Regatul

necunoscut din
Fagaras
miercuri, 07 aprilie 2004

          vârsta de 82 de ani, Alexandru FORJA - un om cu o biografie

fabuloasa - nu numai ca are în urma realizari de invidiat, dar pare înca
departe de a-si fi epuizat resursele stiintifice si culturale. Specialitatea sa
este teoria sistemelor iar inventiile din Institutul de Cercetari si Modernizari
Energetice, pe parcursul celor 23 de ani lucrati acolo, îl au ca autor sau
coautor. 
          vârsta de 82 de ani, Alexandru FORJA - un om cu o biografie
fabuloasa - nu numai ca are în urma realizari de invidiat, dar pare înca
departe de a-si fi epuizat resursele stiintifice si culturale. Specialitatea sa
este teoria sistemelor iar inventiile din Institutul de Cercetari si Modernizari
Energetice, pe parcursul celor 23 de ani lucrati acolo, îl au ca autor sau
coautor. De data aceasta, pentru cititorii "Magazinului", doreste sa faca "o
corectie la istoria poporului român, care contine omisiuni foarte grave";
pentru ca - mai sustine cercetatorul bucurestean - istoria se poate calcula!
          
          Binecunoscuta balada a Mesterului Manole îl are drept personaj
important pe Negru Voda, dar asimilat cu domnitorul Radu Basarab, caci sub
numele din balada a ramas doar ca personaj legendar. Exista însa argumente
în sprijinul ideii ca a existat un Negru Voda. 
          
          Secretele mormântului nr.10
          
          Sapaturile din interiorul Bisericii Domnesti au scos la lumina mai multe
morminte, între care si cel cu numarul 10, situat însa la un nivel mai
profund, acolo unde s-au gasit urmele unei bisericute mult mai vechi.
Scheletul respectiv - considera Al. Forja - este cel al lui Negru Voda, având
însa câteva elemente halucinante: pe cap - diadema de margaritare a
împaratilor bizantini, cizme de purpura, vestimentatie specifica acelorasi
personalitati, iar nasturii tunicii având reprodusa stema de pe scutul fasciat
al regilor unguri, însa dunga de argint a acestora din urma, la personajul din
mormântul 10 era de aur, deci de rang superior. Nu e nici o speculatie aici:
în armorialul de la W?nbergen (sec. al XIII-lea), se vorbeste despre un "Roi
de Blaquie" (regele Valahiei), care detinea stema cu dunga de aur; probabil,
acel "fugaras" de pe Arges, adica Negru Voda. În acelasi mormânt, s-a gasit
si o pafta de aur, pe care apare o lebada cu cap de femeie - însemnul
heraldic al cavalerului Baudoin de Flandre, cel ce a cucerit Constantinopolul la
1204 si a transformat celebra bazilica "Sfânta Sofia" în biserica catolica.
Foarte ciudat, spada cu acelasi însemn nu a fost semnalata între descoperirile
de la Curtea de Arges, dar ea apare, în perioada respectiva, ca exponat
valoros al Muzeului de istorie din Bruxelles. Amanunt ce se leaga de alte
"întâmplari" nu tocmai firesti, petrecute în legatura cu sapaturile arheologice
amintite.
          Pe la 1300, Rashid Ad Edin, cronicarul persan al lui Batu-Han, scria ca
pe teritoriile valahe au înfruntat "poporul lui Kara-ulag" ("Calaretul negru", în
limba mongola; adica Negru Voda?). Pe o cahla de la Biserica Sânnicoara
apare vulturul bicefal bizantin; or, se stie ca însemnele heraldice nu se
uzurpau. Astazi, stema orasului Curtea de Arges este vulturul bicefal. Sicriul
de piatra de la nr. 10 este singurul mormânt cu gisant din România (cu
capacul decorat în relief, semn ca acolo se afla trupul unui personaj de rang
înalt). Acestea si alte argumente, puse de Alexandru Forja într-un program
computerizat, indica existenta certa a lui Negru Voda si a unui regat bizantin
în exil la nord de Dunare. O idee capabila sa genereze numeroase discutii.

2013

La Curtea de Argeș nu se află niciunul dintre  nepoții lui Basarab I, Vlaicu

Vodă sau fratele acestuia, Radu I. Acestea sunt concluziile analizelor probelor
ADN prelevate anul trecut  din mormantul domnesc unde se presupunea că ar fi
fost înmormântat Vladislav I, cunoscut și sub numele de Vlaicu Vodă. Probele au
fost analizate la Cluj, la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano Științe,
potrivit ziardecluj.ro.
[caption id="attachment_368954" align="alignnone" width="640"] Foto:
ziardecluj.ro[/caption] Demarat pe parcursul a trei ani de specialiști ai Academiei
Române, ai Universității Babeș-Bolyai și ai Universitâții Alexandru Ioan Cuza din Iași,
Proiectul Genesis trebuia să aducă la lumină dacă în mormântul princiar de la Curtea de
Argeș se află înmormântat Vladislav I, cunoscut și sub denumirea de Vlaicu Vodă, care
a fost nepotul lui Basarab I și unchiul lui Mircea cel Bătrân.
Potrivit rezultatelor ADN, în mormânt nu se află domnitorul presupus și nici fratele
acestuia.
Oamenii de știință nu pot spune deocamdată cine este înmormântat la Curtea de Argeș,
până nu vor putea preleva probe și din mormântul de la Cozia, unde este înmormântat
Mircea cel Bătrân, domnitor tot din dinastia Basarabilor, cu care să compare rezultatele
actuale, dar și la  Mănăstirea Dealu, de lângă Târgovişte, unde se află capul
domnitorului Mihai Viteazul.
“O ipoteză ar fi ca cel din mormântul de la Curtea de Argeș să fie unul dintre nenumiții fii
ai lui Basarab I. Există din 1335 un act al cancelariei ungare unde apare formularea
Basarab I și fiii săi, ceea ce înseamnă că a avut mai mulți fii, nu doar pe Nicolae
Alexandru, tatăl lui Vladislav Vlaicu și Radu I”, a declarat  pentru sursa citată Alexandru
Simon, cercetător în cadrul proiectului Genesis.

Analizele efectuate de cercetătorii clujeni au scos la iveală aspecte interesante și în

ceea ce privește alimentația prințului necunoscut din mormântul de la Curtea de Argeș.
Contrar așteptărilor, acesta avea o dieta asemănătoare cu cea a oamenilor de rând de
atunci.
-
 See more at: http://www.dcnews.ro/adn-a-stabilit-la-curtea-de-arges-nu-e-inmormantat-
vlaicu-voda_368927.html#sthash.H6yLtd17.dpuf