Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.
a. Tipului de studiu
b. Temei de cercetare
c. Obiectivelor
d. Ipotezei cercetării
e. Problemei de cercetare
b. Obiectivelor
c. Temei de cercetare
d. Analizei literaturii
e. Problemei de cercetare
b. Obiectivelor de cercetare
c. Scopului cercetării
d. Problemei de cercetare
e. Analizei literaturii
b. De Cohortă
c. Caz-control
d. Meta-analiza
e. Experimentale
24. Principul ”dublu-orb” se utilizează în cadrul studiilor:
a. Meta-analiza
b. Descriptive
c. Experimentale
d. De Cohortă
e. Caz-control
b. De Cohortă
c. Experimentale
d. Caz-control
e. Meta-analiza
b. Caz-control
c. Meta-analiza
d. Experimentale
e. Descriptive
c) prelucrarea informaţiilor;
d) analiza informaţiilor;
e) modificarea informaţiilor.
b) parţială;
c) statică;
d) dinamică;
e) diversificată.
b) omogenitatea;
c) reprezentativitatea;
b) o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limite cunoscute de spaţiu, timp şi volum;
c) o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limite cunoscute de spaţiu şi volum;
d) o grupă mare de elemente relativ omogene, luate împreună în limite cunoscute de spaţiu şi timp, care posedă caractere de
asemănare şi de diferenţă;
e) o totalitate a manifestărilor (elementelor) de aceeaşi natură şi esenţă calitativă ale unui fenomen individualizat în limite
b) unităţi de observaţie;
c) indici statistici;
d) date statistice
e) caracteristici statistice.
d) nominativitatea;
e) numericitatea.
b) [ ] rezultative;
c) [ ] factoriale
d) [x] calitative;
e) [ ] primare.
c) [x] calitative;
d) [x] numerice;
e) [ ] derivate.
63. Unităţile de observaţie în funcţie de numărul variantelor / valorilor de răspuns pot fi:
a) [x] alternative;
b) [x] nealternative;
c) [x] binare;
d) [x] dihotomice;
e) [ ] primare.
64. Unităţile de observaţie în funcţie de natura variaţiei caracteristicilor cantitative pot fi:
a) [x] continue;
b) [x] discrete;
c) [x] discontinue;
d) [ ] numerice;
e) [ ] derivate.
b) [x] de spaţiu;
c) [ ] alternative;
d) [x] atributive;
e) [ ] derivate.
66. Unităţile de observaţie în funcţie de modul de obţinere şi caracterizare a fenomenului pot fi:
a) [x] primare;
b) [ ] nominative;
c) [ ] alternative;
d) [ ] numerice;
e) [x] derivate.
67. Unităţile de observaţie în funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului pot fi:
a) [x] rezultative;
b) [x] factoriale;
c) [ ] calitative;
d) [ ] numerice;
e) [ ] derivate.
c) [ ] consecinţele tratamentului;
d) [ ] culoarea tegumentelor;
e) [x] temperatura.
e) [x] profesia.
b) [ ] nivelul de studii;
c) [ ] profesia;
d) [x] diagnosticul;
b) [x] vârsta;
c) [ ] diagnosticul;
e) [x] salariu;
e) [ ] cercetarea practică.
b) [ ] factoriale;
c) [x] cantitative;
d) [ ] rezultative;
e) [ ] binare.
d) [ ] la extremităţile seriei;
75. Distribuţia asimetrică pe dreapta este în cazul când numărul maximal de cazuri de observaţie se deplasează spre:
77. Când numărul maximal de cazuri de observaţie se deplasează spre valoarea maximală a caracterului distribuţia acestuia este:
a) [ ] asimetrică de dreapta;
c) [ ] simetrică;
d) [ ] bimodală;
78. Când numărul maximal de cazuri de observaţie se deplasează spre valoarea minimală a caracterului distribuţia acestuia este:
a) [ ] bimodală;
b) [ ] asimetrică de stânga;
c) [ ] simetrică;
80. Pentru n > 30 şi p= 95,5%, diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea selectivă şi cea generală va fi egală cu:
a) [x] 2 m;
b) [ ] 1 m;
c) [ ] 3 m;
d) [ ] 5 m;
e) [ ] ] ≥2m.
81. Pentru n > 30 şi p= 99,7% diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea selectivă şi cea generală va fi egală cu:
a) [ ] 1 m;
b) [x] 3 m;
c) [ ] 2 m;
d) [ ] 4 m;
e) [ ] ] ≥4m.
82. Raportul:
83. Proporţia:
a) [x] de timp;
b) [x] de loc;
c) [x] de persoană;
d) [ ] de raport;
e) [ ] de proporţie.
d) [ ] colectarea materialului;
b) [ ] etapa a doua;
c) [ ] prima etapă;
d) [ ] etapa a patra;
d) [x] stabilirea metodelor ce vor fi utilizate în scopul culegerii şi /sau analizei datelor;
94. Gruparea tipologică în cadrul studiului statistic se efectuează conform caracterelor de evidenţă:
a) [ ] factoriale;
b) [ ] cantitative;
c) [x] atributive;
d) [ ] rezultative;
e) [ ] numerice.
95. Gruparea variaţională în cadrul studiului statistic se efectuează conform caracterelor de evidenţă:
a) [ ] atributive;
b) [ ] rezultative;
c) [ ] factoriale;
d) [x] cantitative;
e) [ ] calitative.
96. După plenitudinea cercetării, studiul statistic poate fi:
a) [ ] curent;
b) [x] general;
c) [ ] tipologic;
d) [ ] anamnestic;
e) [x] selectiv.
97. După timpul efectuării, studiul statistic poate fi:
a) [x] retrospectiv;
b) [ ] aleator;
c) [x] curent;
d) [ ] selectiv;
e) [x] prospectiv.
a) [ ] cu scop determinat;
b) [ ] selectiv;
c) [ ] unimomentan;
d) [x] anamnestic;
e) [ ] aleator.
99. Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic fac parte:
a) [ ] selecţia variaţională;
b) [ ] selecţia atributivă;
c) [x] selecţia tipologică;
d) [ ] selecţia cantitativă;
e) [x] selectarea mecanică.
104. Valorile relative se utilizează pentru caracterizarea totalităţii statistice după caractere:
a) [ ] cantitative
b) [x] calitative
c) [ ] atributive
d) [ ] rezultative
e) [ ] anamnestice
105. Drept valoare relativă poate servi:
a) [ ] coeficientul variaţiei;
b) [ ] coeficientul de corelaţie;
c) [ ] coeficientul regresiei;
d) [x] coeficientul de raport;
e) [x] proporţia.
106. Mărimea a câte totalităţii statistice trebuie cunoscută pentru calcularea proporţiei:
a) [x] una
b) [ ] doua
c) [ ] trei
d) [ ] patru
e) [ ] cinci
c. Este egal cu 1m
e. Este egal cu 2m
b. Criteriu de exactitate
c. Coeficient de variație
d. Criteriu de veridicitate
e. Criteriu de corelație
c. Poate fi egal cu 1
e. Nu poate fi egal cu 0
b. Multiplă
c. Liniară
d. Doar pozitivă
e. Neliniară
b. Dispersia
c. Deviația standard
d. Coeficientul de variație
e. Amplitudinea
b. Dispersia
e. Amplitudinea
b. Proporția
c. Coeficientul de variație
d. Coeficientul de corelație
e. Ritmul de dinamică
c. Diagrama intracolonară
e. Cronogramă
b. Diagrama liniară
c. Diagrama intracolonară
e. Cronograma
c. Diagrama intracolonară
e. Cronogramă
b. Coeficientului de corelație
c. Dispersiei
d. Deviației standard
e. Amplitudinii variației
b) [ ] M0 şi Mgen;
c) [x] Ma şi M0;
d) [ ] Me şi Am;
e) [x] Me şi M0.
Modulul reprezintă:
155.
a) [ ] varianta cu cele mai multe frecvente, care ocupă poziţia de mijloc în seria variaţională
b) [x] varianta cu cele mai multe frecvenţe
c) [ ] varianta care ocupă poziţia de mijloc în seria variaţională
d) [ ] numărul de ordine al variantei obţinut la raportarea variantei maximale la cea minimal
e) [x] mărimea medie, care corespunde celei mai frecvente valori
În seria variaţională strict simetrică corespunde:
156.
a) [ ] Ma şi M0
b) [x] Ma, M0 şi Me
c) [ ] Ma şi Me
d) [ ] Meşi M0
e) [x] , M0 şi Me
În seria variaţională impară mediana se determină în felul următor:
157.
a) [ ] se obţine semisuma numărului de observaţii
b) [ ] diferenţa n- 1 se raportează la doi
c) [x] se raportează la doi suma n +1
d) [ ] se raportează numărul de observaţii (n) la fracţia n/2
e) [ ] n se raportează la doi
Calculul mediei aritmetice în seria variaţională, unde p (f) > 1 se face conform formulei:
158.
a) [x] M=
b) [ ] M=
c) [ ] M= A+
d) [ ] M=A +i
e) [ ] nici un răspuns corect
În seria variaţională unde p (f) =1 media aritmetică se calculează după formula:
159.
a) [ ] M=
b) [ ] M= A+
c) [x] M=
d) [ ] M=
e) [ ] nici un răspuns corect
Media aritmetică simplă se calculează când:
160.
a) [ ] n> 30, p<1
b) [ ] n<30, p>1
c) [ ] n> 30, p>1
d) [x] n>30, p=1
e) [ ] n> 40, f<1
a) [x] colonară
b) [x] liniară
c) [ ] sectorială
d) [ ] intracolonară
e) [ ] cartograma
a) [ ] liniară
b) [ ] radială
c) [x] sectorală
d) [ ] cartograma
e) [x] colonară
194. Pentru reprezentarea grafică a modificărilor sezoniere ale fenomenului se foloseşte diagrama:
a) [x] radială
b) [ ] sectorială
c) [x] polară
d) [ ] colonară
e) [ ] pictograma
195. Pentru ilustrarea grafică a structurii pe vârstă şi sex a populaţiei poate fi utilizată diagrama:
a) [ ] radială
b) [ ] liniară
c) [ ] intracolonară
d) [x] piramidală
e) [ ] pictograma
a) [ ] colonară
b) [x] radială
c) [ ] sectorală
d) [ ] intracolonară
e) [ ] cartograma
197. Distribuţia fenomenului în spaţiu este redată de diagrama:
a) [ ] radială
b) [ ] liniară
c) [ ] sectorală
d) [x] cartograma
e) [x] cartodiagrama
a) [ ] piramidală
b) [ ] intracolonară
c) [x] colonară
d) [ ] sectorală
e) [x] prin bare
a) [ ] liniară
b) [x] colonară
c) [ ] radială
d) [ ] cronograma
e) [x] prin bare
a) [x] sectorală
b) [ ] piramidală
c) [ ] polară
d) [ ] liniară
e) [ ] polară
a) [ ] corelativ
b) [ ] demonstrativ
c) [ ] extensiv
d) [x] ratei
e) [x] de raport
a) [ ] staticii fenomenului
b) [ ] distribuţiei fenomenului în spaţiu
c) [x] evoluţiei sezoniere a fenomenului
d) [ ] structurii interne a fenomenului
e) [ ] corelației
a) [ ] demonstrativ
b) [ ] rata
c) [ ] de raport
d) [x] ponderea
e) [x] proporţia
a) [ ] intracolonară
b) [x] liniară
c) [ ] sectorală
d) [x ] prin coloane
e) [x] prin bare
207. Indicele demonstrativ se reprezintă grafic prin diagrama :
a) [x] liniară
b) [ ] sectorială
c) [ ] intracolonară
d) [x ] prin coloane
e) [x] pictograma
a) [ ] radială
b) [ ] colonară
c) [x] sectorală
d) [ ] cronograma
e) [ ] polară
a) [ ] care reprezintă o caracteristică complectă a totalităţii după omogenitatea ei, particularităţile de distribuţie a două caractere
comparate ;
b) [x] unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori a variabilei dependente;
c) [ ] unei valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare a variabilei dependente ;
d) [ ] mai multor valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare a variabilei dependente
e) [ ] care este perfectă și rigidă
a) [ ] unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori a variabilei dependente
b) [ ] mai multor valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare a variabilei dependente
c) [x] unei valori numerice a variabilei independente îi corespunde o valoare strictă a variabilei dependente
d) [ ] mai multor valori numerice ale variabilei independente le corespund mai multe valori a variabilei dependente
e) [ ] este o legătură vremelnică și într-un singur sens
a) [ ] calcularea indicilor generali, care caracterizează din diferite aspecte fiecare caracter studiat
b) [ ] compararea gradului de omogenitate a totalităţilor studiate
c) [ ] determinarea limitelor oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat
d) [x] determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de influenţă a unor factori asupra altor factori
e) [ ] analiza variabilității
a) [ ] mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o unitate
b) [ ] veridicitatea diferenţei dintre două totalităţi comparate
c) [ ] limitele oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat
d) [x] puterea şi direcţia de influenţă a unor factori asupra altor factori
e) [ ] variabilitatea fenomenului
222. Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic face parte:
a) [ ] selectia variatională
b) [ ] selectia atributivă
c) [x] selectia tipologică
d) [ ] selectia cantitativă
e) [ ] selectia mixtă
223. De regulă, distributia simetrică a caracterului se întîlne?te în seriile varia?ionale, formate din caractere:
a) [ ] atributive
b) [ ] factoriale
c) [x] cantitative
d) [ ] rezultative
e) [ ] calitative
235. Una din următoarele expresii nu este specifică pentru studiile experimentale:
a) [ ] factorul de risc poate fi controlat de epidemiolog;
b) [ ] factorul de protecţie este administrat de epidemiolog;
c) [ ] constituirea loturilor este mai uşoară;
d) [x] factorul de protecţie nu poate fi controlat de epidemiolog;
e) [ ] există dificultăţi de ordin etic şi legal.
a) [x] Sunt utile pentru studierea problemelor de sănătate care apar rar
b) [x] Determină mai multe expuneri pentru o problemă de sănătate
c) [x] Au o perioadă de timp relativ scurtă
d) [ ] Generează ipoteze
e) [ ] Sunt mai puţin costisitoare ca studiile descriptive
a) [x] Prospective
b) [x] Retrospective
c) [x] Istorice
d) [ ] Descriptive
e) [ ] Experimentale
a) [ ] În baza expunerii
b) [x] În baza bolii
c) [x] În baza rezultatului
d) [ ] Aleatoriu
e) [ ] La dorinţă
a) [ ] În baza bolii
b) [x] În baza expunerii
c) [ ] În baza rezultatului
d) [ ] La dorinţă
e) [ ] Aleatoriu
a) [ ] Sunt costisitoare
b) [ ] Sunt greu de efectuat
c) [x] Nu testează ipoteze
d) [ ] Creează multe probleme de natură etică
e) [ ] Nu oferă bază pentru planificare
a) [x] De incidenţă
b) [x] De prevalenţă
c) [ ] De cohortă
d) [x] Raporturi de caz
e) [x] Raporturi de serii de cazuri
a) [x] De incidenţă
b) [x] De prevalenţă
c) [ ] Caz-control
d) [x] De corelaţie
e) [x] Ecologice
a) [x] demografice
b) [ ] ştiinţifice
c) [x] geografice
d) [x] temporale
e) [ ] directe
a) [x] Cine?
b) [ ] De ce?
c) [x] Când?
d) [x] Unde?
e) [ ] Cum?
a) [x] Epidemiologice
b) [ ] Experimentale
c) [x] Observaţionale
d) [ ] Comunitare
e) [ ] Randomizate
a) [x] Procente
b) [x] Coeficienţi
c) [x] Promile
d) [ ] Unităţile de măsură a caracteristicii
e) [x] Prodecimile
258. Indicatorul care redă ceea ce este esenţial şi tipic într-o colectivitate este.
a) [ ] Modul
b) [ ] Mediana
c) [ ] Rata
d) [x] Media
e) [ ] Dispersia
259. Reieşind din formula calculării intervalului de încredere avem nevoie de:
a) [ ] Coeficientul de variaţie
b) [x] Criteriul T - Student
c) [x] Eroarea standard
d) [ ] Numărul de observaţii
e) [x] Valoarea medie
260. Reieşind din formula pentru calcularea erorii standard a valorilor relative avem nevoie
a) [ ] Intervalul de încredere
b) [ ] Coeficientul de variaţie
c) [ ] Numărul de observaţii
d) [x] Contraprobabilitatea
e) [ ] Valoarea absolută
261. CM Care sunt particularităţile statisticii?
a) [x] nu se ocupă de cazuri individuale ci numai cu fenomene de masă
b) [ ] nu se ocupă de fenomene de masă ci numai de cazuri individuale
c) [x] studiază fenomenele de masă în condiţii concrete de spaţiu şi timp
d) [ ] studiază cazuri individuale în condiţii concrete de spaţiu şi timp
e) [ ] studiază cazuri individuale şi fenomenele de masă
262. CM Obiectul de studiu al biostatisticii îl constituie fenomenele şi procesele ce reprezintă următoarele particularităţi:
a) [x] se produc într-un număr mare de cazuri
d) [x]sunt forme individuale de manifestare concretă în timp, spaţiu şi sub aspect organizatoric;
d) [ ] legităţile politice;
264. CS La ce etapă a evoluţiei statisticii ca ştiinţă s-a fundamentat teoria şi practica corelaţiei statistice, a analizei factoriale şi a
experimentelor statistice:
a) [ ]etapa statisticii practice;
d) [ ] etapa probabilistică;
268. CM Ce metodă de cercetare utilizează: intervievarea, chestionarea, observarea directă şi analiza surselor de informaţie ca
metode de colectare a datelor?
a) [ ] metoda epidemiologică;
b) [ ] metoda experimentală;
c) [ ] metoda statistică;
d) [ ] metoda istorică;
e) [x] metoda sociologică.
b) [x] de spaţiu;
c) [ ] binare;
d) [ ] dihotomice;
e) [ ] primare.
c) [ ] alternative;
d) [ ] atributive;
e) [ ] derivate.
b) [x] de comparare;
c) [x] de analiză;
d) [x] de sinteză;
e) [ ] de elaborare a ipotezelor;
b) [x] omogenitatea;
c) [ ] heterogenitatea;
d) [x] unicitatea;
e) [x ] continuitatea;
b) [x] simple;
c) [ ] de persoană;
d) [ ] cronologice;
e) [ ] pe variante.
b) [ ] simple;
c) [x] de persoană;
d) [x] cronologice;
e) [x] teritoriale.
b) [ ] simple;
d) [ ] cronologice;
e) [ ] forma repartiţiei.
279. CS Omogenitatea termenilor ca şi caracteristică a seriei de variaţie reprezintă faptul că:
a) [ ] fiecare valoare este specifică unui element al colectivităţii şi nu depinde de valoarea înregistrată la celelalte elemente;
d) [ ] acţiunea puternică a unor factori întâmplători determină abaterea mărimilor individuale de la tendinţa centrală impusă de
factorii esenţiali;
de factorii esenţiali;
d) [ ] independenţa fiecărei valori specifice unui element al colectivităţii de valoarea înregistrată la celelalte elemente;
e) [ ] variantele individuale determinate în cea mai mare măsură de acţiunea aceloraşi factori esenţiali;
b) [ ] mediana, modul;
e) [x ] coeficientul de variaţie .
282. CM Pentru ca indicatorii medii să să fie reprezentativi pentru colectivitatea analizată este necesar să fie îndeplinite condiţiile:
a) [x] volum suficient de mare de date individuale;
d) [ ] neomogenitatea colectivităţii;
c) [ ] indicator extensiv;
d) [ ] indicator intensiv;
e) [ ] indicator de poziţie.
b) [ ] produsul termenilor seriei, din care se extrage rădăcina de un indice egal cu numărul termenilor seriei;
d) [ ] suma produsului valorilor dintr-o colectivitate omogenă din care se extrage rădăcina;
e) [x] valoarea medie care se obţine din suma produsului valorilor dintr-o colectivitate omogenă, cu frecvenţele corespunzătoare,
divizată la numărul total al cazurilor studiate.
b) [x]valoarea din centrul seriei: jumătate din termeni sunt mai mici sau egali cu mediana, jumătate sunt mai mari sau egali;
e) [ ] valoarea medie care se obţine din suma produsului valorilor dintr-o colectivitate omogenă.
b) [x] timp;
c) [ ] persoană;
d) [ ] venit;
e) [ ] etnie.
287. CS Valoarea modală este:
a) [ ] valoarea unei serii statistice ordonate crescător sau descrescător, care împarte seria în două părţi egale;
b) [ ] valoarea din centrul seriei: jumătate din termeni sunt mai mici sau egali cu mediana, jumătate sunt mai mari sau egali;
e) [ ] valoarea medie care se obţine din suma produsului valorilor dintr-o colectivitate omogenă
b) [x] prin extrageri din liste, în care sunt înregistrate toate cazurile individuale, fără nici o grupare prealabilă;;
c) [ ] prin selectarea seriilor (microzone), localităţi sau familii care sunt examinate în întregime;
d) [ ] sprin gruparea după anumite semne în grupuri tipice (de exemplu: vârstă, sex sau după frecvenţa fenomenului;
e) [ ] selectarea unui anumit număr de unităţi astfel ca raportul după semne în eşantion să fie acelaşi ca şi în totalitatea integrală.
b) [ ] unitatea geografică;
c) [x ] statutul matrimonial;
e) [x] venit.
b) [x] între valori la fel este diferenţă semnificativă care se apreciază cu p. de 99,73%;
e) [ ] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care se apreciază cu o probabilitate de 85%.
291. CS Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t ≥1,96 atunci:
a) [] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care se apreciază cu o probabilitate de 95%;
e) [ ] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care se apreciază cu o probabilitate de 85%.
a) [x] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care se apreciază cu o probabilitate de 95%;
e) [ ] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care se apreciază cu o probabilitate de 85%.
reprezentativităţii acestora;
b) [x] compararea în timp şi (sau) spaţiu a mai multor serii de distribuţie după caracteristici independente şi (sau)
interdependente;
e) [x] concentrarea valorilor individuale ale caracteristicilor şi deplasarea acestora faţă de valorile tipice.
e) [ ] indicatori sintetici.
c) [x] studierea legăturii dintre influenţa mediului ambiant şi factorii sociali asupra sănătăţii populaţiei;
a) [ ] cantitativă;
b) [x] alternativă;
c) [ ] calitativă;
d) [ ] nealternativă;
e) [ ] numerică
d) [x] determinarea numărului unităţilor seriei statistice care sunt incluse în fiecare interval;
a) [x] alternativă;
b) [x] simetrică;
c) [x] de persoană;
d) [x] asimetrică
e) [ ] modală.
a) [x] valoarea cel mai frecvent întâlnită în cadrul colectivităţii statistice analizate
b) [ ] valoarea cel mai rar întâlnită în cadrul colectivităţii statistice analizate
c) [ ] valoarea medie în cadrul colectivităţii statistice analizate
d) [ ] valoarea totală în cadrul colectivităţii statistice analizate
e) [ ] valoarea ce împarte colectivitatea statistică în două părţi egale
314. La ce etapă a evoluţiei statisticii ca ştiinţă s-a realizat delimitarea evidenţei statistice de evidenţa contabilă?
d) [ ] etapa probabilistică;
315. Hermann Conring, Martin Schmeitzel şi Gottfried Achenwall sunt reprezentanţii de seamă ai etapei:
a) [ ]statisticii practice;
c) [ ] aritmeticii politice;
d) [ ] probabilistice;
e) [ ] statisticii moderne.
a) [ ] Hermann Conring;
c) [ ] John Graunt;
d) [ ] Wiliam Petty;
e) [ ] Martin Schmeitzel.
317. La ce etapă a evoluţiei statisticii ca ştiinţă se poate vorbi de analiza statistică ştiinţifică a unor date şi informaţii culese în
acest scop cu desprinderea regularităţilor în evoluţia fenomenelor sociale?
d) [ ] etapa probabilistică;
319. La ce etapă a evoluţiei statistice se înfiinţează oficiile naţionale şi internaţionale de statistică, apar primele reviste de
specialitate?
d) [ ] etapa probabilistică;
a) [x] F. Galton;
b) [x] K. Pearson;
c) [ ] A. Ciuprov;
e) [ ] J. Bernoulli
c) [x ] Compararea rezultatelor;
b) [x] Actualitate;
e) [x ]Concluzii și recomandări
a) [ ] titlu / tema;
b) [ ] actualitate;
c) [ ] revista literaturii;
d) [ ] rezultate proprii;
324. Capitolul III din structura generală a lucrării ştiinţifice trebuie să conţină:
a) [ ] titlu / tema;
b) [ ] actualitate;
c) [ ] revista literaturii;
e) [ ] materiale şi metode
a) [ ] titlu / tema;
b) [ ] actualitate;
d) [ ] rezultate proprii;
e) [ ] materiale şi metode
326. Termenul de metodă are mai multe acceptiuni:
b) [x] în sens concret, presupune un ansamblu de procedeie destinate să asigure un rezultat aştepat;
a) [ ] ordine;
d) [ ] logică;
e) [ ] tehnică.
a) [x] ordine;
d) [x] logică;
e) [x ] tehnică.
a) [ ] ordine;
d) [ ] logică;
e) [ ] tehnică.
330. Ce metodă de cercetare presupune studierea modului în care se modifică diferite fenomene şi caracteristici ale acestora în
condiţii create special în laborator sau în teren
a) [ ] metoda epidemiologică;
b) [x] metoda experimentală;
c) [ ] metoda statistică;
d) [ ] metoda istorică;
e) [ ] metoda sociologică.
331. Ce metodă de cercetare a biostatisticii analizează dinamica fenomenelor în timp?
a) [ ] metoda epidemiologică;
b) [ ] metoda experimentală;
c) [ ] metoda statistică;
d) [x] metoda istorică;
e) [ ] metoda psihologică.
332. Ce metodă de cercetare a biostatisticii presupune studierea diverselor aspecte psihologice legate de memorie, gîndire, senzaţii,
a) [ ] metoda epidemiologică;
b) [ ] metoda experimentală;
c) [ ] metoda statistică;
d) [ ] metoda istorică;
e) [x] metoda psihologică.
338. Pentru care din valorile enumerate ale lui rxy legătură de corelaţie este directă medie:
a) [ ] +0,3 - +0,65
b) [x] +0,3 - +0,69
c) [ ] +0,3 - +0,47
d) [ ] +0,3 - +0,74
e) [ ] 0,69 - +0.99
347. Dacă la sporirea oricăror valori ale argumentului sporirile funcţiei nu sunt echivalente, regresia se numeşte:
a) [x] pozitivă
b) [ ] negativă
c) [ ] curbilinie
d) [ ] rectilinie
e) [ ] inversă
348. Dacă la sporirea oricăror valori ale argumentului sporirile funcţiei sunt echivalente, regresia se numeşte:
a) [x] lineară
b) [x] rectilinie
c) [ ] inversă
d) [ ] curbilinie
e) [ x] directă
351. Mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o unitate este determinată prin calcularea:
a) [ ] coeficientului de corelaţie
b) [x] coeficientului de regresie
c) [ ] coeficientului de variaţie
d) [ ] deviației standard
e) [ ] erorii standard
357. Metoda directă de standardizare pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi neomogene după structură:
a) [x] se utilizează
b) [ ] nu se utilizează
c) [ ] se utilizează la un număr mic de observaţii
d) [ ] se utilizează la un număr mare de observaţii
e) [ ] se utilizează doar la un număr mic de observaţii
358. Metoda directă de standardizare pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi omogene după structură:
a) [ ] se utilizează în toate cazurile
b) [ ] se utilizează la un număr mic de observaţii
c) [x] nu se utilizează
d) [ ] se utilizează la un număr mare de observaţii
e) [ ] nu se utilizează la un număr mic de observații
359. Pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi omogene după structură se utilizează:
a) [ ] evaluarea indicilor de raport
b) [ ] determinarea valorilor relative
c) [ ] standardizarea
d) [x] testul t
e) [ ] coeficientul de variație
360. Pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi neomogene după structură se utilizează:
a) [ ] determinarea valorilor relative
b) [x] standardizarea
c) [ ] determinarea veridicităţii rezultatelor studiului
d) [ ] determinarea valorilor medii
e) [ ] coeficientul de corelație
363. Pentru compararea indicilor mortalităţii generale a populaţiei din două localităţi standardizarea directă se utilizează dacă:
a) [x] e cunoscută componenţa populaţiei pe vârste şi componenţa decedaţilor pe vârste în fiecare localitate
b) [ ] sunt date despre numărul total al populaţiei şi distribuţia decedaţilor pe vârste în fiecare localitate
c) [ ] sunt date despre distribuţia populaţiei pe vârste în numărul total de decedaţi în fiecare localitate
d) [ ] sunt date despre distribuţia populaţiei pe sexe în numărul total de decedaţi în fiecare localitate
e) [ ] sunt date despre distribuţia populaţiei pe sexe și distribuția decedaţilor pe vârste în fiecare localitate
364. Dacă mărimea indicilor standardizați se deosebeşte de mărimea indicilor intensivi (A<B apoi A>B):
a) [ ] factorul eliminat nu influenţează mărimea indicelui intensiv
b) [ ] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv în direcţia descreșterii
c) [x] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv
d) [ ] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv în direcţia creşterii
e) [ ] nu permite compararea A și B
365. La calcularea indicilor standardizați prin metoda directă de standardizare drept standard poate fi primit:
a) [ ] distribuţia unei totalităţi studiate
b) [ ] indicii intensivi speciali
c) [x] mărimea unei totalităţi comparate
d) [ ] indicele intensiv, care caracterizează nivelul fenomenului într-o totalitate comparată
e) [ ] modulul
385. Într-o serie cronologică formată din valori absolute, putem întâlni aşa indicatori ca:
a) [ ] Morbiditatea
b) [x] Numărul de paturi
c) [ ] Mortalitatea
d) [x] Numărul de medici
e) [ ] Asigurarea populaţiei cu medici
386. Într-o serie cronologică formată din valori relative, putem întâlni aşa indicatori ca:
a) [ ] Numărul de populaţie
b) [ ] Numărul de medici
c) [x] Natalitatea
d) [x] Invaliditatea
e) [ ] Numărul de naşteri
395. Reieşind din formula pentru calcularea erorii standard a valorilor medii avem nevoie de:
a) [ ] Intervalul de încredere
b) [ ] Coeficientul de variaţie
c) [x] Numărul de observaţii
d) [ ] Valoarea relativă
e) [ ] Valoarea absolută
n
a.
b. n+1
c. n-1
d. 1- n
e. 1+ n
10 %
a.
5%
b.
1%
c.
7%
d.
0.1 %
e.
399. La compararea valorilor, utilizând testul t, pentru ca diferența să fie semnificativă statistic:
a. tcalculat = ttabelar
400. Dacă la compararea a două valori, rezultatul tcalculat < ttabelar, atunci:
402. Pentru un prag de semnificație de 0,05, daca n ≥ 120, valoarea lui t este:
3.29
a.
2.58
b.
1,95
c.
1.96
d.
e. 2
403. Pentru un prag de semnificație de 0,01, daca n ≥ 120, valoarea lui t este:
a. 2
2,5
b.
3.29
c.
2.58
d.
1.96
e.
404. Pentru un prag de semnificație de 0,001, daca n ≥ 120, valoarea lui t este:
2.58
a.
3.29
b.
3,95
c.
1.96
d.
e. 2
tehnica lui χ ²
a.
testul U a lui Mann-Whitney
b.
testul Wilcoxon al rangurilor pereche
c.
testul t Student
d.
testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
e.
407. Care tehnici se utilizează în comparație atunci cand nu sunt asigurate condițiile omogenității și simetriei:
a. Testele neparametrice
b. tehnica lui χ ²
408. Care tehnici se utilizează în comparație atunci cand avem doar două grupuri de comparație și sunt asigurate condițiile
omogenității și simetriei:
a. Testele parametrice
b. tehnica lui χ ²
Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel de pregatire, grupuri de tratament
b.
Operează cu numere ordinale.
c.
d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice masură nominala
Testul este analog tehnicii ANOVA cu masurători repetate din statistica parametrică.
a.
Rezultatele sunt ordonate pe ranguri
b.
Este un test parametric
c.
Utilizează χ ² ca test de semnificație.
d.
Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre rezultatele observate și așteptate.
e.
Testul Wilcoxon
a.
b. testul t Student
415. CS În seria variaţională unde f =1, iar n <120, deviaţia medie pătratică se calculează conform formulei:
a) [x] = d2n
b) [ ] = d2n-2
c) [ ] = d2n
d) [ ] = dn
e) [ ] = dn-1
416. În seria variabilă unde f >1, iar n > 120, deviaţia medie pătratică se calculează după formula:
a) [ x] = d2fn
b) [ ] = d*fn
c) [] = d2fn-1
d) [ ] = d*fn-1
e) [ ] = d2fn-1
417. În seria variabilă unde f >1, iar n <120, deviaţia medie pătratică se calculează după formula:
a) [ ] = d2fn
b) [ ] = d*fn
c) [x] = d2fn-1
d) [ ] = d*fn-1
e) [ ] = d2fn-1
a) [ ] Cv = x100/n
b) [ ] Cv = x100/n-1
c) [x] Cv = x100/Ma
d) [ ] Cv = /Ma
e) [ ] Cv = x100/Ma-1
419. În seria variabilă unde f >1, iar n <120, dispersia se calculează după formula:
a) [ ] s2 = Sd2*f/n
b) [ ] s2 = ÖSd*f/n
c) [x] s2 = Sd2*f/n-1
d) [ ] s2 = ÖSd*f/n-1
e) [ ] s2 =Ö Sd2*f/n-1
420. Formula pentru calculul veridicităţii diferenţei valorilor medii după criteriul t -Student:
a) [ ] (Ma1+Ma2)/ (Es12+Es22)
b) [x] (Ma1-Ma2)/ (Es12+Es22)
c) [ ] (Ma1-Ma2)/ (Es12+Es22)
d) [ ] (Ma1-Ma2)/ (Es1+Es2)
e) [ ] (Ma1+Ma2)/ (Es12+Es22)
a) [] Esp=(p x q)/n
b) [ ] Esp=p /n
d) [ ] Esp=(p x q)/ t
e) [ ] Esp=(p x q)
a) [ ] Es=± -1n
b) [ ] Es=± n
d) [ ] Es=± 1-n
e) [ ] Es=± n-1
a) [ ] s2 = Sd2/n-1
b) [ ] s2 = Sd2/n-2
c) [x] s2 = Sd2/n
d) [ ] s2 = ÖSd/n
e) [ ] s2 = ÖSd/n-1
424. În seria variaţională unde f >1, iar n >120, dispersia se calculează conform formulei:
a) [ ] s2 = ÖSd/n
b) [ ] s2 = ÖSd2/n-2
c) [ ] s2 = Sd2/n
d) [x] s2 = ÖSd2 *f /n
e) [ ] s2 = ÖSd*f /n-1