CUPRINS

1) Statul ca definiție..........................................................3
2)Premisele apariției statului.............................................4
3)Elementele distinctive ale statului.................................5
3.1)Populația...................................................................5
3.2)Teritoriul...................................................................5
3.3)Puterea publică și suverană......................................6
4)Rolul și funcțiile statului...............................................7
Bibliografie........................................................................8

1
1) Statul ca definiție

Statul este o instituție suprastructurală,instrument principal de organizare

politică și administrativă prin intermediul căreia se exercită funcționalitatea
sistemului social și sunt reglementate relațiile dinte oameni teritoriul și populația
asupra cărora își exercită autoritatea această organizație.

O altă definiție a statului ar fi că acesta reprezintă locația întregii

construcții constituționale bazată pe o lege fundamentală numită
„CONSTITUȚIE”. În vremurile de demult conceptul de stat s-a identificat ca find
o parte din puterea monarhului care deținea puterea absolută, un exemplu ce
accentuează acea realitate este replica regelului Ludovic al IV-lea „ L’etat c’est
moi” în traducere „Statul sunt eu” însă acest fapt s-a schimbat sub influențta unor
concepte, idei, teorii astfel cum astăzi avem justiția care garantează respectarea
regulilor de drept atât din partea cetățenilor cât și din partea organelor de stat.
Pentru prima dată cuvântul de stat a fost utilizat de Nicolo Machiaveli acesta
denumind statul ca fiind o organizație socială în care se exercită guvernarea de
către o putere publică având menirea să promoveze și să apere interesele generale
ale societății respective.
Anibal Teodorescu definea statul ca formă superioară de societate
omenească învestită cu putere exclusivă de comandă asupra colectivității de
indivizi așezați pe un teritoriu determinat, ce-i aprține; în opinia lui Constantin
Dissescu statul este o unitate alcătuită din reuniunea mai multor oameni, pe un
teritoriu determinat, în forma guvernanților și guvernaților; Dan Ciobanu afirma
că statul este organizarea colectivă, prin norme de drept, a unei societăți în scopul
asigurării satisfacerii intereselor generale ale societății, interese care au fost
exprimate într-un mod direct sau indirect, în normele de drept edictate sau
sancționate, ca și scopul asigurării respectării, eventual prin constângere, a acestor
reguli.Elemente definitorii ale statului nostru sunt evidențiate în Constituția
României din 1991, în primul articol „România este stat național, suveran și
independent,unitar și indivizibil”„un stat de drept ,democratic și social” fiind o
republică care garantează demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor,
libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic.
În final statul este principala organizație politică a societății, constituită
pe un teritoriu delimitat, cu o populație proprie și o putere instituționalizată, având
menirea să promoveze și să garanteze interesele generale ale societății respective.

2
2)Premisele apariției statului

Începuturile guvernării se suprapun cu cele ale vieții sociale ,

influențându-se reciproc. Societatea este un fapt natural, determinat de nevoia
omului de a trăi în comun alături de semenii săi deorece acesta nu poate trăi izolat,
în afara societății ca o fiară sălbatică.În societate ființa umană găsește integrarea
vieții sale în diversele ei manifestări, posibilitatea atingerii scopurilor, care îi
motivează și luminează existența.Societatea umană se află într-un proces amplu de
evoluție datorându-se capacității pe care o are numai omul de a reflecta precum și
intervnția factorilor de natură psihică, spirituală și culturală.Pentru persoanele care
compun societatea sunt necesare solidaritatea și o colaborare pentru realizarea unor
scopuri comune. Munca fiecărui individ nu privește numai nevoile sale proprii ci
și nevoile altor indivizi. Societatea are scopuri proprii vizând întreaga comunitate
însă prin aceasta aduce binele indivizilor care o compun, asfel individul în
societate are o valoare absolută, pentru că societatea este condiția necesară vieții
lui.

Un alt asepect al vieții în colectivitate este acela că nu există societate,

ci există societăți pentru că oamneii se grupează în diferite moduri , criterii și
interese venită din varietatea existenții. Un prim exmplu de legătură este cea a
descendenței fondată pe faptul nașterii, o a doua legătură este formată din locul de
orgine adică limba,obiceiurile,tradițiile care determină apariția grupurilor etnice și
a societăților naționale, o altă grupare fiind cea după profesia și activitatea lor, o
societate economică.Legătura politică este o legătură care se suprapune tuturor
celorlalte, oamenii fiind reuniți în societăți politice.Orice formă de viață colectivă
implică organizare și conducere implicând reguli pentru a fi imuse și respectate
este necesara o autoritate la nivelul grupului.Această legătură politică , indiferent
de factorii care o determină este una indispensabilă pentru viața colectivă.Atâta
timp cât omul trăiește în societate, condiția lui este prin excelență una politică
întucât participarea omului simplu la desemnarea guvernanților și la procesul
decizonal a făcut lumea politicului un loc existențial.Politica are implicații pentru
fiecare cetățean, fie că participă ,sau nu, la procesul politic propriu-zis, deoarece
prin activitățile pe care le desfășoară oamenii rezolvă problemele publice cu care
se confruntă prin decizii care hotărăsc ceea ce ar trebui schimbat,readaptat.

3
3)Elementele distinctive ale statului

Statul modern se caracterizează prin aceea că puterea poporului se

exercită într-un cadru teritorial determinat și cu privire la o comunitate de oameni
organizată.Această putere este instituționalizată într-o entitate distinctă de cea a
guvernaților, entitate ce beneficiază de capacitate juridică proprie ,exprimând
voința lor politică. Această putere instituțonalizată a poporului se exprimă în forme
juridice create și aplicate în conformitate de competență și de procedură
preexistente,fiecare regulă decurge din alta.

3.1)Populația
Un prim element constitutiv al statului este populția.Populația fiind
acel grup de indivizi care trăiesc pe un teritoriu asupra căruia se exercită autoritatea
unei puteri publice de stat, aflandu-se cu acesta în relații de dependență sub forma
cetățeniei și a rezidenței permanente.Condiția de aprtenență la populația unui stat
este legătura juridică de cetățenie, stabilându-se între individ-stat și care se
concretizează în drepturi și obligații.Individul respectiv trebuie să locuiască și să
desfășoare activitășile sociale și politice pe care ceilalți membrii ai comunității le
desfășoară pe acel teritoriu(condiția stabilirii permanente).Cetățenia se poate
dobândi de către un cetățean străin sau apatrid prin opțiune cu respectarea
condițiilor stabilite de lege.Dacă el va continua să-și păstreze cetățenia anterioară
va deveni o persoană cu o dublă cetățenie.În structura populației unui stat național
intră în afară de națiunea majoritară și cea a diverselor minorități stabilite în
decursul timpului pe teritoriul statului sau care au fost incluse în teritoriul altor
state decât cel originar.

3.2)Teritoriul
Al doilea element fundamental al statului este teritoriul,acea suprafață
de pământ pe care locuiește populația în limitele căreia se excercită puterea
publică a statului.Teritoriul este delimitat atât pe orizontală cât și pe
verticală.Limitile orizontale cuprind : suprafața solului,a apelor interne,părți al
apelor de frontieră și a mărilor teritoriale.Limitile verticale separă subsolul și
spațiul aerian până la adâncimea și înălțimea la care se poate ajunge în funcție de
performanțele tehnologice.Teritoriul unui stat prezintă două importante
caracteristici,acestea fiind indivizibilitatea și inalienabilitatea.Indivizibilitatea
presupune imposibilitatea împărțirii teritoriului între mai multe state iar
inalienabilitatea îl protejează de posibilitatea alipirii sale la alte teritorii.Astfel
teritoriul reprezintă măsura întinderii autorității statului.

4
3.3)Puterea publică și suverană

Cel de al trerilea element constitutiv al statului este forța publică

numită și putere de stat ,având un atribut semnificativ deoarece ea reprezintă
puterea de constângere care garantează aplicarea normelor dreptului.Din antichitate
până astăzi, puterea și-a consolidat continuu poziția de element central al politicii,
de instrument al acesteia.Ea reprezentând principalul motiv al competițiilor,a
tratativelor și a conflictelor ce au loc pe scena vieții politice.
O observație este că nu în toate cazurile puterea este un lucru observabil.În toate
manifestările sale, nu de puține ori, puterea politică își maschează interesele și
scopurile adevărate, căutând, pe cât posibil să ofere o imagine înfrumusețată din
care să rezulte corectitudinea, cinstea și devotamentul față de cei conduși politic.
Cea mai importantă trăsătură a puterii politice sau a puterii de stat
este suveranitatea, care presupune :supremația în interior, însemnând că se află
deasupra altor organizații sociale existente în societate, fiind superioară acestora și
independența în exterior, nu depinde de vreo altă putere acționând în mod
neatârnat.Suveranitatea este dreptul statului de a-și elabora orientările
fundamentale ale dezvoltării sale economico-sociale și de a stabili raporturi cu alte
state potrivit voinței și intereselor naționale, fără amestec extern.Puterea politică
are și un caracter constângător, care derivă ca o necesitate, din funcția ei reglatoare
și din nevoia de ordine socială, indispensabilă exercitării actului de conducere
asupra corpului social.Constrângerea este destul de variată ca intensitate și ca
forme de manifestare, în funcție și de natura regimului politic.
Constrângerea fixează anumite reguli în plan social pentru ca unul sau mai mulți
inndivizi să fie nevoiți să își modifice conduita socială, ceea ce ar însemna pentru
ei un disconfort fizic,spiritual ,moral etc. Conduita stabilită prin decizie este
obligatorie,obligație ce este întărită de de alternativa sancțiunii,provocând un
sentiment de teamă .Puterea politică are mijloc specific și ultim forța, pentru că
gestionează practic în,întregul organism instituțional al statului.

5
4)Rolul și funcțiile statului
Mulți autori susțin ideea că una din cele mai importante îndatoriri ale
Puterii de stat este de a face legi bune.În concepția liberalistă un stat trebuie să fie
puternic prin acțiunea sa și moderat prin ambițile sale.Concepția materialistă
susține rolul primordial al colectivității în dezvoltarea individului și în progresul
societății având conceptul că că individul se realizează prin colectivitate și în
cadrul acesteia.În procesul dezvoltării sociale ,are loc o îmbinare a intreselor
individuale cu cele colective,inițiativa individuală urmărind,o dată cu acumularea
de bunuri și capital în interes propriu,să contribuie la dezvoltarea economică de
ansamblu a unei întregi comunități.Statul prin exercitarea unor funcții,îndeplinirea
unor activități și obligații prin care să faciliteze promovarea liberei inițiative, să
apere,să promoveze și să garacnteze drepturile și libertățile cetățenilor ,să combată
fenomenenele antisociale,crima organizată și să asigure climatul necesar
desfășurării normale a relațiilor sociale.
Rolul și scopul statului este se realizează prin funcțiile sale:funcții
interne și funcții externe.Pe plan extern, statul modern îndeplinește funcțiile de
promovare acooperării cu celelalte statte, de statornicire a unor relații de bună
vecinătate și de apărare a țării printr-o relație de cooperare și parteneriat cu alte
țări.Pe plan intern,statul modern are atribuții importante acolo unde inițiativa
particulară este insufientă.Statul modern îndeplinește o funcție econmică, în
ambele ipostaze menționate, fiind implicat în efortul de asigurare a progresului
economic,tehnic și uman, în limita mijloacelor de care dispune.Statul exercită, de
asemenea o funcție de control asupra mediului precum și pentru combaterea și
prevenirea concurenței neloiale;are atribții în domeniul protecției sociale,în
combaterea șomajului,ocrotirea persoanelor cu handicap;îndeplinește funcția de de
asigurare a funcției de asigurare,de prevenire și combatere a fenomenelor
antisociale.Cea mai importantă funcție a statului modern o constituie promovarea
drepturilor și libertăților fiecărui membru al societății.
Relațiile internaționale contemporane implică o conduită prietenească
între vecini,raporturi de cooperare politică, economică și culturală,în baza
prevederilor Declarației Universale a Drepturilor Omului.Funcțiile externe ale
statului modern se exercită într-un nou climat internațional, dominat de respect
,încredere reciprocă,de stimă și sprijin comun.

6
Webografie
https://dexonline.ro/
https://legeaz.net/dictionar-juridic/teorii-despre-stat
https://legeaz.net/dictionar-juridic/conditii-existenta-stat