răniților și a orfanilor. În timpul retragerii în Moldova, în toamna anului
1916, a fost numită șefa echipei sanitare nr. 6, atașată trenului sanitar permanent nr. 9, lucrând în
cadrul acesteia până în primăvara anaului 1917. Apoi a activat la spitalul de contagioși din Căiuți,
iar în timpul bătăliei de la Mărășești, s-a aflat pe front, ca șefă a unei echipe de infirmiere. Ulterior,
până la finalul războiului, Colette Lahovary-Plagino a participat la acțiunile Societății Naționale
de Cruce Roșie. Pentru activitatea ei, a fost decorată, în anul 1917, cu ordinul „Crucea Regina
Maria”, clasa I.
Scenă dintr-un spital de campanie, pe frontul din Moldova, 1917. Imaginea prezintă soldați grav răniți în
timpul luptelor, asistați de personalul medical și un copil de trupă; colecția prof. Carol Căpiță
„Înaintea acestei vijelii, găseam viaţa mea interesantă şi bine folosită, cu întreaga sa doză de
varietate, mondenităţi din belşug, teatre, curse de cai, puţină operă de caritate, taifasuri amicale
şi toate gesturile unei femei de lume în mediul său. Acum, după ce am trăit aceste ore fierbinţi,
ţesute toate din muncă şi devotament, pline de suflet mai să dea pe afară, mi‑ar fi absolut
imposibil deocamdată să‑mi reiau jugul aurit şi să rămân inactivă în locuinţa mea confortabilă.”
(Yvonne Blondel, în Alin Ciupală, Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial,
Editura Polirom, 2017, pag. 73)
 Războiul ca experiență de viață
Copiii și adolescenții nu s-au lăsat mai prejos față de adulți, participând la efortul de
război după puterile lor.Printre aceștia s-a numărat și Alexandru Daia. Elev al Liceului „Gheorghe
Lazăr” din București, el a fost unul dintre întemeietorii Organizației de cercetași din România,
alături de frații Ioan și Dimitrie Dimăncescu. După intrarea României în război, cercetașii au
activat ca sanitari, curieri, telefoniști, alcătuind „Corpul cercetașilor de război”. Alexandru Daia a
participat la evenimentele din Moldova, lucrând ca cercetaș sanitar. Astfel, el a fost martor al
marilor bătălii din anul 1917, fiind alocat unității de triaj pentru răniți de la Bacău. A supraviețuit
războiului, apoi și-a povestit experiențele trăite în cartea „Eroi la 16 ani. Însemnările unui fost
cercetaş. Jurnal de război, 1916-1918”.
Exercițiu al membrilor „Cercetașilor Românieiˮ sub supravegherea unui ofițer. Fondată oficial cu doi
înainte de intrarea României în război, a fost inițial gândită ca o asociație de educație și sport pentru copii și
adolescenți; colecția prof. Carol C.
 Fotografii centenare
În Primul Război Mondial, ca și în
evenimentele legate de întregirea României la
1918, s-au implicat și fotografi, scriitori,
memorialiști, artiști plastici,fiecare dintre
aceștia transferând, în operele lor, emoții,
gânduri și experiențe personale prilejuite. Unii
dintre ei au luptat pe front, alții au activat pe
„frontul de acasă”, contribuind, fiecare în parte,
◄ „Croitorii” regimentului (1917), colecția
Muzeului Național de Istorie a României
la împlinirea proiectului unității naționale Fotografiile, mărturii tăcute ale Primului Război
Mondial și ale Marii Uniri, reușesc să emoționeze profund și azi, la un secol de la desfășurarea
evenimentelor pe care le-au surprins prin obiectivul aparatului de fotografiat. Oameni al căror
nume a fost reținut de istorie sau anonimi, fotografii vremii au reușit să suprindă în nenumărate
forme viața semenilor din jurul lor și evenimentele la care au participat.
 Fotograf voluntar de război
Fotograful ialomițean Constantin

(Costică) Acsinte avea doar 19 ani atunci
când România a intrat în Primul Război
Mondial. Absolvise Școala de pilotaj de la
Cotroceni cu puțin timp înainte de începerea
războiului, fără a primi, însă brevetul de
pilot. S-a înrolat voluntar ca fotograf de
război și a activat în Grupul I Aviație.
Imaginile realizate de acesta sunt și azi
documente prețioase ale evenimentelor din
1916-1918. După război, și-a continuat viața
la Slobozia, unde a înființat un studio
fotografic numit „Foto Splendid Acsinte”, în
care a lucrat până în anul 1980. Moștenirea
artistică a lui Costică Acsinte cuprinde peste „Bilet de identitate” pe numele sergentului fotograf
5000 de negative pe plăci din sticlă și Constantin (Costică) Acsinte, din Grupul I Aviație
numeroase filme fotografice, recondiționate (1917), colecția Muzeului Județean Ialomița
și puse în valoare în ultimii ani sub egida
Muzeului Județean Ialomița.
Un grup de răniți la spitalul din Roman; fotografiede Constantin (Costică) Acsinte, 1918,
colecția Muzeului Județean Ialomița
 Fotograful Marii Uniri
La 1 decembrie 1918, cu aparatul său de fotografiat, Samoilă Mârza a obținut singurele

imagini păstrate până azi de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Fotograful s-a aflat în
rândul mulțimii, fapt ce i-a permis să redea în imagini atmosfera de sărbătoare a evenimentului,
însuflețirea cu care românii au participat la adunare și numărul copleșitor al celor prezenți. Potrivit
unor relatări ulterioare, aparatul fusese cumpărat de tatăl fotografului, contra unei perechi de boi!
Cu acest aparat, Samoilă Mârza a mai fotografiat și alte evenimente, printre care s-au numărat
activitățile prilejuite de Centenarul nașterii lui Avram Iancu, sărbătorit în 1924. Spre sfârșitul
vieții, din cauza sărăciei în care trăia, Samoilă Mârza a vândut multe dintre clișeele pe care le
deținea precum și aparatul de fotografiat. Acesta a ajuns în patrimoniul Muzeului Național al
Unirii Alba Iulia.
Într-un certificat eliberat de

Eugen Hulea și Ion Berciu în 1945,
se spunea: Este singurul fotograf
care a fost prezent la Adunarea
Naţională din Alba Iulia, din 1
Decembrie 1918, şi susnumitul a
imortalizat în 5 (cinci) fotografii
unice imaginile istorice dela Marea
Adunare Naţională care a hotărât
unirea Ardealului cu România. (...)
ca un sincer patriot român, a pus la
dispoziţia Ţării sale aceste
documente de o mare valoare
istorică, în mod gratuit, fără a avea
nici un fel de beneficiu de pe urma
Civili și militari la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia muncii şi inspiraţiei sale.
(1 Decembrie 1918); fotografie de SamoilăMârza, colecția (Muzeul Național al Unirii Alba
Muzeului Național al Unirii Alba Iulia Iulia)
De aceea e nezguduită fapta Unirii

pentru că toţi au voit-o, şi mai ales
aceia care, din neam în neam, au
muncit şi au suferit pentru că erau
români şi pentru a rămânea români.
De aceea, lumea s-ar putea rupe din
nou din încheieturile ei şi ar putea
să ne cuprindă sub dărămături, dar
steagul românesc, de unde l-a înfipt
în pământul udat de sângele
oştaşului român voinţa obştii
neamului, nu-l va mai putea smulge.
Să fim vrednici de ce avem!”
Sătenii din Galtiu, satul natal al lui Samoilă Mârza, se (Nicolae Iorga, citat în Ioan Scurtu,
pregătesc să participe la Marea Adunare Națională de la Alba Alba Iulia – 1 Decembrie 1918,
Iulia (1918); fotografie de Samoilă Mârza, colecția Muzeului 1988, pag. 161)
Național al Unirii Alba Iulia
Contributori
Proiect coordonat de: Prof. Radu Jugureanu

Coordonare științifică: Prof. Magda Stan
Consiliul științific: General Prof. Univ. Dr. Mihail E. Ionescu, Prof. Univ. Dr. Corneliu Mihail
Lungu, Istoric Neculai Moghior, Prof. Univ. Dr. Ioan Opriș, Lt. Gen. (ret.) Dr. Dumitru Dorin
Prunariu, Prof. Univ. Dr. Gheorghe Sbârnă, Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu, Dr. Simona Tănăsescu
Consiliul Științific Pedagogic: Dr. Doru Dumitrescu, Prof. Dr. Gabriel Leahu, Prof. Simona
Tănase
 Autori articole: Muzeul Național de Istorie a României, „România în Marele Război”

(catalog expoziție), 2016, Prof. Univ. Dr. Alin Ciupală – „Bătălia lor. Femeile din
România în Primul Război Mondial”, Editura Polirom, Cercet. Dr. Adrian-Silvan
Ionescu – „Serviciul Fotografic al Armatei şi contribuţia sa la iconografia Războiului cel
Mare”, Muzeul Național, nr. XXV, 2013, Prof. Univ. Dr. Corneliu Mihail Lungu –
Conținut științific Cap. IV, Istoric Neculai Moghior – Conținut științific Cap. II, Prof.
Adrian Mihai Olaru – Conținut științific Capitolele IV, V, Prof. Univ. Dr. Ioan Opriș –
Conținut științific Cap. IV, Cercet. Dr. Claudiu Porumbăcean – Conținut științific Cap.
IV, Prof. Univ. Dr. Gheorghe Sbârnă – Conținut științific Cap. IV, Prof. Univ. Dr. Ioan
Scurtu – Conținut științific Cap. IV, Prof. Corneliu Stoica – Conținut științific Cap. V,
Cercet. Dr. Horia Șerbănescu.
Conținut științific Cap. II

 Colecționari: Prof. Univ. Dr. A. Atanasiu, Prof. Dr. Carol Căpiță , Alexandra Crăciunoiu
(Colecția Cristian Crăciunoiu), Mihaela Kloos-Ilea, autor blog Povestiri Săsești , Alin
Dimăncescu, autor blog Frații Alin Dimăncescu, Prof. Adrian Mihai Olaru, Prof.
Corneliu Stoica, Dr. Simona Tănăsescu.
 Coloana sonoră: Adrian Naidin.
 Creație digitală Coordonator: Bogdan Gornea.
 Dezvoltatori: Marius Curcă, Adrian Dragomir, Daniel Gherghiceanu, Alexandru
Indreaș, Octavian Miu, Andrei Nedelciu.
 Grafică, design, animație, film: Silviu Artene, Sigrid Iuhas, Bogdan Jugureanu, Marian
Negrișan, Cristiana Stermin.
 Web design: Ancuța Creiță.
 Testare: Cătălin Petrea (coordonator), Alexandru Binig, Dragoș Crăciun, Florin Ilia,
Radu Ilia, Prof. Dorina Jugureanu, Ștefan Morcov.
 Consiliere juridică: Răzvan Codreanu, Adelina Predescu.
 Marketing și comunicare: Daniela Mironov Bănuță, Cătălin Parascan.
 Traducere: Dr. Alexandra Jugureanu .
 Coordonator parteneri: Prof. Emil Dragomirescu.
Parteneri: Arhiva Națională de Filme, Biblioteca Digitală a Bucureștilor, Consiliul Național al

Cinematografiei, Editura Cetatea de Scaun, Editura Polirom, Editura Stefadina, Editura
LiteraCastelul Peleș, Muzeul de Istorie Satu Mare, Muzeul Județean Ialomița, Mausoleul Mateiaș,
Muzeul Municipal Câmpulung, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Unirii
Alba Iulia, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, Camera de Comerț și Industrie a României,
Academia Oamenilor de Știință din România.
Concluzie
„De aceea e nezguduită fapta Unirii pentru că toţi au voit-o, şi mai ales aceia care, din neam în
neam, au muncit şi au suferit pentru că erau români şi pentru a rămânea români. De aceea, lumea
s-ar putea rupe din nou din încheieturile ei şi ar putea să ne cuprindă sub dărămături, dar steagul
românesc, de unde l-a înfipt în pământul udat de sângele oştaşului român voinţa obştii neamului,
nu-l va mai putea smulge. Să fim vrednici de ce avem!” (Nicolae Iorga, citat în Ioan Scurtu, Alba
Iulia – 1 Decembrie 1918, 1988, pag. 161)
Bibliografie
1. Enciclopedia digitală „România 1918. Oameni, momente și imagini”, http://romania1918.eu/index.html,

accesat oct. 2019.
10.5 O privire în viitor privind strategia educațională în

România18
Ce nu s-a realizat încă
România are toate calităţile pentru a deveni una dintre ţările puternic informatizate ale
lumii. Avem tradiţie în acest sens şi avem competenţele necesare şi suficiente pentru a face saltul
direct către Societatea Informaţională, „arzând” etapele parcurse de alte țări. Aceasta este şansa
strategică a României şi această şansă
trebuie pregătită şi pusă în valoare de
către Şcoala românească, prin:
- continuarea şi accelerarea informatizării;
- revigorarea culturii pedagogice în
interiorul şcolii;
- restaurarea statutului profesional și
social al cadrelor didactice.
Proiectul este o continuare firească a
procesului de reforme în educație inițiat
în 2001 și reprezintă nivelul următor atât
cantitativ cât și calitativ. Este valorificată
pe deplin investiția deja realizată de
România în implementarea primelor
etape ale proiectului SEI.
Obiectivul general al proiectului
este creşterea accesului la un învăţământ de calitate prin trecerea la un curriculum digital, modern,
şi prin introducerea instrumentelor informatice de predare, învăţare şi evaluare. Proiectul vizează
schimbarea abordării de la un curriculum centrat pe discipline la unul personalizat, centrat pe elev.
Se urmăreşte concomitent reducerea decalajului dintre calitatea învăţământului disponibil copiilor
din mediul rural faţă de cei din mediul urban. Manualele multimedia interactive vor încapsula
abordări pedagogice de cea mai bună calitate şi vor fi egal disponibile copiilor din toate zonele
ţării. În acest fel se preconizează reducerea „prăpastiei digitale” – decalajul dintre zonele țării în
ce priveşte abilităţile specifice Societăţii Informaţionale.
18
Concepte și formalizare de: Ștefan Morcov, Florin Ilia, Florin Anton, Radu Jugureanu – prezentate în
diferite seminarii științifice în perioada 2000-2018.
Conceptul proiectului vizează următoarele elemente:

 Trecerea la manuale digitale, multimedia, interactive, bazate pe un nou curriculum
promovat de către MEN;
 Punerea la dispoziția elevilor a noilor manuale digitale dintr-un Centru de calcul
ultraperformant, accesibil prin internet (sistem „cloud”);
 Dotarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar cu un Laptop, cu condiția
trecerii unui examen de certificare a competențelor digitale;
 Dotarea unităților de învățământ liceal cu Laboratoare informatizate
 Dotarea unităților de învățământ cu rețele wireless;
 Extinderea și adaptarea sistemului informatic integrat SEI astfel încât să permită:
- învățarea de oriunde (SEI acasă);
- folosirea pentru învățare și a tabletelor, fie ale elevilor fie furnizate de comunitatea
locală;
- informarea părinților asupra performanțelor școlare ale elevilor și comunicarea cu
cadrele didactice.
Etapele proiectului
Proiectul cuprinde trei faze: Faza pilot, generalizarea sistemului la întregul învăţământ şi
etapa de mentenanţă.
1. Faza pilot urmează să cuprindă 119 Colegii din mediul urban, se va derula pe o perioada
de un an.
2. Proiectul de informatizare a sistemului educaţional e2030 – Renaşterea României prin
Educaţie cuprinde întregul sistem educaţional, aproximativ 7000 unităţi de învăţământ
primar, gimnazial, liceal, se va derula pe o perioada de trei ani
3. Faza de mentenanţă se adresează unui număr de 7000 de unităţi de învăţământ, se va
derula pe o perioada de 3 ani. Obiectivul acestui proiect este, ca prin formarea întregului
corp profesional în direcţiile reabilitării curriculare pe tehnologii moderne să permită
descentralizarea sistemului educaţional.
Implementarea proiectului trebuie însoțită de proiecte complementare de pregătire a

profesorilor. De asemenea este necesară finalizarea proiectului de conectare a școlilor la
broadband, Internet în școala ta, și continuarea cu proiecte similare.
Proiectul propus este aliniat la principalele documente relevante la nivel european:

 Strategia Europa 2020, continuând Strategia Lisabona, cu cele 3 priorităţi care definesc
viziunea comunitară asupra economiei sociale de piaţă pentru secolul al XXI-lea, care
vizează creştere inteligentă, creştere durabilă şi creştere favorabilă incluziunii;
 Îmbunătăţirea calităţii formării cadrelor didactice, COM (2007) 392 (comunicare din
partea Comisiei către Consiliul şi Parlamentul European);
 Iniţiativa „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă”, EC;
 Iniţiativa „O Agendă digitală pentru Europa” (comunicare din partea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliul European, Comitetul Economic şi Social European şi
Comitetul Regiunilor).
Societatea cunoaşterii impune utilizarea tehnologiei informaţionale ca motor al

schimbărilor de fond în sistemul de învăţământ. Provocările se conturează pe trei direcţii majore
având ca punct de plecare summit-urile de la Lisabona şi Feira: dotarea şcolilor, pregătirea
cadrelor didactice şi asigurarea resurselor necesare19. Acestea se conjugă cu alte direcţii prioritare,
cum ar fi: asigurarea calităţii în educaţie, învăţarea pe parcursul întregii vieţi și profesionalizarea
19
Commission of the European Communities. The concrete future objectives of educationsystem. Brussels, 2001.
meseriei didactice. Accelerarea procesului este solid fundamentată teoretic, psihologic şi

pedagogic, și orientată spre formarea de competenţe și abilități transferabile şi construirea de
structuri şi operaţii mentale, spre o regândire a strategiilor de predare-învăţare şi a sistemului de
educaţie în sine20.
Integrarea tehnologiei informaţiei nu trebuie să se raporteze doar la obiectivele directe
ale învăţării. Proiectul trebuie să ia în considerare 6 componente necesare pentru construirea
eficientă a situaţiilor educative într-un sistem educațional în societatea cunoașterii: interacţiunea,
introspecţia, nivelul de inovaţie, integrarea şi informaţia.
Detalierea unor concepte cheie ale proiectului:
1. Curriculum digital.
a. Este definit pe un suport pedagogic modern cu elemente care să construiască cunoaşterea
prin conţinuturi multimedia interactive, utilizabil în orice context, la şcoală şi acasă, pe
calculatoare, laptopuri sau tablete, de către elevi, profesori sau părinţi, crescând implicarea
tuturor actorilor educaționali în educaţia tinerilor.
b. Conţinutul educaţional multimedia interactiv trebuie să:
- răspundă la cerinţele pedagogice de construire a cunoaşterii prin abordare curriculară;
- conducă la învăţarea bazată pe proiect pentru contextualizarea şcolii în viaţa reală;
- confere simulări complexe şi realiste ale fenomenelor din viaţa reală prin atribute de tipul
„Augmented Reality” şi 3D.
2. Platforma integrată SEI: sistem integrat, disponibil prin internet, pentru predare, învățare,
evaluare și crearea unei comunități reale în educație.
c. Profesorii, elevii și părinții vor avea la dispoziție scenarii de utilizare simple, integrate
metodologiilor didactice, ușor de folosit, cu valoare adăugată în procesul de învățământ
(pregătirea lecției, predare/învățare, realizarea și corectarea de teme pentru acasă,
informarea părinților, comunicarea și colaborarea între toți partenerii în educație).
d. Profesorii vor avea:
- Software pentru predare, testare şi evaluare, pentru utilizare în clasă și în afara școlii;
- Sprijin pentru pregătirea și corectarea temelor pentru acasă;
20
European Commission, Directorate-General for Education and Culture. ICT in education andTraining.
Progress Report. Brussels, November 2003.
- Acces la curricula digitală națională în clasă, în cancelarie şi în afara şcolii; sprijin pentru
pregătirea și predarea lecțiilor.
- Sprijin pentru furnizarea de asistență elevilor și conectarea cu părinții acestora;
- Acces la catalog, orar, informații administrative și sociale;
- Resurse pentru dezvoltarea carierei / formare;
- Conectare la comunitate, inclusiv prin integrarea cu rețele sociale.
e. Elevii vor avea:
- Software de învăţare și autoevaluare în şcoală şi acasă;
- Acces la curricula digitală națională în şcoală şi în afara şcolii;
- Sprijin pentru realizarea temelor pentru acasă;
- Primirea de asistență de la profesori;
- Acces la un învăţământ colaborativ, bazat pe proiecte;
- Acces la catalog, orar, informații administrative și sociale;
- Conectare la comunitate, inclusiv prin integrarea cu rețele sociale, dar într-un mediu
securizat.
3. Echipamente. Se vizează atât creșterea numărului de calculatoare, laptopuri și tablete din școli,
cât și posibilitatea de utilizare în procesul educațional a echipamentelor personale ale elevilor sau
furnizate de comunitatea locală (consiliu județean/local, primărie etc).
4. Accesul la Internet. Conectarea şcolilor la broadband prin continuarea proiectului „Internet în

şcoala ta”.
5. Formarea profesorilor. Continuarea programelor de formare profesională a cadrelor didactice

pe palierele reabilitării curriculare în contextul informatizării.
6. Promovarea și susținerea adopției în masă a utilizării noilor resurse informatice în educație.

- Promovarea utilizării resurselor informatice în educaţie, ca un instrument folosit zi de zi
în activităţile de predare-învăţare;
- Motivarea profesorilor în folosirea resurselor informatice în sălile de clasă;
- Favorizarea și încurajarea comunităţilor locale pentru a investi în educaţie.
Fluxul de pregătire a lecției, predare și învățare

Fluxul de publicare de conținut nou
Fluxul de creare, distribuire, rezolvare și corectare a temelor pentru acasă
Către ce ne-am putea îndrepta
Suntem în anul 2019. Până în anul 2020 mai avem o secundă. Acum, 16 Februarie 2019,
ora 11:40, cei peste 7,684,392,33521 de pământeni vor fi cheltuit până la această oră, mai mult de
7,150,000,000 USD pentru sănătate, aproape 4,089,000,000,000 USD (patrumii de miliarde)
pentru educație și doar mai puțin de jumătate din bugetul lumii pentru educație îl vor cheluti
guvernele lumii pentru a răspunde cererilor unor zănateci pentru ceea ce, exagerat și nepermis de
elegant numim „Cheltuieli publice militare”. Adică omul normal vrea sănătate și educație. Noi ce
vrem? Și am să mă refer la educația din România definind mai întâi rolul meu de profesor.
Așadar, care este rolul meu de professor al anului 2019?
Asta dacă nu am conștientizat mai devreme un pic ce meserie am. Rolul meu de profesor,
asumat, este să îmi pregătesc elevele și elevii (la orice palier al sistemului educațional s-ar afla ele
sau ei).
 să lucreze în locuri de muncă ce astăzi nu există, acolo să folosească tehnologii ce astăzi
nu au fost încă inventate, pentru a rezolva problem despre care astăzi nici nu avem habar
că ar putea fi probleme.
21
Conform http://www.worldometers.info/ la ora scrierii acestui articol.
 Asta, pentru că 65% din tipologiile locurilor de muncă ale anului 2030 nu există astăzi.
Meserii ca „Alternative Currency Bankers”, „Smart Contact Developers”, „Seed
Capitalists”, „Social Education Specialists”, „Smart Dust Programmers”, „Book-to-App
Converters”, „Smart Dust Programmers”, „Organ Agents”, „Avatar Designers”,
„Competition Producers”, „Wind Turbine Repair Techs”, sau „Octogenarian Service
Providers”, sau multe alte denumiri exotice vor trebui a fi ocupate de școlărițele și de
școlarii de astăzi, de toți, nu doar de premianți și olimpici. Suntem pregătiți pentru asta?
Noi ca profesori, noi ca părinți, societatea în ansamblul ei și sistemul educațional

românesc, suntem convergenți către a oferi copiilor noștri pregătirea necesară în a-și găsi locul în
societatea anului 2030? Bunăoară, care ar fi, în contextul de mai sus obiectivele școlii? Cum ar
trebui proiectat demersul educațional și cum trebuie să arate procesul formativ care să permită prin
profit cognitiv dobândirea de competențe congruente cu avalanșa noilor tehnologii care dau buzna
peste noi?
Dezideratul principial al acestui demers este de a creiona o direcție integrată, strategică
privind Cercetarea pentru Educaţie în cadrul Sistemul Educaţional Românesc, prin instrumente
IT&C, astfel încât elevii, în procesul formativ să vizeze dobîndirea următoarelor competenţe:
 să cunoască şi să folosească instrumente tehnologice conexe perioadei istorice în care
trăiesc; să cunoască şi să respecte patrimonial cultural specific naţional;
 să cunoască şi să accepte, în spiritul incluziunii, culturi specifice altor etnii şi popoare; să
comunice în mod efectiv;
 să înţeleagă şi să îşi asume impactul media şi al altor vectori de influenţă asupra vieţii lor;
să trăiască coerent şi integral în societatea informaţională;
 să interacţioneze etic competent într-o economie globală;
 să conştientizeze şi să beneficieze de statutul de Cetăţean European apt pentru a fi parte
activă a unei economii competitive.
Definirea proiectelor de cercetare educaţională are ca sprijin fundamental Nevoia de a

adapta școala la dinamica tehnologică și are următoarelecaracteristici și așteptări:
 A avea acces la un curriculum care să răspundă atributelor actuale ale dinamicii sociale,
economice, culturale, științifice și politice. (Îmi spunea de curând o foarte dragă
profesoară de matematică de la un Colegiu central bucureștean, dascăl cu vechime și
foarte iubit de elevi: „… am uneori senzația că le predau prostii, că nimic din ce îi învăț
nu le va fi vreodată de folos ...” – câți dintre profesorii buni ai României nu au avut
vreodată această revelație?
 A avea acces simplu la conținut multimedia interactiv conex formării.
 Să am posibilitatea de a contribui la dezvoltarea de conținut și/sau la a-l personaliza pe cel
existent.
 A personaliza produsele și serviciile.
 Să fiu conectat online.
 Să primesc feedback imediat.
Avem acest cadru? Am să încep cu ce este remarcabil.

România trebuie şi are toate calităţile pentru a deveni una dintre ţările puternic
informatizate ale lumii. Avem tradiţie în acest sens şi avem competenţele necesare şi suficiente
pentru a ajunge direct în Societatea Informaţională. Aceasta este şansa României copiilor noştri şi
această şansă trebuie pregătită şi valorizată în şcoala românească în întregul ei, în integralitatea
Sistemului Educaţional Românesc prin:
 continuarea şi accelerarea informatizării.
 revigorarea culturii pedagogice în interiorul şcolii.
Îcepând cu anul 2001, România a investit în cel mai important proiect european de
informatizare a sistemului educaţional: Programul SEI – Sistem Educaţional Informatizat. Acest
program a reuşit să creeze o masă mare de cunoaştere în toate şcolile româneşti. Această bază de
cunoaştere nu are însă un suport de analiză şi de cercetare prin care să poată determina o creştere
calitativă a procesului educaţional. Se impune deci, definirea unui Proiect naţional strategic de
cercetare privind agregarea celor mai bune mijloace şi metodologii didactice care pot aduce profit
cognitiv pentru creşterea competitivităţii economice a României.
România este o ţară europeană cu o tradiţie continuă în cercetarea mondială. Romania
deţine pionieratul în diferite ramuri ale cercetării ştiinţifice, ale tehnicii şi ale ingineriei, iar numele
multor savanţi români ocupă astăzi un loc de cinste în rândul marilor cercetători ai istoriei.
Nicolae Paulescu, Ana Aslan, Gheorghe Marinescu, Grigore C. Moisil, Ștefan Odobleja,
Aurel Vlaicu, Traian Viua, George Emil Palade, Emil Racoviţă, Victor Babeş, Anghel Saligny,
Henri Condă -şi aş mai putea continua cu enumerarea lor încă mult timp – sunt doar câţiva dintre
personalităţile cercetării universale, ce vor fi fost formaţi în Şcoala românească şi care au creat
în România.
Spuneam că tradiţia este continuă pentru că astăzi cercetători români sunt prezenţi în mai
toate marile centre mondiale ale inovării – la CERN, la Cambridge, la MIT, la Universitatea
Cornell şi Institutul Marx Plank etc. Cercetătorii români de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale din
Măgurele, dezvoltă proiecte din diverse domenii precum fizica astroparticulelor, fizica energiilor
înalte, astrofizică şi cosmologie, dar şi activităţi de cercetare aplicată, proiectare şi dezvoltare de
tehnologii spaţiale.
Şi în România cercetarea de excelenţă în domeniul educațional, fundamentală sau
aplicativă, cu recunoaşteri internaţionale are o continuitate. Conţinutul educaţional multimedia
interactiv creat pentru suport educaţional, elaborat de profesori români, informaticieni români,
graficieni și designeri români, în România este utilizat astăzi în zeci de ţări de pe trei continente.
De fapt, echipa asta mică este singura din lume care a câștigat de trei ori World Summit Award
(cel mai important premiu mondial pentru produse și procese IT) pentru educație, în 2005, 2013 și
2016, iar ideea și proiectul implementat în câteva școli din România – Învățarea bazată pe proiect
prin sisteme multitouch, pe un curriculum integrat transdisciplinar - este preluat ca politică
educațională de stat în Finlanda (nu în România).
Accentul trebuie pus pe clasa mediană a elevilor care tinde tot mai mult spre mediocritate
și pe clasa submediocră ce va consuma resurse mai mult decât să producă. Acest megaproiect ar
trebui să fie asumat de către guvernul României (oricare ar fi acesta) pentru că o țară care nu
investește în educație este independentă doar declarativ. Iar acum, ca de altfel în ultimii 28 de ani
nu investim în educație.
 „PISA 2102 Results: What makes schools succesful? Resources, Policies and Practices”,
volumul IV, pag. 96, Figura IV.3.2 arată dureros de clar marasmul finanțării școlii
românești cu implicații directe asupra demotivării tuturor actorilor sistemului educațional.
Cum va arăta anul 2030?
Avem două drumuri:

1. lăsăm totul așa cum este și vom fi un pașalâc, o colonie a oricărei puteri economice care ne va
accepta ca sursă ieftină de muncă și ca resursă naturală
sau
2. investim în educație și ne asumăm asta22.
Programele naţionale, derulate în ultimii ani au generat o Bază de cunoaştere formidabilă

dar insuficient agregată şi insuficient analizată din perspectiva plus valorii adăugate în procesul
22
Nici pentru anul 2019, bugetul pentru educație NU este de 6% așa cum prevedea legea din 2011.
educaţional şi aproape nedocumentată privind identificarea şi generalizarea celor mai bune practici
de utilizare IT&C în procesul de predare-învăţare-evaluare.
De aici trebuie pornit:
 Redefinirea curriculară pe baza dinamicilor sociale, culturale, economice, științifice ale

acestui deceniu
 Conturarea unei viziuni de dezvoltare instituţională durabile
 Crearea unor centre de excelenţă care să încludă cele mai bune practici în domeniul didactic
pentru creşterea randamentului şcolar
 Definirea celor mai bune metode pentru accesul tuturor cadrelor didactice la programe de
formare în domeniul utilizării noilor tehnologii în procesul de învăţare
 Structurarea unor competențe profesionale care să faciliteze utilizarea pe scară largă a
instrumentelor TIC
 Dezvoltarea de metodologii specifice educaţiei pentru ştiinţă
 Eliminarea decalajului dintre sat şi oraş – şanse egale
 Educaţia pentru societate în contextul incluziunii sociale şi al mobilităţii europene
 Formarea continuă a profesorilor pentru convergenţa cu ritmul tehnologic
Concluzii
Trebuie urmărită concomitent reducerea decalajului dintre calitatea învăţământului

disponibil copiilor din mediul rural faţă de cei din mediul urban. Conţinutul digital trebuie să
„încapsuleze” abordări pedagogice de cea mai bună calitate şi să fie egal disponibil copiilor din
toate zonele ţării.
Și, dincolo de toate astea, nu uitați să fiți solidari, mai mult decât solitari. Toate
proiectele de succes din România sau de aiurea, au avut ca numitor comun colaborarea, mai mult
decât competiția. Din păcate însă, trăim de aproape 30 de ani în paradigma „ce fac eu este mai bun
decât ce fac alții”. Și asta ne-a adus în situația de a distruge mai mult decît de a construi.
Viitorul ni-l facem singuri !
Bibliografie
1. Jugureanu R., Noveanu E, Istrate O., Metodologia de dezvoltare a software-ului educațional, 2008
2. Accelerated Capacity Building within eLearning and eTraining, Bruxelles, DG CONNECT, CONNECT
University Summer School – Innovative e-Learning Solutions
3. Predictable questions as a must before Instructional Design process, Marius Prodana, Radu Jugureanu,
Simos Antoniou, Dorina Jugureanu, International Conference on Virtual Learning,
http://www.scribd.com/doc/286449807/Proceedings-of-ICVL-2015-ISSN-1844-8933-ISI- Proceedings
4. Inspiring Science Education – European Union Project, Mihaela Garabet, Ana Maria Bâldea, Radu
Jugureanu, International Conference on Virtual Learning,
http://www.scribd.com/doc/286449807/Proceedings-of-ICVL-2015-ISSN-1844-8933-ISI- Proceedings
5. 2020 – Ce? Cu ce? și Cum? – article published as an interview in Forbes – October 2015
6. eLearning – Fluid digital textbook, definitions and Instructional Design, Dubai, GESS 2015
7. Învățarea pe bază de proiect- Aplicație de conţinut educaţional pe masa multi-touch, Marius Prodana,
Jugureanu Radu, Prof., Ediţia a X-a a „Conferinţei Naţionale de Învăţământ Virtual” http://www.cniv.ro/
8. PROJECT BASED LEARNING ON MULTI-TOUCH SYSTEMS, invited papers, keynote speaker, 9th
International Conference on Emerging eLearning Technologies and Applications, October 27 – 28, 2011,
Stara Lesna, The High Tatras, Slovakia,
http://www.iceta.sk/_archiv/2011/main.php?pgID=prednasky&lang=en,
http://v.cnl.sk/project_based_learning_on_multitouch_systems ICETA 2011, ISBN: 978-1-4577- 0050-7,
IEEE Catalog Number: CFP1138M-CDR
9. The Romanian Projects for eLearning Technologies, in Proceedings of the 6th International Conference
on Virtual Learning (ICVL) (Bucharest University Press, ISSN 1844-8933), 71-77, 2011 (cu Marin Vlada
şi Grigore Albeanu)
10. MOBILE SOLUTIONS FOR ENHANCED LEARNING AND TRAINING ACTIVITIES, The 7th
International Scientific Conference „eLearning and Software for Education”, eLSE 2011, Bucharest,
Romania, Aprilie 28 - 29, 2011 Proceedings, Editura Universitară, (Ion Roceanu, Virgil Popescu,
Veronica Ștefan, Radu Jugureanu)
11. COGNITIVE DESIGN IN PROJECT BASED ELEARNING, The 7th International Scientific
Conference „eLearning and Software for Education”, eLSE 2011, Bucharest, Romania, Aprilie 28 - 29,
2011 Proceedings, Editura Universitară, (Radu Jugureanu, Delia Oprea, Dorina Jugureanu)
12. The Romanian Projects for e-Learning Technologies, The First International Conference „Teachers for
the Knowledge Society”, 17-19 March, 2011, Marin Vlada, Radu Jugureanu, Grigore Albeanu
http://www.conference2011.masterprof.ro/images/docs/abstracts_a5.pdf
13. Project based eLearning on multi-touch systems, The First International Conference „Teachers for the
Knowledge Society”, 17-19 March, 2011, Radu Jugureanu, Dorina Jugureanu
http://www.conference2011.masterprof.ro/images/docs/abstracts_a5.pdf
14. eLearning and INTERNET; History and perspectives, Radu Jugureanu, INET 2011 Conference, Keynote
Speaker, Conference http://www.isoc.org/isoc/conferences/inet/11/bucharest- agenda.shtml
15. eLearning – Glimpses into the future, EduVision 2020, Keynote Speaker, Radu Jugureanu, Marin Vlada,
Olimpius Istrate, Eduvision 2011, Conference http://eduvision.ro/2011/
16. Project-Based E-Learning on Multi-Touch Systems, OnLine Educa Berlin Conference,
http://www.online-educa.com/ap/programme_detail.php?id=t5
17. eLearning and Software for Education (http://adlunap.ro/else2011/committee.php)
18. CNIV AND ICVL PROJECTS─NEWS TECHNOLOGIES IN EDUCATION AND RESEARCH, Marin
Vlada, Adrian Adăscăliţei, Radu Jugureanu, Grigore Albeanu, 2010, Ed. Roceanu, I., In Proceedings of
The International Scientific Conference – eLearning and Software for Education, eLSE 2010, ―Carol I
National Defence University, Bucharest, University Publishing House.
19. eLearning, THE VISION, Radu Jugureanu, Dubai GESS, 2010 Conference
20. Perspective ale instruirii bazate pe proiect. Utilizarea aplicațiilor multimedia și multisenzoriale, Jugureanu
Radu, Roceanu Ion, CNIV 2009, ISSN 1842-4708
21. BETT 2009 – Tehnologii moderne pentru dezvoltarea învăţământului şi cercetării, Vlada Marin,
Jugureanu Radu, CNIV 2009, ISSN 1842-4708
22. Proiectarea software-ului educaţional în proiectul SEI, Jugureanu Dorina, Jugureanu Radu, CNIV 2009,
ISSN 1842-4708
23. E-Learning and Educational Software. Educational Projects and Experience of Implementation in
Romania, Marin Vlada, Radu Jugureanu, Olimpius Istrate, ICVL, ISSN 1844-8933, 2009
24. eContent or change management: Which is more important for a national eLeaqrning project? Radu
Jugureanu, ICETA 2009, International Conference on Emerging eLearning Technologies and
Application, ISBN 978-80- 8086-127-8, p.193-198, Slovakia Special Award, AmCham Award, SEI (IT-
Based Educational System), Radu Jugureanu, SIVECO Romania
http://www.iceta.sk/_archiv/2009/main.php?pgID=video&lang=en&video=9
25. Trends of eLearning: Learning – Knowledge – Development, Vlada, M., Adascalitei, A., & Jugureanu,
R., Ed. Roceanu, I., In Proceedings of The International Scientific Conference – eLearning and Software
for Education, eLSE 2009, ―Carol I National Defence University, Bucharest, University Publishing
House
26. Virtual Learning Environment for public education in the natural disasters, Ion ROCEANU, Virgil
POPESCU, Radu JUGUREANU, The 4th Internationa, Scientific Conference „eLearning and Software
for Education, 2008, ISBN: 978-973-749-362-0
27. Implementing Nationwide e-Learning Projects – A Guarantee of a Better Futur, Radu Jugureanu,
Olimpius Istrate, Ilinca Georgescu, Proceedings of the 7th European Conference on e-Learning 2008,
Trinity College Dublin, Ireland, Published by Academic Publishing Limited Reading UK, ISBN: 978-1-
906638-23-8 Cd
28. eLearning, component didactice, Olimpius Istrate, Radu Jugureanu, International Conference „Quality of
Education. Theoretical and practical usage of Information and Communication Technologies in
Education, p122-134
29. Romanian IT based Educational System-Building a better future 2002-2008, Ștefan Morcov, Florin Ilia,
Emil Dragomirescu, Radu jugureanu, International Conference „Quality of Education. Theoretical and
practical usage of Information and Communication Technologies in Education, p146-166
30. SEI-Sistem Educaţional Informatizat, Radu JUGUREANU în Ştiinţele Educaţiei Dicţionar Enciclopedic,
vol. II, Coordonare generală Eugen Noveanu, Editura Sigma, 2007, ISBN 978-973-649-395-9
31. 2010 – CĂTRE O SOCIETATE A CUNOAŞTERII – 2030, TEHNOLOGII E-LEARNING –
REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE, Marin VLADA, Radu JUGUREANU, The South-Est European Space
in the context of globalization, Section 7 E-LEARNING AND SOFTWARE FOR EDUCATION, 2007,
ISBN: 987-973-663- 535-9
32. Manual de Instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor de ELEARNING, Mihaela ILIE, Radu
JUGUREANU, Otilia Ştefania PĂCURARI, Olimpius ISTRATE, Emil DRAGOMIRESCU, Dana
VLĂDOIU, Editura Litera Interaţional, 2007
33. The Romanian IT Based Educational System – a guarantee of a better future, Radu JUGUREANU, 2nd
International Conference in ICT for Development, Education and Training, 2007, Nairobi, Kenia, ISBN:
3-9810562-6-4
34. eLearning – componente didactice. Olimpius ISTRATE, Radu JUGUREANU, Conferinţa Naţională de
Învăţământ Virtual 2006, Software educaţional, Rezultate recente, ISBN 973-575-947-0
35. AeL Content, winner la World Summit Award 2005, Radu JUGUREANU, Olimpius ISTRATE, Florin
ILIA, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual 2006, Software educaţional, Rezultate recente, ISBN:
973-737-218-2, 978-973-737-218-5, 97899737372185
36. Proiectare pedagogică a software educațional. Taxonomia lui Bloom și Bloom-Anderson, Radu
JUGUREANU, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual 2005, Software educaţional, Rezultate
recente, ISBN 973-575-947-0
37. Coduri de etică în instruirea asistată a elevilor, Ion IVAN, Radu JUGUREANU – EDUCAȚIE ȘI
INSTRUIRE CALITATE, ETICĂ, DESCENTRALIZARE, 2005, Volumul VI, TEHNOLOGIA
INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICĂRII, ȘTIINTE EXACTE, ȘTIINTE ALE NATURII, ISBN 973-663-
328-4
38. Advanced eLearning, Radu JUGUREANU, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual 2004, Software
educaţional, Rezultate recente, ISBN 973-575-947-0
39. AEL, Learning and Content Management System, Radu JUGUREANU, Conferinţa Naţională de
Învăţământ Virtual 2003, Software educaţional, Rezultate recente, ISBN 973-575-822-9
Bibliografie generală
1. Serge Abiteboul, Richard Hull, Victor Vianu, Foundations of Databases. Addison-Wesley 1995, ISBN
0-201-53771-0, The full PDF version of the book: http://webdam.inria.fr/Alice/,
http://webdam.inria.fr/Alice/pdfs/all.pdf.
2. D. Acostachioaie, Administrarea și configurarea sistemelor Linux, Editura Polirom, 2003.
3. George Șt. Andonie, Istoria matematicii în România, vol. II, Editura Științifică București, 1966,
https://www.scribd.com/document/387489845/Gr-C-Moisil-1966.
4. O. Bâsca, V. Boicescu, E. Căzănescu, M. Cherciu, G. Georgescu, Gr. C. Moisil, Gh. S. Nadiu, I.
Petrescu, S. Rudeanu, C. Sicoe, L. State, Al. Teodorescu, I. Tomescu, Logique Automatique
Informatique, Editions del’Académie, Bucharest, 1971.
5. Tim Berners-Lee, CERN, Information Management: A Proposal, http://www.w3.org/History/
1989/proposal.html.
6. B. H. Boar, The Art of Strategic Planning for Information Technologies, 2nd edition, John Wiley &
Sons, Inc., New York, 2001.
7. Roger E. Bohn, Measuring and Managing Technological Knowledge, p. 295-314 in Dale Neef a.o., Eds,
The Economic Impact of knowledge, Butterworth-Heinemann, Boston, 1998.
8. W. K. Bruijin, Situația și perspectivele evoluției calculatoarelor, AMC (Automatica-Metrologie-
Calculatoare), nr. 13-14, Editura Tehnică, pag. 101-128, 1970.
9. S. Buraga, G. Ciobanu, Atelier de programare în rețele de calculatoare, Editura Polirom, 2001.
10. Vannevar Bush, As We May Think, 1945, http://www.theatlantic.com/magazine/archive/1945/07/as-
we-may-think/303881/.
11. C. Cazacu, Jucan T., Programarea în limbajul Fortran. Calculatorul Felix C-256, Ed. Junimea, 1978.
12. CCUB, Sesiunea Științifică a CCUB, Aniversare 25 de ani, 1987, Litografia Universității din
București,https://www.scribd.com/document/385124731/Sesiunea-%C8%98tiin%C8%9Bific%C4%
83-a-CCUB-Aniversare-25-de-ani-1987.
13. Sorin Adrian Ciureanu, Sisteme de Operare, Editura Printech, 2004.
14. Svetlana Cojocaru, Acad. Gheorghe Păun, Dragoş Vaida (ed.), One Hundred Romanian inTheoretical
Computer Scientists, Editura Academiei Române, 2018, http://www.c3.icvl.eu/2018/rom-csc.
15. V. Cristea, P. Dumitru, C. Giumale, V. Iorga, F. Moldoveanu, T. Popescu, Dicționar de Informatică,
Editura Științifică și Enciclopedică, 1981.
16. T. Connolly, Begg, C., Strachan, A. – Database Systems – A Practical Approach to Design,
Implementation and Management, Addison Wesley Longman Limited 1995, 1998.
17. Tom Davis, Practical calculation of Polygonal Areas, Pick’s Theorem, 2006 http://www.geometer.org/
mathcircles/polyarea.pdf, http://www.geometer.org/mathcircles/pick.pdf.
18. H. Deitel, Operating Systems 3/e, Ed. Prentice Hall, 2004.
19. Oana Lucia N. Dimitriu, Academicianul Grigore C. Moisil, intemeietorul şcolii de matematicieni
informaticieni din Romania, Biblioteca Academiei Române, Studii și comunicări, Comitetul Român
pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii, Volumul VII / 2014, http://studii.crifst.ro/doc/2014/
2014_4_06.pdf (pdf).
20. Mihai Drăgănescu, Realizarea de calculatoare și rețele de calculatoare în România (1953-1985),
http://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/Draganescu.pdf, 2001.
21. Mihai Drăgănescu, De la societatea informaţională la societatea cunoaşterii, Editura Tehnică, Bucureşti,
2003, ISBN 973-31-2199-1, www.racai.ro.
22. Nick Doiron, First digital computer, by country, 2016 – https://medium.com/@mapmeld/first-
computer-by-country-81fa47963234.
23. Gh. Dodescu, A. Vasilescu, B. Oancea- Sisteme de operare, Editura Economică, 2003.
24. Pham Gia Duc (Vietnam), Istoria înființării și a dezvoltarii științei calculatoarelor în R.S.R., Rezumatul
tezei de doctorat, Facultatea de Matematică-Mecanică, 1972.
https://www.scribd.com/document/395554915/Istoria-infiin%C8%9B%C4%83rii-
%C8%99tiin%C8%9Bei-calculatoarelor-in-Romania.
25. Daniel Ford, Josh Batson, Languages of the World (Wide Web), News on Google Research, 2011 ,
https://research.googleblog.com/2011/07/languages-of-world-wide-web.html.
26. George Georgescu, Afrodita Iorgulescu, Sergiu Rudeanu, Grigore C. Moisil (1906 - 1973) and his
School in Algebraic Logic, In International Journal of Computers Communications & Control, vol. 1 no
1 (2016), http://univagora.ro/jour/index.php/ijccc/article/view/2276.
27. J. E. Goodman, O'Rourke, J., eds., Handbook of Discrete and Computational Geometry (2nd Ed.). CRC
Press, 2004.
28. Rick Graziani, IPv6 Fundamentals, Editura Cisco Press, 2012.
29. Marius Guran, Monografia informaticii din România, Repere istorice, Editura AGIR București, 2012,
705 pag.
30. A. Iorgulescu, S. Marcus, S. Rudeanu, D. Vaida (coord./eds.), Grigore C. Moisil şi continuatorii săi în
domeniul Informaticii Teoretice/Grigore C. Moisil and his Followers în the Field of Theoretical
Computer Science, Ed. Academiei, 2007.
31. M. J. Hernandez, Database design for mere mortals: a hands-on guide to relational database design, 2nd
ed., Addison Wesley, 2003.
32. Juraj Hromkovic, Ce este matematica și cum trebuie ea predată, Revista Curtea de la Argeş, Anul V,
Nr. 8 (45), August 2014 – http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/V_8_45/V_8_45.pdf.
33. David Lane, Scalable Vector Graphics, Published February 2007; article ID 1381, http://
mathdl.maa.org/mathDL/4/?pa=content&sa=viewDocument&nodeId=1381, 2007.
34. Leon Livovschi, Popovici C., Georgescu H., Țăndăreanu N., Bazele informaticii, Editura Did. și Ped.
1982.
35. Eufrosina Otlăcan, Despre naționalism și cibernetica lui Ștefan Odobleja,Curtea de la Argeș , Anul IX,
Nr. 5(90), Mai 2018, pag. 16-17, 2018, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/IX_5_90/IX_5_90.pdf.
36. Solomon Marcus, Grigore C. Moisil și începuturile informaticii românești, Lucrările Sesiunii Știinţifice
a Centrului de Calcul al Universităţii din București (1987), 20-21 februarie 1987, pp. 23-26.
37. Solomon Marcus, Grigore C. Moisil: A Life Becoming a Myth, In International Journal of Computers
Communications & Control, vol. 1 no 1 (2016), http://univagora.ro/jour/index.php/
ijccc/article/view/2275.
38. Solomon Marcus, Gramatici şi automate finite, Editura Academiei RSR, 1964 (distinsă cu Premiul
„Timotei Cipariu” al Academiei Române)
39. Robin Mansell and Uta Wehn (Editors) „Knowledge societies. Informationb technology for sustainable
development”, published for and on behalf of the United Nations, Commission on Science and
Technology for Development, Oxford University Press, New York, 1998.
40. Grigore C. Moisil, Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București, AMC (Automatica-
Metrologie-Calculatoare), nr. 13-14, Editura Tehnică, pag. 9-22,1970, https://www.scribd.com/
document/405794652/Articole-Gr-C-Moisil-AMC-Nr-13-14-1970.
41. Grigore C. Moisil, Instruirea în știința calculatoarelor – Raport al ACM Curriculum Committee on
Computer Science, partea I, AMC (Automatica-Metrologie-Calculatoare), nr. 13-14, Editura Tehnică,
pag. 23-40, 1970.
42. Grigore C. Moisil, Instruirea în știința calculatoarelor – Raport al ACM Curriculum Committee on
Computer Science, partea II, AMC (Automatica-Metrologie-Calculatoare), nr. 13-14, Editura Tehnică,
pag. 41-80, 1970.
43. Grigore C. Moisil, Contribuția românească în teoria algebrică a automatelor, AMC (Automatica-
Metrologie-Calculatoare), nr. 13-14, Editura Tehnică, pag. 81-100, 1970.
44. Grigore C. Moisil, „Învățământul informaticii în Facultatea de Matematică” Raport Gr. C. Moisil,
27.01. 1973, https://www.scribd.com/doc/296395184/Raport-Informatica-Grigore-Moisil-1973.
45. Grigore C. Moisil, Referatul privind Rolul Academiei RSR în dezvoltarea informaticii, 17-19.02.1971,
https://www.scribd.com/document/398422173/Gr-C-Moisil-Referat-pentru-Academie-1971.
46. Grigore C. Moisil, Teoria algebrică a mecanismelor automate [Algebraic theory of automatic
machines], Academia Republicii Populare Romane, Editura Tehnică, Bucharest, 1959. MR0120120
47. Grigore C. Moisil, Circuite cu tranzistori [Transistor Circuits], Editura Academiei Republicii Populare
Romane, Bucharest, 1961–62. OCLC 15371418.
48. Grigore C. Moisil, Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București, în volumul Grigore C.
Moisil și continuatorii săi, Ed. Academiei Române, , 2007, pp. 133-155.
49. Viorica Moisil, Once upon a time... Grigore Moisil (A fost odată... Grigore Moisil), Bucharest: Curtea
Veche, 2002. ISBN 973-8356-09-1.
50. Viorica Moisil, Gr. C. Moisil, profesor NU ca oricare altul, Editura Tehnică, 1998. Prefață de Solomon
Marcus, https://www.scribd.com/document/398422052/Gr-C-Moisil-profesor-NU-ca-oricare-altul-1998
51. Ioana Moisil, The wonderful adventures of the mathematician in logic-land: From Lukasiewicz-Moisil
logic to computers, Computers Communications and Control (ICCCC) (2016), 2016 6th International
Conference on, 1-9, DOI: 10.1109/ICCCC.2016.7496730,https://doi.org/10.1109/ICCCC.2016.7496730
52. Grigor Moldovan, Scheme logice și programe FORTRAN, Universitatea din Cluj-Napoca, 1973.
53. John Louis von Neumann, http://ei.cs.vt.edu/%7Ehistory/VonNeumann.html.
54. John von Neumann, 1981, First draft of a report on the EDVAC. In Stern, N. From ENIAC to Univac:
An Appraisal of the Eckert-Mauchly Computers. Digital Press, Bedford, Massachusetts,
http://www.csupomona.edu/~hnriley/www/VonN.html.
55. John von Neumann’s EDVAC Report 1945 John von Neumann’s 1945 on June 30 by Hungarian
mathematician John von Neumann (1903-1957), http://www.velocityguide.com/computer-history/john-
von-neumann.html, http://www.wps.com/projects/EDVAC/.
56. John von Neumann, The Virtual Von Neumann Architecture and the global computer, http://meta-
artificial.blogspot.com/2005/07/virtual-von-neumann-architecture.html.
57. Stelian Niculescu, Noțiuni de informatică, Manual pentru școli profesionale, școli de maiștri, licee
industriale, Editura Didactică și Pedagogică, 1971 (primul manual de informatică destinat
învățământului preuniversitar).
58. J. O'Rourke, Computational Geometry in C (2nd Ed.). Cambridge University Press., 1998.
59. Șt. Odobleja, Psychologie consonantiste, Paris: Publishing House Librairie Maloine, 1938.
60. R. Peter, Über die mehrfache Rekursion, Math. Ann. vol. 113 (1936) pp. 489-5.
61. R. Péter, Konstruktion nichtrekursiver Funktionen,Math. Ann. vol. Ill (1935) pp. 42-60.
62. Gheorghe Păun, Moisil -110, In revista Curtea de la Arges, anul VII, Nr. 3 (64), martie 2016,
http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/VII_3_64/VII_3_64.pdf.
63. L. Peterson, B. Davie, Rețele de calculatoare: o abordare sistemică, ALL/Teora, Ed. Morgan
Kaufmann, 2001/2004.
64. C. Popovici, Curs de Teoria algoritmilor. Funcții recursive și mașini Turing, Facultatea de Matematică ,
Editura Universității din București.
65. Tiberiu Popoviciu, Contribuţii ale Institutului de Calcul din Cluj la aplicarea matematicii în economie,
Ses. St. Acad. RSR 1969-1970, 1971, pp. 305-320, https://ictp.acad.ro/popoviciu/.
66. Dorin Mircea Popovici, L.D. Şerbănaţi, S. Morvan, Virtual Aquarium, CNIV-2004, Noi tehnologii de
E-Learning, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Software Educaţional, Ediţia a II-a, 29-31.
octombrie 2004, Editura Universităţii din Bucureşti, (Editori: I. Chiţescu, H. Georgescu, V. Preda, I.
Văduva, I. Tomescu, M. Vlada, G. Pripoae) (ISBN 973-575-947-0) (http://fmi.unibuc.ro/ro/
cniv_2004/), pp. 167-174, 2004.
67. Dorin Mircea Popovici, Popovici, M. I., C++. Tehnologia orientată spre obiecte. Aplicaţii, Editura
Teora, Bucureşti, 2000.
68. Sergiu Rudeanu, Afrodita Iorgulescu, George Georgescu and Cătălin Ioniţă, G. C. Moisil memorial
issue”, Multiple-Valued Logic 6 (2001), no. 1-2. Gordon and Breach, Yverdon, 2001. MR1817431.
69. S. Scheuerl, J.G., Modelling Recovery in Database Systems, School of Mathematical and
Computational Sciences University of St Andrews, 1997.
70. A. Silberschatz, Operating Systems Concepts.Seventh Edition, Wesley Publishing Company, 2006.
71. Maureen Sprankle, Jim Hubbard, Ploblem Solving and Programming Concepts, Pearson – Prentice
Hall, 2009, 8th ed.
72. Gabriel Sudan, Sudan Function, https://en.wikipedia.org/wiki/Sudan_function.
73. Andrew S. Tannenbaum, Computer Networks, Editura Pearson Education, 2002.
74. A. Tanenbaum, Goodman, J. R., Organizarea structurată a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004.
75. Robert W. Taylor, In Memoriam: J. C. R. Licklider (1915-1990), Systems Research Center, Palo Alto,
California , Digital Equipment Corporation, 1990.
76. A. M. Turing, „On Computable Numbers, with an Application to the Entscheidungsproblem”,
Proceedings of the London Mathematical Society, 1937, 2 42: 230–65.
77. Dragoș Vaida, Informatica în România – primii ani, Revista de politica ştiinţei şi scientometrie – serie
nouă, Vol.4, Nr. 1/2015, pag. 29-33, http://rpss.inoe.ro/articles/informatica-in-romania-primii-ani.
78. Dragoș Vaida, Gr. C. Moisil, un mod de a privi matematica și cultura, În revista Curtea de la Argeș,
anul VIII, nr. 10(83), oct. 2017, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/VIII_10_83/VIII_10_83.pdf.
79. Dragoș Vaida, Ani de studiu (1952- 1957): începuturi ale structurilor algebrice (I. Alexandru Froda,
Mihail Benado, Dan Barbilian – Amintiri, reflecții), Congresul al VII-lea al Matematicienilor
Români, Brașov, http://fmi.unibuc.ro/revistadelogica/articole/No1Art90.pdf.
80. Dragoș Vaida, Limbaje formale și tehnici de compilare. Aplicații ale algebrelor multisortate în
informatică, Centrul de multiplicare Universitatea din București, 1982.
81. Ion Văduva, M. Lovin, M. Bogdan, D. Panaite, Limbajul SIMUB, manual de referință, Centrul de
multiplicare Universitatea din București, 1982.
82. Ion Văduva, Douăzeci și cinci de ani de activitate a Centrului de Calcul al Universității din București,
Lucrările Sesiunii Știinţifice a Centrului de Calcul al Universităţii din Bucurșţti (1987), 20-21 februarie
1987, pp. 6-14.
83. Ion Văduva, Centrul de Calcul al Universității din București, creație a lui Grigore C. Moisil, în volumul
postum „Grigore C. Moisil și continuatorii săi, Ed. Academiei Române” (2007), pp. 515-519.
84. Ion Văduva, Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), pionierat în Informatica din
România, CNIV România, 29 SEPTEMBRIE 2014 – http://www.c3.cniv.ro/?q=2014/vaduva-ccub.
85. Ion Văduva, Computing Center of the University of Bucharest, an Important Step in the History of
Computer Science in Romania(2014), In Proceedings of International Conference on Virtual Learning,
ICVL 2014, https://www.scribd.com/doc/243333879/Proceedings-of-ICVL-2014-ISSN-1844-...
86. Ion Văduva, History of Computer Science in Romania by Prof. Ion Văduva, In Proceedings of
International Conference on Virtual Learning, ICVL 2014, http://www.c3.icvl.eu/2014/vaduva-ccub
87. M. Vlada, Acad. Grigore C. Moisil și acad. Mircea Malița, matematicieni parteneri în „campania
Moisil” de informatizare a României anilor ’60-‘70, 2018 – http://c3.cniv.ro/?q=2018/malita.
88. M. Vlada, Ciclul „Istoria Informaticii românești”: Prof. I. Văduva și prof. E. Căzănescu despre acad.
Gr. C. Moisil, 2018 – http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/info-rom.
89. M. Vlada, Adrian Adăscăliței, Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and
Artificial Intelligence, Proceedings of the 12th International Conference On Virtual Learning (ICVL
2017), Ed. Universității din București, 2017.
90. M. Vlada, Adrian Adăscăliței, History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine
and Horn clauses, Proceedings of the 12th International Conference On Virtual Learning (ICVL 2017),
Editura Universității din București, 2017, http://c3.icvl.eu/papers2017/icvl/documente/pdf/section1/
section1_paper1.
91. M. Vlada, 2012 The Alan Turing Year – de la maşina Enigma şi testul Turing la Inteligenţa Artificială,
Lucrările Conferinței Naționale de Învățământ Virtual (CNIV 2012), Editura Universității din
București, 2012.
92. M. Vlada, E. Otlăcan, , Românul Ștefan Odobleja (13 oct. 1902 - 4 sept. 1978), precursor al Ciberneticii
și al Inteligenței artificiale – http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/odobleja.
93. M. Vlada, Grigore C. Moisil, Computer Pioneer Award and the father of Romanian Computer Science,
http://c3.icvl.eu/2018/gr-c-moisil, 2018.
94. M. Vlada, Adrian Adăscăliţei, Romanian experience and development of courses. society development:
vision on learning – Grigore C. Moisil, 110 YEARS AFTER BIRTH, In the 12th International
Scientific Conference on eLearning and Software for Education (eLSE), 2016, ELEARNING VISION
2020!, VOL III Book Series: eLearning and Software for Education, Advanced Distributed Learning
Department, „Carol I” National Defense University, (ISSN: 2066 - 026X print 2066 - 8821 online), pp.
360-367, 2016, www.elseconference.eu.
95. M. Vlada, Grigore C. Moisil – restituiri (2016), http://mvlada.blogspot.ro/2016/01/grigore-c-moisil-
restituiri.html.
96. M. Vlada, 110 ani de la nașterea acad. Grigore C. Moisil, întemeietorul Informaticii din România –
Restituiri (2016), http://c3.cniv.ro/?q=2016/moisil-110ani.
97. M. Vlada, Discipolii acad. Grigore C. Moisil și pionieri ai informaticii românești, În Lucrările celei de-a
XIV-a Conferință de Învățământ Virtual, 29 octombrie 2016, Editura Universității din București, ISSN
1842-4708, p. 19-33, http://c3.icvl.eu/papers2016/cniv/documente/pdf/sectiuneaA/sectiuneaA_lu...
98. M. Vlada, 60 de ani de la apariția Informaticii la Universitatea din Bucureşti (2015),
http://mvlada.blogspot.ro/2015/04/60-de-ani-de-la-aparitia-informaticii....
99. M. Vlada, Informatica la Universitatea din Bucureşti: 1960-1974-2004-2014, (2014),
http://c3.cniv.ro/?q=2014/info-ub,http://mvlada.blogspot.ro/2014/04/info...
100. M. Vlada, Conferinţe la Academia Română „Începuturile Informaticii”: Gh. Păun, D. Vaida, I. Văduva,
D. Farcaș, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/cifa-mecipt , 2018.
101. M. Vlada, „Fenomenul” informaticii românești – secvențe cu explicații, http://c3.cniv.ro/
?q=2018/restituiri.
102. M. Vlada, Romanian Informatics Pioneers, Leon Livovschi and Octavian Bâscă at the University of
Bucharest, In Proceedings of the 10th International Conference on Virtual Learning (ICVL),
Timisoara, October 31 2015, Bucharest University Press (ISSN 1844-8933), pp. 37-43,
http://c3.icvl.eu, accessed 2017.
103. M. Vlada, Informatica la Universitatea din Bucureşti, În Lucrările celei de-a XII-a Conferință de
Învățământ Virtual, 24-25 octombrie 2014, Editura Universității din București, ISSN 1842-4708, pag.
27-36, 2014, http://www.c3.cniv.ro, accessed 2017.
104. M. Vlada, The Alan Turing Year, In Proceedings of the 7th International Conference on Virtual
Learning (ICVL), Special edition dedicated to „2012 Alan Turing Year”, Bucharest University Press,
ISSN 1844-8933), pp. 55-61.
105. M. Vlada, Supremaţia limbajelor în domeniul procesării informaţiilor şi cunoştinţelor, Sesiunea de
comunicări ştiinţifice cu participare internaţională, „Provocări la adresa securităţii şi strategiei la
începutul secolului XXI”, Secţiunea E-Learning şi Software Educaţional, UNAP, 14 -15 aprilie 2005,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, pp. 165-178, 2005.
106. M. Vlada, Realitatea Virtuală (Virtual Reality), tehnologie modernă a informaticii aplicate, CNIV-2004,
Noi tehnologii de E-Learning, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Software Educaţional,
Ediţia a II-a, 29-31 octombrie 2004, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004 (Editori: I. Chiţescu, H.
Georgescu, V. Preda, I. Văduva, I. Tomescu, M. Vlada, G. Pripoae) (ISBN 973-575-947-0)
(http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2004/ ), pp. 11-28 (în colaborare cu M. D. Popovici), 2004.
107. M. Vlada, Maple and MapleNet-integrated solutions for Web based learning in matematics, Science and
Engineering, CNIV-2004, Noi tehnologii de E-Learning, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual,
Software Educaţional, Ediţia a II-a, 29-31 octombrie 2004, Editura Universităţii din Bucureşti, (Editori:
I. Chiţescu, H. Georgescu, V. Preda, I. Văduva, I. Tomescu, M. Vlada, G. Pripoae) (ISBN 973-575-
947-0) (http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2004/), pp. 121-130, 2004.
108. M. Vlada, Abordarea modernă a conceptului de algoritm, CNIV-2004, Noi tehnologii de E-Learning,
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Software Educaţional, Ediţia a II-a, 29-31 octombrie 2004,
Editura Universităţii din Bucureşti, (Editori: I. Chiţescu, H. Georgescu, V. Preda, I. Văduva, I.
Tomescu, M. Vlada, G. Pripoae) (ISBN 973-575-947-0) (http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2004/), pp. 231-
240, 2004.
109. M. Vlada, Gândirea algoritmică – o filosofie modernă a matematicii şi informaticii, CNIV-2003, Noi
tehnologii de E-Learning, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Software Educaţional, Ediţia I,
24-26 octombrie 2003, Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea din Bucureşti
(http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2003/).
110. M. Vlada, Limbaje şi Cunoastere versus Modelare şi Procesare, CNIV-2005, Virtual Learning-Virtual
Reality, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Software Educaţional, Ediţia a III-a, 28-30
octombrie 2005, Editura Universității din Bucureşti, 2005 (Editori: I. Chițescu, H. Georgescu, V. Preda,
I. Văduva, I. Tomescu, M. Vlada, G. Pripoae) (ISBN 973-737-097-X) (http://fmi.unibuc.ro/ro/
cniv_2005/) , pag. 205-212.
111. M. Vlada, Tehnologiile societăţii informaţionale, CNIV-2005, Virtual Learning-Virtual Reality,
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Software Educaţional, Software şi Management
Educaţional, Ediţia a III-a, 28-30 octombrie 2005, Editura Universității din Bucureşti, 2005 (Editori: I.
Chițescu, H. Georgescu, V. Preda, I. Văduva, I. Tomescu, M. Vlada, G. Pripoae) (ISBN 973-737-097-
X) (http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/), pag. 19-32.
112. M. Vlada, De la teorema lui Green la geometria computaţională, CNIV-2006, Conferinţa Naţională de
Învăţământ Virtual, Software Educaţional, Ediţia a IV-a, 27-29 octombrie 2006, Editura Universităţii
din Bucureşti, http://fmi.unibuc.ro/cniv/2006/, 2006.
113. M. Vlada, Adrian Posea, Ioan Nistor, Călin Constantinescu, Grafică pe calculator în limbajele Pascal şi
C, vol. I, II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1992.
114. M. Vlada, Matematica pentru elevi, abstractă sau utilă ?, În Lucrările celei de-a XI-a Conferință de
Învățământ Virtual, Editura Universității din București, ISSN 1842-4708, 2013, pag. 107-114.
115. M. Vlada, O. Istrate, Concursul „Didactica Nova” – curriculum academic inovativ, În Lucrările celei
de-a XI-a Conferință de Învățământ Virtual, Editura Universității din București, ISSN 1842-4708,
2013, pag. 19-24
116. M. Vlada, Structuri şi obiecte matematice cu aplicaţii în chimie şi fizică, În Lucrările celei de-a XI-a
Conferință de Învățământ Virtual, Editura Universității din București, ISSN 1842-4708, 2013, pag.
102-106.
117. M. Vlada, Modele neliniare. Teorie şi aplicaţii, În Lucrările celei de-a X-a Conferință de Învățământ
Virtual, Editura Universității din București, CNIV 2012, ISSN 1842-4708, 2012, pag. 57-65.
118. M. Vlada, Informatică aplicată. Modele de aproximare, software şi aplicaţii, Editura Universităţii din
Bucureşti, print, ISBN 778-606-16-0190-5, 257 pag., 2012.
119. M. Vlada, Statistică și Informatică pentru chimie medicală și farmaceutică. Concepte, metode,
tehnologii, software și aplicații, Editura Universităţii din Bucureşti, ISBN 978-606-16-0940-6, 2017
(print, 395 pag.).
120. M. Vlada, New Technologies in Education and Research. Models and Methodologies, Technologies
and Software Solutions, LAMBERT Academic Publishing, ISBN 978-3-8433-6391-4.
121. Neal Ziring, Dictionary of Programming Languages (Dictionary and script maintained by Neal Ziring):
http://cgibin.erols.com/ziring/cgi-bin/cep/cep.pl .
122. John C. Whelan, Kelly Carey, SVG For Teaching 2D Graphics Standards, http://www.svgopen.org/
2005/papers/TeachingGraphicsStandards/index.html, 2005.
123. ARPANET, http://en.wikipedia.org/wiki/ARPANET.
124. CGAL, Computational Geometry Algorithms Library, http://www.cgal.org/.

125. History of computing hardware, https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_computing_hardware.
126. Timeline of computing, https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_computing_hardware_before_1950
127. Timeline of computing, https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_computing_1950%E2%80%9379
128. Timeline of computing, 1980–1989:
https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_computing_1980%E2%80%9389.
129. Timeline of computing, 1990–1999:
130. Timeline of computing, 2000-2009:
131. Timeline of computing, 2010-prezent:
132. Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_computing_2010%E2%80%9319.
133. Computer Museum USA, https://www.computerhistory.org/chmhistory/.
134. Computer Museum United Kingdom, (http://www.tnmoc.org/.
135. Computer Museum Japan, http://museum.ipsj.or.jp/en/about/index.html.
136. Computer Museum Germany, https://www.deutsches-museum.de/en/exhibitions/communication/
computers.
137. Computer Museum Russia, http://www.computer-museum.ru/english.
138. Internet Pioneers, http://www.ibiblio.org/pioneers/index.html.
139. Genome Project, https://www.genome.gov/12011238/an-overview-of-the-human-genome-project/.
140. Operating Systems, https://www.operating-system.org/betriebssystem/_english/os-liste.htm.
141. Quantum Computer, http://www.nextbigfuture.com/201457/03/in-few-years-new-quantum-computers-
from.html.
142. P-Systems, http://psystems.disco.unimib.it/download/MembIntro2004.pdf.
143. GNU Operating Systems: http://www.gnu.org/.
144. Operating Systems Articles: http://www.articlesbase.com/.
I N D E X AUTORI
1. Florin Anton, 482 14. Victor Megheşan, 92

2. Vasile Baltac, 48, 92 15. Grigore C. Moisil, 33
3. Daniela Mironov Bănuță, 477 16. Grigor Moldovan, 77, 81, 160,
4. Emil Cătinaş, 70, 154 17. Ștefan Morcov, 492
5. Bogdan Gornea, 477 18. Răzvan Mureșan, 211
6. Dan D. Farcaș, 92, 120 19. Petru Pepelea, 191
7. Nicolae Fildan, 187 20. Augustin Prodan, 47, 73, 143, 182
8. Radu Homescu, 42, 249 21. Eduard Rădăceanu, 45, 128
9. Ion Iancu, 97 22. Alexandru Rotaru, 240
10. Florin Ilia, 482 23. Julian Satran, 259
11. Dorina Jugureanu, 359 24. Magda Stan, 477
12. Radu Jugureanu, 359, 478, 482 25. Dragoș Vaida, 38
13. Angela Ioniță, 168 26. Ion Văduva, 108
27. Marin Vlada, 28, 54, 86, 182, 204

M. Vlada Istoria Informaticii Românești, Vol. IV

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M. Vlada Istoria Informaticii Românești, Vol. IV

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI

APARIȚIE, DEZVOLTAREȘI IMPACT

OAMENI, INSTITUȚII, CONCEPTE, TEORII ȘI TEHNOLOGII

Reproducerea integrală sau parţială, cu scop comercial, precum și alte

Lucrare dedicată Centenarului Marii Uniri din anul 1918

În memoria acad. GRIGORE C. MOISIL, fondatorul informaticii românești

ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI

Editura Matrix Rom, București

Editura MATRIX ROM este acreditată de

Prof. Dr. Eufrosina Otlăcan, Vicepreşedinte, Divizia Istoria Ştiinţei (DIS) –

Copertă: Sigrid Iuhas, Bogdan Jugureanu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

I. Vlada, Marin (ed.)

Informatica a devenit o ştiinţă deoarece utilizează metode, tehnici şi instrumente proprii

8 Dezvoltarea și impactul informaticii în România ..................................... 105

9 Informatica și Cibernetica la Academia de Studii Economice (1963-

9.4 Învățământul de informatică și cibernetică economică ............................ 278

Bibliografie generală ................................................................................... 503

7.1 Dezvoltarea computing (hardware și software) – Informatică și IT la București

7.5 Dezvoltarea computing (hardware și software) – Informatică și IT la Craiova (Ion

• Firma Romsym Data București ........................................................................... 220

CAPITOLUL 9 (Radu Homescu)

9.1 Înființarea Centrului de calcul al ASE în anul 1963 ................................................. 251

9.8 Revista de Cibernetică Economică ........................................................................... 342

CAPITOLUL 10 (Radu Jugureanu, Dorina Jugureanu)

10.1 Perioada de pionierat 1985-1990 .............................................................................. 351

„Un domeniu al științei reprezintă o construcție a unei mulțimi de contributori, al

Volumul IV (cap. 7-10) – „Descifrarea” fenomenului informaticii românești!

Cap. 7 „Pionierii informaticii românești – Oameni și instituții” a fost conceput

 Timișoara – Pionierat la:

După Revoluția Română (decembrie 1989), în România a început un proces de

 Centrele Teritoriale de Calcul Electronic

 Informatica și IT în domeniile tehnic, economic și social

 Utilizarea și dezvoltarea programelor Open-source în România

A. Perioada de început a Internet-ului în România;

Cap. 9 „Informatica și Cibernetica la Academia de Studii Economice (ASE)” descrie

9.3 Laboratoarele de cercetare ale Catedrei de Cibernetică Economică (LCCE);

Cap. 10 „Istoria informatizării în mediul preuniversitar românesc 1985-2018” este

10 Martie 2020, Marin Vlada,

7.1 Dezvoltarea hardware și software – Informatică și IT la București (Grigore C. Moisil,

După conceperea și elaborarea primelor 2 volume din proiectul ROINFO, s-au

4. REALIZAREA DE CALCULATOARE ROMÂNEȘTI – În perioada 1955-

„Asocierea domeniilor Logică – Automatică – Informatică: Profesorul Gr. C. Moisil

Guvernul României adoptă programe strategice de dezvoltare –Programul de

1963 Ministerul Învățământului a achiziționat un calculator analogic MEDA cu care a

În sinteză, evidențiem acțiuni și etape ce au avut un impact în dezvoltarea

Calculatorul Felix C 256, Fișe de cărți de la BCU Cluj-Napoca, 1971-1973,

 Anul 1962 – Grigore C. Moisil înființează Centrul de Calcul, pe lângă Catedra de

ale tehnicii de calcul în economie, industrie și cercetare științifică, Calculatoare

Comisia Guvernamentală pentru dotarea cu echipamente de calcul şi automatizarea

„Dacă asistăm azi la revoluția digitală să nu uităm că originile ei sunt și în

1. Pionierat la Facultatea de Matematică, Centrul de Calcul al Universității din

Transferat de la Universitatea din Iași, în anul 1942, profesorul Grigore C. Moisil

româno-sovietic, la București, apoi la Cluj și la Iași, unde au anunțat marea noutate:

 Anul 1959 – Grigore C. Moisil înființează secția de „Maşini de calcul”, inspirat de

MEMORIU Prima redactare MEMORIU

 Perioada 1963-1969 – Cursuri de utilizare a calculatoarelor electronice desfășurate la

 Anul 1967 – Colocviul Internaţional „Tehnici de calcul şi Calculatoare10“, București

biologie și studiul la calculatorul ATLAS, taxonomia matematică a aplicat-o în

2. Pionierat la Academia R.S. România și Institutul de Matematică

Selecție (pag. 9-12) Contribuția adusă de Institutul de Matematică al Academiei, Grigore C.

3. Pionierat la Institutul de Fizică Atomică (IFA) al Academiei R.S. România

Prof. dr. Dragoș Vaida12,