Obezitatea este o tulburare de nutriție caracterizată prin prezența unor depozite excesive de grăsimi generate

de un dezechilibru între aportul caloric crescut și consumul energetic scăzut.

Ea poate fi o afecțiune serioasă, pe termen lung.
Cauze:
- genetice - dacă cel puțin un părinte este obez, copilul riscă să sufere de obezitate;
- metabolismul – fiecare persoană folosește energia în mod diferit; metabolismul și hormonii joacă un
rol important in creșterea în greutate;
- factorii socio-economici – obezitatea este mai des întâlnită la persoanele cu un venit scăzut, pentru că
au acces scăzut la alimente sănătoase și nu practică sport;
- stilul de viață inactiv - adolescenții care nu fac nici o activitate fizică și petrec multe ore în fața
televizorului sau computer riscă să deveni obezi;
- mâncatul în exces și o dietă bogată în zaharuri, grăsimi, carbohidrați, mâncăruri procesate.

Calculului indicelui de masă corporală (IMC): IMC= greutatea (kg) / înălțimea ² (m)

Indicele de masă corporală Interpretare rezultat Risc de boală

18,49 sau mai putin Subponderal √

între 18,50 și 24,99 Greutate normală Fără risc de boală

între 25,00 și 29,99 Supraponderal √

între 30,00 și 34,99 Obezitate (gradul I) √

între 35,00 și 39,99 Obezitate (gradul II) √

40,00 sau mai mult Obezitate morbidă √

Creșterea greutății corporale crește riscul apariției unor probleme de sănătate, cum ar fi :
 bolile cardiovasculare
 insuficiență cardiacă
 hipertensiunea arterială
 infarctul miocardic
 accidentul vascular cerebral
 afecțiunile articulațiilor
 unele tipuri de diabet
 unele tipuri de cancer
 probleme de respirație și apnee în timpul somnului;
 tulburări psihice

Adolescentul obez poate fi afectat psihosocial de faptul că este izolat și ironizat din cauza aspectului fizic și
tinde sa fie sedentar.

-Tratamentul obezității depinde de simptome, severitate, vârsta și poate include concilierea nutrițională,
modificări ale dietei și a numărului de calorii ingerate, activitate fizică, schimbare de comportament, terapie
de grup, sprijin și încurajare. Tratamentul este recomandat de medicul nutriționist, kinetoterapeut, psiholog.
Se stabilesc obiective realiste cu modificări gradate a numărului de calorii, obiceiurilor alimentare și a
activităților fizice, aplicabile întregii familii.
- Părinții pot deveni modele mâncând sănătos, practicând sport.
- Limitați privitul la televizor sau la calculator.
- Puneți în frigider alimente sănătoase și fructe.
- Încurajați adolescenții să bea apă și nu sucuri și să doarmă suficient în fiecare noapte, culcatul devreme
scade rata obezității.

In România, obezitatea în rândul adolescenților a crescut de la 7% în 2007, la 16 % în 2015. Suntem încă

sub media europeană, dar trendul este în creștere.

Tulburările de alimentație:
- implică un dezechilibru în modul în care adolescenții se alimentează sau în comportamentele legate
de alimentație;
- sunt mai degrabă caracteristice fetelor;
- modifică consumul și absorbția de elemente nutritive și influențează semnificativ sănătatea fizică și
psihică. Anorexia nervoasa este caracterizată prin dorința irațională de a fi slab, o frică morbidă de
obezitate, o imagine corporală distorsionată, restricționarea alimentației fără a ține cont de nevoile
corpului. Toate conduc la o scădere semnificativă în greutate ducând la afectarea severă a stării de
sănătate. Această tulburare poate include și vomatul autoprovocat.
- Bulimia nervoasă este caracterizată prin episoade repetate de exces alimentar, urmate de
comportament compensator neadecvat (voma autoindusă, abuz de laxative, post sau exerciții fizice
excesive).

Părinții sunt sfătuiți să urmărească cu atenție obiceiurile alimentare ale adolescenților.